Page 5 - Drumul_socialismului_1974_02

DE LECTU-.

Proletari din toate ţările, unljl-văl

TG. JIU : A 7-a linie de creştere a păsărilor şi a-
nimalclor din judeţul Bu­
de ciment zău.

La Combinatul de lianţi Piese de schimb şi
şi azbociment Bîrseşti-Tg. utilaje pentru
Jiu a început să producă
în cadrul probelor tehnolo­ agricultură de peste 4
gice a 7-a linie de ciment,
care, împreună cu alte do­ ori mai mult decît
uă linii de acest fel aflate anul trecut
în fază finală de montaj,
vor spori cu circa o treime
actualul potenţial produc­ Prin extinderea srcţiilo.r-
tiv al combinatului. ateliere în staţiunile de me­
canizare a agriculturii se
produc în 1974 piese de
înnoirea schimb şi utilaje în valoare
nomenclatorului de peste 300 milioane lei,
ANUL XXVI Nr. 5 928 SIMBĂTĂ 2 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI de patru ori mai mult de­
cît în anul trecut. Ele exe­
cută, între altele grape ste­
Peste 350 de produse noi. late şi cu colţi reglabili,
originale, urmează a fi in­ întreaga gamă de rezervoa­
Manifestare de tradiţie, cu largi rie în cursul acestui an de re pînă la capacităţi de 600
troduse în producţie de se­
TOATE PREOCUPĂRILE SĂ AIBĂ CĂ PUNCT DE G0NVER6ENTĂ întreprinderile Centralei in­ 1, cabine pentru tractoare­
le de 400 cp. platforme de
9 dustriale de medicamente, recoltat legume, precum şi
implicaţii cultnral-educative cosmetice coloranţi şi la­ un număr sporit de piese
curi din Bucureşti. înnoirea de schimb, asigurîndu-şi în
nomenclatorului de fabrica­ măsură mai mare nevoile
REALIZAREA RITMICĂ, DECADĂ „IM CUN U »Tt" ţie are loc, atît prin intra­ proprii.
rea în circuitul productiv a
In total, planul de produc­
unor noi capacităţi de pro­
ţie pe acăst an prevede re­
ducţie. cît şi prin extinde­
rea conlucrării cu institute­ alizarea a 150 de ' tipodi-
DE DECADĂ, A PLANULUI! prin tradiţie, o sărbătoare în ţii vor fi grupate pe genuri le de cercetări şi catedrele schimb şi utilaje agricole.
de
mensiuni
piese
de
devenit,
februarie
a
Luna
învăţămînt
de
superior
din
de literatură după cum ur­
viaţa satelor, prin cumula­ mează : 1—7, februarie — ţară. Este prevăzută astfel
Fiecare colectivitate hune- deţului nostru au transfor­ ma lună 700 tone de cocs, nilor muncii, organelor şi or­ rea. în această perioadă, a „Săplămîna cărţii social-poli- o diversificare largă a pro­ Nouă linie tehnologică
de
ducţiei
hor­
antibiotice,
doreană de muncă a păşit în mat dorinţa în hotărîre şi 3 000 tone fontă, 2 500 tone ganizaţiilor de partid, con­ unui bogat program de acţi­ tice" : 8—14 februarie — moni. extracte vegetale, de­ de cabluri electrice de
acest an de evenimente isto­ hotărîrea în fapte şi că sar­ oţel, 3 500 tone laminate şi a siliilor populare, sindicatelor uni dedicate cărţii şi trecu­ „Săptămîna cărţii agrozoo­ tergenţi etc.. realizate în
rice — a XXX-a aniversare cinile de plan — cu toate venit, totodată, cu valoroase să ia toate măsurile pentru te în agenda „Lunii cărţii la tehnice" ; 15—21 februarie — întreprinderile specializate forţă
a Eliberării patriei şi Con­ creşterile calitative — sînt iniţiative pentru economisi­ pregătirea temeinică a pro­ sate“. Sînt manifestări ce „Săptămîna cărţii beletristi­ din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.
