Page 53 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 53
VIZITA î
Proletari din toate tarile, unifl-vă!
Convorbiri oficiale
La Palatul Prezidenţial de Nicolae Doicaru, consilieri ai niei tradiţionale dintre cele
la Baabda, au început vineri preşedintelui Consiliului de două ţări şi popoare. Tot
dimineaţă convorbirile ofi Stat, Mihail Levente, amba odată, a fost exprimată ho-
ciale între preşedintele Con sadorul Republicii Socialiste tărîrea de a dezvolta colabo
siliului de Stat al Republicii România în Liban. rarea pe multiple planuri —
Socialiste România, Nicolae Din partea libaneză au politic, economic, tehnico-
Ceauşescu, şi preşedintele Re participat Takieddine Solh, ştiinţific, cultural. Au fost
publicii Liban, Suleiman preşedintele Consiliului de abordate probleme actuale
Frangieh. Miniştri, Fouad Naffah, mi ale vieţii internaţionale, ex-
Din partea română au par nistrul afacerilor externe, primîndu-se dorinţa de a co
ANUL XXVI Nr. 5 940 SÎMBĂTĂ 16 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI ticipat: Cornel Burtică, mem Antoin Fadal, secretar ge labora mai strîns şi pe acest
bru supleant al Comitetului neral a.i. la Ministerul tărîm, în scopul creşterii
I2ZZERE SSBBBCSBHSC5SC371C! Executiv, secretar al C.C. Afacerilor Externe, şi alte contribuţiei celor două ţări
al P.C.R.. Ion Păţan, vice persoane oficiale. şi popoare la statornicirea
preşedinte al Consiliului de In cadrul convorbirilor a unei păci trainice, dezvoltării
Miniştri, ministrul comerţu fost apreciată evoluţia con colaborării între popoare.
în cinul XIX al Eliberării şi Congresului al Xi-lea al P.C.R lui exterior, George Maco- Convorbirile s-au desfăşu
vescu, ministrul afacerilor tinuu ascendentă a relaţiilor rat într-o atmosferă de cor
externe, Mircea Maliţa şi bilaterale, în spiritul priete dialitate, prietenească.
Cu prilejul dineului oferit de preşedintele
Două obiective, 500 de constructori şi un singur gînd: Suleiman Frangieh în onoarea
nmim iiiiiimsTf, preşedintelui Nicolae Ceauşescu
DEVANSAREA termenului După cum s-a anunţat, joi, preşedintele Republicii Liban, Suleiman Frangieh, a
pillMIMKf
oferit un dineu oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So
cialiste România, Nicolae Ceauşescu.
de punere în funcţiune întreprinderea In timpul dineului, cei doi şefi de stat au rostit toasturi.
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
Printre obiectivele de In lunii ianuarie, ritmul de lu pentru depistarea motivelor „ Victoria“ Că lan
vestiţii prevăzute a fi puse cru a fost destul de lent. care generau iincezirea mun SULEIMAN FRAN6IEH
în funcţiune în acest an în „Curgeau" de la conducerea cii pe şantier. S-a mers cu In întîmpinarea celei de a XXX-a aniversări a NICOLAE CEAUŞESCU
judeţul nostru, complexele trustului explicaţii de felul: magnetofonul în rîndul con Eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al parti
de creştere şi îngrăşare a pă timp friguros, lipsa forţei de structorilor pentru a le în dului, siderurgiştii din Călan şi-au asumat însufle- Domnule preşedinte,
sărilor de la Leşnic şi Băla registra pe bandă opiniile. ţitoare angajamente în întrecerea socialistă : Domnule preşedinte,
ia au posibilităţi certe de .Cei intervievaţi au relatat că 0 Obţinerea unei producţii globale suplimentare Fiţi binevenit într-o ţară a cărei istorie Domnilor,
finalizare înainte de termen. Proiectanţi, constructori, nu timpul friguros este cel în valoare de 2,5 milioane lei prin : prezintă multe asemănări cu istoria ţării Este pentru mine o deosebită plăcere să
De aoeea, vom sublinia ex care îi împiedică să obţină — realizarea peste prevederile de plan a 1 000 dumneavoastră, de-a lungul unui trecut, în dau expresie sentimentelor poporului ro
perienţa dobîndită de con beneficiari! o productivitate sporită, ci tone fontă ; delungat, în care am întâmpinat aceleaşi mân, adresîndu-vă dumneavoastră, poporu
structor — Şantierul nr. 2 slaba aprovizionare cu ma — depăşirea planului la piese turnate cu 100 obstacole şi dificultăţi. Ţara dumneavoastră lui libanez prieten, salutul cordial al po
al T.C. Deva — căile şi mij terii şi materiale a punctelor tone ; a ales calea salvgardării libertăţii, suvera porului român şi al meu personal. Doresc,
loacele prin care acţionează irmmus de lucru, unele carenţe do — confecţionarea unor piese de schimb în va nităţii şi independenţei sale şi avea să cu de asemenea, să vă mulţumesc pentru ospi
pentru accelerarea ritmului ordin organizatoric. loare suplimentară de 200 000 lei. noască aceleaşi încercări ca şi ţara noastră, talitatea şi căldura cu care am fost întâm
de execuţie şi devansarea In faţa unor situaţii reale, 0 Utilizarea deplină a capacităţilor şi spaţiilor în apărarea libertăţii, suveranităţii şi inde pinaţi pe pămîntul patriei dumneavoastră.
