Page 46 - Drumul_socialismului_1974_02

CTBHBWBgBBWBWBgBBBaBPaggagggggBBgggramElgnmi^^
DRUMUL SOCIALISMULUI ©Nr. 5 938 © JOI 14 FEBRUARIE 1974

! Dicţionare noi In

j curs de apariţie
s
1 Nod dicţionare ştiinţifice
| şi tehnice vor vedea, In
| acest an, lumina tlpam- Nodul gordian l-au făcut unii,
\ lui. Editura Academiei a-
j nunţă, de pildă, apariţia
In dezbaterile din cadrul „ascund" după realizările spunea minerul Dumitru Hus- lor centrale de stat, ei au j unul nou capitol din Dic- iar alţii încearcă să-l dezlege
adunării generale a - repre­ globale. tea — depinde foarte mult, formulat — pe baza unei \ ţionarul limbii române —
zentanţilor salariaţilor de la Examinarea în profunzime hotărî tor chiar, de şeful for­ largi consultări prealabile — : cel consacrat literei P.
I.M. Barza s-au avut în pri­ a activităţii economice din maţiei de lucru. Acolo însă unele probleme care se cer : Sensurile cuvintelor folosite (Urmare din pag. 1) — Calitatea reparaţiilor la Dacă in prezent mina du­
mul rînid în vedere două lu­ anul trecut de la I.M. Barza unde mai multe abataje au rezolvate dar pe care nu le | de marele nostru poet M. perforatoare lasă mult de do­ ce lipsă de perforatoare, vi­
cruri : ce se cere acestui pu­ ridică, cu adevărat, unele un singur colector se mai poate soluţiona întreprinde­ : Eminescu, dispersia lor pe rit — arăta minerul Constan­ na o poartă şi Centrala mi­
ternic colectiv muncitoresc probleme de reflecţie şi, întîmplă ca unele echipe să rea. j versuri şi proză constituie, anihilarea greşelilor tehnice tin Mllitaru. Dar de ce să nu nereurilor Deva. După cum
din partea economiei naţio­ desigur, în care trebuie in­ spună : „Easă că nu se vede — Avem încă multe hârtii j de asemenea, tematica vo- care «-au făcut la vremea recunoaştem, avem şl noi lip­ ne Informa ing. Valeriu Un-
nale — adică să extragă aur, tervenit foarte energic. A e- ce am dat noi. Totul se a- pe capul nostru — spunea j lumului „Lexicul artistic respectivă. Se apreciază că surile noastre. Nu le utilizăm gureanu, şeful serviciului pro­
argint, cupru, plumb, zinc şi xistat, de pildă, o evidentă mestecă". Eu consider că aici inginerul Ioan Deoancă, şe­ j eminescian în lumină sta- în continuare mina va avea cum trebuie, unii oameni nu ducţie din centrală, dînsul
alte metale necesare — şi că neconcordanţă între produc­ trebuie să intervină, mai ful secţiei electromecanice. : tistică", semnat de Luiza destul de suferit din această le îngrijesc corespunzător. este conştient că mina nu es­
prevederile planului pe 1974, tivitatea fizică realizată în mult, prin sondaje, maiştrii Avem planuri de măsuri con­ j Seche. La rândul său, prof. cauză. te suficient dotată cu aceste
cu sporuri de 25 la sută la cadrul sectoarelor miniere, mineri, personalul de con­ crete, dar nu avem' practic, T. Papahagl îşi propune O altă problemă a cărei Piesele de schimb la aces­ utilaje de primă importanţă.
