Page 44 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 937 ® MIERCURI 13 FEBRUARIE 1974
VIZITA TOVARĂŞULUI BREVIAR INTERNAŢIONAL I A telegrame * note * informaţii
•A.
N I C O L A E C E A U Ş E S C U Acţiuni revendicative AtlâS
în Anglia şi R. F. Germania Vesti din ţările socialiste
Vreme rea în vestul
ÎN REPUBLICA ARABĂ LIBIANĂ Greva celor 269 000 de mineri U.R.S.S. lor chimice acestei satisfac Europei
care
ramuri.
necesităţile
continuă
In apropiere de Taşkent, In prezent, se află în probe In ultimele zile, o violen
in
multe
mai
tehnologice
LONDRA 12 (Agerpres). — revendicările minerilor tre pe versanţii unor ramifi stalaţii de mari proporţii, tă furtună s-a abătut asu
Plecarea din Bucureşti Comitetul minerilor din sindi lor. satisfăcute în totalitatea caţii ale Tian-Şanului, a printre care cele ale secţiei pra vestului Europei pagube
al
buie
naţional
pro-
Marea
catului
importante
vocînd
fost dată în folosinţă o no
Britanie a hotărît, marţi, în După cum s-a anunţat, ac uă mină de cupru. In a- de îngrăşăminte minerale materiale.
cu azot şi fosfor de la com
{Urmare din pag. 1) ducerii regionale a Partidu Au fost de faţă A. H. Al- unanimitate să respingă pro ţiunea minerilor a început la ceastă zonă, s-a construit, binatul Police, care va In Marea Britanie, nu
lui Socialist Arab Baas, pre Samarrai, ambasadorul Re punerile avansate de o serie sfîrşitul săptămînii trecute, în ultimii ani, unul dintre produce anual 110 000 tone meroase artere de circula
ei, colaborarea multilaterală, şedintele Republicii Irak, publicii Irak la Bucureşti, de cercuri financiare şi in ea fiind declanşată — pe o cele mai mari complexe ale îngrăşăminte, precum şi ţie au devenit impractica
în interesul popoarelor noas Ahmed Hassan Al-Bakr. şi Muhsen Sayadi, însărcina dustriale în vederea regle perioadă nedefinită ca urma metalurgiei neferoase din ale secţiei de îngrăşăminte bile în sud-estul ţârii din
tre, al cooperării internaţio La plecare, pe aeroportul tul cu afaceri ad-interim al mentării conflictului de mun re a refuzului organului gu Uniunea Sovietică. Cuprul cu fosfaţi de la fabrica de pricina inundaţiilor. Va
nale. Băneasa, tovarăşul Nicolae Republicii Arabe Siriene la că. Un purtător de cuvînt al vernamental de resort de a produs după un procedeu produse anorganice din lurile uriaşe au scufundat,
că,
sindicatului
precizat
a
Prima etapă a acestei că Ceauşescu a fost condus de Bucureşti Erau, de asemenea, astfel, greva celor 269 000 de accepta cererile formulate de nou, elaborat de specialişti Cracovia, cu o producţie de în apropiere de Capul
creată
a
sindicat.
Situaţia
lătorii o constituie Republi tovarăşa Elena Ceauşescu, de prezenţi alţi şefi de misiuni mineri continuă. Respingerea determinat pe primul minis sovietici, este deosebit dc 50 000 tone anual. Tot aici Cornwall, o navă paname-
ca Arabă Libiană, unde pre tovarăşii Emil Bodnaraş, diplomatice acreditaţi la ofertei de compromis a cer tru Edward Heath să dizolve ieftin. Pentru topirea me se montează instalaţiile la ză dar, din fericire, echi
pajul a putut fi salvat.