gresul al Xl-lea al P.C.R. — realiste, există rezerve pen­ rea combustibililor. La fel, ducţiei acestui an : aprovi­ îmbogăţesc. în lunile de iar­ ce contemporane": 22—28 fe­ La întreprinderea de pre­
a
spirituală
viaţa
sate­
nă,
cu dorinţa de a se angaja cu tru a fi depăşite. Astfel, colectivul E.M. Vulcan, frun­ zionarea tehnico-materială, lor noastre, atingînd. la mij­ bruarie — „Săptămîna căr­ lucrare a aluminului din
ţii pentru copii şi tineret"•
tot ce are mai bun în vede­ prevederile pe luna trecută taş şi anul trecut pe bazin, a stocuri pentru perioada de loc de iarnă, apogeifi’. Am­ Cu acest prilej, vor fi or­ 140 000 tone de Slatina au început probele
rea îndeplinirii cu răspunde­ au fost îndeplinite şi depăşi- reuşit în luna ianuarie să iarnă, rezolvarea cooperării plă manifestare coordonată ganizate la căminele cultura­ tehnologice la cea de-a do­
re a mobilizatoarelor sarcini şi a desfacerilor, moderniza­ de Comitetul judeţean pen­ le. biblioteci. în librăriile nutreţuri pe an ua linie de cabluri electri­
de plan, a angajamentelor şi rea tehnologiilor de fabrica­ tru cultură şi educaţie so­ săteşti, în şcoli. în unităţile ce de forţă.
a realizării cincinalului îna­ ţie, asimilarea de noi produ­ cialistă. de Comitetul jude­ agricole socialiste, în cercu­ Prin intrarea în funcţiu­
inte de termen. Ritmurile şi se, asigurarea forţei de mun­ ţean al U.T.C. şi Uniunea rile de lectură o diversita­ La Rîmnicu Sărat a înce­ ne a acestui obiectiv, pre­
proporţiile planului unic de După o lună in industria că etc. Cu toate acestea, o judeţeană a cooperativelor te de manifestări închinate put să producă la întreaga văzută pentru finele lunii
dezvoltare economică şi so­ seamă de unităţi din judeţ de consum. „Luna cărţii la cărţii. capacitate — 140 000 tone februarie, secţia de cabluri
cială a ţării pe 1974 — cele au luat anevoios „startul" în sate" prilejuieşte îmbogăţi­ In zilele de 2 şi 3 febrila-’ pe an — noua Fabrică de a întreprinderii slătinene
mai înalte de pînă acum — judeţului prima lună a anului, întîm- rea cu noi cunoştinţe a lo­ rie se va organiza. în toate nutreţuri combinate. Utila­ se va racorda la circuitul
pun, intr-adevăr, în faţa eco­ pinînd cam aceleaşi greutăţi cuitorilor satelor. demon- centrele de comună şi la că­ jele de înaltă tehnicitate productiv cu întreaga sa
nomiei judeţului nostru sar­ şi defecţiuni care le-au avut strînd atracţia puternică pen­ minele săteşti. deschiderea şi randament sînt realizate capacitate anuală de 20 000
cini mobilizatoare, mai ales şi anii. trecuţi — lipsă de tru lectură a ţăranilor coo­ festivă a „Lunii cărţii la în ţară şi vor asigura în- km cabluri electrice de forţă,
din punct de vedere calita­ te Ia principalele produse de dea peste prevederi mai lemn de mină. de piese de peratori, a mecanizatorilor, sate", după care vor fi pre­ ' tregul necesar de furaje într-o gamă variată de ti­
tiv, al eficienţei. Volumul bază realizate în judeţ : mult de 7 000 tone de căr­ schimb, de oxigen, de forţă tinerilor şi femeilor de la zentate programe artistice proteice pentru complexele puri şi dimensiuni.
producţiei industriale va cărbune, minereu de fier, bune. Se cuvine a fi subli­ de. muncă, deficienţe de or­ sate. de către formaţiile cămine­
creşte, faţă de anul trecut, fontă, oţel, laminate, energie niate eforturile şi rezultate­ ganizare a producţiei şi a Anul 1973 a însemnat, prin­ lor culturale şi ale şcolilor,
cu peste o jumătate de mili­ electrică, materiale de con­ le şi ale altor colective : muncii, lipsă de materie pri­ tre altele, punerea la dispo­ iar bibliotecarii, împreună
ard lei, cel de investiţii cu strucţii. Merită să fie evi­ E.M. Paroşeni, E.M. Animoa- mă şi altele asemănătoare. ziţia reţelei de librării şi cu responsabilii magazinelor
Mt'itfj
peste 20 la sută, productivi­ denţiată răspunderea politică sa, E.M. Lupeni, E.M. Uri- Or, s-a insistai toarte mult magazine din mediul rurala săteşti, vor organiza expozi­ 197ti. AR RECORD PMDECJLA
tatea muncii cu 15 000 lei pe şi modul exemplar cu care cani, I.M. Barza, I.E.C. De­ ca tocmai preîntîmpinarea .11963 290 volume, cu aproa­ ţii de cărţi cu vînzare în să­
salariat, iar beneficiile cu 105 Combinatul siderurgic Hune­ va, I.M. Hunedoara, I.M.C. unor asemenea neajunsuri să pe un milion de exemplare lile căminelor culturale.