producţia de minereu şi la cea valorică şi nivelul de în­ trol. De asemenea, este ne­ timp să le urmărim cum se să prezinte în cuprinsul soluţionare trebuie grabnic te utilaje lipsesc. Ce se adu­ S-a adus la cunoştinţa con­
productivitatea fizică şi va­ deplinire a normelor. S-au cesar ca lemnul de mină să cere. Propun să se studieze „Dicţionarului dialectului urgentată Ia ora actuală es­ ce de la U.U.M.R. Crişcior ducerii centralei acest lucru,
lorică, reprezintă creşteri înregistrat depăşiri la consu­ nu se mai trimită în subte­ schema noastră organizatori­ aromân general şi etimo­ te cea a perforatoarelor pen­ sînt de proastă calitate. E- s-a propus chiar redistribui­
într-adevăr apreciabile. mul specific de explozivi de ran in lungimi cum vine de că. Am solicitat, de aseme­ logic", majoritatea cuvin­ tru găuri lungi. Minerii au se­ manşamentele, de exemplu, rea a 5 perforatoare de la
Adunarea şi-a asumat 5,7 la sută, precum şi chel­ la furnizori (4-6 metri). Să nea, să se elaboreze norma­ telor acestui dialect, astăzi rioase obiecţii în legătura cu nu ţin decît 2-3 ore. Şi se Moldova Nouă, dar la mina
mandatul de a asigura că tuieli neeconomicoase în fie secţionat în depozite du­ tive obligatorii privind lu­ pe cale de dispariţie. aceste utilaje, mal ales că aduc săptămînal, cu camio­ Deva ele încă n-au sosit, Sin
1
sarcinile de plan vor fi nu valoare de 1,2 milioane lei. pă cum cer sectoarele. crările de întreţinere şi re­ Preocupările editorilor ele sînt insuficiente. nul, in cantităţi mari. aşteptate încă.
numai îndeplinite, ci şi de­ Au fost rebutate, de către — Astăzi, sîntem în măsu­ paraţii pentru utilajele mi­ de a pune la dispoziţia
păşite. Aceasta pe baza re­ controlul intern' de calitate, ră şi avem sarcina de a va­ niere, pentru că acum mer­ specialiştilor noi publicaţii
zultatelor din anul trecut şi peste 14 000 vagonete cu mi­ lorifica minereuri şi cu un gem pe unele „tîrguieli" cu care să-i ajute în înţele­
a resurselor încă incomplet serviciul financiar. gerea şi însuşirea unor
valorificate. In 1973, colecti­ — Nici pînă în prezent termeni utilizaţi în diver­
vul I.M. Barza a depăşit pla­ planul de construcţii minie­ se domenii ale tehnicii Pentru îmbunătăţirea stilului si
nul producţiei globale cu re nu este definitivat — a- contemporane sînt pe larg f 9
de
planul
a-
marfă vîndută şi încasată cu Adunări generale ale salariaţilor răta inginerul Ioan Lungu, Ilustrate al în Editurii tehnice.
al
la
sută,
27,7
producţiei
pariţii
şeful secţiei de investiţii.
27,3 la sută, sarcinile de creş­ — S-au studiat mai multe Aici urmează să fie tipă­ metodelor de muncă In compartimentele
tere a productivităţii valori­ variante de modernizare, dar rite mal multe lucrări, în
ce a muncii cu 21,8 la sută. şoseaua Crişcior — Abrud limbi de largă circulaţie
In luna ianuarie, în condiţii­ continuă să fie într-o stare internaţională, între care protecţia munci -
le dinamicii accentuate pe nereu. Programul de investi­ conţinut mai scăzut de me­ de degradare care produce menţionăm dicţionarele po­
care a înregistrat-o planul, ţii este stînjenit de faptul că tal — sublinia, în cuvîntul serioase perturbaţii în trans­ liglote de mine, geologie
producţia marfă s-a realizat nu a fost încă definitivat stu­ său, maistrul Aurel Dobîr- portul muncitorilor mineri şi petrol extracţie, dicţio­ îmbunătăţirea continuă a interes expunerea făcută de deşi specificul muncii ce se
în proporţie de 105,3 la su­ diul tehnico-economic pri­ cău, de la secţia de prepa­ navetişti — sublinia Nicolae narul de termotehnică şi condiţiilor de muncă, grija către directorul tehnic al prestează aici Implică un
tă, productivitatea — de vind dezvoltarea. Asupra a- rare. Dar trebuie să dăm Pavelescu, din sectorul Va­ maşini termice, de trans­ pentru apărarea vieţii şi să­ I.E.C., ing. Florea Bereş, cu grad ridicat de periculozita­
104,8 la sută, investiţiile — cestor aspecte s-au oprit vor­ toată atenţia îmbunătăţirii lea Morii. porturi terestre, navale şl nătăţii oamenilor muncii în privire la preocuparea per­ te.
