Page 42 - Drumul_socialismului_1974_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 937 • MIERCURI 13 FEBRUARIE 1974
89 ——|

, pregăteşte myltilatera Funcţionează învătămîntul
* * _______________________________________________

agrozootehnic, dragi cooperatori ?!

Co pe roate, tovarăşi..

Veniţi cu noi Roate pâtrate
Pe vorbă cu io tinăr

la întrecere! (Urmare din pag. 1) sînt aceştia se cunoaşte ?), torii, spre surprinderea noas­
că oamenii manifestă dezin­ tră, afirmau că nu cunosc
este
nu
că
şef ie brigadă ie la Li. Petrila noastră, iinenii fac din parte din tră executarea lucrărilor de menea, interesul şi răspun­ teres, etc iar comitetul de nimic despre organizarea u-
ascultat
comuna
Cînd
nor astfel de cursuri, deoa­
etc.,
desecări şi regularizări pe o
care
partid al C.A.P. — secretar
activul U.T.C. s-au întîlnit în suprafaţă de 5 ha, precum derea cu care inginerul Eu­ Miron Mîţu — trece cu ve­ rece fostul inginer şef. Va­
lentin Ciobanu. a „uitai” pia­
plenara lărgită, au luat o şi cele de îmbunătăţire a fî- gen Lăzărescu, conducătorul
— Nu ştiu dacă sînt cu totul deosebitei hotărîre care ne face cinste. neţelor şi păşunilor pe o su­ cercului de cultura plante­ derea peste asemenea ano­ nul de măsuri într-un do­
dar sînt succese. In ce constă ea ? Ca anga­ prafaţă de 10 ha. lor de cîmp de la C.A.P. Ro- malii. sar (?). Intr-o asemenea si­
— Care dintre ele v-au adus adevărate jamentul economic pentru a- — Vom amenaja şi între­ mos, s-a preocupat de pre­ Adevărul e că la C.A.P. tuaţie se impune să fie lua­
satisfacţii. Am vrea să nominalizaţi cî- cest an să4 realizăm pînă la ţine 10 km de drumuri, 3 500 darea celor 12 lecţii planifi­ Vaţa se manifestă lipsă de te urgent măsuri pentru or­
teva lucrări. Doar vi s-a dus vestea pen­ 20 august. Acesta să fie da­ mp spaţii verzi şi o bază cate. Pentru a uşura înţe­ răspundere faţă de ridicarea ganizarea cursurilor şi recu­
tru lucrările de pregătire pe care le-aţi rul tinerilor din' Băiţa pentru sportivă. legerea de către cursanţi a nivelului de cunoştinţe agro­ perarea restanţelor.
realizat aici, la Petrila. sărbătoarea celei de-a XXX-a — Dăruim 39 500 ore din expunerilor făcute, lectorul a zootehnice ale membrilor Deficienţe asemănătoare
— Ştiu eu? Direcţionala transversală aniversări a Eliberării patri­ timpul nostru liber pentru folosit o serie de materiale cooperatori. Spunem acest s-au întîlnit şi la C.A.P.
