Page 48 - Drumul_socialismului_1974_02

S2ÎSSS7ÎTSP2PT:
DRUMUL SOCIALISMULUI ©Nr. 5 938 9 JOI 14 FEBRUARIE 1974

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICĂ ARABĂ LIBIANA

*" •* - - -.— --*■ r rin—nwTmTT —n« ■ ■ mii mm i im ■ hm ■ i ■ i i ii ii i n—m—B ■ini 1 ' 111,1 *— ■ ■■ ■■■ — —. ■ -nmMm
1
Prin întreaga desfăşurare, progresului, pentru lichidarea măsură să satisfacă dt mai în şcoli profesionale, vor
prin suita manifestărilor o- subdezvoltării. urgent posibil cererea inter­ chema spre o nouă viaţă TOASTUL PREŞEDINTELUI MOAMER EL 6ED0AFI
ficiale, a convorbirilor, ca­ Intr-o ţară atît de străve­ nă, în continuă creştere, şi, numeroşi tineri din împre­
racterizate prin cordialitate che ca tradiţie şi cultură, sem­ totodată, calificarea forţei de jurimi. Prin şcoala muncii,
şi dorinţa reciprocă de a nele noului sînt atît de izbi­ muncă, problemă cu largi tineretul se va afla astfel în (Urmare din pag. 1) tăreşte şi mai mult încrede­ creşterea neîncrederii în lu­ succes, să fie utilă. De ase­
dezvolta relaţiile româno-li- toare îneît impresionează cu implicaţii în cadrul politicii primele rînduri ale vastei o- rea şi prietenia oamenilor me, sporeso posibilităţile iz­ menea, salutăm şi sentimen­
biene, vizita tovarăşului adevărat. promovate cu consecvenţă de pere de reconstrucţie a Li­ liberi din lume faţă de Re­ bucnirii unui nou război. tul sincer pe care îl nutreşte
Nicolae Ceauşescu în această Universitatea din Tripoli, conducătorii libieni în sco­ biei. Mulţi dintre cei care ale altor popoare, respectă publica Arabă Libiană, de preşedintele Ceauşescu şi în­
tînără republică arabă, situ­ de pildă, a intrat în viaţa pul unei ridicări cît mai ra­ vor lucra în viitorul combi­ lupta lor pentru asigurarea înfăptuirile sale. Aceasta es­ Referindu-se, în continua­ treaga delegaţie de a se sta­
ată pe ţărmul Mediteranei, cultural-ştiinţifică a ţării pide a nivelului de trai şi de nat participă acum la lu­ eliberării omului. Republica te reflectată şi în evenimen­ re, la poziţiile Libiei faţă de bili relaţii bune între cele
poate fi apreciată ca deose­ doar în urmă cu un deceniu. cultură al maselor. crările de ridicare a noii în­ Arabă Libiană întinde mîna tele petrecute în perioada i- unele probleme ale situaţiei două ţări ale noastre, care
bit de fructuoasă.. Această Cartiere întregi de locuinţe In faţa unei machete, am­ treprinderi. tuturor popoarelor care res­ mediat următoare revoluţiei, internaţionale actuale, pre­
vizită deschide noi orizon­ abia desprinse din păienje­ plasate în inima şantierului, Specialişti şi constructori pectă aceste principii, dar din septembrie. Creşte necon­ şedintele El Geddafi a subli­ pot să constituie o mărturie
turi şi vaste perspective ra­ nişul schelelor, iar pe harta directorul general, ing. Faril ai combinatului, salutînd refuză această mînă statelor tenit influenţa pe care a- niat că ţara sa salută şi a rolului statelor mici în via­
porturilor prieteneşti dintre economică a ţării multe din Krikshi, informează despre cordial pe şeful statului ro­ care atentează la indepen­ ceasta o exercită atît pe plan sprijină toate acţiunile me­ ţa contemporană.
cele două ţări şi popoare. noile obiective figurează fie stadiul actual al construcţiei mân, scot în evidenţă nece­ denţa popoarelor, la bună­ intern, cît şi în această par­ nite să conducă la o politică Deşi între noi există unele
Fără a anticipa asupra con­ în faza de şantier, fie în a- ca şi despre lucrările de sitatea unei colaborări şi pe starea lor şi care atacă în­ te a lumii. Republica Ara­ externă independentă. deosebiri de păreri în proble­
ţinutului documentelor care junul intrării lor în produc­ perspectivă. tărâmul construcţiilor indus­ săşi demnitatea omului, pro- bă Libiană a dat un nou Abordînd apoi problema me politice, eu salut şi res­
vor fi încheiate, se poate ţie. Urmează apoi vizitarea ha­ triale între Libia şi Româ­ fitînd de posibilităţile lor impuls relaţiilor sale exter­ relaţiilor bilaterale româno- pect părerile politice pe care
spune că vizita va aşeza o lelor aflate în diferite faze nia. militare şi ecormmice. Aceste ne şi, în primul rînd, cu libiene vorbitorul a spus: mi le-a exprimat preşedintele
temelie trainică evoluţiei vi­ O trăsătură dominantă a de construcţie. Asistăm la Tovarăşul Nicolae Ceauşescu principii ale Republicii Ara-, mişcarea ţărilor nealiniate. „Constatăm cu satisfacţie Ceauşescu prieten Se poate
itoare a relaţiilor româno- dialogului fructuos purtat, discuţii vii, animate, gazde­ arată că în toate domeniile be Libiene pornesc din însăşi Chiar dacă nu vom insista dezvoltarea relaţiilor noas­ să nu fim de acord în anu­
libiene. miercuri, de tovarăşul Nicolae le informînd cu lux de a- construcţiei economice, co­ constituţia sa, din civilizaţia asupra acestui lucru, reali­ tre economice. Mulţumim mite probleme, însă noi res­
Este, dealtfel, însăşi apre­ Ceauşescu cu cadre didactice, mănunte şi cu multă căldu­ laborarea dintre cele două şi tradiţiile sale. Aplicîndu-le, zările Republicii Arabe Libi­ României prietene pentru a- pectăm aceste idei.
