Page 52 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 52
mmnmaaBBmaaam ——■
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 939 © VINERI 15 FEBRUARIE 1974
VIZITA TOVARĂŞULUI încheierea vizitei tovarăşului Nicelae Ceauşesci in Libia
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN LIBAN
Plecarea Acord general de colaborare intre Republica
de
Sosirea la Beirut trul comerţului exterior, corpului diplomatic, şefi alţi din Tripoli Socialistă România şi Republica Arabă libiană
minis
George
Macovescu,
diplomatice,
misiuni
trul afacerilor externe, Mir- membri ai corpului diplo
cea Maliţa şi Nicolae Doica- matic, preşedintele munici
(Urmare din pag. 1) este socotită ca un moment ru, consilieri ai preşedintelui palităţii şi guvernatorul o- (Urmare din pag. 1) Republica Socialistă Româ toate domeniile de activitate, ARTICOLUL V
de cea mai mare importanţă Consiliului de Stat. raşului Beirut, înalţi funcţio nia şi Republica Arabă Li în vederea unei mai bune
vor
Părţile
contractante
rele pavoaz al prieteniei ro- pentru dezvoltarea pe mul Cei doi şefi de stat sînt nari de stat, ofiţeri superiori. biană, cunoaşteri reciproce şi apro încuraja creşterea volumului
mâno-libaneze, împodobin- tiple planuri a relaţiilor din conduşi pe podiumul de o- tiv, cordial şi prietenesc din Pornind de la dorinţa de pierii dintre popoarele ro
du-şi străzile cu ghirlande de tre cele două ţări şi popoare. noare. Se intonează imnurile Cei doi şefi de stat iau tre şefii de stat ai celor a extinde şi adinei în con mân şi libian. şi diversificarea schimburi
steaguri româneşti şi ale De la Tripoli pînă la Bei naţionale ale celor două loc în maşina oficială, es două ţări, prin conţinutul şi tinuare relaţiile prieteneşti lor în domeniul comercial,
ţării-gazdă, cu urări de bun rut, aeronava prezidenţială a ţări. Preşedintele Nicolae cortată de motociclişti. Co importanţa documentelor de înţelegere, colaborare şi ARTICOLUL III pe bază de condiţii reciproc
avantajoase.
venit în limba română, cu zburat timp de 3 ore şi ju Ceauşescu, împreună cu pre loana de maşini se pune în semnate cu acest prilej, vizi stimă reciprocă între cele
mari portrete ale preşedinte mătate, timp în care a sur şedintele Suleiman Frangieh mişcare, pornind pe şoseaua ta deschide perspective din două ţări, între popoarele Cele două părţi contrac Cele două părţi îşi acordă
lui Nicolae Ceauşescu atestă volat întregul teritoriu al trec apoi în revistă trupele de la aeroport spre Palatul tre cele mai favorabile dez român şi libian, tante vor încuraja şi sprijini reciproc clauza naţiunii ce
în chip grăitor' faptul că vi Libiei, Egiptul, apoi Medite- aliniate pe aeroport. Ostaşii Prezidenţial de la Baabda, voltării ascendente, pe multi Subliniind importanţa prin dezvoltarea relaţiilor lor re lei mai favorizate în relaţii
.
a
zita şefului statului român rana. sînt îmbrăcaţi în uniformă reşedinţă Ceauşescu preşedintelui ple planuri, a relaţiilor cipiilor care trebuie să stea ciproce în domeniile econo le lor comerciale, potrivit
Nicolae
în
timpul
mic şi tehnico-ştiinţific, pen
de gală. Cei doi şefi de stat şederii sale în Liban. dintre cele două ţări şi po la baza relaţiilor dintre sta tru asigurarea utilizării de articolului III, punctul „e“.
sînt însoţiţi de generalul Is- In momentul în care co poare. vizită reprezintă te : independenţa şi suvera pline a potenţialului econo ARTICOLUL VI
Primire sărbătorească, plină Ghanem, comandan loana ajunge în primul car încă un succes al politicii nitatea naţională, egalitatea miilor lor naţionale. Republica Socialistă Româ
Această
kandar
tul şef al armatei libaneze.