din sectorul I, betonarea circuitului pu­ ei. Şi pentru ca acest anga­ muncile patriotice la care ajutătoare ca : planşe, grafi­ lucru pentru că nici activi­ Geoagiu. Ajutorul şefului
ţului central... e greu să le enumăr. Aş jament să-l onorăm cum se ne-am , angajat şi prin care ce, broşuri şi altele. Cursan­ tatea cercului de învăţămînt fermei zootehnice, Ioan Cţi-
ruţ, ne spunea că la cercul
zice mai bine: lucrările grele şi urgente. cuvine, am hotărît, în adu-’ vom realiza peste 200 000 lei ţii au manifestat un deosebit pentru creşterea animalelor, pentru creşterea animalelo’-
— De ce credeţi că vi s-au încredinţat nare, să chemăm la între- economii la lucrările nefi­ interes pentru toate lecţiile în care, ce-i drept, sînt cu­ s-au predat 4 lecţii din 7. că
„lucrările grele şi urgente"? ,cere toţi tinerii utecişti din nanţate şi mai mult de 2 000 cuprinse în tematică, deoa­ prinşi toţi cei care lucrează
sediul
— Poate pentru că ne ţinem de lucru, comunele judeţului nostru. lei economii finanţate. rece la alegerea şi în expu­ în zootehnie, nu se desfăşoa­ lecţiile se expun la practice
aplicaţii
C.A.P.,
că
poate pentru că au încredere în noi. Pentru a se cunoaşte care e întrecerea noastră e sti­ nerea lor s-a ţinut seama de ră la nivelul cerinţelor. Lec­ nu au loc cu ocazia expu­
— Aţi simţit această încredere? angajamentul nostru cu ca­ mulată şi de iniţiativa or­ aspectele concrete din cadrul ţiile predate la acest cerc, al
— Da. Şi e mare lucru cînd simţi asta! re ne antrenăm în întrecere, ganizaţiilor U.T.C. de la ca­ cooperativei agricole. O bu­ cărui lector este medicul ve­ nerii lecţiilor. Cooperatoarea
Cînd am simţit prima dată acest lucru — iată cîteva obiective: riera de calcar, din satele nă organizare şi defăşurare terinar Cornel Ciofldcă, au Maria Groza ne-a relatat că
era în urmă cu ani, pe vremea cînd în Vom colecta 7 000 kg Hărţăgani şi Lunca şi de la au avut şi cercurile de cul­ un caracter general, pur te­ a participat la toate cele 3
la
cercul
expuse
lecţii
le­
fruntea sectorului se afla inginerul metale feroase şi neferoase, şcoala generală . din Băiţa. tura plantelor de cîmp şi oretic. gumicol, dar nici aici nu s-a
Schreter, care acum e directorul minei 400 kg deşeuri de hîrtie, în ce constă iniţiativa lor ? creşterea animalelor de la i pus accentul cuvenit pe a-
Uricani — am căpătat aripi. Pot spune 1 500 bucăţi ambalaje din Să i realizeze angajamentul C.A.P. Gurasada şi Ţebea, Nimeni nu ştia plicaţiile practice. Coopera­
că tovarăşul Schreter a fost tatăl meu sticlă şi 300 kg plante me­ economic pînă la 15 iulie. unde expunerile teoretice au torii de la Geoagiu cu care
în ale mineritului. dicinale. Cu aceste obiective şi gân­ fost însoţite de demonstraţii nimic... am stat de vorbă, precum
— Dar băieţii din brigada pe care o — Vom împăduri o supra­ duri frumoase am chemat la practice, asigurîndu-li-se ast­ şi economista fermei, Ma­
conduceţi ar putea spune acelaşi lucru faţă de 3 ha şi vom între­ întrecere toţi tinerii din co­ fel o eficienţă ridicată. In legătură cu modul ria Mihuţ, nu cunoşteau ni­
despre dumneavoastră ? ţine 10 ha culturi silvice ti­ munele judeţului — pentru Pe lîngă aspectele pozitive cum se desfăşoară învăţă- mic în legătură cu faptul că
— Nu ştiu. Ştiu doar că ne înţelegem, nere. că vrem ca acţiunea „Tine­ relatate am întîlnit însă şi o mîntul agrozootehnic la la C.A.P. Geoagiu trebuia să
că am băieţi buni care vor să facă mi­ — Pentru ca aşezările noas­ retul — factor activ în în­ serie de neajunsuri. Redăm C.A.P. Ilia, detalii ne-au funcţioneze şi un curs de
nerit şi eu mă străduiesc să le fiu de fo­ tre să cîştige noi frumuseţi deplinirea cincinalului îna­ mai jos, succint, cîteva din fost furnizate de noul ingi­ calificare cu durata dc un
los. Ei cresc cu fiecare nouă lucrare, că vom planta 550 de arbori inte de termen" să cîştige în acestea. ner şef, Petru Puia, de me­ an cu 20 de cooperatori.