şedintele Consiliului de Stat Manea Mănescu, Paul Nicu- Bucureşti. curilor de afaceri din City-ul talului nu se foloseşte un o altă secţie nouă, care va
al Republicii Socialiste Româ lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Numeroşi bucureşteni aflaţi londonez fusese prefigurată parlamentul şi să organizeze combustibil aparte, ci sul produce făină din fosfaţi. La rîndul ei, Olanda su
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae Gheorghe Rădulescu, Virgil pe aeroport au salutat cu de liderii sindicali, care su alegeri generale anticipate, ful care se găseşte din a- portă efectele unei furtuni
Ceauşescu, va face o vizită Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim multă căldură pe tovarăşul care vor avea loc la 28 fe bundenţă în mină. Gazele R.P. CHINEZĂ care vine din zona Mării
Berghianu, Gheorghe Cioară, Nicolae Ceauşescu, exprimîn- blimaseră că, în condiţiile formate în urma arderii Nordului. Apele fluviului
oficială la invitaţia preşedin recurgerii la greva generală, bruarie. sînt folosite de o fabrică
telui Consiliului Comanda Lina Ciobanu, Florian Dănă- du-şi încrederea deplină că pentru producerea de acid In unităţile agricole de Escaut au ieşit din matca
mentului Revoluţiei, colonel lache. Emil Drăgănescu, Ja- vizita pe care o întreprinde Reuniune de urgenţă a cabinetului sulfuric, construită în apro pe întreg teritoriul R. P. lor într-o zonă cuprinsă
Moamer El Geddafi. nos Fazekas, Petre Lupu, în ţări din Orientul Mijlo piere. Chineze se desfăşoară cu între oraşele Termonde şi
ciu
deschide
noi
perspective
După cum s-a mai anun Dumitru Popescu, Leonte Ră- vesf-german succes lucrările pregătitoa Anvers. Vîntul puternic
Gheorghe
utu,
Şte
Stoica,
ţat, t o v a r ă ş u l Nicolae în evoluţia ascendentă a re Uzbekistanul sovietic pro re pentru muncile de pri dezdrădăcinează pur şi
fan Voitec, Chivu Stoica. laţiilor de prietenie şi cola duce în prezent zinc, plumb, simplu arborii sau avaria-
Ceauşescu va mai efectua vi Constantin Băbălău, Miron borare pe care România BONN 12 (Agerpres), — ziariştilor că nu s-a ajuns la wolfram molibden, cadmiu măvară. O deosebită aten ză clădirile.
zite oficiale de prietenie în Constantinescu, Mihai Gere, socialistă le întreţine cu ţă Acţiunea revendicativă a sa nici un rezultat, deoarece re şi alte metale. In ramifi ţie se acordă amenajării sis In Spania vîntul a suflat
Republica Riban, la invita Megdalena Filipaş, Ion Io- rile din această regiune a lariaţilor serviciilor publice vendicările muncitorilor nu caţiile Pamirului, în apro temelor de irigaţie. cu deosebită putere in
ţia preşedintelui acestei ţări, niţă, Ştefan Andrei. lumii. Ei au adresat din ini din R.F. Germania a căpătat, au fost acceptate, astfel că pierea frontierei cu Afga Astfel, pînă la sfîrşitul nord-vestul ţării, mai ales
Suleiman Frangieh ; în Re Erau prezenţi, de aseme mă şefului statului tradiţio marţi, o amploare deosebită, greva continuă. El a preci nistanul se prospectează, lunii ianuarie, în provincia pe litoralul Atlanticului,
publica Arabă Siriană, la nea, membri ai C.C. al nala urare de drum bun şi numai în reţeaua de trans zat că membrii sindicatului în prezent, încă un zăcă- Fuţien au fost realizate a- provocînd importante pa
invitaţia preşedintelui re P.C.R., ai Consiliului de Stat succes deplin în această no porturi aflîndu-se în grevă vor lua şi alte măsuri în mînt polimetalic. Specialiş proape 3 000 de bazine de gube materiale.
publicii, Ilafez Al-Assad, se şi ai guvernului, conducători uă şi importantă solie consa aproape 190 000 de muncitori. sprijinul acţiunilor. tii apreciază că el ar putea acumulare a apei, de capa In Franţa, vestul ţării a
cretar general al Partidului de instituţii centrale şi or crată păcii, întăririi prieteni Acestora li s-au adăugat, în Avînd în vedere situaţia servi drept bază pentru citate medie şi mică, s-au fost bintuit de o furtună
Baas Arab Socialist, şi în ganizaţii obşteşti, generali, cursul zilei, lucrătorii din creată, la Bonn a avut loc o construirea unui nou cen săpat sute de kilometri de puternică, vîntul suflînd cu
Republica Irak, ia invitaţia ziarişti, corespondenţi ai pre ei şi colaborării între po serviciile poştale şi cei din reuniune de urgenţă a ca tru al metalurgiei neferoa- canale. Totodată în întrea peste 180 kilometri pe oră.