cierea dată de cei doi şefi specialişti din domeniul in­ ră pe distinsul lor oaspete ţări nu poate fi decît spre Republica Arabă Libiană şi-a ene în acest domeniu sînt sistenţa acordată ţării noas­ Salut încă o dată pe pre­
de stat în toasturile pe care dustriei uşoare, chimiei, pe-’ despre munca şi preocupări­ binele popoarelor lor, spre cîştigat simpatia tuturor po­ concludente. A crescut, de tre şi experienţa pe care ne-o şedintele Ceauşescu. Mulţu­
le-au rostit, marţi seara-, cu troluLui, agriculturii a fost le lor de viitor. Sînt convor­ grăbirea ritmului de edifica­ poarelor. asemenea, capacitatea noas­ împărtăşeşte în domeniul mesc poporului român pentru
prilejul banchetului oficial dorinţa gazdelor de a bene­ biri care prin conţinutul lor re a noii societăţi. Plecînd de la această filo­ tră de a pune capăt exploa­ dezvoltării economice. Con­ ajutorul dat în dezvoltarea
oferit de preşedintele Moa- ficia de experienţa ţării noas­ bogat şi concret, prin dialo­ De la locurile lor de mun­ zofie, revoluţia din septem­ tării, influenţei imperialiste siderăm că vizita preşedin­ economică şi vă asigur de
mer El Geddafi în onoarea tre. Dealtfel, preşedintele El gul alert ne reamintesc de că, de pe schele, de pe me­ brie a făcut ca multe state pe continentul african. Ţara telui Ceauşescu marchează o recunoştinţa noastră pentru
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae Geddafi spunea în toastul său vizitele de lucru din ţară terezele înalte ale noilor clă­ să ne sprijine, inclusiv în noastră ajută şi sprijină mi­ nouă etapă de impulsionare tot ceea ce ne-aţi acordat.
Ceauşescu. de marţi seara : „Mulţumim ale secretarului general al , diri, muncitori-constructori domeniul ideologiei şi mă cile popoare de a scăpa de a relaţiilor dintre ţările noas­ Vă asigurăm că în ce ne pri­
întreaga dimineaţă din cea României pentru asistenţa a- partidului, care, cu compe­ salută cordial pe preşedin­ refer aici în special la spri­ înapoierea economică şi de a tre. Salutăm încă o dată veşte vom face totul ca a-
de-a doua zi ă vizitei a fost cordată ţării noastre, pentru tenţă şi exigenţă, se intere­ tele Consiliului de Stat al jinul acordat revoluţiei din ieşi de sub controlul şi do­ sentimentele pe care le-am ceastă vizită să fie încununa­
consacrată întîlnirii cu rea­ experienţa pe care ne-a îm­ sează de tot ceea ce este şi României socialiste. Tovară­ septembrie, ideilor sale, de minaţia marilor puteri, căci constatat la delegaţia româ­ tă de succes, să fie utilă.
lităţile Libiei contemporane, părtăşit-o in domeniul dez­ se poate înscrie pe calea li­ şul Nicolae Ceauşescu le răs­ oamenii independenţi din lu­ menţinerea în sfera lor, ca nă, preocupată ca această Vă mulţumesc pentru aten­
care a păşit pe calea dezvol­ voltării economice". nei cît mai rapide dezvol­ punde cu căldură, le face me. De Ia o zi la alta se în­ şi pactele militare, duc la vizită să fie încununată de ţie. (Aplauze puternice).
tării sale economico-sociale In acelaşi timp, vizita a tări. semne prieteneşti.