în
în
drepturi,
neamestecul
Părţile au hotărît şi au în
tier al capitalei, cetăţenii a-
După încheierea ceremo flaţi pe . străzi aplaudă şi sa externe a României, al ini treburile interne şi avantajul cheiat, în acest scop, urmă nia şi Republica Arabă Li
ale
personale
şe
ţiativelor
biana au convenit să consti
reafirmînd
hotărî-
reciproc;
de căldură şi prietenie niei militare, cei doi şefi de lută cu căldură pe şeful sta fului statului român, de pro rea lor de a le respecta şi toarele acorduri : de cooperare e- tuie o comisie mixtă care se
stat se îndreaptă spre salo
a) Acord
preşedintele
român,
tului
alternativ,
anual,
va
întruni
unor
largi
movare
a
rela
în
raporturi
aplica
neâbătut
nul de onoare al aeroportu
văd
lui, unde preşedintelui Nicolae Nicolae Ceauşescu. Se româ ţii de prietenie şi conlucrare le lor bilaterale, conomică şi tehnică în do la Bucureşti şi Tripoli, în
meniul agriculturii ;
steaguri
pretutindeni
proble
examinării
vederea
arabe,
statele
cu
toate
cu
fii capitala Libanuui membrii guvernului : prezentaţi neşti şi într-un singur aşezate ţările lumii, în interesul prie tribuţia celor două ţări la cooperare economică şi teh melor ţinînd de aducerea la
de colaborare şi
sînt
b) Acord
Ceauşescu
îi
Hotărîte să sporească con
libaneze,
Fouad
su
simbolic
a-
prezentului
îndeplinire
a
între
colaborării
teniei
şi
Ghosn,
al
de cooperare în
Miniştri,
c) Acord
Consiliului vicepreşedinte Ba- port, pentru a marca prie naţiuni, al cauzei destinde cauza păcii şi securităţii in nică în domeniul petrolier ; cord general şi pentru a fa
de
a
ternaţionale,
progresului
La aeroportul internaţional face apariţia de deasupra hige Takieddine, ministrul tenia şi colaborarea dintre rii, progresului şi păcii în economic şi social al tuturor domeniul construcţiilor ; ce propuneri şi recomandări
Beirut, situat în imediata mării, aterizînd, lin, pe pista de interne, Nasri Maalouf, două ţări şi popoare. Mari lume, popoarelor şi a dezvoltării d) Acord de cooperare în în vederea promovării rela
apropiere a ţărmului Medi- de beton a acestui mare ae ministrul apărării, Osman lozinci în limba română sa cooperării între . state, domeniul transporturilor fe ţiilor comerciale şi de coo
perare.
teranei, au venit în întâm roport, denumit, pe bună Dana, ministrul sănătăţii, Ed- lută sosirea preşedintelui Reafirmînd dreptul suve roviare şi drumurilor ;
pinarea tovarăşului Nicolae dreptate, placă turnantă in mond Rizki, ministrul edu Nicolae Ceauşescu : „Bine ran al fiecărui stat de a pu e) Acord privind livrarea Părţile contractante vor
Ceauşescu înaltele oficialităţi tercontinentală. caţiei naţionale, Tony Fran- aţi venit, domnule preşedin Semnarea unor ne în valoare resursele şi unor mărfuri româneşti că intensifica contactele dintre
ale ţării-gazdă, în frunte cu La scara avionului, pre gie, ministrul poştelor şi te te Nicolae Ceauşescu !“. „Ce bogăţiile naţionale de care tre Republica Arabă Libiană. ele la toate nivelurile, folo
preşedintele Republicii Li şedintele Consiliului de Stat lecomunicaţiilor, Kazem El tăţenii Libanului vă salută dispune, în interesul pro Totodată, părţile au con sind întâlnirile . periodice ale
ban, Suleiman Frangieh. al Republicii S o c i a l i s t e Khalil, ministrul justiţiei, cu căldură !". acorduri de priului lui popor şi necesita venit înfiinţarea de compa miniştrilor, sesiunile comi
Sînt prezenţi preşedintele Ca România, Nicolae Ceauşescu, Joseph Skaff, ministrul re Pe un mare panou se tea sporirii eforturilor pen nii mixte, după cum urmea siei mixte, precum şi pe
merei Deputaţilor, Kamel El este întîmpinat de preşedin surselor hidroelectrice, Al- află portretul conducătorului tru a asigura un progres ză : căile uzuale corespunzătoare.