termenului de punere în de calitate ireproşabilă, conducerea trustului s-a vă productive. Se vor monta două noi maşini-unelte în pendenţei. Insă, şi noi am rămas, de ase Intr-adevăr, popoarele noastre se cunosc
funcţiune. In demararea pu zut nevoită să sprijine mai spaţiile existente. menea, fermi şi am dat dovadă de intran din vremuri îndepărtate. Istoria a făcut ca
ternică a obiectivelor, în puse la termen mult colectivul şantierului 0 Realizarea şi perfecţionarea tehnologiei de sigenţă şi hotărîre pentru realizarea aspira o perioadă destul de îndelungată să fim
executarea lor în concordan nr. 2. confecţionare a podurilor de turnare cu 8 canale ţiilor noastre. sub jugul aceluiaşi imperiu. In acele îm
tă deplină cu graficele, şi-a în funcţiune La Bălata s-au dirijat cîte- Cele două ţări ale noastre se întâlnesc, prejurări am luptat împreună pentru eli
făcut loc ingeniozitatea, per va utilaje de mare capacita pentru oţelării, din fontă de primă fuziune. de asemenea, pe planul creaţiei spirituale, berarea naţională. După cum aţi menţionat,
severenţa şi exigenţa cu ca te. cimentul nu a mai fost 0 Definitivarea procesului tehnologic pentru încă de la finele secolului al XVII-lea, în acele vremuri, în România s-au tipărit în
re comitetul de partid şi muncă, front de lucru insu o problemă, iar la Leşnic. turnarea de noi tipuri de cilindri pentru laminoare. dumneavoastră aţi realizat tipărituri cu ca limba arabă unele lucrări. Popoarele noas
conducerea şantierului inter ficient pentru unele catego paralel cu numirea unui şef @ Utilizarea deplină a energiilor secundare, a ractere arabe care, datorită unui călugăr — tre s-au cunoscut şi au înţeles că trebuie
vin în unele „puncte cheie" rii de muncitori etc. de lot cu sarcini şi respon utilajelor de forţă, ceea ce va conduce la o econo Abdalah Zaker —, aveau să se răspîndeas- să lupte pentru a-şi cuceri independenţa,
ale activităţii. Comitetul de partid al şan sabilităţi precise, au mai mie de 3 000 tone combustibil convenţional şi 100 000 că în Liban, întocmai cum literele alfabe pentru a fi stăpîne pe destinele lor. Acum,
tierului (secretar tovarăşul fost aduşi o sută de con kWh energie electrică. tului născute pe ţărmurile libaneze — a- ne reamintim de aceasta, deoarece sîntem
Opiniile muncitorilor — Nicolae Marcu) şi comitetul structori. Efectul pozitiv nu 0 Obţinerea unor beneficii suplimentare în va veau să revină, după multe peregrinări, hotărîţi să facem totul pentru a asigura o
intensificatorul ritmului U.T.C. (secretar maistrul a întîrziat. Ritmul de lucru loare de 500 000 lei. gravate în plumb, potrivit metodei dumnea colaborare trainică între popoarele noastre,
considerabila
de execuţie Gheorghe Ciulică) au folo s-a înviorat : în urmă faţă de voastră, în caractere arabe autentice. bazată pe deplina egalitate în drepturi, pa
rămînere
Pînă aproape de sfîrşilul sit însă metode eficiente sarcinile lunii ianuarie, a C.A.P. Sintandrei Aceste puncte de convergenţă, în cursul respectul independenţei şi suveranităţii na
fost diminuată substanţial. unui drum îndelungat, ne dau speranţa li ţionale. (Aplauze puternice).