secretarului general al con sei străine. poare. reţelele de distribuire a elec binetului. La încheierea ei, ga provincie au fost efec
tricităţii, gazelor şi căldurii. purtătorul de cuvînt al gu tuate lucrări de îmbunătă Vasele de pescuit au reu
Pe de altă parte, reprezen vernului Rudiger von Wech- ţiri funciare pe o suprafaţă şit să ancoreze în majori
Sosirea la Tripoli tanţii la Stuttgart au Frank- mar, a de muncă că va actualul R.P. POLONĂ de 55 000 ha, terenuri de pe mandia, evitînd astfel scu
tatea
din
Nor-
porturilor
conti
declarat
sindicatelor
conflict
avea
nuat,
şi
furt pe Main, negocierile cu importante repercusiuni în In vederea accelerării care. în anii trecuţi, se ob fundarea, iar navele co
ţineau recolte slabe, iar pe
guvernul privind modalită acest an asupra economiei merciale, aflate în dificul
(Urmare din pag. 1) copii ai unor specialişti ro zile de februarie, cînd, la chimizării agriculturii, în alte 15 000 ha s-au executat tate în Marea Nordului sau
mâni care lucrează în Libia Tripoli, mercurul termome- ţile de soluţionare a acestui vest-germane. Principala sar Polonia se desfăşoară o am lucrări de nivelare care să în Oceanul Atlantic, caută
toate domeniile de activita se apropie de tovarăşul trului urcă, la amiază, la conflict de muncă. La în cină a guvernului, a preci plă acţiune de extindere şi permită utilizarea în bune să ajungă la adăpost în
te. Iată. aşadar, ce nobile Nicolae Ceauşescu, îi înmî- plus 32 de grade. cheierea a două runde de zat el, constă, în prezent, în modernizare a combinate condiţii a irigaţiilor. porturi. In Peninsula Bre-
ţeluri are vizita preşedintelui nează flori şi, adresîndu-i u- Sîntem martorii unei noi cohvorbiri, Heinz Kluncker, frînarea tendinţelor infla tagne, furtunile se succed
Nicolae Ceauşescu, ce lumi rarea de bun venit, îl îm demonstraţii a sentimentelor preşedintele Sindicatului sa ţioniste şi a creşterii costului de aproape o săptămînă,
nos mesaj de pace şi prie brăţişează. de prietenie de care se bucu lariaţilor publici, a declarat vieţii. semnalindu-se inundaţii in
tenie duce conducătorul In salonul de onoare ră şi în această parte a lu nordul regiunii.
partidului şi statului în nu al aeroportului, preşedintele mii — ca şi îin toate ţările
mele nostru, al tuturor. II Moamer El Geddafi, adresîn- vizitate — şeful statului ro Discursul lui Hunry Kissinger la deschiderea lejTTfTRIPTOTW'H
însoţesc în vizita pe care o du-se preşedintelui Nicolae mân. Mulţimea poartă por Opere de artă
face prietenilor din Libia, Ceauşescu, a declarat: Salut trete ale celor doi şefi de
Liban, Siria şi Irak gîndurile în persoana dumneavoastră stat, pancarte pe care sînt Conferinţei principalelor state occidentale BEIRUT. - Prof. Virgil Cîn- perioada 1-5 februarie, for Cea mai importantă co
şi sentimentele de dragoste, prezenţa în Libia a primu înscrise urări pentru priete dea, membru al Academiei ţele Administraţiei de la Sai- lecţie particulară, conţi-
de deplină încredere ale în lui şef de stat din Europa nia dintre cele două ţări şi de Ştiinţe Sociale şi Politice gon au săvîrşit peste 2 200 nînd 127 de opere ale
tregului popor, urarea de răsăriteană şi vă mulţumesc popoare. importatoare de petrol a Republicii Socialiste Româ de acţiuni de violare a înce sculptorului francez Augus
drum bun şi succes deplin. pentru aceasta. Sînt convins „Ceauşescu — .Geddafi" nia, a ţinut o serie de con tării focului. te Rodin, din perioada
...Din momentul cînd avio că această vizită va pune sînt cuvintele scandate de WASHINGTON 12 (Ager ducere a materiilor energe ferinţe la Beirut, în faţa unui 1863—1917, a fost donată
nul prezidenţial s-a desprins bazele unei colaborări trai masa de demonstranţi, dînd pres). — In discursul rostit tice — carburanţi sintetici, numeros public, pe tema MONTEVIDEO. - Preşedin muzeelor de artă modernă
de pista aeroportului Bă nice între statele şi popoa expresie dorinţei de apropie la deschiderea lucrărilor gaze obţinute din cărbâne „Relaţiile bimilenare româno- tele Uruguayului, Juan Maria din New York şi celui din
neasa, în uralele şi ovaţiile rele noastre. re şi colaborare între po Conferinţei principalelor sta etc. El a făcut apel ca ţările libaneze" şi „Gîndirea româ Bordaberry, l-a desemnat pe Los Angeles, precum şi U-
mulţimii, sub cerul senin al îmi exprim satisfacţia că poarele Libiei şi României. te occidentale importatoare industrializate să accepte nească în epoca modernă şi colonelul Hugo Linares Brun niversităţii Sta nf ord din
unei primăveri timpurii, şi vă întîlnesc — a răspuns pre Sînt oameni de toate vîrste- de petrol, secretarul de stat participarea la „sacrificiile contemporană". în funcţia de ministru de in California.