independente. Realizările ob­ oferit o atotcuprinzătoare P r e ş e d i n t e l e Nicolae „Vă mulţumim pentru vi­
ţinute intr-o perioadă scurtă, imagine a actualului poten­ Ceauşescu se interesează de zita făcută pe şantierul nos­
tru — declara, la despărţire,
în anii care au trecut de la ţial al unei economii în pli­ capacitatea de producţie a directorul general al comple­ TOASTUL PREŞEDINTELUI IICOLAE CEAUSESCU
Revoluţia din septembrie nă dezvoltare, deschisă unei viitorului combinat, de pe­ xului industrial. A fost o vi­ V *
1969, sînt mărturie elocventă colaborări fructuoase, reci­ rioada prevăzută pentru a- zită care ne-a onorat, căreia
a marilor eforturi depuse de proc avantajoase cu ţara mortizarea investiţiilor, de îi vom păstra . o neştearsă a- (Urmare din pag. 1) rile întregului popor, am re­ tărîte împotriva asupririi, gîndim întotdeauna că po­
poporul libian pe drumul noastră. modul de recrutare şi pre­ bătoreşte 30 de ani de la răs­ uşit să obţinem, într-o peri­ împotriva imperialismului, co­ poarele ne vor judeca după
gătire a viitoarelor cadre de mintire. Vă rugăm să trans­ turnarea vechii orînduiri, de oadă relativ scurtă din punct lonialismului, neocolonialis- felul cum am ştiut să ac­
muncitori. Gazdele arată că miteţi României salutul căl­ la trecerea pe calea făuririi de vedere istoric, succese mului. România sprijină ac­ ţionăm în interesul păcii,
Oaspeţi ai treaga sa capacitate, Combi­ duros al constructorilor li­ unei lumi mai bune — o- mari, care ne dau dreptul să tiv luptele de eliberare na­ pentru crearea condiţiilor de
la intrarea în funcţie, cu în­
bieni “.
îşi
spunem că poporul român a
ţională,
bunăstare şi fericire a lor.
solida­
exprimă
natul textil de la Zanzur se P r e ş e d i n t e l e Nicolae rînduirea socialistă. Acum 30 păşit pe calea unei vieţi noi, ritatea şi sprijină lupta po­ Noi, în Europa, sîntem pre­
de ani, România era o ţară
universitar din Tripoli va întinde pe o suprafaţă de Ceauşescu urează construc­ slab dezvoltată ; peste 75 la libere, fericite. poarelor pentru dezvoltarea ocupaţi de problema securită­
torilor succes deplin în rea­
pe
Pe
drept
ţii
continent.
peste 28 de hectare şi va
economico-socială
Ne bucură faptul că popo­
lor
inde­
produce anual 28 milioane lizarea obiectivelor lor. sută din populaţie lucra în rul libian prieten a trecut, pendentă, pentru a fi pe de­ cuvînt se spune că există o
Astăzi,
România
agricultură.
Această primă luare de dele se referă la importanţa de metri de ţesături. Con­ Coloana maşinilor oficiale a devenit un stat socialist cu de asemenea, pe calea dez­ plin stăpîne pe bogăţiile pro­ strânsă legătură între secu­
contact cu preocupările Libi­ schimbului de studenţi, ex- form programului, se urmă­ îşi continuă apoi drumul o industrie puternică, bazată voltării economico-sociale in­ prii. ritatea europeană şi proble­
ei contemporane, cu oamenii primînd dorinţa de a avea reşte ca amortizarea cheltu­ spre litoralul mediteranean. pe tehnica contemporană, cu dependente. Chiar ceea ce Intr-adevăr, lichidarea sub­ mele din zona Mediteranei.
săi — muncitori, ingineri, legături de colaborare cu in­ ielilor să fie realizată într-o Este o zi splendidă de pri­ o agricultură dezvoltată. am văzut astăzi în treacăt dezvoltării, ajutorarea ţărilor Fiind vecini, trebuie să ac­
măvară
întîlnirea
de­
constructori, cadre didactice stituţiile de învăţămînt su­ perioadă de cinci ani ; vii­ şertului ; la marea termome­ Produceam, spre exemplu, ne-a făcut o impresie plăcu­ în curs de dezvoltare, con­ ţionăm împreună pentru ca
cu
— a început cu vizitarea perior din România. toarele cadre de muncitori, trul indică 28 de grade ! în 1938 — anul cu cea mai tă şi ne-a dat o imagine a- stituie una din cele mai im­ în această zonă să creăm o
Centrului universitar Tripoli, Apreciind eforturile şi pre­ în parte în curs de pregătire mare producţie a României supra eforturilor pe care po­ portante probleme ale vieţii lume mai dreaptă, mai bună,
situat la extremitatea de sud ocupările conducerii Univer­ antebelice — 280 mii tone oţel, porul dumneavoastră le face contemporane. Consider că o lume a păcii şi colaborării.
a capitalei. Acest important sităţii din Tripoli de a dez­ La şantierul rafinăriei în anul 1973 am produs pentru progresul său. este necesar ca aceste ţări Noi apreciem că securitatea
centru de învăţămînt supe­ volta şi moderniza acest peste 8 milioane tone ; pro­ Intre ţările noastre s-au să extindă colaborarea şi să europeană, care va aşeza re­
rior, ale cărui temelii au fost centru de învăţămînt supe­ duceam un miliard şi jumă­ dezvoltat în ultimii ani rela­ întărească solidaritatea între laţiile dintre statele conti­
puse în 1957, este format rior, precum şi dorinţa ex­ Zawia tate kWh energie electrică ţii de colaborare economică ele şi să ştie că au în ţările nentului pe principii noi, de
dintr-un ansamblu de clădiri primată de gazde de a cola­ anual, anul trecut am produs într-o serie de domenii. Da­ socialiste un sprijin activ în egalitate, de respect al inde­
moderne, găzduind cinci fa­ bora cu centre universitare aproape 50 miliarde kWh ; că ar fi să luăm cifrele, lupta lor. pendenţei, de neamestec în
cultăţi, în care învaţă peste din România, tovarăşul Sîntem la 50 de km depăr­ te de instalaţii complete de în agricultură se aflau în to­ ne-am putea declara chiar In lume mai sînt multe treburile interne şi de o lar­
4 500 ele studenţi libieni şi Nicolae Ceauşescu a spus : tare de Tripoli. La orizontul cracare catalitică, centrele tal 5 mii de tractoare, toate satisfăcuţi. Dar cifrele nu o- probleme de soluţionat. Este gă colaborare, va avea o im­
cîteva sute de studenţi din „Doresc mai întâi să urez de un albastru ireal al ce­ de comandă, dotate cu apa­ din import, iar acum în a- glindesc totdeauna cel mai necesar ca la rezolvarea lor portanţă istorică nu numai
alte ţări ale Africii. tuturor profesorilor şi stu­ rului şi apelor mării se con­ ratură modernă, şantierele în gricultura românească lucrea­ bine realitatea în toată com­ să participe toate statele, in­ pentru Europa, ci şi pentru
In imediata apropiere, se denţilor succes în dezvoltarea turează siluetele unor uriaşe lucru. Răspunzînd întrebări­ ză 115 mii tractoare. Româ­ plexitatea ei. De aceea, noi diferent de mărime sau de întreaga lume.