milioane lei. doara şi E.M. Vulcan îşi o- Deva, „Vidra" şi F.I.L. Orăş- preocupe în primul rînd mai mult decît în anul pre­ Fiecare bibliotecă comuna­
Rezultatele obţinute în lu­ norează cinstea de a fi ini­ tie şi altele. cedent şi însumind peste lă va organiza în cadrul
„Lunii cărţii la sate" un nu­
na ianuarie atestă. potrivit ţiatoare, în ramurile respec­ Planul pe 1974 a fost cu­ conducerile colective alo în­ 3 000 de titluri. măr de cel puţin 4 manifes­ De ce a ajuns în anonimat
unui prim bilanţ, că marea tive, ale marii întreceri socia­ noscut din timp şi tot din treprinderilor, organizaţiilor Prin manifestările ce se
majoritate a colectivelor de liste închinate memorabilelor timp, pe tot parcursul celei de partid în pregătirea con- vor organiza în cadrul aces­ tări cu cartea.
muncitori, ingineri şi tehni­ evenimente ale acestui an. de-a doua jumătăţi a anului tei luni se urmăreşte răspîn- In săptămîna cărţii social-
cieni din întreprinderile ju- Colectivul C.S. Hunedoara a trecut, s-a atras atenţia con­ direa largă în rîndul citito­ politice (1—7 februarie) vor faima legumicultorilor
produs suplimentar în pri- siliilor şi comitetelor oame­ (Continuare în pag a 3-a) rilor de la sate a cărţii so- fi organizate dezbateri şi
cial-politice. agrozootehnice, simpozioane pe tema „Rolul
10 şarje de informare ştiinţifică. de conducător al partidului în din Hărău ?
literatură beletristică con­ viaţa politică, economică şi
prin retopire temporană şi care contribu­ socială a ţării, în localităţile
ie la educarea ţărănimii şi Vaţa de Jos, Zdrapţi. Tur-
HUNEDOARA. In vede­ îndeosebi a tineretului. în daş ; un concurs „Cine citeş­ Cu ani în urmă, legumi­ ţă 15 000 kg şi chiar 20 000
rea reducerii pe scară lar­ sprijinul dragostei faţă de te. cunoaşte" pe tema „Din cultorii din Ilără'u erau ves­ kg produse legumicole.
gă a consumurilor mate­ patria noastră socialistă, fa­ istoricul pămîntului hunedo- tiţi în tot judeţul pentru a- In ciuda acestor posibilităţi
riale, la oţelăria electrică ţă de muncă ; participarea portul la aprovizionarea o- însă. în anul trecut produc­
în
a C.S. Hunedoara s-a luat activă a 'intelectualităţii sa­ rean“. Ribiţa. localităţile de Răchi- raşelor şi a centrelor mun­ ţia medie nu a depăşit 5 to­
Jos.
Vaţa
tova.
iniţiativa recuperării cro­ telor. în special a cadrelor Vălişoara : seara literară citoreşti cu produse legumi­ ne la hectar, ceea ce a făcut
mului din deşeurile alia­ didactice, la pregătirea şi „Tipuri de eroi ai construc- cole. îndeosebi cu varză. Cul­ ca nici jumătate din obliga­
te cu crom şi retopirea lui tivarea legumelor reprezenta- ţiile asumate' faţă de fondul
•în cuptoare. Această me­ desfăşurarea şi acţiunilor de . ţiei socialiste oglindiţi în li­ una din activităţile de bază. centralizat al statului să nu
popularizare
a
răspîndire
teratură". în localităţile Geoa-
todă de elaborare a oţe­ cărţii, cu un accent deosebit giu, Luncoiu de Jos ; seara care aducea cele mai mari poată fi onorate. Din discu­
lului electric prin retopire pe literatura social-polilică : literară „Omagiu eroilor că­ venituri producătorilor. Can­ ţia purtată am desprins că
conduce Ia realizarea u- amplificarea legăturilor în­ zuţi pentru libertatea şi tităţile de produse livrate se lucrările în legumicultura
nor importante economii tre cititorii de la sate şi T cifrau undeva la ordinul mii­ s-au făcut cu forţe din afa­
dreptatea
în
suplimentare la preţul de scriitori, redactori din edi­ localităţile celor' mulţi". Topli- lor de tone. Crearea unei ra unităţii, astfel înregistrîn-
Gurasada.