Iată de ce în prezent ..faţa" 0 Anul acesta — se spune în angajament — nei colaborări totale între noi — astăzi şi Poporul român şi-a cucerit cu 30 de ani
celor două şantiere este cu vom obţine o producţie medie la hectar de 2 600 leg mîine — în vederea salvgardării drepturilor în urmă deplina independenţă şi a trecut la
totul alta. grîu, cu 50 kg mai mult decît s-a planificat, 3 300 legitime ale arabilor, astăzi uzurpate, şi a făurirea unei orînduiri noi — orînduirea so
Cele şase hale de tineret kg porumb, cu 100 kg mai mult, 32 000 kg sfeclă de servirii valorilor umane şi a unei păci juste. cialistă. Şi pentru că în acest an vom săr-
cje la Leşnic. cu termen de zahăr, cu. 2 000 kg în plus faţă de plan. (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
predare la 30 iunie a.c., se 0 Printr-o mai bună îngrijire şi hrănire a ani
prezintă în stadii avansate malelor se va realiza o producţie de 1 700 litri lapte
de finalizare. Se lucrează la pe cap de vacă furajată şi 31 litri de la o oaie. La
finisaj — partea de cqn- laptele de vacă se va realiza o producţie suplimen
strucţii-montaj fiind practic tară de 4 500 litri. Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceausescu
încheiată. 0 Prin creşterea în greutate a animalelor se va * *
— Ne-atn luat angajamen realiza un spor total de greutate în viu de 40 tone
tul să le predăm beneficia la bovine şi 2 tone la ovine. cu Yasser Arafat
rului la 30 martie, deci cu 3 0 Procentul de natalitate se va ridica la 77 la
luni mai devreme — ne spu sută la bovine şi 90 la sută la ovine, obţinîndn-se Joi seara, t o v a r ă ş u l i-a fost pusă la dispoziţie în Cu prilejul convorbirii, to
ne şeful lotului. inginerul astfel 315 viţei şi 515 miei. Nicolae Ceauşescu,. secretar timpul vizitei în Liban, cu varăşul Nicolae Ceauşescu şi
Virgil Munteanu. Şi. după general al Partidului Co o delegaţie a Organizaţiei Yasser Arafat au avut un larg
cum se poate observa, anga ® La fondul de stat se vor livra în total —• munist Român, preşedintele pentru Eliberarea Palestinei, schimb de păreri cu privire
jamentul este pe deplin rea contract şi angajament — 288 tone grîu, 1 435 tone Consiliului de Stat al Re în frunte cu Yasser Arafat, la evoluţia situaţiei din O-
lizabil. legume, 210 tone porumb, 464 tone cartofi, 1 550
tone sfeclă de zahăr, 4 200 hi lapte de vacă şi 116 publicii Socialiste România, preşedintele Comitetului E-
ILIE COJOCARU hl lapte de oi, 1 600 kg lină, 33,1 tone came şi alte s-a întîlnit, la reşedinţa care xecutiv. (Continuare in pag. a 4-a)
produse.