minerii, ştiţi bine, în adîncurile minei se ornamentali şi pomi fructi­ acest an sărbătoresc cele mai I dicul veterinar Gheorghe Ol-
gp formează. Cum? Dacă vă spun că 9 din feri. mari succese. Care sînt cursanţii ? teanu şi de economistul fer­
cei 15 bărbaţi din grupă sînt comunişti, — Vom întreţine culturi în J. mei legumicole, Dorina Su- La unele C.A.P.
cred că am spus destul. agricultură pe o suprafaţă de PETRU IACOB La C.A.P. Vaţa, interlocu­ ba. Am notat că aici func­
— Şi nici unul nu vă face probleme? 5 ha. secretarul Comitetului tori ne-au fost inginerul a- ţionează 2 cercuri : unul filmele rulează doar
mm întrebarea a umbrit, pentru o clipă, — Luăm în sarcina noas­ comunal Băiţa al U.T.C. gronom Ioan Pleşan şi me­ pentru creşterea animalelor
chipul frumos al tînărului miner Kadar dicul veterinar Cornel Cio- şi altul pentru legumicultu­ în... contracte
Arpad. flică. Am aflat de la ei că ra. Ni s-a spus că la cercul
— Ba da. Avem unul. Face nemotivate. aici funcţionează două cercuri legumicol s-au predat 6 lec­ Cu prilejul controlului e-
— Ce înseamnă „normal" pentru bri­ Aruncă noroi pe obrazul brigăzii. Am de învăţămînt agrozootehnic: ţii din 13 planificate, iar la fectuat s-au constatat o se­
gada dumneavoastră? încercat omeneşte să-l aducem pe dru­ pentru cultura plantelor de zootehnie — 10 din 18 stabi­ rie de deficienţe în legătură
Din
lite.
des­
am
discuţii
— Cam 90 metri înaintare pe lună. mul bunf~pentru că am crezut că aşa e ! cîmp şi pentru creşterea a- prins că lecţiile au mai mult cu prezentarea filmelor pe
Dar au -fost luni cînd am -făcut şi 103, şi bine. Dar nu se leagă vorba bună de el. nimalelor. Ni s-au dat asi­ un caracter teoretic, sînt pre­ teme organizatorice, deşi a-
106 şi 110 metri. La prima abatere, nu-l mai primim în gurări — la începutul dia­ gătite în pripă, fără referiri cesţea au fost contractate cu
— Cu asemenea înaintări, se pare că grupă. Cu indisciplinaţi nu se face mi­ logului — că ambele se des­ concrete la situaţia din întreprinderea cinematogra­
mergeţi mult înaintea vremii. nerit! Cine vrea să muncească şi să fie făşoară bine şi Că totul e în C.A.P. fică judeţeană. în acest sens
— Mergem, sigur că mergem. Noi in mulţumit de munca lui poate să vină în regulă. Intrând însă mai în poate fi concludentă situa­
26 septembrie ne-am făcut planul pe 73. grupa noastră. Alţii... amănunt am constatat că Deşi conform planului de ţia întîlnită la C.A.P. Beriu,
Cred c-am fost primii pe Vale. — Acum unde lucrează brigada dum­ lucrurile — îndeosebi lâ măsuri aprobat de secreta­ unde din 6 filme contractate
— Cum se face că sînteţi atît de tinăr neavoastră? cercul pentru cultura plan­ riatul Comitetului judeţean nu a rulat decît unul sin­
şi, totuşi, lucraţi în adîncurile minei Pe­ — In stratul III, de la sectorul III. telor de cîmp, al cărui lec­ de partid la această unitate gur. Relatări asemănătoare
trebuia
şi
fie
organizate
să
tor este inginerul Ioan Ple­
trila de pleste un deceniu? Săpăm o direcţională. şan — stau cu totul altfel. 2 cursuri de calificare la lo­ ni s-au făcut şi la coopera­
— Pentru că sînt tînăr. N-aveam 18 — Şi care e ritmul înaintării? Activitatea acestui cerc (da­ cul de muncă cu durata de tivele agricole din Ilia şi Gu­