Assad. preşedintele Consiliu tele Republicii Liban, Su bert Moukheiber şi Aii El României socialiste. mai rapid al economiilor Re — Societate mixtă pentru
lui de Miniştri, Takieddine leiman Frangieh, însoţit de Khalil. La sosirea aici, garda pre cooperare publicii Socialiste România pescuit şi dezvoltarea pro ARTICOLUL VII
Solh, membri ai guvernului, preşedintele Camerei Depu Pentru a prezenta oma zidenţială, în elegantele sale şi Republicii Arabe Libiene, ducţiei de peşte ; Prezentul acord de colabo
comandantul şef al armatei, taţilor, Kamel El Assad, de giul lor preşedintelui Nicolae uniforme negre cu epoleţi şi Au hotărît să încheie pre — Societate mixtă pentru rare intră în vigoare la data
generalul Iskandar Ghanem, preşedintele Consiliului de Ceauşescu, în numele ţărilor eghileţi argintii, prezintă ar româno-libiene zentul Acord general de co transporturi maritime ; semnării, pentru o perioadă
alte personalităţi oficiale, Miniştri, Takieddine Solh, pe care le reprezintă, şi cu mele, dînd onorul sub ca laborare : — Societate mixtă pentru de 5 ani. La expirarea aces
membrii corpului diplomatic, de ministrul afacerilor ex care România socialistă are targele înalte pe care sînt Joi dimineaţa a avut loc, reparaţii şi construcţii na tei perioade, prezentul A-
ziarişti libanezi, corespon terne, Fouad Haffah, de co legături de prietenie şi co arborate drapelele de stat la Tripoli, semnarea a cinci ARTICOLUL I vale. cord general de colaborare
denţi ai presei străine. mandantul şef al armatei li laborare, au venit decanul ale României şi Libanului. acorduri de cooperare româ Cele două state semnatare va fi prelungit pe noi pe
Se află prezent, de ase baneze, generalul Iskandar no-libiene. în domeniile pe ale prezentului acord vor ex ARTICOLUL IV rioade de cîte 5 ani, dacă
menea, ambasadorul Româ Ghanem, de membrii comi Dineu oficial oferit de preşedintele trolului, construcţiilor, agri tinde, întări şi adînci rela Partea română va acorda una din părţi nu declară, cu
niei la Beirut, Mihai Levente, tetului de primire. culturii, transporturilor şi li ţiile lor.. de prietenie şi co şi în viitor asistenţă tehnică 6 luni înainte de expirare,
membri ai ambasadei, cetă Cei doi preşedinţi, care se vrării de mărfuri. Acordu laborare în domeniile eco de specialitate pentru reali intenţia de a înceta valabili
ţeni români care lucrează în întîlnesc pentru prima oară, Republicii Liban, Suleiman Frangieh, rile au fost semnate de Ion nomic, ştiinţific, tehnologic, zarea unor obiective econo tatea acestui acord general.
Liban în cadrul colaborării îşi strâng mîinile cu căldură. Păţan, vicepreşedinte al Con cultural şi alte domenii, în mice, elaborarea unor studii Făcut la Tripoli, 14 februa
economice. Personalităţile libaneze ca în onoarea preşedintelui Hicolae Ceauşescu siliului de Miniştri, minis interesul popoarelor celor şi proiecte privind dezvolta rie 1974, corespunzînd cu 22
Aeroportul feste împodobit re îl însoţesc pe preşedin trul comerţului exterior, şi două ţări. rea economiei libiene sau a moharram 1394, în trei ori
sărbătoreşte, cu drapele ro tele Suleiman Frangieh "tînt (Urmare din pag. 1) în vizita sa oficială de prie de Mohamed Ahmed Sherif, diferitelor ramuri şi sectoa ginale,. în limbile română,
mâneşti şi libaneze. Terase p r e z e n t a t e preşedintelu i tenie în Liban şi membri ai ministrul educaţiei, împuter ARTICOLUL II re de activitate, inclusiv pen arabă şi engleză, toate trei
le aeroportului sînt pline de Nicolae Ceauşescu. Apoi îi niştri, membrii guvernului, Ambasadei române la Beirut. nicit din partea Consiliului Cele două părţi vor favo tru pregătirea cadrelor na versiunile avînd valoare e-
locuitori ai capitalei libane sînt prezentate preşedintelui comandantul şef al armatei, înaintea începerii dineu Comandamentului Revoluţiei. riza dezvoltarea contactelor ţionale în vederea asigurării gală.
ze veniţi să salute pe pre Republicii Liban personalită membri ai Parlamentului, lui, cei doi şefi de stat au A fost semnat, de aseme şi a schimburilor de expe unei valorificări superioare •In caz de diferenţe, tex
şedintele român. Cîţiva poar ţile române care-1 însoţesc personalităţi ale vieţii poli primit omagiul invitaţilor, nea, Acordul de colaborare rienţă între instituţiile şi or a resurselor naţionale ale tul englezesc va fi luat ca
tă o lozincă scrisă în limba pe preşedintele Consiliului tice, economice, culturale, o- care i-au salutat cu deose culturală, ştiinţifică şi de in ganizaţiile din ţările lor, în Republicii Arabe Libiene. text de referinţă.
română : „Bine aţi venit, de Stat al Republicii Socia fiţeri superiori, şefi ai mi bită cordialitate. formaţii dintre România şi
domnule preşedinte . liste România : Cornel Bur siunilor diplomatice acredi In timpul dineului, desfă Libia. Acordul a fost semnat NICOLAE CEAUŞESCU MOAMER EL GEDDAFI
11
Este ora 15,00. Escortat de tică, membru supleant al taţi la Beirut. şurat într-o atmosferă caldă, de George Macovescu, mi preşedintele Consiliului
o escadrilă de aparate de Comitetului Executiv, secre Au luat parte, de aseme prietenească, preşedintele Su nistrul afacerilor externe, şi preşedintele Consiliului de Stat Comandamentului Revoluţiei
vînătoare cu reacţie aparţi- tar al C.C. al P.C.R., Ion Pă- nea, persoanele oficiale ro leiman Frangieh şi preşedin de Mohamed Ahmed Sherif. al Republicii Socialiste România
nînd apărării aeriene libane ţan, vicepreşedinte al Con mâne care îl însoţesc pe pre tele Nicolae Ceauşescu au ministrul educaţiei. al Republicii Arabe Libiene
ze, avionul prezidenţial îşi siliului de Miniştri, minis şedintele Nicolae Ceauşescu rostit toasturi.