cost. turi. membri ai cenaclurilor ferme horticole mixte (a că­ du-se cheltuieli care întrec
In prima lună a acestui şi cercurilor literare, în ve­ ţa. rei conducere a fost încre­ de cîteva ori veniturile rea­
an, oţelarii de aici au e- derea cunoaşterii mai temei­ Consfătuirile cu cititorii, dinţată unui specialist) în lizate de la grădină. Produc­
laborat 10 şarje prin re­ nice de către aceştia a noi­ serile de întrebări şi răs­ cadrul cooperativei agricole ţia este, în general, condusă
topire, obţinind o econo­ lor' realităţi ale satelor, a punsuri, mesele rotunde. în- din această localitate repre­ bine pînă la întreţinerea cul­
mie de fero-crom de peste j opţiunilor şi problemelor ca­ tîlnirile cu specialiştii, pre­ zintă constituirea unui cadru turilor, după care încep ne­
30 tone. Colectivul O.E. ' re preocupă îndeosebi tine­ zentările de cărţi vor con- deosebit de favorabil pentru cazurile. Să nu mai amintim
s-a angajat ca in acest an j retul nostru. dezvoltarea şi îmbogăţirea că şi organizarea activităţii
să elaboreze peste 100 şar- j tradiţiei existente, pentru de valorificare a produselor
je prin retopire, scontînd Manifestările închinate căr­ (Continuare in pag. a 3-a) sporirea contribuţiei legumi­ a lăsat mult de dorit, o can­
pe economii suplimentare cultorilor din Hărău la a- titate apreciabilă de produ­
la preţul de cost de circa I.U.M. Petroşani. Echipa de lăcătuşi, condusă de Adalbert Sirbu, execută partea mecanică provizionarea populaţiei ju­ se depreciindu-se în cîmp
3 milioane Iei. a soneriilor antigrizutoase de abataj, produs brevetat la I.U.M.P. Pînă în prezent au fost deţului nostru cu legume. din cauză că nu s-au recol­
realizate peste 500 bucăţi. Foto: VIRGIL OXOIU PAGINA A ll-A S-a demonstrat şi este pe tat la timp.
deplin posibil — argumenta i O asemenea stare de lu­
inginerul şef al cooperativei cruri nu poate fi considera­
Ritmuri hunedorene agricole, Cornel Tărăpoancă tă nici pe departe ca satis­
în
venind
contra­
făcătoare,
— ca recolta medie la hec­
METRONOMUL tar să depăşească cu uşurin- dicţie cu cerinţele — esenţiale
care sînt puse în faţa fer­
de
legumicole
melor
a
-I '• deveni unităţi mari producă­
toare de legume şi de a des­
şi
afară..."
ducţie,
cît
în
citoare la cantina minei Pa­
/ n sală se aflau peste roşeni, este şi ea membră Gheorghe Buţă: „Este un făşura Atingerea activitate asemenea
rentabi­
o
de
treizeci
oameni:
lă.
unor
PRIN EFORTUL COLECTIVELOR MUNCITOREŞTI marea majoritate a de partid... Mai am doi fraţi băiat cuminte, harnic, as­ deziderate în anul 1974 con­
membrilor organizaţiei de — unul muncitor, aici în cultător..." Carol Dubinski: stituie o preocupare de sea­
bază din sectorul de inves­ Vulcan, iar altul elev la „Muncitor tînăr, bun, cin­ mă a noastră, a conducerii
mim petrila si im hrne ir tiţii al minei Vulcan. Pri­ şcoala generală..." stit, cu comportare sănă­ cooperativei şi cooperatori­
Cam atît a spus tînărul
toasă. S-a integrat în ac­
mul punct al ordinii de zi:
lor — ne-a relatat inginerul
„Discutarea cererii de pri­ în faţa adunării, depănîn- tivitatea de producţie, se şef al C.A.P. Sîntem hotă-
mire in partid a tovarăşu­ du-şi trecutul cu voce do- străduieşte să devină un mi- rîţi să îmbunătăţim radical
RES1ANJELE, ŞI-AR IARE PLI LRMR acest sector. S-au analizat
producţie
în
de
lui Ştefan Cristea".