ani cînd am venit la Petrila. — Normal! că se poate numi aşa) se des­ un an, fără scoatere din pro­ rasada. Faţă de o asemenea
— Spunea un inginer de aici că, de Şi brigadierul zîmbeşte larg, ridicîndu- făşoară la întîmplare. Nu e- ducţie — avînd profil horti­ stare de lucruri se impune
să fie luate măsuri de reme­
cînd lucraţi la mină, şi mai cu seamă de şi de pe frunte cascheta de miner — xistă un program din care col mixt şi zootehnic, la ca­ diere a neajunsurilor de că­
cînd staţi în fruntea brigăzii, aţi realizat clipă în care fotoreporterul Ion Liciu i-a să rezulte datele la care au re şă fie încadraţi 20 şi res­
De
succese cu totul deosebite. întipărit chipul pe peliculă. loc şedinţele de învăţămînt, pectiv 10 cooperatori — tre factorii a răspunzători. evi­
în
asemenea,
reieşit
o evidenţă a participării problema se află abia în denţă faptul că nu sînt lua­
cursanţilor la dezbateri sau stadiul de... intenţii. Pînă a-
măcar situaţia prezenţei a- cum nu au fost recrutaţi te măsuri pentru vizionarea
în mod organizat a lecţiilor
Ne pregătim pentru cestora. De fapt, o astfel de cursanţii, şi nici. .lectorii mi 'agrozootehnice prezentate la
evidenţă nici nu poate exis­
cît
tă ătîta — raportaţi cei fictiv au fost stabiliţi. Interlocu­ televiziune.
32
vreme
cursanţi
un titlu de cinste la Direcţia agricolă —, nici
măcar
n-au
fost
selecţionaţi
şi înscrişi la învăţămîntul a- Concluziile ce se desprind sînt cît se poate de clare.
Organizaţia noastră de ti­ cii şi echităţii socialiste". grozootehnic. Expunerile cu­ Acolo unde comitetele de partid şi organizaţiile de bază,
neret acordă, în ultima vre­ Felul în care a fost prezen­ prinse în planul tematic — precum şi specialiştii privesc cu tot simţul răspunderii
me, multă atenţie pregătirii tată această temă a îndem­ singurul document care a- necesitatea ridicării continue a cunoştinţelor profesionale
celor mai buni utecişti pen­ nat la dezbateri. Iar aceste testă „existenţa" cercului —, ale cooperatorilor, cercurile şi cursurile agrozootehnice se
tru a intra în rîndurile dezbateri au fost pentru ce­ se fac aici de-a valma, azi desfăşoară la nivelul cerinţelor şi îşi dovedesc în tot
membrilor de partid. le patru uteciste, care se cu unii membri ai C.A.P., mai mare măsură eficienţa.
Avem multe tinere bune în pregătesc pentru a intra în mîine cu alţii (afirmaţia a- Rezultă însă că sînt unele comitete comunale de
e
organizaţie, cu perspectivă rîndul comuniştilor, 4 foar­ parţine lectorului), indife­ partid, comitete de partid şi organizai' 1 de bază din C.A.P..
de a intra în detaşamentul te mare folos. rent de sectorul de activita­ care lasă această problemă importanta doar pe seama spe­
cel mai de frunte al po­ C.S. Hunedoara. Marin Dinconiu şi Ion Duduia. Doi utecişti, te în care lucrează, atunci cialiştilor, nu controlează, nu îndrumă şi nu acordă aten­
porului. Dar cele care vor RODICA CONSTANTIN doi muncitori destoinici. Iată-i, în secţia reparaţii electrice, lu- cînd au loc adunările gene­ ţia cuvenită bunei desfăşurări a propagandei agricole.
crînd la foarfecă de tăiat preş pan.