întinde pe o suprafaţă de a- universităţii şi sper că se va rezervoare petroliere, încon­ lor, gazdele arată că viito­ nia este astăzi una din ţă­ considerăm că ceea ce am orînduirea lor socială. In a- Sînt şi alte probleme de
proximativ 20 de hectare realiza o colaborare între u- jurate de o impresionantă rul complex va cuprinde rile mari producătoai'e de realizat pînă acum constituie cest context, noi apreciem că soluţionat. De aceea, este ne­
şantierul de construcţie a aju­ niversitatea dumneavoastră ghirlandă de conducte meta­ două rafinării prevăzute cu tractoare, o marc parte din numai o bază pentru o dez­ ţările mici şi mijlocii tre­ cesar să acţionăm pentru
tor edificii în care vor func­ şi instituţiile similare din lice. Peste puţine clipe ne distilerii, instalaţii pentru acestea exportîndu-le în mul­ voltare largă a colaborării buie să fie mai active, să creşterea şi întărirea rolului
ţiona, în anii următori, noi România. Dealtfel, în cadrul aflam pe şantierul rafinăriei desulfunizarea ţiţeiului, sta­ te ţări ale lumii. Sintetic, a- dintre ţările noastre în vii­ participe mai hotărît la via­ Organizaţiei Naţiunilor Uni­
ţii complexe de lichefiere a
facultăţi. colaborării economice şi teh- Zawia. unul din importan­ gazelor, de distilare a apei nul acesta producem în in­ tor. In convorbirile de astăzi ţa internaţională, pentru a te, al altor organisme în via­
La sosirea coloanei de ma­ nico-ştiinţifice ce se dezvoltă tele obiective industriale ale dustrie de 28 de ori mai mult am căzut de acord împreună asigura soluţionarea proble­ ţa internaţională. Printre
şini, pe platoul din faţa &- între ţările noastre există Libiei, chemat să pună în de mare, cu mari rezervoare decît în 1938. cu preşedintele Geddafi, să melor în interesul tuturor problemele majore ale con­
depozitarea
pentru
petrolului
cestui centru de învăţămînt largi posibilităţi pentru o co­ valoare parte din bogatele brut şi a produselor destina­ Am acordat o mare atenţie realizăm o largă colaborare naţiunilor. temporaneităţii se numără şi
superior, tovarăşul Nicolae laborare şi în domeniul în- zăcăminte de petrol ale ţării. te exportului. Capacitatea dezvoltării învăţămîntului, într-un şir de domenii. Cred Intre problemele care pre­ aceea a blocurilor militare,
Ceauşescu, împreună cu per­ văţămîntului, al pregătirii Actul de naştere al acestei rafinăriei în prima sa fază ştiinţei şi culturii. Aproape că prietenul meu, preşedin­ ocupă astăzi omenirea este precum şi aşezarea relaţiilor
soanele oficiale care îl înso­ cadrelor didactice care are impunătoare întreprinderi a va fi de 60 000 de barili pe 36 la sută din populaţie era tele Geddafi, va fi de acord şi Orientul Mijlociu. Româ­ economice pe principii noi,
ţesc în această vizită, a fost un, rol .deosebit de important. fost semnat cu patru ani în zi. Tri câ'drul complexului pe­ neştiutoare de carte. Am li­ dacă voi declara că acest nia s-a pronunţat şi se pro­ excluzînd asuprirea sau ine­
intîmpinat de dr. Musa Mo- Aş dori să stabiliţi împre­ urmă, cînd a fost creată trochimic vor fi construite chidat de mult această si­ început deschide o perspec­ nunţă constant pentru o pa­ galitatea în relaţiile dintre
hamed Omar, preşedintele ună cu universităţile din Corporaţia naţională a petro­ fabrici pentru producerea de tuaţie. Am introdus învăţă- tivă bună pentru relaţiile ce dreaptă, trainică în Ori­ state. In toate acestea, fie­
lului,
compa­
preluarea
prin
Comitetului superior al Uni­ România relaţii de colabo­ niilor străine naţionalizate. uleiuri, amoniac, metanol. mîntul de zece ani obligato­ dintre România şi lăbia. Vom entul Mijlociu. Aceasta pre­ care stat, fiecare popor are
versităţii, de cadre didacti­ rare în toate domeniile de Ridicarea rafinăriei în ime­ riu, iar numărul studenţilor face totul ca să fie realizat supune retragerea Israelului un cuvînt de spus. După pă­
ce, precum şi de numeroşi activitate". La sosire, preşedintele diata vecinătate a mării este proporţional egal cu cel în cele mai bune condiţii din teritoriile arabe ocupate rerea noastră, cuvîntul cel
studenţi. Şeful statului român este Nicolae Ceauşescu este în- creează condiţii optime pen­ din ţările dezvoltate. Astăzi, ceea ce vom conveni, ca po­ în urma războiului din 1967 mai greu îl au de spus po­
Salutînd pe şeful statului invitat apoi să viziteze dife­ tîmpinat de ing. Regeb Ka- tru valorificarea, în condiţii în România învaţă peste 3 000 poarele noastre să conlu­ şi realizarea unei înţelegeri poarele, masele populare, ca­
român, preşedintele Comite­ rite sectoare ale Centrului wafi, directorul general al de maximă eficienţă, a pro­ de studenţi şi elevi din ţările creze în deplină egalitate, în care să asigure independenţa, re doresc o politică nouă, de
tului superior a spus : „Ne universitar, laboratoare, săli complexului petrochimic, a- duselor ; în această viziune, în curs de dezvoltare, iar spiritul respectului reciproc suveranitatea şi integritatea dreptate socială, de egalitate.