rezultatele
Emoţionat, tînărul se pre­
zintă şi începe să-şi depene deficienţele manifestate în
autobiografia potrivii iniei anul trecut, s-au tras învăţă­
Ieri, în prima zi a lui fe­ lă a celor două colective mi­ vele de muncă ale celor lor de schimb la utilajele rinduieli statornicite, alegîn- Un tînăr a intrat in marea mintele cuvenite şi s-a tre­
bruarie 74, colectivele de nereşti este argumentată de două unităţi miniere să poa­ miniere şi ale uzinei de pre­ du-şi momentele mai impor­ cut la aplicarea măsurilor
muncă de la Exploatarea mi­ modul în care a evoluat ac­ tă obţine rezultate bune pe parare, aprovizionarea cu tante din viaţă şi contro- stabilite.
nieră Petrila şi întreprinde­ tivitatea pe luna ianuarie. linia îndeplinirii sarcinilor materialul lemnos necesar lîndu-şi cu grijă cuvintele.
rea minieră Hunedoara au După un demaraj mai lent de plan şi creşterii eficien­ susţinerii în abataje. La E.M. „Mă numesc Cristea Şte­ Am desprins cîteva din o-
tras linia bilanţieră a primei şi mai anevoios în prima ju­ ţei economice. Gheţar accentul trebuie pus fan... Sînt născut în anul familie a comuniştilor biectivele înfăptuirii cărora
luni de activitate din aceas- mătate a lunii, soldat cu mi­ La E.M. Petrila trebuie op­ pe intensificarea ritmului de 1954, în comuna.... Am ter­ le sînt subordonate eforturi­
, tă etapă, care poartă dimen­ nusuri de producţie, în ca­ timizat în cel mai scurt timp executare a lucrărilor mi­ minat şqoala generală de le în perioada actuală. De
siunea dată de hotărîrea în­ drul celor două unităţi au transportul în subteran, să niere pentru pregătirea fron­ pe cele 40 de hectare plani­
tregii naţiuni de a înfăptui avut loc analize concrete cu fie îmbunătăţite condiţiile turilor de lucru corespunză­ 8 ani aici la Vulcan, după moală, copleşit de liniştea ner bun. Este iubit şi apre- . ficate a se cultiva cu legu­
cincinalul înainte de termen. consultarea unui număr ma­ de lucru ale brigăzilor din tor sarcinilor productive. care am urmat şcoala pro­ dat de comunişti, de ceilalţi me se prevede să fie obţinu­
Rezultatele reieşite după în­ re de mineri, maiştri şi teh­ cadrul sectorului V. iar lu­ Bilanţurile pozitive înre­ fesională pentru mineri din gravă şi solemnă în care îl muncitori cu care lucrează. tă o producţie marfă de 655
sumarea valorilor materiale nicieni .care acţionează di­ crările de pregătire pentru gistrate după prima lună nu Lupeni... Organizaţia de ti­ ascultau cei mai de seamă tone. Ca sortimente, ponde­
create în această perioadă rect în abataj. Identificarea asigurarea liniei de front ac­ exprimă toate posibilităţile neret din şcoală m-a primit bărbaţi din sector. Firul De aceea i-am dat reco­ rea — cîtc 15 hectare — o
sînt bune şi exprimă hotă­ neajunsurilor şi stabilirea tive la nivelul sarcinilor de de care dispun minerii din în rîndul uteciştilor. După biografic a fost susţinut în mandare să fie primit în deţin castraveţii şi varza de
rîrea cu care au acţionat măsurilor necesare pentru plan să fie accelerate. De a- aceste două unităţi. Prin va­ absolvire, în 1972, am fost continuare de comuniştii partid şi îmi asum râspun- toamnă, iar restul de 10 hec­
cele două colective mine­ înlăturarea acestora, formu­ semenea, compartimentul e- lorificarea mai bună a efor­ repartizat la mina Vulcan. care-l cunosc, care i-au a- lerea pentru el". tare sînt destinate culturii