păşi în curînd pe acest drum secretara organizaţiei U.T.C. Foto: N. NEGRU rale, adunările pe brigăzi Există, de asemenea, ingineri şefi, medici veterinari şi
şi de care ne ocupăm acum, din satul Poieniţa Voinii etc. Cît despre demonstraţii­ şefi de ferme care neglijează în mod cu totul nepermis or­
-f-.. sînt patru la număr. Cum le practice, despre folosirea ganizarea şi desfăşurarea pregătirii profesionale a mem­
ne preocupăm ? Îndrumîn- mijloacelor moderne, nici brilor cooperatori, sau care manifestă formalism şi su­
' V- '* du-le în comportare, antre- măcar nu poate fi vorba. „O perficialitate, lipsă de interes faţă de îndeplinirea sarcini­
-i i , : nîndu-le la activităţi obşteşti singură dată — ne spunea lor ce le revin.
>. / — şi mai ales la viaţa ar­ Şedinţă in inginerul Ioan Pleşan — am înlăturarea neîntîrziată, pînă la începerea lucrărilor
tistică şi culturală a satului. încercat aşa ceva, dar n-am agricole de primăvară, a neajunsurilor semnalate trebuie
A împlinit, la Începutul a-
ccstel luni, 20 de ani. Ziua Ele au fost încadrate în în- izbutit. Ne-au fost trimise să stea mai mult în atenţia organelor şi organizaţiilor de
şi-a aniversat-o în mijlocul văţămîntul politic al orga­ La anul II C asistenţi medicali de la — Cum aţi început mai devreme, cînd două filme documentare te­ partid, a Direcţiei agricole şi Uniunii judeţene a C.A.P.,
bobinatoarelor, acolo unde a nizaţiei de partid unde, de­ Şcoala tehnică-sanitară Hunedoara, aduna­ 1 la 16,50 a sunat de ieşire ? matice, dar ele n-au fost pro­ astfel îneît să fie recuperată rămînerea în urmă, să se a-
întîlnit munca şl şi-a ales sigur, îşi însuşesc principii­ rea generală a organizaţiei U.T.C. (secretar — Păi, să stăm degeaba de la 16,50 la iectate din... lipsă de sigure peste tot ridicarea conţinutului învăţămîntului a-
meseria, unde şi-a cîştlgat — le muncii şi vieţii comuniş­ Maria Şandor) a fost programată şi anunţa­ 17,00 ?(!) a replicat secretara. Şi tot dum­ cursanţi". In rest, nimic. grozootehnic, legarea strînsă a acestuia de cerinţele prac­
prin frumuseţea conduitei tilor. Studiază, de asemenea, tă pentru ora 17,00. Tema, fixată din timp : neaei încerca să ne convingă că în 10 mi­ ' Starea de fapt se cunoaşte, tice d|n fiecare unitate. Eficienţa învăţămîntului să se
profesionale şl morale — pre­ Statutul partidului. „Să luptăm împotriva corigenţelor şi me­ nute s-a putut realiza şi partea organiza­ dar nu se iau nici un fel de reflecte, atît în C.A.P. cît şi în I.A.S., în realizarea la
ţuirea colectivului, acolo un­ Zilele trecute ele au fost diocrităţii la învăţătură. Educarea prin torică a adunării şi prezentarea referatu­ măsuri pentru înlăturarea ei. timp a tuturor lucrărilor, în obţinerea unei producţii spo­
de a fost aleasă să conducă invitate la adunarea genera­ muncă, pentru muncă". Şi probabil pentru lui... Inginerul Pleşan susţine că rite şi a unei eficienţe ridicate în toate sectoarele de
organizaţia de tineret. Se lă deschisă a organizaţiei de că se ştia că la adunarea cu pricina şi-au Aşadar, s-a trecut la discuţii. 5 din 23 de nu este ajutat în mobiliza­ activitate.