flat în plină construcţie, de
face o deosebită cinste să vă de lucrări practice. Se vi­ în anii viitori se prevede în­ mii de specialişti români în şi întrajutorării pentru pro­ tuturor statelor din zonă. A- Este adevărat că asupra
primim în universitatea noas­ zitează, de asemenea, staţiu­ numeroşi alţi specţplişti. Ve­ ceperea construcţiei unui diferite domenii acordă asis­ gresul lor economico-social, preciem începutul de dezan­ unor probleme pot să existe
ţară
cu'străvechi
niţi
dintr-o
tră. Este un privilegiu deo­ nea zootehnică a Facultăţii tradiţii în domeniul exploa­ mare complex portuar, ane­ tenţă tehnică în zeci de ţări. pentru bunăstare, pentru gajare just şi considerăm că între noi şi păreri deosebite.
sebit de a avea în mijlocul de agrozootehnie, unde cer­ tării petrolului, dintr-o ţară xă a întreprinderii petrochi­ Toate acestea vorbesc despre consolidarea independenţei acesta trebuie să creeze con­ Nu-i nimic anormal în a-
nostru pe un eminent om de cetători şi studenţi experi­ mice. eforturile şi fbalizările obţi­ lor. diţii pentru succesul trata­ ceasta. Acţionăm în condi­
stat, conducătorul înzestrat mentează prin mijloace mo­ care se înscrie astăzi printre P r e ş e d i n t e l e Nicolae nute în aceşti 30 de ani de tivelor de la Geneva şi a se ţii istorice, naţionale, geo­
al unei ţări prietene". derne obţinerea unor exem­ primele în lume în privinţa Ceauşescu strînge călduros poporul român. România se preocupă să obţine astfel retragerea Isra­ grafice, sociale deosebite.
Dr. Musa Mohamed Omar plare de rasă superioară în producţiei de utilaj petrolier mîna conducătorului acestui Desigur, a crescut şi nive­ dezvolte larg relaţiile inter­ elului din teritoriile arabe o- Ceea ce se impune însă este
şi colegii săi din Comitetul vederea îmbunătăţirii şi dez­ — declara directorul gene­ mare şantier, îl felicită pe lul de trai. Dealtfel, tot ceea naţionale cu toate ţările, fără cupate. Dar, pentru o pace să vedem nu deosebirile, ci
superior al Centrului uni­ voltării şeptelului din Libia. ral. Deschizîndu-vă porţile el şi pe ceilalţi specialişti ce facem, însuşi scopul so­ deosebire de orînduire socia­ dreaptă şi trainică, este ne­ ceea ce este comun, să în­
lă. Noi pornim de la reali­
versitar au înfăţişat apoi In toate locurile vizitate, întreprinderii noastre, vă in­ pentru munca lor pasionan­ cietăţii pe care noi o con­ tăţile lumii contemporane, în voie să fie soluţionată şi tărim solidaritatea noastră în
oaspeţilor români activitatea preşedintele Nicolae Ceauşescu vităm cu mîndrie să vizitaţi tă închinată binelui ţării. struim, este fericirea, bu­ care există ţări cu orînduiri problema poporului palesti­ acele probleme care sînt fun­
pe care o desfăşoară Univer­ se interesează îndeaproape această rafinărie, care vrem Directorul general al com­ năstarea omului. Facem to­ sociale diferite, concepţii fi­ nian. Noi am susţinut întot­ damentale şi care ne preocu­
sitatea din Tripoli în forma­ de diferitele aspecte ale ac­ să marcheze o etapă nouă plexului petrochimic roagă pe tul ca omul să se simtă li­ deauna şi susţinem recu­ pă şi pe noi şi pe dumnea­
rea de cadre atît de nece­ tivităţii pe care o desfăşoară în opera nobilă pe care o tovarăşul Nicolae Ceauşescu ber, demn, să ducă o viaţă lozofice, politice, credinţe re­ noaşterea dreptului poporului voastră : de a asigura po­
sare dezvoltării economice şi cadrele didactice şi studen­ întreprindem de industriali­ să transmită petroliştilor ro­ mai îmbelşugată. ligioase diferite. Dar, în ace­ palestinian de 3-şi hotărî poarelor noastre o viaţă li­
sociale, înfloririi ştiinţei şi ţii Universităţii din Tripoli. zare a Libiei independente. mâni salutul prietenesc al Ştiu că sînt între dumnea­ laşi timp, plecăm de la fap­ beră, independentă, fericită.