(Continuare in pag. a 3-a)
77 jufni
jrMi 1 }¥•,
m
ţsMi
PRODUCŢIEI
ACJIUNI DE PRIMĂ URGENŢĂ
Trimisul nosf.ru la E. M. Deva relatează:
IN AGRICULTURĂ
Conducerea exploatării are certitudinea că
pianul va fi realizat. Se menţin în continuare • îngrijirea semănăturilor de toamnă suprafaţa însămînţată şi ne
fertilizată în toamnă, este ne
Fochistul Tratau Ciocan lucrează la cazanul nr. l din cadrul
Centralei termoelectrice Gurabarza. Bun cunoscător al meseriei, • Efectuarea arăturilor pentru însămînţările de cesar să fie urgentată şi
cîteva probleme nerezoivate pe toate terenurile ocupate
el' reuşeşte să asigure o funcţionare 110 ”"^'5 v * RGIL ONOIU primăvară încheiată grabnic fertilizarea
• Fertilizarea terenurilor cu cereale păioase. Ţinînd
• Procurarea seminţelor seama că soarta recoltei
r • Transportul aşteap conducători de formaţii de minereu. Şi mai intervine (mărimea spicului) depinde
lucru care au arătat însă un aspect. Nu ştim de ce • Lucrările de îmbunătăţiri funciare, in pomi
tă schimbarea macazului. şi o serie de greutăţi ce nu avem asigurate piesele cultură şi pe păşuni. hotărîtor de aplicarea în a-
îngrăşă
In cinstea zilei ceferiştilor mai persistă în activitatea de schimb pentru maşinile ceastă perioadă a este im
O Un perforator stă în
mintelor
azotoase,
atelier din lipsa unui şu
brigăzilor.
de încărcat. Se cere să fa
toate
rub. 0 O documentaţie cem planul, dar nu se în Condiţiile în care urmează din lunile decembrie-februa. portant ca unităţi stocurile
existente
în
fie
să
depusă, dar fără rezol treabă nimeni că zile în neîntîrziat folosite. Prioritate
In aceeaşi zi, bibliote- tregi nu avem cu ce lucra. să se desfăşoare lucrările în rie, culturile semănate în
Omagiu Oriviţei car a Emilia Chiriţă, îm vare. 9 Optica eronată @ MINUSUL pe Din relatările factorilor primăvara acestui an se pre toamnă au o răsărire neuni- se va acorda culturilor ră
sărite _ şi înfrăţite, urmînd
preună cu elevele de la a intervenţiilor de ur răspunzători din cadrul văd a fi deosebite faţă de iormă şi sînt slab dezvol cele răsărite şi la început de
revoluţionare liceu Elena Gal şi Ecate- genţă. exploatare S-A minei, aprovizionarea cu anii normali. După o toamnă tate pînă în prezent. înfrăţire, astfel asigurîndu-se
secetoasă şi o iarnă cu pu
Rezerva de apă din sol şi
una
—
în
rina
Varhedi
vagonete goale este o pro
din secţiile cooperativei REDUS la 1545 blemă de moment, dată ţine ploi şi zăpadă, rezerva desprimăvărarea timpurie ca 0 eficacitate ridicată în uti
SIMERIA. Dintre mani meşteşugăreşti „Haţegana" Din discuţia avută cu ing. de apă din sol e mică. Din re se anunţă creează condiţii lizarea îngrăşămintelor. De
festările care au avut loc Nicolae Bogdan, directorul tone, cu 204 fiind trecerea de la un o- determinările făcute la înce specifice acestei perioade, im- asemenea, nu trebuie igno
ieri la Simeria consem — au citit, în cadrul li E.M. Deva, am desprins rizont la altul. In următoa putul lunii februarie, capaci punîndu-se măsuri urgente rate loturile semincere şi lo
năm adunarea festivă de nei şezători literare, texte faptul că în continuare, tone mai puţin rele zile, după cum ne-a a- tatea de cîmp pentru apă turile specialiştilor. Doza de
a
la Şcoala profesională şi versuri prin care scri prin măsurile organizatorice ca în ziua sigurat ing. Ioan Stăncu- este satisfăcută pînă la o a- pentru în asigura succesul azot se va diferenţia în ra
executarea
deplin
însă-
itori şi poeţi omagiază e-
I.M.M.R. la care au parti venimentul trăit de Gri- luate în ultimele zile şi lescu, şeful minei, treburile dîncime de 60-80 cm. Ca ur mînţărilor şi obţinerea unor port de cantitatea de îngră
cipat Remus Balomirean, viţa anului 1933. mai ales prin munca hotă- precedenta vor merge bine. In ce pri mare a fenomenelor de în recolte sporite pe toate su şăminte folosită în toamnă,