C O M U N I C A T C O M U N
1ÎREVIAR/ INTERNAŢIONAL telegrame • note • informaţii
La invitaţia preşedintelui şi Republica Arabă Libiană, naţionale şi afirmarea tot fiecare stat să-şi poată de
încheierea Consiliului Comandamentului la rang de ambasadă. mai puternică, în raporturile dica eforturile dezvoltării
ISLAMABAD. — Cu pri mă la îndeplinirea înainte de 'dezvoltare a relaţiilor Revoluţiei al Republicii A- In scopul dezvoltării rela dintre state, a principiilor: economice şi sociale inde
lejul plecării definitive de de termen a planului şese- prieteneşti dintre cele două •:« .«*• » . P* A A -V— -LV rabe Libiene, colonel Moa- ţiilor bilaterale, în timpul egalităţii depline în drepturi pendente. Ei au fost de a-
la post, Mihai Magheru, nal, ridicarea considerabilă ţări, dintre cele două parla mer El Geddafi, preşedinte vizitei au fost semnate a- a tuturor statelor, indiferent cord că înfăptuirea secu
ambasadorul Republicii So a ritmului construcţiilor mente, pentru o mai bună conferinfei de la le Consiliului de Stat al Re corduri în domeniile econo de' mărime, potenţial,’ ’ nivel rităţii şi întărirea cooperării
cialiste România la Islama capitale, accelerarea lucră- cunoaştere şi înţelegere re publicii Socialiste România, mic, agricol şi cultural. de dezvoltare, de sistemul în Europa vor influenţa po
bad a fost primit de Fazal ciprocă. Nicolae Ceauşescu, a făcut o politic, economic şi social; zitiv cauza destinderii şi co
Elahi Chaudhry, preşedin Washington vizită oficială în Republica Partea libiană a acordat o dreptul sacru al fiecărui laborării în lumea întreagă.
tele Republicii Islamice ALGER. — Prima şedinţă Arabă Libiană, între 12 şi deosebită importanţă acestei stat la independenţă, liber Cele două părţi au con
Pakistan. In cursul con î a conferinţei arabe cvadri- 14 februarie 1974. vizite, prima în istoria rela tate, suveranitate naţională venit asupra necesităţii gră
româno-libiene,
ţiilor
ea
vorbirii care a avut Ioc cu partite — Algeria. Arabic WASHINGTON 14 (Ager- Preşedintele Consiliului de fiind rezultatul victoriei so şi pace ; obligaţiei de a în birii eforturilor în vederea
acest prilej, au fost abor rilor la cele mai importante Saudită. Siria, Republica pres). —. La Washington a Stat al Republicii Socialiste cialismului în România şi al treţine relaţii de bună veci realizării securităţii în regiu
date aspecte ale bunelor obiective ale economiei na Arabă Egipt — Ia nivel fost dat publicităţii comuni România şi persoanele ca politicii de pace şi colabo nătate şi bună înţelegere cu nea Mării Mediterane, pen
relaţii existente între cele ţionale. înalt, deschisă miercuri catul conferinţei în proble re-1 însoţesc au vizitat: cen rare cu popoarelş din în celelalte state; neamestecu tru ca - aceasta să devină o
două ţări. seara la Palatul Poporului, mele energiei, desfăşurată trul universitar din Tripoli, treaga lume, precum şi re lui în treburile interne sau mare a păcii, un factor al
BONN. — Continuîndu-şi din Alger, s-a încheiat la între 11 şi 13 februarie. Combinatul textil de la Zan- zultatul politicii duse de Li externe ale altui stat, sub stabilităţii în această regiu
PHENIAN. — La Phe vizita în Republica Fede ora 22,15 ora locală. Po zur, Rafinăria „Zawia“ şi o- bia şi de deschiderea pe nici o formă şi sub nici un ne, al legăturilor dintre ţă
nian a avut loc Plenara rală Germania, delegaţia trivit relatărilor din presa Comunicatul precizează că biective social-culturale, un care revoluţia libiană de la motiv; dreptului inalienabil rile riverane.