numeşte Viorica Nichitoiu şl partid, unde au audiat ex­ anunţat participarea şi organe ale comite­ utecişti, înscrişi „din oficiu". Discuţii ane­ rea cursanţilor (dar care
e una dintre cele 18 bobina­ punerea : „Calitatea de mem­ tului municipal al U.T.C., şedinţa a început mice. Pe ce să se fi bazat, de fapt ?
toare din atelierul de profil bru al Partidului Comunist în... devans. La ora 17,00 se trecea, deja, la Dar cu răspunderea acelora în care s-a
al F.I.L. Deva. Român. Normele vieţii şi discuţii. investit încredere cum rămîne ?
muncii comuniştilor, ale eti­ Z ilele acestea se desfă­
Diversificarea şi îmbunătăţirea concursului şcolară a
etapa
şoară
posturilor
sanitare de prim aju­
tor, acţiune organizată do
ceva de-ale gurii, „de ziua Comisia judeţeană de Cruce
Ieri, la serviciul miliţiei calităţii produselor — roşie şi de Inspectoratul şco­
unicipiului Deva, un băiat Parazitismul şi trîndăvia mea". Oare nu i-a tremurat lar judeţean.
Vreme dc trei zile laboratorul
tepta ca ofiţerul din faţa mîna, n-a simţit nici o strân­ de biologie al Liceului nr. 2
să încheie convorbirea te- gere de inimă cînd a scris în centrul preocupărilor din Deva a fost transformat
ionică. îşi mototolea că- aceste rânduri ? in „spital de urgenţă".., şcoa­
lă. Aici a avut loc concursul
ila în mîini, privindu-şi să nu găsească teren Să te afli, la 18 ani, la posturilor sanitare din liceu
anele murdare, mult prea arest pentru fapte imorale. (Urmare din pag. 1) şi şcoala generală de pe Un­
ari pentru vîrsta lui. Şi să ştii că vei fi, pentru gă liceu. îndrumarea prnf. Ion
a 2-a oară (la această vîr­
Sub
— Uite, ce e, Costele — i pentru a se manifesta stă !) condamnată cu închi­ tîmplărie. De asemenea, în acest an nu avem încă asigu­ Doina, preşedinta comisiei de
adresează maiorul după soare contravenţională. rată prin contracte întreaga cantitate de furnir necesară Cruce roşie pe liceu, pentru
puse receptorul în furcă. întoreîndu-se la Arad au pus de 3 luni. Pentru o viaţă... Cristina M. Popa, Marici- producţiei. In acest sens, solicităm sprijin mai concret în­ concurs s-au pregătit repre­
zentanţii a 12 clase de liceu,
ergi pe strada Horia, la cădaga, unul la şantierul 2 la cale o faptă mîrşav'ă. uşoară. ca Bobicica, Gh. Toma, P. treprinderii judeţene de industrie locală.