de-sine-stătător,
culturii în Republica Arabă Gazdele arată că, în pre­ Sînt vizitate aleile străjui- petroliştilor libieni. voastră unii care au vizitat tul că trăim o epocă de pu­ dezvoltarea dacă doreşte, de a Sper, şi sînt încredinţat,
inclusiv
revoluţie
ternică
tehnico-şti-
Libiană. Gazdele informează zent, procesul de învăţămînt România. Sper că în viitor inţifică, în care popoarele putea să-şi constituie un stat că vizita pe care o efectuez
că, de la Revoluţia din sep­ este orientat spre o legă­ In orăşelul turistic vor creşte schimburile de independent. Sîntem con­ acum în ţara dumneavoastră,
strîns
conlucreze
să
trebuie
tembrie 1969, numărul stu­ tură cu practica încă din delegaţii între ţările noastre între ele pentru a-şi asigura ştienţi că fără soluţionarea convorbirile pe care le-am
denţilor s-a dublat, iar în a- primii ani de studii. înaltul şi vor fi tot mai mulţi li­ şi a problemei poporului pa­ avut astăzi, şi care vor con­
cest an universitar funcţio­ oaspete român felicită pe bieni care să vină în Româ­ un progres rapid. Fără îndo­ lestinian nu se poate vorbi tinua, vor evidenţia tocmai
ială că trebuie să ne decla­
nează pentru prima oară o gazde pentru această orien­ Gergesh nia şi tot mai mulţi români răm pentru respectarea drep­ de o pace trainică în Orien­ acele domenii în care putem
facultate de medicină şi o tare în activitatea lor, subli­ care să vină în Libia. Veţi tului fiecărui popor de a-şi tul Mijlociu. (Vii aplauze). colabora trainic, în interesul
facultate de petrol şi mine. niind că îmbinarea studiului La amiază, preşedintele Au luat parte Cornel Bur­ putea cunoaşte astfel nemij­ hotărî singur dezvoltarea, Desigur dragi prieteni, popoarelor noastre, al cauzei
In viitorii ani, o dată cu cu practica este una din tră­ Nicolae Ceauşescu şi persoa­ tică, membru supleant al locit şi veţi constata că ceea corespunzător dorinţelor sale, pentru a se ajunge la o so­ păcii şi înţelegerii internaţio­
avansarea lucrărilor de pe săturile învăţămîntului mo­ nele oficiale române care îl Comitetului Executiv, secre­ ce am spus este o părticică luţie bună în Orientul Mij­ nale.
şantierul de construcţie, vor dern. însoţesc au vizitat orăşelul tar al C.C. al P.C.R., 1 Ion din marile realizări obţinute fără nici un amestec din afa­ lociu trebuie unite eforturile
intra succesiv în funcţiune P r e ş e d i n t e l e Nicolae turistic Gergesh, aflat în pli­ Păţan, vicepreşedinte al Con­ de poporul român. Aşa se şi ră. In acelaşi timp, este ne­ tuturor statelor care doresc Aş dori să repet şi aici in­
alte facultăţi, în special cu Ceauşescu îşi ia apoi rămas nă construcţie pe ţărmul siliului de Miniştri, minis­ explică faptul că întregul cesar să întărim colaborarea ca realmente să se instaure­ vitaţia ca preşedintele Ge­
profil tehnic, iar numărul bun, urind încă o 'dată ca­ Mediteranei. La această oră. trul comerţulud exterior, popor sprijină politica inter­ şi solidaritatea între ţările ze o pace dreaptă şi trainică ddafi să viziteze România
total al studenţilor va fi, în drelor universitare şi studen­ soarele este fierbinte, ca în Mircea Maliţa şi Nicolae nă şi externă a ţării noastre, care doresc să-şi asigure pro­ în această zonă. România do­ într-un viitor nu prea înde­
faza finală, de 15 000. ţilor succese în activitatea plină vară pe litoralul nos­ Doicaru, consilieri ai pre­ ştiind că aceasta este politi­ gresul economico-social, li­ reşte să acţioneze şi în viitor părtat, poate cît mai apro­
In timpul convorbirii cu lor, spre binele şi progresul tru. Vile cochete, construite şedintelui Consiliului de Stat. ca sa proprie. bertatea şi fericirea, să fă­ în această direcţie ! Apreciem piat.