în aceeaşi proporţie, şi foar­ bitorii, în general. calităţii minereului extras, — Decantorul de la uzina aeriene, precum şi mied procesul de producţie, pen­ manentă a conducerii între­ Participanţii la schimbul
te pozitiv, toate sortimentele — Ne-am propus ca obiec­ acolo, la fronturile de lucru, de preparare a ajuns la co­ dicţionare tehnice, bi­ tru prevenirea accidentelor prinderii, care colaborează cu de experienţă au asistat cu
de produse fizice au fost o- tiv central în acest an în pentru că fiecare tonă de ta finală. Trebuie găsite so­ lingve- de muncă şi îmbolnăvirilor organele de partid şi sindi­ interes la o demonstraţie,
norate. care avem sarcini sporite — steril trimisă nouă, prepara­ luţii, pentru că nu putem profesionale constituie o cat în scppul perfecţionării practică de testare a curio-
Participanţii la dezbateri' spunea inginerul Gheorghe torilor, necesită energie şi deversa apele poluate în preocupare permanentă a continue a metodelor de in­ ştinţelor unor salariaţi ai
au manifestat multă încre­ Meszaros, şeful sectorului, I alte cheltuieli fără a aduce Criş. r.... struire profesională şi de
dere în posibilităţile de a Musariu — ca toate echipe­ nici un folos. Dimpotrivă, 1 partidului şi statului nostru. întreprinderii, precum şi la
face faţă cu succes sarcini­ le, toate formaţiile să-şi rea­ ponoase. Aş mai ridica în — Să fie mai operativ so­ Analiza activităţii Mergînd pe linia găsirii prezentarea unui film pe
lor sporite din acest an şi lizeze planul. Aceasta cere, faţa reprezentanţilor mineri­ luţionate propunerile şi idei­ unor noi forme, mai perfec­ teme de protecţia muncii.
au făcut cunoscute angaja­ din partea noastră, o preo­ lor problema asigurării unei le noi. ţionate, privind îmbunătăţi­ Pe marginea unul In cuvîntul lor, tovarăşii
mentele suplimentare ale co­ cupare deosebită pentru a- alimentări ritmice a prepa- Toate problemele ridicate rea stilului şl metodelor de Alexandru Popa, Serghie Ni-
lectivului, sectoarelor şi sec­ provizionarea ritmică a locu­ raţiei cu minereu ; noi nu (şi au fost multe, în special muncă în compartimentele schimb de experienţă ţă, Iosif Pop, Augustin Gră­
ţiilor în întîmpinarea celei rilor de muncă, pentru dis­ putem modifica capacitatea în domeniul aprovizionării Ieri, la sediul C.J.E.F.S. de protecţia muncii din u- dinarii şi alţi participanţi
de-a XXX-a aniversări a E- ciplină şi ordine. Au fost e- de prelucrare de la o deca­ tehnico-materiale) s-au con­ Deva a avut loc şedinţa nităţile economice de pe ra­ la schimbul de experienţă
liberării patriei şi a Congre­ laborate, la nivelul sectoru­ dă la alta... semnat cu grijă şi s-au dat activului sportiv — sala­ za municipiului Deva, comi­ şi-au exprimat dorinţa ca
sului al Xl-lea al Partidului lui, măsuri privind reduce­ Participanţii la dezbateri asigurări că li se vor da riat şi obştesc — in care tetul municipal de partid, cunoaştere a normelor de asemenea întîlniri să fie
Comunist Român. Fiind însă rea consumurilor de materi­ s-au referit, pe larg, la pro­ curs. au fost dezbătute sarcini­ prin consiliul de control tehnica securităţii muncii. organizate şi în alte între­
o adunare de lucru, de o ale şi energie pe care ne vom blema îmbunătăţirii calităţii Acum, lucrul cel mai im­ le noi ce revin mişcării muncitoresc şi consiliul local Această preocupare îşi are prinderi din alte ramuri de
mare importanţă decizională, strădui să le aplicăm întdc- minereurilor extrase, la re­ portant este ca organul co­ sportive hunedorene, în al sindicatelor, cu sprijinul exemplificarea practică în activitate. Totodată, s-au fă­
unde, practic, se manifestă mai (şeful de sector a adre­ ducerea diluţiei, la modul lectiv de conducere — in­ lumina recentei plenare a Inspectoratului teritorial de dotarea cu instalaţii moder­ cut propuneri preţioase me­