Erou al Muncii Socialiste, rîtă, prin strădaniile depu vesc piesele de schimb, vi gheţ şi dezgheţ şi a tempe prafeţele. asigurîndu-se cîte 60-100 kg
Ioan Farcaş, primarul o- ORAŞTIE. ..Eroicele lupte se de întregul colectiv, în novaţi se fac la ora actua raturilor ridicate din timpul substanţă activă la hectar,
raşului şi Florian Urican, perioada imediat următoa lă factorii răspunzători din Referitor la fertilizarea cu întreaga cantitate do super-
secretarul de partid al ale petroliştilor şi cefe re sînt condiţii pentru re — Transportul cu vagone- Centrala minereurilor De zilei, apare pe mari supra îngrăşăminte chimice, cadrele fosfat. pe măsură ce se ono
din
ianuarie-fe-
uzinei. riştilor 1933" s-a intitulat cuperarea minusului acu te ne creează în continuare va, care aşa de bine au feţe un exces de umiditate tehnice şi conducerile uni rează repartiţiile, se va ad
bruarie
La depoul de locomotive, mulat la producţia de mi serioase greutăţi — aprecia „aranjat" lucrurile incit nu care, însă, dacă timpul se tăţilor agricole au datoria să ministra pe terenurile desti
pensionarii ceferişti Teo expunerea susţinută la Li nereu şi deci posibilităţi minerul Zaharia Diaconu. se mai ştie cine şi cînd le menţine fără ploi, aşa cum ţină seama de asigurarea li nate culturilor de legume,
Fabrica
şi
ceul
economic
dor Purdea şi Teodor Mi- „Vidra" din Orăştie de certe pentru realizarea u- Mai ales vagonetele goale livrează. este prognozat de meteoro nei corelaţii perfecte între cartofi, sfeclei, tutunului şi
trache au vorbit foştilor nor cantităţi sporite de lipsesc perioade destul de C. DUMITRU logi, se pierde foarte repede, dozele ce se administrează,
lor, colegi de muncă des către Adrian Popovici, metal. lungi d intr-un schimb şi, rezerva de apă diminuîndu-se rezerva de apă din sol şi Ing. MIRCEA SILVESTRU
pre semnificaţia zilei de muzeograf la Muzeul de Aceleaşi asigurări le-am dată fiind capacitatea mică de la o zi la alta. Tot ca fertilizarea efectuată în toam director general adjunct
16 februarie. istorie al R.S.R. şi lector primit şi din partea unor de însilozare, pierdem mult (Continuare In pag. a 3-a) urmare a secetei din lunile nă. Deoarece pînă acum s-au al Direcţiei agricole judeţene
După cum ne transmite al C.C. al U.T.C. august-octombrie 1973 şi a aplicat îngrăşăminte chimi
Iosif Mercea, directorul precipitaţiilor sub normal ce pe numai 30 la sută din (Continuare în oag a 3-a)
clubului sindicatelor, gru Două trenuri
puri de pionieri de la
Şcoala generală şi întreprins peste program r
Liceul
Mlhai
sindicat,
la
şl
au
Ghere,
din Simeria au PREGĂTIREA DE de partid şl tinerii şi ma răsplătite cu aplauze fost 1973 tovarăşilor: Sldonia şa, tinerii Ion Pîrva, Sa construcţii siderurgice Hu
cu
întîlnlrl
de
I.etlţia
vizite în unităţile C.F.R. MATERIAL DOCUMENTAR sele largi de cetăţeni. către publicul spectator. Presecan, Popa, Ana Opreau, bin Indrci şi Florin Bcxa. nedoara a fost declarată
Eugenia
Bor
oferind ceferiştilor flori şi Bilanţului meritoriu obţinut Brigada artistică de a- ta, de la ferma legumi fruntaşă pe întreprindere
ora
Recent,
la
microspeetacole artistice. în luna ianuarie de către ce şului Lupeni nivelul consti PROGRAM ARTISTIC gitaţie a uteciştilor din colă, Catiţa Negrilă, Ale ÎN FIECARE SAT - pe anul 1973. Drapelul îi
înmînat
cu
mîine.
va
fi
s-a
feriştii din Lupeni i s-au a- tuit un colectiv alcătuit ÎNCHINAT CELOR DOUĂ şcoala generală (instructori xandru Birău, Nicolae A- TEATRU DE AMATORI !
ciclu
HAŢEG. îmbrăcaţi în dăugat noi realizări. In pri din reprezentanţi ai orga prof. Elena Cîmpeanu şi gaperuc, de Ia ferma zoo prilejul de deschiderii fruntaşi
lui
ale
seri
Iosif
prof.