. 42. Acolo e sediul Intre- de construcţii. L-au atacat pe cel cu care Cristina Maria Popa —din Sajin, Mioara Cioancă, Dori­ — Avem în studiu, şi primele încercări au fost făcute,
inderii pentru lianţi. Te Se caută, se depistează se distraseră şi l-au jefuit. Hunedoara şi-a „sărbătorit" na M. Botici, Petru Jurj —. pentru introducerea în fabricaţia de serie a umbrelelor
ezinţi la tovarăşul Golea, cazurile de trîndăvie deveni­ Apoi au fugit. Dar nu prea elemente pe care nemunca pliante — ne spunea Ioan Faur, inginerul şef al fabricii. Concursul posturilor
iui că eşti băiatul despre departe. Pentru că fapta tre­ majoratul în... arestul miliţi­ i-a înjosit, i-a deformat la Anual vom reuşi să obţinem o producţie în valoare de
re am vorbit la telefon, tă „profesie" pentru unii ti­ buie răsplătită. Şi va fi I ei. Cu cîteva zile înainte, a- anii în care trebuie să se peste 1 milion de lei. Reuşim să folosim mai bine şi spa­ sanitare de prim
neri. Şi cît de mare e bucu­
re vrea să se califice. Pînă ria cînd încă unul a fost Marieica Bobicica şi-a a- mintindu-şi evenimentul, a formeze. Şi unde s-ar fi pu­ ţiile de producţie, în acest caz utilizîndu-se corespunzător
ungi acolo, ai timp să te recuperat, redat colectivului, bandonat copilaşul, în vîrstă scris părinţilor să-i trimită tut forma şi mlădia mai fru­ fosta clădire a atelierului mecanic. ajutor
ndeşti ce meserie vrei mos şi mai armonios dacă Printr-o folosire maximă a spaţiilor de producţie, re-
-ţi alegi. Au de toate: lă- societăţii. Redat lui însuşi. nu în marele atelier al amplasarea unor utilaje, încărcarea corespunzătoare a aces­
tiişi, sudori, operatori, bo- Cu Petru Jurj s-a încer­ muncii, acolo unde se ridică tora, se îmbunătăţeşte considerabil procesul de fabricaţie,
latori, strungari, vulcaniză­ cat în fel şi chip. Mai ales şi devin oameni toţi tinerii ? cresc indicii de utilizare a utilajelor cu cel puţin 25 la anii I, II, HI, 21 de clase
ri, mineri, zidari-şamotori. cu vorba bună. A fost la Sînt mii de tineri în mu­ sută. V—VIII şi 16 clase II—IV.
şcoala
profesională
con­
de
celor
ilificarea — la locul de strucţii, dar a găsit o mese­ nicipiul Deva ce-şi poartă — Ne preocupă, de asemenea, utilizarea la capacita­ întrecerea II—IV - din clasele
-
s-a
mici
desfă­
uncă, în şase luni. Şi vei rie mai „practică" : bişniţar. cu mîndrie emblema de mun­ tea maximă a utilajelor şi maşinilor, eliminarea mersului şurat sub deviza „Sanitari
şi
■ea o meserie. Vei fi om ! Cum întîlneşte un _ turist citor : mineri, constructori, în gol, încărcarea echilibrată pe schimburi — releva pricepuţi" Acestora „Amicii s-au Crucii
ru­
li
roşii".
— Eşti sincer hotărît să străin, îi caută „prietenia". energeticieni, lăcătuşi, su­ maistrul Viorel Ghilean, şeful atelierului mecanic. Reuşim lat şj filmele documentare
unceşti ? — intervenim. O prietenie murdară. In dori, mecanici, şoferi, maca­ în acest fel să obţinem şi importante economii de combus­ „A căzut o floare", „Au fost
de
minute
salvaţi",
„Cinci
— Mi-e ruşine şi mie ultima „companie" de la ragii, bobinatori, pompagii, tibil. control igienic".
concursului,
încheierea
La
-mi tot umple mătuşa f_ar- hotelul „Sarmis", a sus­ operatori, strungari. Sînt su­ Iniţiativa luată la nivelul tuturor atelierelor de a se Pe locul I s-au clasat şi au
ria şi eu să mănînc, fără tras de la noul său te do tineri în municipiul lucra o zi pe lună cu combustibil economisit este perfect fost premiaţi reprezentanţii
dau un ban...Eu merg, şi prieten o verighetă. Tu­ Deva care îşi împart ziua de realizabilă. In luna ianuarie s-a putut atinge acest dezide­ anului I-A — Luminiţa Ni-