în modul cel mai plenar du­ sat, dealtfel, în adunare o cum pot fi mai bine gospo­ vestit de adunare — să trea­ Consiliului Naţional pen­ stat pentru protecţia mun­ ne de testare a cunoştinţe­ nite să contribuie la îmbu­
bla calitate a oamenilor chemare la întrecere către dărite materialele şi energia, că imediat la organizarea, a- tru Educaţie Fizică . şl cii Hunedoara-Deva şi al lor, prezentarea de filme şl nătăţirea stilului şi metode­
muncii — de producători şi toate sectoarele şi secţiile în­ precum şi la aspecte legate plicarea măsurilor adoptate, Sport. Au fost analizate, Procuraturii judeţene, a or­ diafilme, precum şi înzes­ lor de muncă în comparti­
proprietari ai mijloacelor de treprinderii, în care obiecti­ de creşterea rezervelor. Tot­ să-şi concentreze toată aten­ de asemenea, stadiile în­ ganizat, cu cîteva zile în trarea sălilor de instructaj mentele de protecţia muncii,
producţie —, vorbitorii au vul principal este depăşirea odată, însă, ţinînd seama de ţia asupra laturilor calitati­ deplinirii obiectivelor spor­ urmă, un schimb de expe­ de la nivelul fiecărei secţii la găsirea de noi forme de
căutat să investigheze mai sarcinilor de producţie la atenţia ce a fost acordată a- ve ale activităţii economice. tive pe anul trecut, cu­ rienţă la întreprinderea e- cu un bogat material docu­ educare a maselor de cetă­
ales laturile calitative ale metal). dunării prin participarea u- prinse în darea de seamă lectrocentrale Mintia — De­ mentar. Datorită preocupării ţeni în spiritul respectării cu
activităţii, care uneori se — Calitatea producţiei — nor reprezentanţi ai organe­ I. MlRZA statistică. va. Tema dezbătută: „Res­ permanente privind protec­ stricteţe a normelor de teh­
pectarea normelor de tehni­ ţia muncii, în această între­ nica securităţii muncii.
ca securităţii muncii — con­ prindere nu s-au înregistrat
diţie esenţială pentru pre­ accidente de muncă grave, I. NEAMTU
venirea accidentelor". La a-
ceastă acţiune au participat
întreprin­
N o t ă reprezentanţi din construcţii, A
deri
industriale,
transporturi, minerit, coope­ In scripte, păşunea
raţie meşteşugărească, uni­
Stafia nu trebuie tăţi comerciale şi de gospo­
comunală
dărie
din
munici­
f piul Deva. Programul, legat este în întregime curăţată
de conţinut, avînd un carac­
să staţioneze ter practic-demonstrativ, a
cuprins vizitarea unor sec­
toare şi secţii ale I.E.C. Min­ IfUIUTf DCI Pf JSUTilf!
Minerii de la E.M. Ţebea au in incinta exploatării o sta­ tia, vizitarea cabinetului de
ţie de transformare a energiei electrice. Au, este un fel de instruire din întreprindere,
a spune, că de aproape doi ani de cînd trebuiau terminate precum şi a sălilor de in­ (Urmare din pag. 1)
lucrările de montaj, staţia stă. Stau imobilizate şi ea şi u- structaj amenajate la nive­ ţele respective s-ar lăţi de
tllajele valorînd peste 1 milion de lei, pentru care se plă­ lul secţiilor. la o zi la alta. Realitatea
Brigadierul
cîmp
de
de
teşte amortisment. De ce? Din cauză că nici pînă prezent Participanţilor le-a fost la Uleş, Ion Frenţiu, ceva că unii membri cooperatori
nu au fost asiguraţi 240 ml de cablu electric. Intervenţii pus la dispoziţie un bogat mai optimist în a da infor­ nu-şi fac eu simţ de răs­
s-au făcut. Promisiuni aşişderea, dar pînă in prezent nu material documentar, acte maţii, ne-a spus că mai pundere datoria pe care o
s-a rezolvat nimic. Oare ce părere aveţi, tovarăşi din con­ normative şi legislative pri­ are de întreţinut o supra­ au în acest sens. Mulţi
au
ducerea Centralei cărbunelui Petroşani, nu puteţi să-i aju­ vind protecţia muncii. De faţă de păşune de circa 9 dintre cei care păşune curăţat
de
suprafeţele
ce
taţi concret pe minerii de la Ţebea? Anul trecut au avut asemenea, au fost prezenta­ ha din 60, cîte au avut pre­ le-au avut încredinţate au
te materiale şl echipament văzute.