pînă în clipa cînd a aterizat şedintele Nicolae Ceauşescu le, muncitori şi studenţi ca al S.U.A.. Ilenry Kissinger. şi cheltuielile rezultate din Conferinţele s-au bucurat terne - s-a anunţat oficial
la Tripoli, în plină primăva — şi nutresc, ca şi dumnea re formează o masă com a propus un program de măsurile de economisire a de o largă apreciere din par la Montevideo. Fostul titular, Primul test al
ră, în decorul luxuriant al voastră, convingerea că în- pactă. Coloana maşinilor o- cooperare în şapte puncte energiei". Secretarul de stat tea participanţilor. Nestor Bolentini, şi-a prezen
vegetaţiei mediteraneene, au tîlnirile şi convorbirile noas ficialc se opreşte ; cei doi pentru soluţionarea actualei a arătat că Statele Unite do tat, anterior, demisia. rachetei spaţiale
trecut patru ore, răstimp în tre vor deschide perspective şefi de stat iau loc înfr-o crize energetice. El a arătat resc ca ţările în curs de dez BONN. - Delegaţia Uniu americane
care au fost survolate teri bogate conlucrării dintre cele maşină deschisă, răspunzînd că, dacă celelalte ţări occi voltare să fie invitate să se nii Generale a Sindicatelor WASHINGTON. - Comisia
toriile Bulgariei şi Greciei, două state, dintre popoarele cu , dăldură aclamaţiilor en dentale consumatoare, care alăture. într-un stadiu ulte din România, a sosit la Bonn, pentru energia atomică a „Titan-Centaur“ s-a
aeronava reflectîndu-şi apoi României şi Libiei. Sper să tuziaste ale mulţimii. produc .şi ..ele petrol, vor rior, discuţiilor asupra pro la invitaţia preşedintelui U- S.U.A. a dat publicităţii sta soldat cu un eşec
aripile în oglinda albastră a fie un început bun şi pen Asemenea manifestări de proceda la fel, Statele Unite blemelor energetice începute niunii Sindicatelor din R. F. tisticile cu privire la ampla
Mediteranei. tru relaţiile dintre ţările bucurie şi preţuire din par sînt gata să împartă cu ele de statele industrializate. Germania (D.G.B.). Tovarăşul sarea centralelor nucleare,, pe
Aeroportul internaţional noastre şi cu toate ţările din tea gazdelor au-loc şi la in o parte din disponibilităţile In încheierea expunerii Mihai Dalea, preşedintele teritoriul Statelor Unite. Po Primul test al noii ra
Tripoli este împodobit festiv Europa răsăriteană. Vom fi trarea la Palatul de oaspeţi, lor totale (producţia internă sale. secretarul de stat a Consiliului Central al U.G.S.R., trivit acestor statistici, la 31 chete spaţiale americane
pentru a întîmpina înalţii bucuroşi dacă vizita va con unde se află reşedinţa re plus importurile), pe baza u- subliniat că problema ener a avut o întrevedere cu H. O. decembrie 1973, numărul to „Titan-Centaur" s-a soldat
oaspeţi din România. Sînt tribui la dezvoltarea con zervată şefului statului ro nor criterii ce urmează a fi giei nu poate fi soluţionată Vetter, preşedintele D.G.B., şi tal al reactoarelor nucleare cu un eşec, datorat — du
arborate drapele de stat ale lucrării cu toate ţările so mân. stabilite. Kissinger a adău decît printr-o „concertare in cu alţi membri ai conducerii pentru producerea de ener pă cum informează NASA
României şi Libiei. cialiste. cu toate ţările lumii. Pe frontispiciul „Palatului gat că S.U.A. îşi vor aduce ternaţională". că ţările în Uniunii Sindicatelor din R.F.G. gie electrică, în funcţiune, în — neintrării în funcţiune
In întîmpinarea preşedin Răspunzînd solicitării re de oaspeţi" au fost arborate contribuţia la stabilirea unui curs de dezvoltare trebuie Au fost discutate posibilităţi construcţie sau comandate, a a treptei superioare a ve
telui Nicolae Ceauşescu şi a prezentanţilor presei libiene, drapele româneşti şi libiene, angajament colectiv în ve să fie rapid asociate la con de dezvoltare a relaţiilor şi ajuns la 199. Dintre acestea hiculului. După două în
celorlalte persoane oficiale tovarăşul Nicolae Ceauşescu care încadrează un mare derea dezvoltării resurselor sultările actuale şi că rela colaborării dintre sindicatele 42 funcţionează, iar 56 se cercări neizbutite de a
care îl însoţesc în această vi a declarat : Doresc să adre portret al tovarăşului Nicolae de petrol din fiecare ţară in ţiile dintre ţările consuma din cele două ţări, precum şi află în construcţie. aprinde motoarele treptei,
zită. au venit colonelul Moa sez poporului libian un salut Ceauşescu. Militari îii ţinută dustrializată care posedă ză toare şi statele producătoa alte probleme de interes co racheta a deviat de la tra
mer El Geddafi, membri ai călduros din partea poporu de gală prezintă onorul. In căminte exploatabile şi să re de petrol trebuie să se mun. CAIRO. - Trupele de ge iectorie şi a trebuit să fie
Consiliului Comandamentului lui român şi cele mai bune salonul de onoare al reşedin încurajeze investiţiile de ca desfăşoare în spiritul coope niu ale Egiptului procedează, distrusă.