Comitetului Central al Parti Uniunii Generale a Sindi algeriană, această reuniune participanţii au examinat si de au fost primiţi cu simpa 1 septembrie a produs-o a- al fiecărui popor de a-şi a- Cei doi preşedinţi au de
dului Muncii din Coreea, catelor din România, con se înscrie în cadrul consul tuaţia în domeniul energiei tie şi păldură, expresie a supra ţărilor care luptă pen lege sistemul politic, econo clarat că Republica Arabă
care a adresat o scrisoare dusă de Mihai Dalea. pre din ţările lor, recomandînd sentimentelor de prietenie şi tru întărirea păcii şi înţele mic şi social, corespunzător Libiană şi Republica Socia
membrilor de partid în le şedintele Consiliului Cen tărilor periodice, la nivel consideraţie pe care popoa gerii internaţionale. fiinţei şi intereselor proprii, listă România, ca ţări în
gătură cu mobilizarea tu bilateral sau multilateral, acţiuni pentru a face faţă rele român şi libian le nu Cei doi preşedinţi au dat în deplină libertate şi fără curs de dezvoltare, consideră
turor forţelor pentru con tral al U.G.S.R., a fost pri între ţările arabe, pentru actualei „faze de criză", s-a tresc reciproc. o înaltă apreciere spiritului nici un amestec străin ; că reducerea şi lichidarea
tinua intensificare a con mită de Annemarie Renger. a adopta atitudini comune convenit asupra măsurilor dreptului inalienabil al fie decalajelor dintre aceste ţări
preşedinta Bundestagului. asupra „unor probleme de Preşedintele Consiliului de de înţelegere, ca factor de cărui stat de a participa la
strucţiei socialiste în R.P.D. Cu acest prilej, a fost ex ultimă oră" atît în zonă, specifice pentru asigurarea Stat al Republicii Socialiste cunoaştere şi stabilire de le examinarea şi rezolvarea şi ţările economic avansate
de
problemă
o
Coreeană. Scrisoarea chea primată dorinţa reciprocă cit şi din întreaga lume. unei cooperări eficace în a- România şi preşedintele Con gături între cele două ţări şi problemelor internaţionale de reprezintă majoră. In aceas
importanţă
cest domeniu. siliului Comandamentului Re popoare. interes comun-; asigurării a-
voluţiei al Republicii Arabe Preşedintele Moamer El vantajului ţ-eciproc în coope tă privinţă, cei doi pre
Libiene au avut convorbiri Geddafi şi-a exprimat apre rarea dintre state ; renunţă şedinţi şi-au exprimat con
I * O oficiale, la care au partici cierea faţă de vizitele efec rii la ameninţarea cu forţa vingerea că lupta pentru li
pat : tuate de preşedintele Nicolae şi la folosirea forţei. chidarea înapoierii economi
ce cere din pşrtea ţărilor în
Săptsmina w ii toate ia televiziune nel Burtică, Comitetului Cor Ceauşescu în unele ţări ara mat că întărirea colaborării curs de dezvoltare depune
română:
partea
Din
Cei doi preşedinţi au afir
membru
su
be, în vederea dezvoltării re
rea de eforturi continui pen
pleant
Exe
al
acestea,
expresie
cutiv, secretar al Comitetu laţiilor României a cu sprijinului dintre popoare reprezintă un tru folosirea bogăţiilor lor
ca
o
lui Central al Partidului Co acordat de România ţărilor factor activ al relaţiilor in naturale conform dorinţei şi
DUMINICA, 17 FEBRUARIE Ecranizare după Emile 10.30 Curs de limba rusă. VINERI, 22 FEBRUARIE ternaţionale, care exercită intereselor lor vitale.
Zola. Producţie a studiou Lecţia 79 (reluare); munist Român, Ion Păţan, arabe în lupta pentru întă influenţe asupra realizării Cei doi preşedinţi au sub
8,30 Deschiderea programului. rilor de televiziune en 11,00 Film pentru tineret: „Pă 16,00—17,00 Teleşcoală : vicepreşedinte al Consiliului rirea independenţei şi suve destinderii, asupra întronării liniat importanţa respectării
Gimnastica pentru toţi; gleze. In distribuţie: An- şesc prin Moscova". In 16,00 Matematică (consul de Miniştri, ministrul comer
9,35 Film serial. Comoara din nette Robertson, Freddie distribuţie: Galina Pols- taţii pentru elevii ţului exterior, George Maco ranităţii lor naţionale, împo de relaţii juste, bazate pe e- principiului suveranităţii de
13 case. Episodul III; Jones, Derek Carpenter, kih, Alexei Loctev; clasei a VIII-a). Pa triva tuturor încercărilor im galitate între ţările dezvol pline a fiecărei ţări de a
10.00 Viaţa satului; Spencer Banks. Episodul 12.15 Pagini din operele Iul trulatere (II); vescu, ministrul afacerilor perialiste, ' apreciate de cei tate din punct de vedere in dispune şi folosi liber resur
11,15 Ce şţlm şi ce nu ştim de „Ajutor reciproc"; Puccini; 16,15 Biologie (anul HI). externe, Nicolae Doicaru, doi preşedinţi ca reprezen
spre... ; 22,15 24 de ore. 16,00—17,00 Lecţii Tv. pentru lu Fiziologia analizato dustrial şi ţările în curs de sele naturale în interesul
11,45 Bucuriile muzicii. crătorii din agricultură : rilor; consilier al preşedintelui tând obstacole în calea luptei dezvoltare. propriu, pentru folosirea ra
Cîntecul, cronică a isto MARŢI, 19 FEBRUARIE Creşterea animalelor; 16,35 Literatură română. Consiliului de Stat, Mircea acestor popoare pentru pro ţională a bazei de materii
riei. Eroi au fost, eroi 17.30 Telex; Anul 1848 In creaţia Maliţa, consilier al preşedin Făcînd un schimb de pă
sînt încă ; Teleşcoală. 17,35 Curs de limba franceză. literară; gres social şi construirea u- reri cu privire la situaţia de prime şi resurse de energie
12.30 De strajă patriei. 9,00 Matematică (consultaţii Lecţia 81; 17.30 Emisiune în limba ger telui Consiliului de Stat. nei societăţi echitabile şi pe continentul african, pre de care dispune omenirea.