în total adunate vreo 5 zile stagnări in producţie din ca­ lăsat mărăcinii tot pe lo­
de protecţie utilizat în între­ curile de unde i-au tăiat,
Iată care sînt şi părerile
uza decuplărilor de curent. Au pierdut din acest motiv prinderea electrocentrale unor membri cooperatori în loc să-i îndepărteze, aşa
3 500 tone cărbune. Se aşteaptă barem acum un ajutor din Mintia — Deva. cu care am stat de vorbă, cum face toată lumea. La
partea centralei 1 Sperăm să intraţi pe recepţie. In atelierul (le confecţii mănuşi protecţie pentru export, de la F.I.L. Orăştle, lucrează 40 In cadrul dezbaterilor care cu privire la modul cum se noi în sat doar cîţiva din­
de femei In două schimburi. Iată un aspect din timpul lucrului. au avut loc cu ocazia schim­
Foto: VIRGIL ONOIU întreţin păşunile. tre cooperatori şi-au făcut
bului de experienţă, partici­ cu adevărat datoria, faţă
panţii au urmărit cu viu Marin Cotruna, Gurasa- de păşunea pe care paştem
da: Cei care au vite mai
multe în gospodăria perso­ vitele cooperativei şi ale
nală se codesc mai rău noastre. Dintre ei aş a-
să cureţe păşunea decît cei minti pe Manase Cărmăzan
Cerinţe noi în care nu au vite, deşi, atît şi Alexa Nan Despre res­
li €>
tul de cooperatori din bri­
i unii cît şi alţii au obligaţia gada, zău că nu am ce spu­
aduce
aportul
de
a-şi
la
aproape
deşi
ştiinţelor independente la clasele mici efectuarea acestei lucrări. ne de bine, aceştia au un
toţi
dintre
Cine sînt aceştia îi ştiu a-
tît brigadierul de cîmp, cît număr mare de vite.
cît şi membri; „„-—-ii.-i • • Cu toate strădaniile, nu
Făurirea societăţii socialis­ fost analizate prin prisma activitate, un loc important Problemele dezbătute le o r*îtmrwM/»£S o t, — am putut însă să ne edifi­
te multilateral dezvoltate contribuţiei pe care şi-au să-l acorde realizării legă­ cercurile pedagogice cu îr căm concret, deşi am in­
produce mutaţii şi transfor­ adus-o la perfecţionarea turilor interdisciplinare, cer­ văţătorii privind „modern
mări dinamice cu puterni­ predării. zarea procesului de învăţ sistat pentru aceasta, ce
suprafaţă de păşune - trebu­
ce implicaţii social-econo- In complexitatea actuală cetării ştiinţifice concrete a mînt" cît şi cele legate c ia să se cureţe şi să se în­
mice. cultural-ştiinţifice şi a problemelor pe care le unor fenomene economice, „eliminarea repetonţiei" treţină în acest an, şi cît
politice, care determină, în ridică munca activă şi cre­ sociale, culturale sau de or­ clasele ,I-IV au suscitat i
aceiaşi timp, profunde atoare a poporului nostru, ganizare din întreprinderi s-a făcut. In scriptele con­
o ci­
siliului popular
era
schimbări în profilul moral sub conducerea partidului, viu interes în rîndurile pa fră, la C.A.P. alta, iar din
şi civic, în concepţia cetă­ profesorii de ştiinţe socia­ ca şi a ridicării funcţiona­ ticipanţilor. Se observă ii
ţeanului de azi şi de mîine. le trebuie să dea o infuzie discuţiile purtate cu briga­
Privind din acest punct de puternică pregătirii politi- dierii rezultă altele... Şi
vedere rolul şi locul ştiin­ co-ideologice a elevilor şi totuşi ce suprafaţă de pă­
ţelor sociale în şcoală ne cadrelor didactice, dar mai şune are de curăţat C.A.P.