Revoluţiei, membri ai guver urări. ţei. cei doi şefi de stat, îm pital în noi sectoare de pro rării şi nu al confruntării. PRAGA. - Gustav Husak, în prezent, la deminarea sec Noul vehicul urmează să
nului, reprezentanţi ai auto Sînt deosebit de bucuros preună cu persoane oficiale secretar general al C.C. al torului nordic al Canalului servească la plasarea pe
rităţilor militare şi civile, că am putut răspunde ama române şi libiene se întreţin P. C. din Cehoslovacia, l-a Suez, pentru a permite cit orbite în jurul Soarelui a
alte persoane oficiale. Se bilei invitaţii a preşedintelui cu cordialitate. întrunirea miniştrilor agriculturii din primit pe Râul Castro, al doi mai rapid începerea lucrărilor doi sateliţi vest-germani.
află. de asemenea, de faţă Consiliului Comandamentului Primirea deosebit de căl lea secretar al C.C. al P.C. de curăţare a acestei căi na precum şi la lansarea u-
reprezentanţi ai misiunii e- Revoluţiei din Republica A- duroasă făcută şefului statu ţările membre ale C.E.E. din Cuba, prim vice-prim-mi- vigabile - relatează cotidia nor sonde de tip „Mari-
conomice române la Tripoli, rabă Libiană. Sînt convins lui român, sentimentele de nistru şi ministru al Forţelor nul cairot „Al Ahram". Star ner" şi „Viking". Costul
tehnicieni şi specialişti ro că prin convorbirile pe care bucurie, admiraţie şi respect BRUXELLES 12 (Ager de Comisia CEE, ce are în armate revoluţionare, aflat tul lucrărilor va fi dat de de său este evaluat la 28-30
mâni care lucrează în Libia, le vom avea vom pune ba ale locuitorilor oraşului Tri pres). — La Bruxelles au vedere o sporire medie ge într-o vizită neoficială in R.S. gajarea celor 14 nave de milioane dolari.
în cadrul acordurilor de coo zele unei bune colaborări poli sînt dovezi elocvente continuat marţi lucrările re nerală a preţurilor cu 7 la Cehoslovacă. diverse naţionalităţi, blocate,
perare dintre cele două ţări. între popoarele noastre. ale interesului şi satisfacţiei uniunii miniştrilor agricultu sută, faţă de campania a- Părţile s-au informat reci de ani de zile, în apele ca
La ora 13.15. avionul pre Apoi, cei doi şefi de stat poporului libian şi conducă rii din ţările membre ale gricolă precedentă. Agenţiile proc asupra construcţiei so nalului. „Cosmos-632“
zidenţial aterizează, arborînd părăsesc aeroportul într-o torilor săi de a-i avea, ca CEE, avînd drept scop fixa de presă subliniază că, în cialiste în Cehoslovacia şi Pe de altă parte - adau
steguleţe cu culorile Româ maşină escortată de motoci- oaspete, pentru prima oară, rea noilor preţuri la produ cadrul discuţiilor, s-a rele Cuba şi au examinat per gă agenţia France Presse —, Marţi a fost lansat în
niei şi Libiei. clişti, îndreptîndu-se spre pe şeful statului român, to sele agricole, pentru cam vat diversitatea punctelor de spectivele adîncirii relaţiilor Ministerul egiptean al Recon U.R.S.S. satelitul artificial
La coborîrea din avion, pre reşedinţa rezervată înaltului varăşul Nicolae Ceauşescu. pania 1974—1975, care începe vedere, care, în general, si de prietenie şi colaborare strucţiilor a pus la punct un al " Pămîntului „Cosmos-
şedintele Nicolae Ceauşescu oaspete român. la 1 martie. Prima zi a dez tuează limita maximă a ma dintre cele două partide şi plan de reconstruire a ora 632". Aparatele instalate
este salutat cu cordialitate Coloana oficială de maşini Reportajul a fost realizat de baterilor a fost consacrată u- jorărilor la un plafon su ţări. şului Suez. Acesta prevede la bord funcţionează nor
de preşedintele Moamer El se înscrie pe noua autostra nui schimb de opinii de or dezvoltarea oraşului, ce se va mal, iar centrul terestru
Geddafi. Cei doi şefi de stat dă, dată recent în circulaţie, ION MĂRGINEANU din general, în care miniş perior celui schiţat de Co VIETNAMUL DE SUD. - întinde, în viitor, pe o supra de coordonare şi calcul
îşi strîng îndelung mîinile. care leagă aeroportul de ca MIRCEA MOARCAŞ trii participanţi şi-au expus misia CEE, Italia pronunţîn- După cum informează agen faţă de zece ori mai mare prelucrează datele furniza
„Fiţi bine venit pe pămîntul pitală. încă înainte de in VICTOR STAMATE punctul lor de vedere faţă du-se pentru o sporire de 14 ţia de presă „Eliberarea", în decît cea actuală. te de satelit.