preşedintele Ceauşescu, gaz- poporului libian. în stilul arhitecturii tradiţio­ Au participat, de aseme­ Vă rog să nu credeţi că nu urească un viitor fericit po­ că sînt condiţiuni favorabile Doi esc să urez o bună con­
colaborare
nale arabe, stau pitite sub nea, Abdel Aii Oubeidi, mi­ em avut şi nu avem şi gre­ poarelor lor. d_ e a .obţine o pace dreaptă lucrare şi noastre, să între
Abuzeid
muncii,
urez
popoarele
Trăim într-o lume în care
nistrul
La şantierul marelui coroanele palmierilor. înce­ Dorda, ministrul informaţii­ utăţi, că nu am avut şi nu au loc mari schimbări. Po­ şi trainică şi trebuie să fa­ popoi ului libian prieten
avem şi lipsuri în activitatea
pute în martie 1972. lucrări­
cem totul pentru a folosi a-
le au atins un stadiu avan­ lor şi culturii, Ezzedin El noastră. Unind însă efortu- poarele se ridică tot mai ho- ceste condiţii. Trebuie să ne multă prosperitate, multă fe­
sat, oferind privirilor o pi­ Mabrouk, ministrul petrolu­ ricire ! (Aplauze puternice).
combinat textil Zanzur torească staţiune. In etapa lui, Abdelhamid Al Said Al
ministrul
tineretu­
Zentani,
va
finală,
capacitate
de
avea o orăşelul turistic 1000 lui, şi alte persoane oficiale Televiziuni XI-lea Congres al
Următorul popas : şantie­ portant în cadrul programu­ de locuri, se vor construi libiene. Partidului Comunist Mica publicitate
rul marelui Combinat textil lui de dezvoltare economică noi restaurante şi vor fi rea­ în cursul după-amiezii, pre­ Român. Organizatori :
C. C. al U. T. C. şi
Zanzur. Coloana de maşini a Libiei, adoptat de Consiliul lizate amenajări cultural-dis- şedintele Nicolae Ceauşescu DEVA : Luna furioasă
emisiunilor
oficiale străbate distanţa de Comandamentului Revoluţiei. tractive. s-a reîntors la Tripoli. („Patria"); Fantoma lui 16,00—17.00 Telcşcoală. redacţia tineret. Etapa •„af ss
pentru
14 km pe şoseaua străjuită Prin construcţia sa, guvernul La încheierea vizitei în Reportajul vizitei Barbă Neagră („Arta") ; SI­ • Chimie (anul III): Deva 8ă ni ’ 2 ' apartam =m 5,
de o splendidă plantaţie de libian urmăreşte să rezolve staţiunea turistică Gergesh, a a fost realizat de MBRIA : Infailibilul Raffles Atomi în spaţiu ; I Participă echipele
măslini, care, şerpuind de-a două probleme de o deosebită fost oferit un dejun în cin­ („Mureşul") ; HUNEDOARA: ® Geografie (clasa a reprezentative ale ju­
lungul litoralului meditera­ importanţă economică şi so­ stea preşedintelui Nicolae ION MĂRGINEANU Joe Kidd („Siderurgistul") ; V-a) : Poluarea me­ deţelor Argeş. Gorj. , s o s e a , localita­
nean, leagă Tripoli de Tunis. cială : asigurarea unei pro­ Ceauşescu de către dr. Mo­ MIRCEA MOARCAŞ Tora ! Tora ! Tora !, seriile diului înconjurător; Mehedinţi şi Vîlcoa. tea Alindruloc, nr. 96 _ , 2
km de Arad. 4 km de com-
Combinatul textil Zanzur ducţii interne de ţesături de hamed al Şerif, ministrul VICTOR STAMATE I-II („Arta") ; CĂLAN : A- • Album : Cucuteni ; Transmisiune directă
2 11 , 1 ? lie -
se înscrie ca un obiectiv im- bumbac şi fibre sintetice în învăţămîntului şi educaţiei. NICOLAE N. LUPU fecţiune („11 Iunie") ; o Electrotehnică (pre­ do la Sala sporturilor Arari tUl Bolintineanu, informaţii:
a
Aiad,
14
ap. 5.
GHELAR : Veronica („Mi­ gătire tehnico-pro- din Timişoara. Pre­
Ursuleanu.
nerul") ; PETROŞANI : Ve­ ductivă): Maşini e- zintă Dan Emil Ghi- *
Realizator
lectrice ;
întîlniri de lucru FOTBAL ronica se întoarce („7 No­ 17.30 Telex ; ţulescu. « De joi pînă Vîntl casă, Săuleşti, 74.