reşti. pentru recuperarea ră- larea de responsabilităţi pre­ lectro-mecanic al exploatării turilor şi gîndirii colective, Am lucrat la început în sec­ preciat munca şi l-au re­ In discuţii i s-au adus de ardei gras şi gogoşar. In­
mîncriior în urmă, datorate cise şi a unor termene scurte să sprijine efectiv brigăzile cele două unităţi miniere torul XII transport, iar cînd comandat organizaţiei. Oa­ l inărului Cristea şi unele tre altele. în vederea creşte­
neritmicităţii producţiei în pentru materializarea lor au miniere prin întreţinerea şi vor găsi căile de sporire con­ am împlinit 18 ani am tre­ meni în virstă, serioşi, cu mici dojane, i s-au făcut re­ rii producţiei, s-a stabilit să
prima jumătate a lunii. condus la îmbunătăţirea repararea la timp şi de înal­ tinuă a volumului produc­ cut în subteran, la secto­ activitate în subteran şi în comandări. Un tînăr de 20 fie irigată întreaga suprafa­
ţă. In acest scop se impune
Tatăl
Dar. în afară de importan­ muncii şi culegerea unor re­ tă calitate a utilajelor din ţiei. de creştere a randamen­ rul VIII investiţii... lucrează partid, al căror cuvint cum­ de ani — au arătat vorbi­ însă să fie urgentate acţiu­
este
miner,
meu
torii — poate să citească
ţa economică pe care o în­ zultate. subteran. telor în abataje, de sporire tot aici la Vulcan, în secto­ pănit atîrnă greu. Constan­ mai mult, să-şi îmbogâţeas- nile pregătitoare : definiti­
corporează plusurile de pro­ Ne aflăm, după cum se In cadrul I.M. Hunedoara a eficienţei economice, adu- rul VI... Este membru al tin Niţă: „II cunosc bine varea proiectului. deschide­
ducţie realizate, acestea ştie, într-o etapă majoră de se impun ca sarcini de pri­ cîndu-şi o contribuţie şi mai Partidului Comunist Ro­ pe Cristea Ştefan. A lucrat M. CRISTESCU rea finanţării şi execuţia
poartă o încărcătură de mul­ progres a economiei naţio­ mă urgenţă pentru condu­ însemnată în cadrul amplei în brigada mea. Este un bă­ propriu-zisă a lucrării, deoa-
tiple semnificaţii, care vor­ nale, în anul celor două cerea întreprinderii şi a întreceri socialiste ce a cu­ mân de 15 ani. Mama, mun­ iat foarte bun, atît în pro- (Continuare in pag. a 3-a)
besc despre conştiinţa înaltă mari evenimente care acu­ C.M. Deva asigurarea piese­ prins întreaga ţară.
a minerilor din Petrila şi mulează energiile creatoare (Continuare in pag. a 3-a)
Poiana Ruscăi, şi mai ales ale întregii naţiuni — a
despre forţa cu care ştiu a- XXX-a aniversare a eliberă­
ceşti oameni să înlăture rii patriei şi cel de-al Xl-lea MONTAJ MUZICAL- re va deservi peste 400 CONCURSUL Mmm
argint"
s-au
greutăţile ivite şi să-şi în­ Congres al partidului. De a- de salariaţi în pauzele ternaţional Michel pentru „Periuţa : de I Dan Cristian VREMEA
anul 1974. Alte două ca­
clasat
scrie munca pe cote înalte ceea, se impune luarea tutu­ LITERAR-COREGRAFIC pentru masă din timpul TINERILOR SOLIŞTI ■ • • •. . ■ . •• • . •. taloage, Zumstein şi (clasa a V-a C), II Ste­
De­ J3JE! LA
de rodnicie. ror măsurilor pentru ca în Aula Institutului de mi­ programului vor de putea produc­ La internatul Grupului Yvert, apărute tot in a- la Stancu (clasa a Vil-a Pentru 24 ore
servi
Aici
ţie.
an
şi
Această trăsătură esenţia­ perioada ce urmează colecti­ ne din Petroşani a găz­ hrană caldă atît salaria­ şcolar energetic din cest colecţionari, mult se solicitate C), III Dorica Git (clasa
găsesc
de
duit spectacolu! „Ieri Va­ ţii secţiei I furnale, cît va a avut loc finala con­ la toate cercurile filateli­ a Vl-a C).