Libiei" — i se adresează oas trarea în oraş, de o parte NICOLAE N. LUPU de schiţa de plan, propusă la sută.
petelui preşedintele ţării- şi de alta a autostrăzii, se
gazdă. văd numeroase construcţii
Un grup de copii • libieni de locuinţe înălţate în ulti
oferă şefului statului român mii ani. din iniţiativa Consi Tudor Vladimirescu ; 14,55
buchete de flori. liului Comandamentului Re Gmeriia meţie folclorică muzicală ; Muzică pe adresa dumnea Sfatul medicului. Afecţiuni Banat interpretate la fan Nicolae Wolcz, Se-
P r e ş e d i n t e l u i Nicolae voluţiei. Aceste edificii, ca 5.40 Jurnal agrar ; 6,00 Ra- voastră ; 21,00 Buletin de fară ; 18,30 Emisiunea „Pro bastian Papaiani, Şte
Ceauşescu îi sînt prezentaţi, şi alte construcţii industria dioprogramul dimineţii ; 8.00 ştiri ; 21,30 Consemnări de ale căilor respiratorii frec arte". Cuprinde : un bre fan Mihăilescu-Brăila;
de către Moamer El Geddafi, le, portuare, agricole, social- DEVA : Trecătoarele iu Sumarul presei ; 8,08 La Marian Avram, muncitor la vente în acest sezon ; 15,00 viar la rubrica „Gong", o
membri ai Consiliului Co culturale, realizate pe tot cu biri („Patria") ; Evadarea microfon, melodia prefera Uzinele „23 August" din Integrala cvartetelor de cronică a spectacolului „A- 16.00—17,00 Lecţii Tv. pen
mandamentului Revoluţiei : prinsul ţării în perioada de („Arta") ; SIMERIA : Infai tă ; 9,00 Buletin de ştiri ; Capitală ; 22,00 Radiojurnal; coarde de Mozart nr. 16, dam şi... Deva" prezentat de tru lucrătorii din a-
lt. colonel Abu Bakr Yunis după 1 septembrie 1969 — libilul Raffles („Mureşul") ; 9.05 Avanpremieră Radio- 22.30 Bijuterii muzicale. Pa K.V. 428 în Mi bemol ma Teatrul de estradă din De gricultură. Creşterea
Jaber, maior Beshir Hawadi, Ziua înlăturării monarhiei şi HUNEDOARA : Trecătoare TV ; 9,20 Orchestra de mu gini din Zarzuele ; 23,00— jor şi nr. 17 K.V. 458 în Si va, medalion Radu Avram, animalelor ;
maior Omar Meheishy, ma a proclamării Republicii — le iubiri („Siderurgistul") ; zică populară „Flacăra 5,00 Estrada nocturnă. bemol major ; 16,00 Radio actor la Teatrul naţional
ior Mouktar Al Karawi. ilustrează efortul creator al Fiul mecanicului de loco Prahovei" din Ploieşti ; 9,40 PROGRAMUL II ; 6,00 jurnal ; 16,15 Zone folclori din Timişoara, iar la rubri 17.30 Telex :
P r e ş e d i n t e l e Nicolae talentatului şi harnicului po motivă („Constructorul") ; Scene din opereta „Robert Buletin de ştiri ; 6,05 Mati ce — judeţul Ilfov ; 16,30 ca „Muzeu" însemnări de 17.35 Curs de limba fran
Ceauşescu prezintă, la rîndul por libian pe drumul dez Tora ! Tora ! Tora !, seriile şi Elisabeth" de Ron Grai- neu muzical ; 7,00 Radio Radiopublicitate ; 16,40 Ra- spre expoziţia de costume ceză. Lecţia 80 ;
său. preşedintelui El Ged voltării şi progresului. I-II („Arta") ; CĂLAN : A- ner ; 10,00 Buletin de ştiri ; jurnal ; 7,15 Republică, iz diosimpozion. Ciclul „Socia populare de la Muzeul de
dafi. persoanele oficiale care Se străbat apoi bulevarde fecţiune („11 Iunie") ; TE- 10.05 Curier economic ; 10,10 vor de bucurie — cîntece ; lismul şi logica istoriei". istorie şi etnografie din Ca 18,05 Micii meşteri mari
îl însoţesc : Cornel Burtică, le Siwani Ben Yadim, Piaţa LIUC : Vara bărbaţilor Retrospectiva creaţiei lui 7,35 Drag mi-e jocul româ Naţiunea socialistă — for ransebeş , 18.45 Canţonete Cercul de automati
membru supleant al Comite Abdel Moneim Ryad, Calea („Minerul") ; PETROŞANI : Ion Vasilescu (IV) ; 10,30 nesc ; 7,55 Moment poetic. ţă motrice a progresului de Tosti şi Tagliaferri : zări Pe rampa de