Raport ostăşesc în anul pentru elevii clasei a 18,05 Steaua polară. Emisiune mană; Din partea libiană: maio juste. De asemenea, cei doi pre
XXX ; VIII-a): Patrulatere (I); de orientare şcolară şi 19,10 Tragerea Loto; şedintele Republicii Socialis
13.00 Album duminical; 9.15 Extemporal la limba ro profesională; 19,20 1001 de seri. Iepuraşul rul Abdel Moneim El Houni, P r e ş e d i n t e l e Nicolae te România şi preşedintele şedinţi au subliniat dreptul
15.30 Magazin sportiv. Rugbl în mână: Mărturii. Şerban 18.30 Fantezii coregrafice; o Bunny Bugs; maiorul Mouktar Al Karawi, Ceauşescu a informat pe Republicii Arabe Libiene ţărilor în curs de dezvoltare
15 : Tara Galilor — Fran Cioculescu despre Geor 19.30 Telejurnal; Abdel Ati Al Oubeidji, minis preşedintele Moamer El Ged de a avea acces la realiză
ţa, în cadrul „Turneului ge Căllnescu. Lecturi llte- 18,45 Cunoaşteţi legile 7; 20.00 România — anul XXX. şi-au declarat satisfacţia faţă
celor 5 naţiuni". Transmi rare ilustrate: „Moartea 19,10 Tragerea Pronoexpres; Revistă social-politică tv. trul muncii, dr. Mohamed dafi despre realizările obţi de evoluţia pozitivă de pe rile tehnicii moderne, de a
siune de la Cardlff; căprioarei" de Nicolae 10.20 1001 de seri. Calimero; Din cuprins: Confruntări Ahmed Sherif, . ministrul e- nute de România în crearea acest continent. Preşedintele participa în aceeaşi măsură
17.00 Film serial pentru tineret. Lablş; 19.30 Telejurnal. în timp. Cronica ideilor, ducaţiei, Mohamed Ahmed unei industrii moderne, în cu ţările dezvoltate la solu
Pistruiatul. Episodul IX ; 9,35 Chimie (ciclu în sprijinul Baschet masculin: Steaua mărturii în contempora român a exprimat aprecie
17,35 Cîntare patriei. Concurs candidaţilor la concursul Estudiantes Madrid (re neitate. România în lume; El Mnakous, ministrul lo dezvoltarea continuă a agri rile sale faţă de dezvoltarea ţionarea problemelor de im
coral interjudeţean. Par de admitere în învăţă- priza a H-a) In sferturile 20,35 Cruplerul îndrăgostit. Un cuinţelor şi serviciilor pu culturii, în înflorirea ştiinţei relaţiilor arabo-africane şi de portanţă economică şi finan
ticipă : corul Institutului mîntul superior). Legătu de finală ale „Cupei cu film muzical - coregrafic blice, Abdel Fatali Al Naasi, ciară cu care este confrun
politehnic din Bucureşti; ra chimică; pelor". Transmisiune di francez; şi culturii, în ridicarea nive importanţa lor în realizarea
corul bărbătesc al Pala 10.00 Curs de limba germană. rectă de la sala sporturi 21.00 Film artistic: „Ţinutul subsecretar de stat la Mi lului de trai al poporului ro independenţei politice şi e- tată comunitatea internaţio
tului culturii din Piteşti; Lecţia 80 (reluare); prafului de aur". Premie nisterul Afacerilor Externe, mân, în îndeplinirea vastului conomice a continentului a- nală.
corul Liceului „I. Slavici" 11.00 Biblioteca pentru toţi. lor Floreasca; ră pe tară. In distribuţie: Najib El Shaibany, director Partea română a exprimat
din Arad; corul bărbătesc Matei Caragiale (I); 20.30 Telecinemateca: „Tronul Rory Calhounn, Corrinne program de construire a so frican.