coară şi Rodica Cazan, II-A
mulţumesc. ristul se întreba consternat: muncă între atelier sau şan­ rat. — Laura Mihăilă, III-B —
— Dar rele să nu mai „Cum se poate ? Era invita­ tier şi şcoală. Sînt sute Atelierul de tîmplărie de la Vaţa a avut multe greu­ Adriana Ionoşcscu, I-B secţia
id că faci, Costele ! tul meu la masă. Aceasta i-a de tineri muncitori-sera- tăţi în anul trecut, atît pe linia realizării- sarcinilor de maghiară — Raduly Gizela,
Kasler Monica, Gyfirgy Eva
fost recompensa ?". lişti. Şi cîţiva dintre ei, de­ plan, cît şi în ce priveşte calitatea cărămizilor. Eliminarea
— N-am să mai fac, tova- Gheorghe Toma, Petru formaţi prin nemuncă, ne- rebuturilor la cărămida uscată şi arsă, respectarea para­ — d e la liceu şi ai claselor
şe maior. Atunci am apu- Scjin, Mioara Cioancă şi Do­ control, nesupraveghere, a- metrilor de uscare vor duce la obţinerea unor economii la V-C — Claudia Albu şi Da­
VII-E
niela
Tiberlu
—
Coşa,
t şi eu cu nişte prieteni... runcă cu noroi în. demnita­ preţui de cost de 100 000 lei in condiţiile unei creşteri Molnar şi viii-b — Mihai
Şi Constantin Pădurean, rina Maria Botici s-au împrie­ tea celor mulţi. Sînt puţini substanţiale a calităţii produselor. Tot aici. la cuptoarele Gentimar, Mircea Macovei —
natul do 17 ani, ieşi din tenit profesînd trîndăvia. Toţi aceştia. E drept. Dar societa­ de var. prin reducerea consumului de cărbune cu 15 kilo-' de la şcoala generală ciclul II. practi­
si
Probele
teoretice
roul serviciului de miliţie. sînt tineri, în jur de 20 de ce din care a constat această
ani Pentru Mioara Cioancă tea noastră nu are nevoie de grame pe^tonă, prin respectarea procesului de ardere, în­ fază a concursului, au fost :
— In ultima săptămână — s-au făcut forme să fie an­ rebuturi umane. Să nu lă­ cărcare şi evacuare se va obţine anual o economie de 50 acordarea primului ajutor în
i spune maiorul Octavian gajată la serele de la Sîntan- săm să se formeze asemenea tone cărbune. caz de fractură a tibiei, fe­
,oic — am organizat, îm- drei. I s-a părut grea mun­ rebuturi. Să nu închidem Angajamentele asumate în întrecere pentru acest an, murului sau unei umărului, im­ în
tărgi
provizarea
-eună cu comitetul muni- ca. N-a acceptat. A accep­ ochii cînd le întîlnim. Opinia hotărârea colectivului de a munci mai bine realizările bune excursie, respiraţia artificia­
pal ai U.T.C., discuţii cu tat însă să frecventeze loca­ fiecărui ins poate şi trebuie obţinute zi de zi sînt garanţii sigure că sarcinile de plan la, executarea unui pansa­
ţiva tineri care au făcut lurile cu cei 3 prieteni. Şi să vină în sprijinul organi­ vor fi realizate cu succes. In întîmpinarea celor două e- ment eireular etc. bune echipe pe
Celor
mai
n trîndăvie o... profesie, aşa, din local în local, au zaţiilor politice şi de stat venimente de seamă din viaţa ţării — a XXX-a aniversare clase li s-au acordat diploma
m reuşit ca la şapte dintre ajuns la Arad. Tot în jurul care fac eforturi pentru ca a Eliberării patriei şi Congresul al Xl-lea al partidului — ..Pentru activitatea deosebită
de
:eştia să le şi găsim locuri turiştilor străini au gravitat trîndăvia şi parazitismul să muncitorii, cadrele tehnice îşi vor amplifica eforturile pen­ în aplicarea regulilor „Pentru igie­
şi
diploma
na"
cel
; muncă. In prezent, ei se nu găsească teren pentru a tru a obţine însemnate plusuri de producţie. mai bun post dc prim aju­
:lă în curs de angajare: şi ei. După ce au „bătut" Dragă unchiule, aş putea şă apelez iar la serviciile i.umi* se manifesta ! tor".
3i la I.J.G.C.L., doi la Chiş- barurile din Timişoara, re- tale ? Desen de: M. CARANFIL L. LARA