apar puternic reliefate sar­ ales în rîndul părinţilor,
cinile pe care le are de în­ care nu de multe ori sînt Gurasada în acest an şi
făptuit profesorul în opera scăpaţi din vedere. cît s-a realizat pînă acum?
de făurire a tinerei gene­ Profesorul de ştiinţe so­ Aceasta e întrebarea pen­
raţii. ciale trebuie să participe tru consiliul de conducere
Această problematică a la întreaga activitate politi­ al C.A.P. şi primarul co­
constituit subiectul dezba­ co-ideologică din şcoală,
terilor din cadrul cercului contribuind la îmbunătăţi­ Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973, cu munei.
pedagogic al profesorilor de rea metodologiei de lucru. privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învâţâmintului în Repu­
ştiinţe sociale din acest tri­ Caracterul aplicativ al blica Socialistă România, ridică în faţa cadrelor didactice nece­
mestru. Concluziile care activităţii profesorilor de sitatea unei pregătiri metodico-ştiinţifice permanente în vede­
se desprind în urma dez­ ştiinţe sociale este • strîns rea realizării problemelor actuale ale instrucţiei şi educaţiei,
baterilor se pot grupa pe legat de munca de cerceta­ pentru introducerea noului in munca didactică.
cîteva probleme mari : pre­ re ştiinţifică, iar în această Una din formele de perfecţionare profesională a cadre­ ă pajiştile
gătirea politico-ideologică a direcţie se impune ca pro­ lor didactice, legată de progresul învăţămîntului, sînt cercurile
elevilor ; explicarea ştiinţi­ blemele pe care le ridică pedagogice, care recent s-au desfăşurat în şcolile din judeţul de grajd
fică a politicii partidului şi producţia să fie abordate Hunedoara.
statului nostru ; moderniza­ cu mai multă îndrăzneală. Activitatea cercurilor pedagogice din acest an a fost ridi­
rea activităţii de educare Apreciem faptul că edu­ cată pe o treaptă superioară, vizîndu-se două aspecte : unul carea eficientă a resurselor
şi instruire a tineretului caţiei materialist-ştiinţifice, legat de studierea experienţelor cadrelor didactice de pe o po­ itreţuri, cu sprijinul S.M.A.
şcolar ; rolul şi funcţiona­ profesorii de ştiinţe socia­ ziţie ştiinţifică şi altul, referitor la găsirea celor mai actuale so­ î din Dobra şi Roşcani s-au
litatea cabinetelor de ştiin­ le îi acordă importanţa cu­ luţii de rezolvare a problemelor de modernizare a tehnolo­ re a pajiştilor naturale cu
ţe sociale. giei lecţiilor şi ridicarea calitativă a cunoştinţelor elevilor. late amintită s-au adminis-
venită, dar mai puţin s-au La rubrica inaugurată astăzi vom consemna, succint, în ia in cadrul cercurilor pe­ . „ doua — 10 tone din acest
In predarea ştiinţelor so­ preocupat de realizarea u- cîteva numere ale ziarului nostru, probleme deosebite ridicate tat modalităţi de lucru, cu ingraşammt. Folosirea urinei de Ia fermele de animale va
ciale, demonstrarea ştiinţi­ nei legături interdisciplina- cu prilejul cercurilor pedagogice desfăşurate în acest trimes­ dagogice a fost în legătură copiii rămaşi în urmă. Ast­ influenţa favorabil soarta producţiei de fîn sau masă ver­
fică riguroasă a politicii re, mai ales că ei sînt pri­ tru la diferite obiecte de studiu. cu munca la clasa I. S-a fel, încă de la începutul a- de, contribuind Ia asigurarea obţinerii unor însemnate
remarcat,
cu
prilej,
acest
partidului şi statului _ nos­ mii care dispun de instru­ că mai sînt unii învăţători nului, au împărţit elevii pe cantităţi suplimentare de furaje pc suprafeţele respective
tru constituie o trăsătură mente ştiinţifice de muncă care nu respectă întocmai cauze, aplicînd apoi meto­
generală a activităţii didac­ în această direcţie. particularităţile de vîrstă dologii diferenţiate de lu­
tice a profesorilor de spe­ Un capitol important din lităţii cabinetelor de la teresul crescut în direcţia şi individuale ale copiilor cru, stabilindu-şi un plan
cialitate. De un real folos şcolile generale de 8 şi 10 căutărilor pentru introduce­ de măsuri unde şi-au pre­
profesorilor
de
au fost materialele prezen­ activitatea sociale îl constituie ani pe care să le patrone­ rea unor elemente moderne de 6 ani, în sensul că nu văzut : ce vor pretinde a-
ştiinţe
dozează
judicios
dc
timpul
tate de către profesorii Si- ze, desfăşurînd prin mem­ la clasele mici, avantajele cestor copii, cum vor fi an­
mion Părăianu şi Marioara cabinetele şi mai ales ridi­ brii lor o activitate con­ noilor metode care pot fi lucru în cadrul unei ore trenaţi în munca la clasă,
funcţionalităţii
lor.