al Uzinelor de vagoane 11.50 Selecţiuni din Albumul însîngerat". Producţie a Calvet, Cameron Mitchell; în Ministerul Afacerilor Ex cietăţii socialiste multilateral Cei doi preşedinţi au ex sprijinul său deplin faţă de
din Arad; corul Şcolii duminical; studiourilor cinematogra 22,15 24 de ore. terne. dezvoltate. măsurile întreprinse de Re
militare de ofiţeri de re 16,00—17,00 Lecţii Tv. pentru lu fice japoneze. Gu Toshlro Intr-o atmosferă de cordia primat sprijinul lor faţă de publica Arabă Libiană în
zervă, detaşamentul „Fău- crătorii din agricultură ; Mifune, Isuzu Iamada, Ta- SlMBATA, 23 FEBRUARIE Preşedintele Consiliului mişcările de eliberare din
liş". Transmisiuni din Cultura plantelor de kaskl Shimura, Minoru litate, prietenie şi înţelegere Comandamentului Revoluţiei, Africa, duse pentru lichida restabilirea drepturilor de
Bucureşti şi Arad; cîmp; Chiaki. Premieră pe ţară; 9,00 O viaţă pentru o Idee: reciprocă, cei doi preşedinţi rea regimurilor rasiste, co pline asupra resurselor sale
Daniel Danielopolu;
18,55 Publicitate; 17.30 Telex; 22.15 24 de ore. 9,30 Film serial pentru tineret. au procedat la un schimb de colonel Moamer El Geddafi, naturale, care au fost încăl
19.00 Lumea copiilor: 17.35 Curs de limba ruaă. Pistruiatul. Episodul VIII; păreri cu privire la relaţiile a informat despre principiile lonialiste, neocolonialiste, im cate de monopolurile străine.
D—i—o—d—i—x 1 Lecţia 79; JOI. 21 FEBRUARIE 10.05 Teatru scurt. Ciclul „Mi şi scopurile revoluţiei popu perialiste. Ei au afirmat do
Cine este... Diodix 7; 18,05 Curs de limba engleză. cile tragedii" de A. S. bilaterale, la situaţia din rinţa lor de a sprijini Or Cei doi preşedinţi, şi-au
19.30 Telejurnal. (Lecţia 78); Puşkin. Mozart şl salieri; Orientul Apropiat şi din con lare şi culturale care se des exprimat convingerea că a-
Săptămîna politică inter 18,55 Publicitate; 16,00—17,00 Teleşcoală: 10.30 Muzică uşoară cu Ana tinentul african, în special, făşoară în Republica Arabă ganizaţia Unităţii Africane ceastă vizită şi convorbirile
nă şi internaţională în 19.00 Drumuri in Istorie. Piteşti 16,00 Ştiinţe sociale (con Petria şi George Enache; Libiană pentru menţinerea în eforturile acesteia pentru
imagini; — Istorie şi contempora sultaţii). Creşterea 10,45 Telecinemateca (reluare) ; şi la situaţia internaţională originalităţii naţionale, de realizarea unităţii africane. care au avut loc reprezintă
20.10 Reportajul săptămînii. neitate; bunăstării a materiale 16.00 Volei masculin: Dinamo — actuală, în general. mocrate, juste. o contribuţie importantă la
între
spirituale
şi
Iarna femeilor; 19,20 1001 de seri. Calimero; Steaua, Transmisiune di In domeniul relaţiilor bi Cu privire la Organizaţia dezvoltarea relaţiilor de prie
gului popor;
20.30 Film artistic: . „Prietenul 19.30 Telejurnal; 16,20 Album istoric. Pintea rectă de la Timişoara; Cele două părţi, analizând Naţiunilor Unite, cei doi
nostru Fred“. Premieră 20.00 Revista economică Tv.; Viteazul; 17.30 Telex; laterale, cei doi preşedinţi preşedinţi au reafirmat spri tenie, a colaborării dintre
pe ţară; 20.30 Publicitate; 17.35 Caleidoscop cultural-artis- au convenit asupra necesită situaţia din Orientul Apro cele două ţări şi popoare,
22.00 Telejurnal; 20.35 Seară de teatru. Ciclul 16,35 Fizică. Oscilaţii şi tic ; ţii continuării eforturilor piat. s-au pronunţat pentru jinul lor faţă de principiile pentru întărirea păcii şi în
22.10 Duminică sportivă. Oameni ai zilelor noas unde elastice (ciclu 17,55 Din ţările socialiste; pentru dezvoltarea legături aplicarea hotărârilor O.N.U. şi ţelurile O.N.U. şi au ară ţelegerii internaţionale.