tului Executiv, secretar al Republicii, Strada Omar Al Paradisul („7 Noiembrie") ; Din ţările socialiste. Re Hans Schuller ; 8,00 Imagini multilateral al ţării noastre. 19.00 Emisiunea „Colocviu lansare. S t u d i o u l
C.C. al P.C.R., Ion Păţan, Moukhtar, Bulevardul al Eva şi Adam („Republica") ; portaje din R.P. Chineză şi pentru două viori de Anton Redactor Dan Keşişian ; cu tinereţea". Din cuprins : M M M ;
vicepreşedinte al Consiliului Fath — artere principale ale LUPENI : Albă ca Zăpada R.P. Polonă ; 10,45 Instru Zeman ; Sonata pentru do 17.00 Creaţia muzicală ro rubrica de informaţii şi ac
de Miniştri, ministrul comer frumoasei capitale, care este, şi cei 7 pitici („Cultural") ; mente populare: taragotul uă piane de Nicolae Brîn- mânească ; 17,40 Rampa ; tualităţi „7 zile". Un radio- 18.35 Selecţiuni din „Ba
ţului exterior, George Maco- în acelaşi timp, cel mai ma Drumul spre satul natal şi ţambalul ; 11,00 Buletin duş ; 8,30 Microfonul pio 18.00 Sextetul Cantabile ; reportaj despre pregătirile tista de dantelă" de
vescu. ministrul afacerilor re port al ţării. important („Muncitoresc") ; LONEA : de ştiri ; 11,05 Muzică de nierilor. Ciclul „Vreau să 18.15 Radioenciclopedie şco pentru festivalul naţional Johann Strauss. So
externe, Mircea Maliţa şi centru economic şi cultural Cartea junglei („Minerul") ; promenadă ; 11,20 Recitalul ştiu". Astăzi : extemporal lară ; 18,45 Cîntecele noas al artei studenţeşti. „Por lişti : Rodica Truică,
Nicolae Doicaru. consilieri al Libiei. Străzile şi pieţele ANINOASA : Moartea re grupurilor vocal-instrumen- radiofonic. Redactor G. Mă- tre. „Pîrîuaş cu apă lină", tretul în cinci întrebări" : Margareta Niculescu,
ai preşedintelui Consiliului oraşului sînt flancate de edi gelui negru („Muncitoresc"); tale „Romanticii", Lokomo- năilă ; 8,50 Coruri cu vechi de Dimitrie Cuclin, versuri maistru] Gheorghe Dăbu- Alexandru loniţă, Ca-
de Stat. ficii publice, clădiri comer PETRILA : Neînfricatul tiv G.T. şi Barabas ; 12,00 tradiţii. Corul căminului populare ; 18.55 Moment po ceanu, de la întreprinderea rol Herea, Anghel Jar
Sînt intonate imnurile de ciale, moschei cu minarete, Gyula, vara şi iarna („Mun Buletin de ştiri ; 12,05 In- cultural din comuna Leor- etic. Lirica universală în „Victoria" din Călan şi ru şi Dumitru Trandafir;
stat ale celor două ţări, în de zidurile vechii cetăţi — deni, judeţul Argeş şi corul traducerea lui Ştefan Aug. brica .Contrapunct". 18,45 Dialog. Teoria marcu-
timp ce. în semn de salut, totul într-o arhitectură care citoresc") ; VULCAN : Ma- tîlnire cu melodia populară bărbătesc „Armonia" din Doinaş ; 19,00 Buletin de siană a .omului uni
sînt trase 21 de salve de ar îmbină armonios vechiul stil ria Stuart („Muncitoresc") ; şi interpretul preferat ; 12,30 ştiri ; 19.05 Opera şi arta dimensional" ;
tilerie. Cei doi şefi de stat arab cu liniile cele mai mo URICANI : Paraşutiştii („7 Ştiinţa la zi ; 12,35 Sub Brăila ; 9,25 Avanpremieră melodiei ; Emisiune de Gri-
trec în revistă garda de o- deme. Noiembrie") ; ORAŞTIE : steagul partidului — cîn- radio-TV ; 9 40 Viziuni in gore Constantinescu ; 19,50 19,10 Tragerea Pronoexpres;
noare, formată din militari De-a lungul traseului stră Aici zorile sînt din nou li tece ; 13,00 Radiojurnal ; terpretative ; 10,09 Simfo Noapte bună, copii ! Po 19.20 1001 de seri. Pik si
în ţinută de gală. bătut de coloana oficială niştite, seriile I-II („Pa 13.15 Concert de prînz; nia de Adrian Raţiu ; 10,30 vestea „Securea de aur" ; 9,00 Teleşcoală. Introdu Tik ;
Pe platoul din faţa abro sînt arborate drapele româ tria") ; Pe aripile vîntului, 14.00 Buletin de ştiri ; 14,05 Buletin de ştiri ; 10,35 Se- 20.00 Teatru radiofonic. A- cere în informatică :
gării sînt prezenţi, pentru neşti şi libiene ; se văd por seriile I-II („Flacăra") ; Varietăţi muzicale ; 14,40 lecţiuni din operete ; 11,00 colo. departe de Mircea Suporturi de informa 19.30 Telejurnal ;
a-1 saluta pe şeful statului trete ale preşedinţilor Nicolae GEOAGIU-BĂI : Te aştep De dor, bade şi de drag ; Revista literară radio ; Ştefănescu ; 21,21 Piese in ţii (I). Geografia (a- 20,00 însemnări în cartea
român, membri ai guvernu Ceauşescu şi Moamer El tăm, flăcăule ; HAŢEG • 15.00 Buletin de ştiri ; 15.05 11.30 Muzica şi gestul — strumentale ; 21.30 Noi în anul IV) • Oraşele şi satului. Reportaj ;
lui libian — Abdel Ati Al Geddafi, inscripţii de bun Doi pe un balansoar („Popu Clubul invitaţilor; 16,00 cîntece de leagăn ; 12,00 registrări ale sopranei Vir- satele din R.S. Româ
Oubeidi, ministrul muncii. venit, adresate solilor po lar") ; BRAD : O zi mai Radiojurnal ; 16,15 Cintece ; Orchestre simfonice din ţa ginia Mânu. la pian Flori- 20.15 Telecinemateca: „Ce
Ezzedin El Mabrouk. minis porului român. lungă decît un an („Steaua 16,25 Odă limbii române; ră — Filarmonica din Sa- ca Dimitriu şi ale Orches nia. Electrotehnică rul galben", cu Gre-
trul petrolului, dr. Mohamed Populaţia oraşului, care a roşie") ; GURABARZA : Ti 16,45 Discul zilei — Mike lu-Mare, dirijor Alexandru trei de cameră .George (Pregătire tehnico-
Ahmed Sherif. ministrul e- aflat cu bucurie şi satisfacţie nereţe fără bătrîneţe („Mi Brant ; 17,00 Buletin de Munteanu ; 12,40 Poezia — Dima" din Braşov, dirijor productivă) : Maşini gory Peck Richard
ducaţiei. Aii Taba. ministrul despre vizita în Libia a pre nerul") ; ILIA : Nunta de ştiri ; 17 05 Radiopublicitate; glas al Cetăţii. „Cîntece Ilarion lonescu-Galaţi ; 22,00 electrice ; VVidmark, An ne Bax
agriculturii, Mohamed Ah şedintelui Nicolae Ceauşescu. aur („Lumina"). 17.15 Universul familiei ; pentru ţara mea". Montaj Fragmente din opere : 22.30 ter. Premieră pe ţară;
med El Mnakous. ministrul a ieşit în număr mare pe 17.40 Solişti şi formaţii ar de Dragoş Vicol ; 13,00 Ra Buletin de ştiri ; 22,35 Din 10.00 Curs de limba en
locuinţelor şi serviciilor pu străzi, bulevarde şi în pieţe, tistice de amatori ; 18.00 O- diojurnal ; 13,15 Revista muzeul stilurilor jazz-ului ; gleză Lecţia 77 ; 21,50 Mma şi cei... 40 de
blice. Abdel Fatah Al Naasi, ovaţionîndu-1 cu căldură pe Radio rele serii ; 20,00 Concert de şlagărelor ; 13,45 Pagini din 23.00 Muzica în lume ; 0,55- 10,30 Curs de limba rusă. balerini de la „Sabato
subsecretar de stat la Minis şeful statului român, expri- muzică populară. Solişti : opera . Motanul încălţat" 1.00 Buletin de ştiri. Lecţia 76 ; Serra". Spectacol de
terul Afacerilor Externe. mîndu-şi sentimentele de Ana Munteanu. Maria Pie- de Cornel Trăilescu : 14.05 11.00 Film pentru tineret : varietăţi realizat de
Sînt prezenţi, de asemenea, simpatie şi înaltă stimă. Căl Bucureşti traru şi Ştefan Tudorache ; Studioul tînărului interpret ; Timişoara
şefii misiunilor diplomatice dura cu care mulţimea a 20,30 Itinerar la harta ţă 14.30 Radioşcoală. Istoria „Căldura". In distri studiourile Rai de la
acreditaţi la Tripoli şi alţi salutat de-a lungul traseu PROGRAMUL I : 5,00 rii. Popasuri vrîncene. Re României. Mişcarea revolu 18.00 Actualitatea radio ; buţie • Vladimir Găi Roma ■
membri ai corpului diplo lui pe cei doi preşedinţi con Buletin de ştiri ; 5,05 Dru portaj de Ion £>ava ; 20,40 ţionară sub conducerea lui 18,10 Jocuri populare din tan. Emilia Dobrin 22.15 24 de ore ;
matic. cordă în chip fericit cu tem
O scenă emoţionantă : doi peratura de aici a acestor
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic). 11 588 (viata satului!. 12138 rsnrlni. nu rfîsnt» «crionrii 10017 it..,x -—.. nn5