închisă,
cu
Vreme
cerul
lea plingerii — azi Valea şi cei din secţia aer-gaz. cursului tinerilor solişti, ce din judeţ. acoperit. Izolat, va ploua
reuşit
un
mon­
Pe unde a trecut fericirii", muzical-literar-coregra- la care au participat un ENERGIA ROVINARI - slab. Vintul va sufla slab
taj
număr de 12 solişti vocali
fic, realizat de elevi ai OPREŞTE ÎNGHEŢAREA şi instrumentali, plus cei O zx MICII SANITARI JIUL 1-1 pînă la moderat din sud.
din
ce
spectato­
„METRONOMUL PRODUCŢIEI" şcolii generale nr. a 6 cu­ Pe timp rece, conduc­ rii au delectat concursului. De la pioniera Mariana Din Tîrgu Jiu, cores­ Temperatura va fi cu­
afara
în
Montajul
localitate.
prins patru momente tele de la sistemul de frî- Cîştigătorii, Dragomir lan- ; '' V; „ V Moguţ, elevă ia Liceul din pondentul M. Băloi ne in­ prinsă ziua între minus
deosebit de frumos reali­ narc al autobuzelor în­ cu (locul I). Drăgulescu Simeria, aflăm că in unl- formează că in drum spre
■ faţă de situaţia înregistrată la 15 ianuarie, zate: viata minerilor din gheţau, producînd greu­ Roşu (locul II). Valentin (atea de pionieri a liceu­ casă, venind dc la Căli- 2 şi 3 grade, iar noaptea
trecut, formarea cercu­ tăţi în funcţionarea ma­ Preda (locul III) şi Ioan lui s-a desfăşurat recent măneşti. Jiul a susţinut intre minus 7 şi minus 2
cînd la E.M. PETRILA exista UN MINUS DE 2 139 rilor muncitoreşti, „Lupeni şinii. Electricianul Ştefan Anghel (premiul special LA concursul micilor sanitari. joi, in localitate, un meci grade. Ceaţă frecventă.
’29“ şi prezentul socialist al juriului pentru prezen­
TONE de cărbune, la finele lunii colectivul ex­ Medrea şi mecanicul Va- Fiecare detaşament a par­ dc verificare cu divizio­
al Văii Jiului şi al oame­ sile Suciu, de la atelie­ ţă scenică), au fost de­ ticipat prin cite trei pio­ nara C. Energia Rovinari.
ploatării a raportat DEPĂŞIREA PLANULUI CU nilor săi. rul mecanic al secţiei semnaţi în unanimitate nieri cuprinşi in colecti­ După un meci echilibrat, Pentru următoarele
mixte de transport a de către juriu, ne scrie vul sanitar al detasamen- cele două formaţii au ter­
220 TONE. CANTINĂ PENTRU I.J.G.C.L. Deva, au con­ eleva Angela Rotaru. ului. La întrebările pu­ minat la egalitate : I—1, două zile
fecţionat un dispozitiv se. au ob(inut punctaj prin golurile înscrise, in
■ Colectivul I.M. HUNEDOARA, care, la ju­ PAUZA DE MASA care evită îngheţarea con­ PENTRU FILATELIŞTI maxim detaşamentele cla­ prima repriză, (1c Vlăduţ,
ductelor. Noul dispozitiv selor a VIT-a C, apoi a respectiv Roznai. pentru
mătatea lunii ianuarie, avea O RESTANŢĂ DE La secţia l f u r n a l e se experimentează cu suc­ La magazinul filatelic . Vl-a R şi A. La locurile Jiul. Duminică. Jiul va Vremea devine favora­
1 835 TONE metal, a reuşit să livreze pînă la sfir- a C.S. Hunedoara se a- ces la cîteva autobuze, din Deva s-a pus în vîn- individuale pentru obţine­ juca la Deva, cu Mureşul. bilă ploilor temporare.
menajează o cantină, ca­ urmînd a fi extins. zare catalogul filatelic in* rea trofeului concursului Meciul începe la orele 11. Temperatura staţionară.
şitul lunii 40 TONE METAL PESTE PREVEDERI.