tre: „Ca o pasăre în co de consultaţii în 18.05 Familia. Gemenii; tat importanţa pe care toate
LUNI. 18 FEBRUARIE livie" de Anda Boldur. sprijinul candidaţilor 18.35 Ansambluri folclorice. Cri- lor de colaborare între cele De asemenea, au subliniat ne Preşedintele Consiliului de
1 premieră pe ţară. In dis la concursul de ad şule, Mureşule... Spectacol două ţări, bazate pe inte cesitatea recunoaşterii drep ţările trebuie să o acorde în Stat al Republicii Socialiste
tribuţie: Silvia Popovici, mitere în învăţămîn- folcloric realizat la Pala tăririi rolului acestei organi
16.30 Emisiune în limba ma resele celor două popoare tului la autodeterminare al România, Nicolae Ceauşşscu,
ghiară; Petre Gheorghiu, Coca tul superior); tul culturii din Arad;" poporului arab palestinian, zaţii în viaţa internaţională.
19.00 Publicitate; Andronescu, Vasile Niţu- 17.30 Telex; 19,15 Publicitate; prietene, şi au căzut de a- a adresat preşedintelui Con
19.05 Interpretul preferat. lescu, Ştefan Tapalagă; 17,32 Curs de iimba germană. 19.20 1001 de seri. cord să continue în viitor în conformitate cu interesele Procedînd la un schimb de siliului Comandamentului Re
Angelica Stoiean; 21.50 Hochei: România — Elve Lecţia 81; Iepuraşul Bunny Bugs; contactele şi convorbirile sale naţionale. vederi asupra situaţiei actua voluţiei al Republicii Arabe
19,20 1001 de seri. Calimero; ţia. Selecţiuni înregistrate; 18.00 Teleglob. 19.30 Telejurnal; le din Europa, cei doi şefi
Vizita
19.30 Telejurnal; 22.15 24 de ore. China în haine de lucru; 20.00 Ceauşescu tovarăşului Nicolae dintre ei, cu convingerea că In cursul schimbului de Libiene, Moamer El Geddafi.
în
Libia,
Li
20.00 Prim plan: Ion Delcea, 18.20 Universitatea Tv.; ban, Siria şl Irak; •acestea corespund intereselor păreri în legătură cu pro de stat au apreciat în mod invitaţia de a vizita Repu-
Erou al Muncii Socialiste. MIERCURI. 20 FEBRUARIE 18,55 Film serial pentru copii: 20,40 Teleenciclopedia: ambelor ţări şi popoare, cau blemele situaţiei internaţio pozitiv lucrările Conferinţei .blica Socialistă România; in
S.M.A. Cîrcea, judeţul George. Episodul „Noul ■ Flori de mină. zei păcii şi colaborării inter nale actuale. preşedintele general-europen, conferinţă vitaţia a fost acceptată cu
Dolj; Teleşcoală. prieten al lui George (re • Secolul Iul Perlele (III). chemată să aşeze relaţiile
20,25 Publicitate; 9,00 Album: Aducere aminte. luare); • Breviar; naţionale. Nicolae Ceauşescu şi pre plăcere, data urmînd a fi
20.30 Povestea unui cîntec. Cîn Mărturii de Ion Pas; 19.20 1001 de seri. Iepuraşul 21.20 Film serial. Colombo: Ei au hotărît stabilirea dc şedintele Moamer El Geddafi dintre statele continentului stabilită ulterior.
tecul mamei. Interpretea 9,10 Biologie (anul III): Fizio Bunny Bugs; „Proiect neterminat"; relaţii diplomatice. între Re au subliniat cu satisfacţie pe noile baze ale păcii, secu-
ză Flori ca Bradu; logia analizatorilor; 19.30 Telejurnal; 22,25 Telejurnal. ritaţii şi cooperării, astfel ca
20.45 Revista iiterar-artistică tv. 9,35 Introducere în matemati 20.00 Seară pentru tineret; Sport; publica Socialistă România cursul pozitiv al vieţii inter- Tripoli, 14 februarie 1974.
Principiile eticii şi echi ca modernă: Maşini ma 21,45 Publicitate; 22.35 Romanţe şi cîntece de pe
tăţii socialiste reflectate tematice (I). Maşini Tu- 21,50 Senza Rete. Spectacol mu- trecere cu Ileana Sără- Preşedintele Consiliului
în literatura şi arta de ring; zical-distractiv realizat de roiu. Olga Stănescu, Ioa Preşedintele Consiliului de Stat
azi; 10,00 Curs de limba engleză. Televiziunea italiană; na Cristea. George Haz- Comandamentului Revoluţiei
21.30 Roman foileton. Germinai. Lecţia 78 (reluare); 22,15 24 de ore. gan -şi Petre Săbădeanu. al Republicii Socialiste România al Republicii Arabe Libiene
NICOLAE CEAUŞESCU MOAMER EL GEDDAFI
Redacţia si administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viata «atniul), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva,