Page 54 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 940 © SIMBĂTĂ 16 FEBRUARIE 1974

PENI: Fata din Istanbul
Programul fazei finale Cinema („Cultural"); Maria Stuart
(„Muncitoresc") ; LONEA :
Cutezanţa ( „ M i n e r u l " ) ;
a „Festivalului DEVA: Luna furioasă ANINOASA : Paraşutiştii
VULCAN
(„Muncitoresc*);
(„Patria"); Fantoma lui Viforniţa („Muncitoresc") : ;
or^cno căluşarului transilvănean" Barbă Neagră („Arta"); SI­ URICANI : Doi pe un ba­
La
MERIA:
răscruce
de
lansoar („7 Noiembrie"); O-
Astăzi, 16 februarie, cu începere de la orele 18,00, pe vînturi („Mureşul"); HUNE­ RAŞTIE : Legenda negrului
Kidd
(„Side-
DOARA:
Joe
scena Clubului muncitoresc din Simerla vor evolua for­ rurglstul"); Domnului pro­ Charley („Patria") ; Dragos­
maţiile de căluşari din După-Piatră, Costeşti, Poiana-Opri- fesor, cu dragoste („Con­ tea începe vineri („Flacă­
şeşti, Orăştioara de Sus, Ard-eu, Romos şi ale şcolilor ge­ structorul"); CĂLAN: Jan­ ra") ; GEOAGIU-BAl : Cla­
nerale din Musariu şi Orăştioara de Sus. darmul la plimbare („11 sa muncitoare merge în pa­
Ca aceeaşi oră, pe scena Casei de cultură din Petro­ Iunie"); TELIUC: Poliţistul radis ; HAŢEG : Departe
şani vor evolua formaţiile din Grid, Gînţaga, Mărtineşti, („Minerul"); PETROŞANI : de Tipperary („Popular") ;
Turdaş, Vîlcele, Clopotiva şi ale şcolilor generale din Veronica se întoarce („7 BRAD : Cu cărţile pe faţă
Plopi. Clopotiva şi Boşorod. Noiembrie"); Un om în săl­ („Steaua roşie"); ILIA : Pa­
Mîine. 17 februarie, la ora 11,00, în sala „Arta" din băticie („Republica"); LU- radisul („Lumina").
Deva v'’ avea loc primul spectacol cu participarea călu­
şarilor i .i Mănişelu (jud. Bistriţa-Năsăud), Şinca şi Măr­
gineni (jud. Braşov), Orlat (jud. Sibiu), Curtea (jud. Timiş),
Este. flecare ediţie, prilej de uneşte ceva miraculos, greu de
apro­ Un dans încrustat
emulaţie creatoare, de adînclrl desluşit. Un liant nevăzut, o ai ansamblului folcloric „Bihorul" din Oradea, precum şi Intîlnire cu melodia popu­
pe târîmul căutărilor, de legătură tainică între firi. E echipele hunedorene — Boşorod şi Dineu Mare. Radi* lară şi interpretul preferat ;
fundări şl generalizări artis­ poate acel ritm înscăunat în După-amiază, de la orele 17,00, pe aceeaşi scenă îi
tice. Un prilej aparte de con­ sînge, acea tulburătoare che­ 12,30 Ştiinţa la zi ; 12,35 Te
fruntare cu Judeţele vecine, mare spre acest joc străvechi. vom vedea pe căluşarii din Zăvoi şi Clinic (jud. Caraş-Se- cîntăm, frumoasă Românie ;
o
K
de verificare a potenţialului temeinic în durată fuziune care, însoţită de verin), Vinerea (jud. Alba), Şicula (jud. Arad), pe călu­ 13.00 Radiojurnal ; 13.15
artistic căluşăresc. dăruire, molipseşte sala, o cu­ şarii hunedoreni din Căstău, Geoagiu şi Boiu, şi pe cei de
Câtuţarul este şl va tl apre­ prinde, o fascinează. Se pare Concert de prînz : 14.00
ciat de spectatori şl specialişti mărul membrilor fiecărei for­ că mal mult ca alte dansuri, la şcolile generale din Geoagiu şi Rapoltu Mare. Bucureşti Buletin de ştiri ; 14,05 Ra-
numai prin scriitura spusă tn maţii. Asistăm la o spectacu­ căluşarul capătă dimensiuni a- diorecording. Emisiune de
chipul cel mal neaoş, deci ne­ loasă evoluţie calitativă, ex­ parte, însoţite de subtile înţe­
apărat adevărat, adică atit prin primată multilateral. Şi este lesuri : că nu eşti lipit de pă- PROGRAMUL I : 5,00 Antoaneta Botez, Ovidiu Du­
ceea ce spune, dar mai cu de subliniat faptul că bătrînil mînt, că stăpîneştl aerul, înăl­ Buletin de ştiri ; 5,05 Dru­ mitru şi Octavian Ursules-
seamă prin felul în care spu­ salului, vătafii de odinioară au ţimile, că eşti un mic Icar. Şl meţie folclorică muzicală ; cu ; 15,00 Buletin de ştiri :
ne şt se ridică mai presus de scormonit şi în acest an în toată această bucurie este
obişnuit, se aşează în afara tainiţa amintirilor şl au scos fructul actului artistic care se SCURTĂ ISTORIE 5,40 Jurnal agrar ; 6,00 Ra- 16.00 Radiojurnal. Buletin
banalului. din desaga vremii noi figuri strecoară şl se încrustează te­ dioprogramul dimineţii ; 8,00 meteorologic : 17.00 Buletin
Confruntarea din acest an căluşăreşti. Tinerii — şl ceea meinic în durată. Sumarul presei ; 8,08 La de ştiri ; 17,05 Radiopublici-
prezintă Interesante aspecte ce este frumos, tineri de toa­ PETRE ŢIRAU microfon, melodia prefera­
calitative şl cantitative din te vîrstele — le-au învăţat şl, O Prima ediţie a festiva­ vănean" participă 61 de for­ tate ; 17,15 Ştiinţă, tehnică
care, spre dumlrlrea generală, fireşte, le vor transmite mal vicepreşedintele lului a avut loc în anul 1970. tă ; 9,00 Buletin de ştiri ; fantezie ; 17.40 Piese de
voi alege doar cîtcva. Asistăm departe, din generaţie în ge­ Comitetului judeţean maţii din judeţul Hunedoa­ 9,05 Avanpremieră radio- virtuozitate ; 18.00 Orele se­
la o creştere numerică absolu­ neraţie. In acest an, au apărut pentru cultură Au participat un număr de ra.
tă. Creştere atît în ce priveşte mal dese, mal constante gene­ 32 de formaţii. Spectacolul Festivalul dobîndeşte în TV ; 9,20 Ansamblul „Rap­ rii ; 20,00 La hanul melo­
numărul formaţiilor, cît şl nu- raţiile de căluşari. Pe toţi îl şi educaţie socialistă final s-a desfăşurat pe sce­ amploare prin participarea sodia română" ; 9,40 Clasici diilor cu : Mia Braia, Ileana
na Casei de cultură din O- pe scena finalei a formaţii­ ai operetei ; 10,00 Buletin Sărăroiu, Floarea Tănăses-
răştie. Virtuali cîştigători : lor căluşăreşti din mal toate de ştiri ; 10,05 Curier eco­ cu, Ion Dolănescu, Petre
Guşti şi Tudor Pană ; 20 20
căluşarii din Romos. judeţele Transilvaniei şi Ba­ nomic ; 10,10 Medalion Ge- Itinerar la harta ţării. Car­
lu Solomonescu ; 10,30 Mu­
I 0 C U L C Ă L U Ş A R I L OR hunedorean" au prezentat co­ natului — Alba, Arad, Bi­ zică populară cu Ristea te radiofonică Dionisie reportaj.
„Căluşarul
simpozionul
La
Maria
de
hor,
Bistriţa-Năsăud,
Braşov,
Şin-
Gheorghiţă
Crăciun,
Colaborează
municări : Nicolae Jula, Ti-
ta Sever, Vasile Chevereşan, Caraş-Severin, Sibiu şi Timiş. şi Dumitru Zamfira ; 11,00 can; 20,40 Muzică pe adre­
Nicolae Adam şi I. V. Todea. © Dintre vătafii actualei Buletin de ştiri ; 11.05 Pe sa dumneavoastră : 21.00
a
amintim
festivalului
Primele 'documente istori­ terdicţii, altfel puţind fi po­ mai repede, în măsură 2/4 potul său Simion Clcudeanu @ Ediţia a II-a a festiva­ etape Artenie Homărodean aripile valsului ; 11,20 Re­ Buletin de ştiri : 21.30 Con­
recitalurilor
citalul
pe:
cu
semnări de Mihai Stoian :
ce despre jocul căluşarilor în ciţi de „iele". Toate acestea Dansul începea cu „preum­ din Luna de Arieş. „Din fi­ lului (1971) a adus pe scenă (Boiu), Nicolae Mălină (Bo­ Edith Pieha, Angela Simi-
Transilvania, destul de pu­ demonstrează filiaţia comu­ blata", care era executată gurile învăţate de aceştia — un număr de 37 de formaţii. şorod), Ion I.upu (Musariu), lea şi Richard Anthony ; 22.00 Radiojurnal : 22,30
ţin precise şi care lasă loc nă dintre jocul căluşarilor mai întîi de vătaf şi apoi menţionează presa vremii — Se afirmă formaţiile căluşă­ Ton Cîndroi (Dineu Mare), 12,00 Buletin de ştiri ; 12,05 Dansaţi în ritmul preferat ;
diverselor Interpretări, da­ din Transilvania şl cel ol­ era preluată de către toţi că­ domnul Emilian a ales pe reşti din Ţara moţilor şi Ţa­ Ion Udrea (Căstău), fraţii 23,00—6.00 Estrada nocturnă.
tează din secolul al XVI-lea. tenesc sau muntenesc, cel luşarii. Dintre „figuri" se cele mai frumoase şi a com­ ra Haţegului. Creşte numă­ Ilerţa (Geoagiu), Iulian Lup-
Dintre acestea reţinem, în dintîi fiind, probabil, o va­ amintesc : „pipăruşa", „adu­ pus danţu numit „roman.u" rul echipelor de pionieri şi şor (Turdaş), Simion Părău
primul rînd, relatarea Isto­ riantă a acestuia. nata", „fuga lungă", „călcî- din 12 figuri şi anume figuri şcolari. (Ardeu), Moise Bilţog (Rîu
ricului maghiar Nlcolae Ist- Condiţiile de viaţă deose­ iul" şi „berbecele". pe care să le poată învăţa de Mori), Ion Furcă (Valea zicii" : violonistul Ion Voi-
vanfl despre dansul „păcură- bite şi o serie de factori ex­ Gh. Bariţiu, la 1881, citînd şl alţii mai uşor... Nu a tre­ © La cea de a III-a ediţie Dîljdi). Timişoara cu ; 19.00 Microteatru 74 :
resc", pe care poetul Balas- terni au supus „căluşarul" un informator din Nochrich, cut mult timp şi studenţii a festivalului! (1972) sînt pre­ „Spune-mi u'nde duce acest
sa Balint, care şi-a petrecut nostru la o evoluţie proprie, vorbeşte despre „căluţul şi- de la gimnazurile din Bra­ zente un număr de 40 de © Să nu vi se pară deloc 17,30 Emisiunea „Mono­ drum" — scenariu radiofo­
întreaga tinereţe în Transil­ şov l-au lăţit ca fulgerul de formaţii. Pentru prima dată, exagerat: La Geoagiu toată grafii în anul XXX" : mîn- nic de Camil Georgescu. du­
vania, l-a cunoscut încă din iute în toate regiunile româ­ alături de căluşarii hunedo­ suflarea joacă acest dans, de dria de a fi ceferist ; 18,00 pă romanul cu acelaşi ti­
anul 1572. Dansul cuprindea neşti". reni, sînt prezenţi pe scena la copiii de grădiniţă, pînă Actualitatea radio ; 18,10 tlu de Ion Marin Almăjan.
sărituri şi lăsări la pămînt, Din relatarea acestui act sălii „Arta" din Deva călu­ la oameni cu părul argintiu, Melodii populare româneşti Interpretează un colectiv
mişcări variate de braţe şi de transpunere a dansului şari din judeţele Alba, Bra­ pe umerii cărora apasă res­ şi ale naţionalităţilor con­ artistic al Teatrului naţio­
picioare, caracterizat prin popular în dans de salon, şov, Caraş-Severin şi Sibiu. ponsabilităţile majore ale locuitoare ; 18,30 „Semnifi­ nal din Timişoara ; 19.40
virtuozitate şi bărbăţie. mai facem şi precizarea că Cîştigători — căluşarii că­ comunei. Aici şi-a făcut de­ caţii" ; 18,35 „Arcadele mu­ Muzică uşoară românească.
Una din cele mai valoroase „romanul" este acelaşi dans minului cultural Boiu. butul şi cel mai tînăr vătaf :
lucrări în care se descrie cu „căluşarul". Cu prilejul fazei finale are îl cheamă Dan Stoica şi nu
mai amplu întregul obicei Fenomenul care s-a petre­ loc colocviul ştiinţific: „Tra­ a împlinit încă „venerabila"
al căluşarilor aparţine lui J. cut ulterior este, în general diţie şi actualitate în jocul vîrstă de... 4 ani ! cu. Emil IIossu, Ovi­
Sulzer şl datează din anul cunoscut. Aceste dansuri au căluşarilor din Transilvania". diu Iul iu Moldovan.
1781. Jocul este prezentat ca intrat prin şcoli în circuitul © Două importante „eve­ tTel^triziune Paul George Avram,
fiind deosebit de complicat, folcloric, suprapunîndu-se ve­ Q 56 de formaţii de că­ nimente culturale" au domi­ Cosmin Ghiară, Cos-
cu sărituri şi încrucişarea chilor forme de dans căluşă­ luşari din judeţ se întrec nat ediţiile a IV-a şi a V-a tel Constantin. Cîntă:
picioarelor în aer, cu lovirea resc, acolo unde ele existau, în cadrul celei de a IV-a e- ale festivalului. La Beriu şi 9,00 De la Alfa la Omega Lucia Ţibuleac. Ceri
călcîielor şi bătăi în contra­ înlocuindu-le în alte cazuri, diţii a festivalului (1973). La Romos s-au sărbătorit 75 de — enciclopedie pentru na Chiriac. Mircea
timp. sau completînd repertoriul, finală participă 18 echipe ani de la atestarea documen­ şcolari ; Florian. Olivia Coto-
acolo
local
hunedorene şi 6 din alte ju­
unde
„căluşarul"
In urmă cu mulţi ani, în a început să dispară. deţe ale ţării — Alba, Bra­ tară a formaţiilor de călu­ 9.30 Film serial „Pistru­ cea. Dansează: Ale-
Transilvania, obiceiul avea Este incontestabil că pre­ şov, Caraş-Severin, Dolj. Me­ şari din cele două localităţi, iatul" — episodul VII; xa Mezincescu ;
loc vara. 7-9 sau 11 tineri luate în circuitul folcloric, hedinţi şi Olt. iar la Clopotiva, 50 de ani 10.05 Bucureştiul necunos- 19,10 Un nod de cale fera­
(remarcăm numărul fără soţ) „romanul" şi „bătuta" au de la primele formaţii călu­ cut. Muzeul Gh. Tat- tă. Reportaj ;
se organizau în ceată, sub fost supuse, în timp, proce­ La sesiunea de comunicări şăreşti din comuna Rîu de tarăscu ; 19,20 1001 de seri :
conducerea unui vătaf, care sului de variaţie şi de adap­ ştiinţifice „Folclorul în con­ Mori. Cu aceste prilejuri, 10,20 Istoria operetei. Se- Pik şi Tik ;
avea asupra lor puteri neli­ tare la specificul local, ast­ temporaneitate", organizată în peste 100 de actuali şi foşti lecţiuni din „Batista 19,30 Telejurnal ;
mitate. Toţi purtau costume „Căluşari din Cîmpul Plinii/ Nu jucarăţi ca bătrînil/ Şi Ju­ fel îneît astăzi cu greu se zilele festivalului, în afară căluşari au fost distinşi cu de dantelă" de Jo- 20,00 Cîntecul săptămînii:
distinctive : curele bătute în caţi căluşereşte,/ Să le placă la nevestei. mai pot recunoaşte prototi­ de comunicările cercetători­ insigna „Evidenţiat în mun­ hann Strauss ; „România mea" ; 8®”
Dccît Ia căluşerlc/ Mai bine cu sapa-n vie,/ De la sapă vil
ţinte şi încrucişate peste acasă,/ Căluşarii nu te lasă"/. purile de la care au pornit. lor hunedoreni, au prezentat ca culturală de masă". 10.35 Telecinemateca ; 20,05 Teleenciclopedia: Ma­
piept, batiste cusute, la brîu lucrări : prof. dr. docent Mi- © „Acasă" la căluşarii ol­ 12,10 Jazz cu formaţia Gui- nuscrise (comori din
sau pe umăr, clopoţei la ge­ In alte cazuri s-a petre­ hai Pop, directorul Institu­ teni, în vara anului 1973, for­ do Manusardi ; arhive). Arta filmului
nunchi şi opinci în picioare. cut o adevărată fuziune în­ tului de Etnografie şi Fol­ maţiile din Geoagiu şi Dineu 17,30 Telex; ştiinţific. Rodeo. Se­
Constituirea („legarea") ce­ în sensul desprinderii jocu­ reag", „jocul verzelor" şi tre formele originare pre­ clor Bucureşti, dr. Ion Taloş, Mare şi-au adjudecat pre­ 17.35 Caleidoscop cultural- colul lui Pericle (II).
tei se făcea după un ritual lui de contextul ritual. Din „hora războiului". existente şi cele venite prin şeful Sectorului de Etnogra­ miile I şi II în cadrul „Fes­ artistic. Emisiune de Echilibru ;
intermediul şcolilor şi al in­
bine stabilit, menit să întă­ acest motiv, pe parcurs, o- telectualităţii. Apariţia „ro­ fie şi Folclor al Centrului de tivalului căluşarul româ­ informaţie şi actuali- 20,45 Film serial Columbo.
rească unitatea grupului. Cea­ hiceiul s-a destrămat, în timp O chestiune asupra căre­ manului" şi a „bătutei" a a- ştiinţe sociale Cluj, conf. nesc". tate literară, teatrală, „Diagnostic contra
ta avea un steag la care se ce dansul s-a dezvoltat, fit ia credem că merită să po­ vut ca urmare şi o intensi­ univ. dr. Ion Iliescu şi lec­ cinematografică şi diagnostic". In distri­
lega o cîrpă albă. Sînt, de de sine stătător, fie transfe- posim este cea a variantei ficare a procesului de des­ torul univ. Gabriel Mano- © „Căluşarii au cucerit plastică ; buţie : Peter Falk,
asemenea, amintite plante cu rîndu-se în alte manifestări orăşenizate a căluşarului. Re­ prindere a dansului de obi­ lescu. de la Universitatea oraşul Zakopane !". Acesta 17,55 Din ţările socialiste ; Gene Barry, Katheri-
facultăţi terapeutice — peli­ proprii anotimpului de iar­ virimentul mişcării naţionale cei, cel dintîi devenind pur din Timişoara. este titlul articolului publi­ 18.05 Familia : „Din tată ne Justice, Williain
nul, usturoiul, bozul, leuş- nă — „ţurca", „junii". A- a românilor ardeleni de la spectacular, f.iind executat, Cu prilejul finalei se con­ cat în „Gazeta Cracoviei" în fiu..." ; Windom ;
teanul. Este menţionată şi cesta nu este, însă, un act ar­ mijlocul secolului trecut, al stituie Asociaţia folclorişti­ după evoluţia formaţiei de 18.35 Studioul de poezie : 22,15 Telejurnal ;
regulă,
cadrul
de
în
prezenţa unui personaj mas­ bitrar, deoarece se bazează cărei centru cultural era festărilor cultural-artislice. mani­ lor hunedoreni „Ovid Den- căluşari din Boiu, componen­ „Poveste de iarnă" — 22,25 Top 74 la O.R.T.F. :
cat, denumit „mut" sau pe o similitudine funcţională Braşovul, determină apariţia suşianu", al cărei preşedinte tă a ansamblului „Dumbra­ spectacol litera r-mu- Sacha Distel, Stephan
„bloj", care are aceleaşi şi de sens, ambele reprezen- unui nou joc fecioresc în Cele peste 60 de formaţii de onoare este ales prof. dr. va", care ne-a reprezentat zical - coregrafic. îşi Graphely, Johnny Hal-
funcţii ca şi la „cerb" sau tînd un complex de rituri a- contextul jocului căluşăresc. căluşăreşti din judeţul nos­ docent Mihai Pop. ţara la Festivalul internaţio­ dau concursul: Mela- iiday, Jean-Pierre
„ţurcă". grare ce vizează fertilitatea, O seamă de intelectuali bra­ tru, prezente la actuala e- I.a dezbaterea cu tema : nal de folclor de la Zakopa­ nia Cirje, Maria Ro­ Cassel şi Gilbert Be-
printre
şoveni,
Ştefan
care
Dansul căluşarilor era con­ fecunditatea, virtuţile fizice Emil ian şi Iacob Mureşanu, diţie a festivalului, dintre „Elemente specifice ale călu­ ne. „Căluşarii — se spune tam, Irina Mazanitis- caud ;
care o parte vor evolua pe
siderat ca avînd puteri tera­ etc. pornind de la sursa folclo­ scenele finalei, interpretează şarului transilvănean", parti­ mai departe — au încălzit Fugaru, Florina Lui- 22,40 Program de cafe-con-
peutice, asupra anumitor In legătură cu structura rică. creează, pe tiparul dan­ o mare varietate de jocuri cipă metodiştii coregrafi de pînă la incandescenţă sce­ can, Ilinca Tomoro- cert şi cîntece de pe­
boli. Tot în acest scop, fe­ şi desfăşurarea dansului sînt surilor de salon la modă, „ro­ bărbăteşti, contribuie efectiv ia toate centrele de îndru­ na..., iar uneori aveai im­ veanu, Traian Stănes- trecere.
meile dădeau căluşarilor co­ de menţionat cîteva elemen­ la îmbogăţirea acestora şi mare a creaţiei populare şi presia că împreună cu ei
pii mici în braţe, sau erau te mai importante. Damas- manul" şi „bătuta". transmiterea lor generaţiilor a mişcării artistice de masă joacă toată cupola circului..."
plătiţi ca să sară peste el. chin Bojinca arată că jocul Figurile „romanului" şl viitoare. din ţară.
In timpul desfăşurării obi­ căluşarilor cuprindea o me­ „bătutei" au fost culese di­ © La etapa de masă a ce­ Strict autentic („Gazeta Cra­
coviei" din 8. IX. 1972).
ceiului, participanţii trebu­ lodie compusă din două rect de la Ion Căluşerul, ca­ VASILE CHEVEREŞAN lei de a V-a ediţii a „Festi­ A N U N Ţ 1 *
iau să respecte anumite in­ părţii una moderată şi alta re fusese 7 ani vătaf şi ne­ maestru de dans valului căluşarului transil­ Prof. CLEMENTE CONSTANDIN Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii
Hunedoara-Deva organizează în data de 25 februarie
1974 concurs pentru ocuparea postului de inginer
şef în cadrul direcţiei.
Condiţiile sînt cele prevăzute de Legea 12/1971.
Spectacole — Inginer telecomunicaţii, 9 ani vechime în
funcţii de specialitate, cunoscător al sectorului de
veşmintelor fiicei lui Don Gormas, conte de ® Formaţia de muzică uşoară a poştă şi telecomunicaţii.
Lezano. Micile operaţii cosmetice ale procesu­ Casei de cultură din Lugoj pre­ Tematica pentru concurs poate fi consultată la
lui de formare a mitului au creat un personaj zintă spectacole la Haţeg (16 fe­
Profil superb, pur şi combustionat de elanuri ro­ bruarie), Simeria (17 februarie) şi biroul personal-învăţămînt-salarizare al Direcţiei ju­
mantice, apt, aşadar, să fie eroul unei super­ Hunedoara (18 februarie). deţene de poştă şi telecomunicaţii Hunedoara-Deva.
producţii. Pe Anthony Mann îl interesează © La Deva (18 februarie) şi Cei interesaţi vor depune cerere de înscriere la
Elena foarte puţin, e limpede, ceea ce scrie Menen- Hunedoara (19 februarie) formaţiile concurs pînă la data de 23. II. 1974 la biroul perso-
dez Pidal în „Spania Cid-ului", lucrare apăru­
„PhSnix" şi „Clasic XX" vor oferi
nal-învăţâmînt-salarizare, unde vor fi informaţi despre
tă in 1929. Regizorul vrea (şi reuşeşte) să o-
fere cuplului Charlton Ileston — Sophia Lo- concerte de muzică uşoară. locul şi ora ţinerii concursului.
ren nişte partituri interpretative destul de con­ © Teatrul „Constantin Tănase" (34)
Filmul lui Anthony Mann poposeşte pe ecra­ sistente, iar sieşi largi posibilităţi de desfăşu­ prezintă în ziua de 19 februarie
nele noastre după patrusprezece ahi de trecut rare a acelui profesionalism care l-a consacrat la Petroşani spectacolul „Trăzni-
spectacologic, recomandat fiind de o distincţie ca pe un as al genului western. tul meu drag".
care sună foarte bine (fără să aibă o deosebită Dincolo de aceste remarci, se cuvine preci­
acoperire valorică): Trofeul celor cinci conti­ zat faptul că „Cidul" izbuteşte să fie exponen­ L O T O
nente — MIFED — Italia, 1963. Bineînţeles, în tul ideii aspiraţiei pentru libertate. Şi acest Rezultatele tragerii din 13 februarie 1974 ;
cazul „Cidului" este important nu acest tro­ lucru se datoreşte viziunii regizorale care in­ Extr. I : 33, 15, 70, 59, 75, 86, 62, 35, 85.
feu de tipul celui acordat anual unei Miss U- tegrează figura Cidului unui orizont de eveni­ Fond de premii : 625 287 lei.
nivers, ci faptul că pelicula gigantică (proiec­ mente, incendiat de statornicia demnităţii pu­ Editoriale Extr. a II-a : 1, 67, 71, 7, 80. 44, 28. 90, 52.
ţia durează 3 ore şi jumătate) pune in mişcare se în slujba libertăţii. Există în film secvenţe Fond de premii : 638 762 lei.
disponibilitatea pentru romantism a publicu­ care apelează la simbolul dens pentru a verti-
Că In Editura Minerva a apărut
lui, satisfăcînd nevoia sa de poveşti cvasiexo- caliza această idee. De o frumuseţe incontes­ o nouă ediţie a romanului „Toate
tice şi de anvergură, oferind fascinaţia flutu­ tabilă este, bunăoară, secvenţa în care El cid
rării acelor văluri enigmatice care învăluie campeador, înveşmîntat în alb, este prezent pe pînzele sus" de Radu Tudoran.
faptele istoriei şi le transportă în zonele ane­ cîmpul de luptă, însufleţind, dincolo de moar­ © O nouă lucrare consacrată lui
voios controlabile ale legendei. „Cidul" mai tea sa fizică, prin perenitatea şi viaţa eternă a Dostoievski ne vine din partea e- O nouă formulă tehnică
are şi un efect cultural indirect : titlul trimite pildei vitejiei angajate de un scop nobil. seistulul timişorean Alfred Hein-
ia capodopera anonimă a lui Corneille, deşi Cavalcada luptelor cu maurii, bătăliile duse rich. Ea se intitulează „Tentaţia
scenariul are prea puţin a face cu această tra­ pentru apărarea Castiliei, decorul natural tul­ la tragerea excepfională
gedie atît de reprezentativă a clasicismului burător al Aragonului sînt filmate cu un bar absolutului" şi a apărut în Editura
francez. excepţional de operatorul de primă mină Ro- Facla. PRONOEXPRES
Trebuie să recunoaştem. în aceeaşi ordine bert Krasker. Calităţii imaginii, muzicii lui © Ioan Horea este prezent în li­
de idei, că scenariul semnat de Philip Iordan Miklos Rozsa se datoreşte o bună parte a suc­ brării cu un nou volum de „Versuri",
şi Frederick M. Frank oferă suficiente resur­ cesului peliculei, avînd — în afara altor virtuţi DIN 17 FEBRUARIE 1974
se pentru crearea unui spectacol de amploare, — darul de a invita la recitirea tragediei cor- apărut la Editura Eminescu. Se­
tumultuos şi declarat patetic. Şi cum „Cidul" noilleiene. Acest fapt este, poate, cel mai sem­ lecţia poeziilor — Romulus Vul- Se extrag 51 numere în 6 extrageri din care :
este, prin definiţie, o superproducţie (noţiu­ nificativ cînd vorbim de raţiunea proiectării pescu. - 3 extrageri fiecare de cîte 9 numere din 45 ;
nea nu are aici nimic peiorativ), spectatorilor sale, la un deceniu şi jumătate de la geneză. - 3 extrageri fiecare de cîte 8 numere din 45 ;
li se adresează o desfăşurare impresionantă AL. COVACI
de potenţial spectacular. Aceasta acţionează Se acordă :
cu efect deplin, încîntînd privirea, uneori atît © Autoturisme „Dacia 1 300" plus diferenţa în
Originară din salul Luncoiu de Sus, a debu­ de mult, incit nu observăm faptul că filmul
tat in ansamblul artistic de amatori al cămi­ are şi o categorică dimensiune psihologică. numerar pînă la 100 000 lei ;
nului cultural din Baia de Criş. Din anul 1972, Pentru © Autoturisme „Dacia 1 300" ;
datorită talentului, a calităţilor vocale, a fost Subiectul — inspirat din viaţa şi faptele de
angajată în ansamblul folcloric „Haţegana" vitejie ale vestitului El cid campeador şi a melomani © Excursii în R.D. Germană, Italia, Bulgaria şi
spa­
preanefericitei
grandului
Ximeno.
fiica
din Hunedoara. niol. Don Gormas — arc tangenţe atît cu rea­ Iugoslavia ;
Prezenţă aplaudată în cadrul spectacolelor litatea istorică, cît şi cu universul idealizant al © Premii fixe în bani.
ansamblului hunedorean, ia televiziune, nume­ mitului. Este deosebit de interesant că An­ © "Recent, Electrecordu! a reali­
le Elenei Lazăr se impune din ce în ce mai thony Mann respectă adevărul din campaniile zai tui disc cu două dintre lucră­ Azi, ultima zi cînd vă mai puteţi procura bilete
cristalizat în viaţa artistică a judeţului nostru. lui don Rodrigo Ruy Diaz. dar optează pentru rile compozitorului Wilhehn Ber- pentru această tragere.
Mesageră a cîntecului popular din Apuseni, un Cid văzut prin prisma legendei. Or aceas­ ger. Esle vorba de „Concertul pen­ (30)
Elena Lazăr a lansa! cîteva melodii populare tă legendă — trăind o viaţă dinamică şi pli­ tru violoncel şi orchestră" (Cătălin
nă de metamorfoze timp de aproape nouă se­ Ilea şi Orchestra simfonică a Ra-
specifici' Ţării Moţilor ca „Spune bade-adevă- dioteleviziunii. dirijată de losif
rat", „Trandafir crescut în iarbă". „Mi-a spus cole — a îndepărtat de figura Campeadorului
orice umbră deziluzionantă. cum ar fi aceea a Conta) şi „Simfonia nr. 6 Armo­ Familia mulţumeşte cu deosebită recunoştinţă tuturor rude­
şl
flori
şl
colegi.
foştilor
frunza cea de fag", „Trece mama pe colnic" hrănirii şoimilor de vînătoare cu porumbeii nia" în interpretarea Orch strei lor, prietenilor condoleanţe au căutat care să prin participare, pricinuită
telegrame
de
aline
durerea
ş.a. Ximenci, sau ieşirea grosolană deloc cavale­ simfonice „George Enescu , con­ de pierderea scumpului nostru soţ şi tată, (oan Bugă.
Scenă din film. dusă de Mircea Cristescu.
rească şi romantică, a sfîşierii batjocoritoare a