iembrie") ; Un om în săl­
băticie („Republica") ; LU-' 17,35 Curs de limba ger­ joi — rubrică do A
ştiri din viaţa şi acti­
mană. Lecţia a 80-a ;
Vinci casă, Deva str
med Omar, preşedintele Co­ lugaslavia-Spania 1-0
In cursul zilei de miercuri, nistrul locuinţelor şi ad-in- întîlnire cu dr. Musa Moha­ PENI : Fata din Istanbul 18.05 Publicitate ; vitatea tineretului. ® fan cel Mare, 5 5te "
13 februarie, au avut loc la terim la -Ministerul Comuni­ („Cultural") ; LONEA : Car­ 18.10 Teleglob ; ..Martori în Consiliul
Tripoli întîlniri de lucru ro- caţiilor, şi Giadallah Azzuz mitetului superior al Centru­ tea junglei („Minerul") ; 18.30 Interpreţi îndrăgiţi : de onoare". Lucia I
PE
FRANKFURT
MAIN
mâno-libiene. Attalhi, ministrul industriei, lui universitar Tripoli, în 13 (Agerpres). — Pe Wald- ANINOASA : Bamby („Mun­ Elena Barbu-Roizen Postelnicu şi Robert
Tovarăşul Cornel Burtică, au fost discutate probleme probleme ale dezvoltării co­ stadion din Frankfurt pe citoresc") ; PETRILA : Ne­ şi Nicolae Sabău ; Horvâth vă invită în if Vind Fiat 850, Deva,
institutele
de
membru supleant al Comite­ în legătură cu încheierea u- laborării între superior din Main, în prezenţa a circa înfricatul Gyula, vara şi iarna 18,45 întrebări şi răspun­ ..culisele" unui tribu­ _ „ A —'
(„Muncitoresc") ; VULCAN :
învăţămînt
r
tului Executiv, secretar al nor acorduri de cooperare în România şi Libia, precum şi 70 000 de spectatori, s-a dis­ suri : Analiza valorii; nal mai puţin obiş Vind Moslcvici 408, î
C.C. al P.C.R., a avut o domenii specifice. formării de cadre de specia­ putat aseară meciul de baraj Viforniţa („Muncitoresc") ; curs de educaţie ma- nuit; 1225? stare ’ Deva,
convorbire cu Abdel Ati Al Ministrul afacerilor exter­ (pentru calificarea în turneul URICANI : Paraşutiştii („7 terialist-şliinţifică: re­ 21,25 Floarea din grădină A
Oubeidi. ministrul muncii. ne, tovarăşul George Maco- lişti cu înaltă calificare. final al campionatului mon­ Noiembrie") ; ORAŞTIE : ligia şi lumea con­ — concurs cu public
Cu acest prilej au fost abor vescu, s-a întîlnit cu Abdel Tovarăşul Nicolae Doicaru, dial de fotbal), între echipe­ Legenda negrului Charley temporană ; transmis direct de la casă, Simeria.
date probleme privind ex­ Fatah Al Naasi, subsecretar consilier al preşedintelui le Iugoslaviei şi Spaniei. („Patria") ; Dragostea în­ 19.15 Publicitate ; sala Teatrului liric hutăî'26 da AleXandr ’
tinderea relaţiilor dintre or­ de stat la Ministerul Aface­ Consiliului, de Stat, s-a în­ Partida s-a terminat cu sco­ cepe vineri („Flacăra") ; 19,20 1001 de seri : din Constanţa. ★
ganizaţiile politice şi de ma­ tîlnit cu Bouzid Dorda, mi­ rul de 1—0 (1—0) în favoa­ GEOAGIU-BAl : Te aştep­ Pik şi Tik ; 22.15 24 de ore.
cu
şi
nistrul
informaţiilor,
să din cele două ţări. rilor Externe al ţărli-gazdă. rea fotbaliştilor iugoslavi. tăm, flăcăule ; HAŢEG : Doi 19.30 Telejurnal ; Vinci aragaz şl buteli,
abordînd, în timpul convor­ Al Khaweldi Al Hamidi, nedoara, str. Popa Şap
In cadrul întîlnirilor to­ birilor, probleme ale relaţii­ membru al Consiliului Co­ Unicul gol al întîlnirii a fost pe un balansoar („Popu­ 20,00 Seară pentru tineret : Prortcexpres
varăşului Ion Păţan. vicepre­ mandamentului Revoluţiei, marcat de ICatalinski, în mi­ lar") ; BRAD : O zi rniai o Turneul embleme­
lor româno-libiene, precum şi nutul 13. lor. Itinerar patriotic
şedinte al Consiliului de Mi­ unele aspecte ale situaţiei in­ ministrul de interne, discu­ In urma acestei victorii, e- lungă decît un an („Steaua pentru tineret. Con­ Rezultatele concursului Casă dc vînzaro, Simeria
niştri, ministrul comerţului ternaţionale. ţiile referindu-se la proble­ chipa Iugoslaviei va partici­ roşie") ; GURABARZA : Ti­ curs închinai celei din 13 februarie 1974 : strada 00 Decembrie, 17. 1
Extr. I : 2, 35. 33, 14.
exterior, cu Ezzedin El Ma- Tovarăşul Mircea M^liţa, me privind extinderea cola­ pa la turneul final din R.F. nereţe fără bătrîneţe („Mi­ de-a XXX-a aniver- 17. 24. A
brouk, ministrul petrolului, consilier al preşedintelui borării în probleme bilate­ Germania, în grupa a 2-a, a- nerul") ; ILIA : Nunta de .sări a Eliberării pa­ Cedez apartament Hune-
triei de sub jugul fas­
Extr. a Il-a : 36, 9 25.
Corvin.
doara
B-dul
ing. Mohamed Mangush, mi- Consiliului de Stat, a avut o rale. lături de formaţiile Braziliei, aur („Lumina). cist şi celui de-al 41, 29. ap- 18. contra garsonieră De- bloc 6,
Scoţiei şi Zairului.
Redacţia şl administraţia ziarului? Deva, *tr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic). H588 (viata satului),
12138 (social, audiente, scrisori), 12 317 (cultură, sport) - Tiparul Tipografia Deva.