Gheara
haine de sărbătoare şi mele 14 zile ale lunii februa nizaţiilor care compun MARI EVENIMENTE şezătoarea Tiberiu Albulescu), tehnică, Stănilă, de la cul şi Sala căminului cultural lor. Se anunţă un bogat
sui
Ileana
folclorică,
Socialis
Unităţii
prezenţi în sala de aştep rie, ceferiştii staţiei au expe Frontul ilegalişti, membri de ALE ANULUI ta de dansuri locale, cln- tura mare şi Ana Mun din Băcia a găzduit între program artistic, o plăcu
cerea
tea
de
formaţiilor
te,
populare
inspirate
tare, amenajată şi ea les- diat peste prevederi două partid vechi, intelectuali Pe scena căminului cul tecele folclorul nou (instruc tean, de la pomicultură. tru existente pe raza co tă scară distractivă.
din
tiv, lucrătorii staţiei C.F.R. trenuri. Succesul — închinat şi alţi oameni al muncii, tural din Toteşti, în faţa tori înv. Elena şi Emil PROCES LITERAR munei. Demn de semna
că
u-
Haţeg şi muncitori de la zilei lor - a fost posibil prin în vederea întocmirii do a peste 300 de spectatori, Mihuţ) s-au bucurat de lat este faptul celor toate VREMEA
reprezentativele
pa
amplu
nui
material
sa
eşalonul R.C. au ascultat creşterea sarcinii statice şi cumentar privind tradiţii artişti amatori dintre Pîcllşa un binemeritat succes de „MARELE SINGURATIC" tru sate au fost prezente
lariaţii
spitalului
public.
cu viu interes expunerea reducerea staţionării vagoa le revoluţionare ale cla şl tineri utecişti de la In cadrul manifestărilor pe scenă ! Artiştii amatori Pentru 24 ore
au
prezentat
din
Tîmpa
„Implicaţiile sociale şi nelor la încărcare-descărcare sei muncitoare din oraşul Şcoala generală din To RECOMPENSE culturale prilejuite de „Leac contra lenei", cei
Lupeni
şi
din
înfăptuirile
prezentat
teşti
un
cărţii
la
însemnătatea politică a cu peste 1,4 la sută. ultimii 30 de ani. Astfel bogat au variat program PENTRU FRUNTAŞII „Luna la căminul sate", as din Totia — „Comedie Vreme călău roasă, cu
cultural
tăzi,
şi
luptelor greviste din 1933", S-au evidenţiat în mod de de colective au fost con artistic închinat celor DIN AGRICULTURĂ din Valea Brad se va cu olteni", satul Petreni cerul noros. Local vor că
ex
la
nivelul
„Păcală",
iar
prezentată de prof. Flo- osebit impiegatul Alexandru stituite şi miniere, prepa- două mari evenimente desfăşura procesul literar a venit cu cu piesa „Nepo dea ploi slabe. Vîntul va
gazdele
ploatării
singuratic",
după
anului
La C.A.P. Dobra a avut
rica Barbu de la liceul Olah, magazinerul Dumitru raţiei de cărbune, F.F.A. politice ale bănăţăneşti 1974. loc. în cadrul adunării „Marele lui Marin Preda. trivire de caracter". sufla moderat, cu şi unele
tc'n-
intensificări
romanul
locale
(In
Dansurile
din localitate, vorbitoarea Savu, acarul Grigore Pican, „Vîscoza“. structor Aurica Hui), cln- generale pentru darea de In „instanţă" vor fi pre porarc din sud. Temne-
relielînd, de asemenea, e- Aceste materiale docu tecele populare interpre seamă anuală, festivitatea zenţi juriştii Itadu Gabor SEARA FRUNTAŞILOR ratura va fi cuprinsă în
să
urmează
coul internaţional pe care casierul Dumitru Balat şi alţi mentare la pregătirea fie tate de Maria Magheru, înmînării insignei de şi Teofil Petrut. prof. Du Secţia „produse indus tre minus 3 şi 4 grade —
fruntaş
„Cooperator
Ciunda,
Victoria
Llvia
folosite
In
Hîrza.
învăţătorii
mitru
u-
noaptea, şi între G şi 12
acestea l-au avut. ceferişti. nor expuneri tn adunări Ungureanu, Glovanl Lută întrecerea socialistă" pe Ioan Roman şi Gh. Dom- triale" a întreprinderii de grade — ziua.