carea
de curs, nu acordă impor­
Griin. privind metodele şi In general, se poate afirma că cretă. folosite cu precădere la a- tanţa necesară activităţilor cînd vor fi controlaţi la
procedeele matematice în la licee şi şcoli profesio­ ritmetică, limba română domiciliu şi ce se urmăreş­
predarea economiei politi­ Marile evenimente istori­ (gramatică mai ales), isto­ în completarea lecţiilor — te de fiecare dată. BKIZNIC. De trei zile, se vor termina de curăţat
ce. De asemenea, dezbateri­ nale acest stadiu este în ce şi politice ale anului — care, de cele mai multe ori, Drept concluzie s-a des­ 50 de cooperatori din şi celelalte 40 de hectare,
curs de depăşire, dar la a XXX-a aniversare a Eli­ rie, geografie. se neglijează. Avînd în ve­ Brîznic şi-au unit efortu­
cîte mai sînt de realizat.
le organizate pe marginea şcolile generale încă se ba­ berării şi Congresul al XI- Discuţiile de ansamblu dere importanţa pregătirii prins necesitatea combaterii rile pentru a curăţi pă­ Dintre membrii cooperatori
în
formalismului
activitatea
cabinetelor şi a funcţiona­ te pasul pe loc. lea al P.C.R. — trebuie să au scos in evidenţă că tre­ copiilor pentru clasa I, în­ didactică printr-o exigenţă şunea satului. In acest in­ care depun eforturi lăuda­
Tordoi.
Irina
văţătoarele
lităţii lor au ocupat un loc Considerăm că este nece­ fie tot atîtea momente de buie acordată o mai mare Laura Barbu — din Lupeni, sporită în pregătirea perso­ terval de timp. ei au în­ bile la efectuarea acestei lu­
important, evidenţiind păr­ sar ca cele 11 catedre de educaţie, de pregătire poli­ grijă muncii independente nală. iar triada : pedagog treţinut şi fertilizat o su­ crări menţionăm pe Mola-
tico-ideologică la cel mai — cu accent pe aplicarea propun ca la grădiniţă să — elev — părinte se im­ prafaţă de 30 ha. din te­
ţile bune şi rele ale aces­ ştiinţe sociale să-şi reor­ înalt nivel în rîndul elevi­ autocontrolului ; elevul să se acorde o mai mare a- pune a fi tot mai mult în­ renul destinat păşunării nia L'igojyn Oliviu Dă-
Ver-
tora. Catedrele de ştiinţe ganizeze munca, şi, pe lîn- lor. fie deprins a-şi pune sin­ tenţie desenului, unde ac­ tregită. animalelor. In următoarele neasă. Filimon Goţ, Niroiae
ghelia
Rudean.
sociale organizate la nive­ gă problemele de bază în­ Prof. OVIDIU POPESCU, gur probleme, să lucreze în centul să cadă pe contura­ AUP'CĂ ENACHESCU zile, prin eforturile co­ Dăni'ă Gheor'.'ha Rudean
lul oraşelor şi zonelor au scrise în programul lor de inspector şcolar ritm propriu de muncă. La rea acelor teme care asigu- inspector şcolar mune ale cooperatorilor. şi alţii.
I.