Page 55 - Drumul_socialismului_1974_02

i^.L’srm®g$Kn$oîz^j:sKBn35iZ5saaBaix8rBi*BOjS
IKBBBBBmSISSaHa*S®S®SlSSWSSSBraBrfmaHBmaSEE!EE223CIK®BK^,*I'
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 940 © SÎMBÂTÂ 16 FEBRUARIE 1974
*
ra ORans HsiEm!B««R»me!smBB08»«*BiB«!»SHHSs«BHMM«BBîwraB«iBBSSBBSBBBSBBSBnB«B
-l

orioase pagini

) PERMANENTA LEGĂTURĂ
muncitoresc EH) « I § H 8*1 I ® | ii L I ' u § 1 ÎL ) listul K ' n c s Francisc a anun- 1
) CU AD1NCUL ® „Semna-
ţ listul Kincs Franci
Descindere de noapte in localuri de alimentaţie publica din latei \
, . __L_
. ,
■ J B > V» 1 / faţă" că s-a produs o a- i ţ
Se împlinesc astăzi 41 de mulţi culminează cu puter­ împotriva împrocesuării con­ ţ varie la puţul orb nr. 2, ca- J
ani de la marea bătălie de nica ridicare pe baricadele ducătorilor grevei. In ziua ( re deserveşte sectorul III pro- ^
clasă, intrată în conştiinţa luptei revoluţionare a fe­ de 16 februarie 1933, cefe­ 7 ducţie al minei Dîlja. Ingi- 1
noastră sub şimbolicui nu- roviarilor bucureşteni de riştii, alături de întreaga O star© de lucruri această compensare se face ) nerul şef electromecanic Ti- >
me(^„Griviţa ’33". Luptele Ja Griviţa. Greva a demon­ clasă muncitoare, au intrat Luni, 11 februarie, la ora 22,30, două brigăzi al­ din buzunarul consumatoru­ ţ beriu Bindea, împreună cu
şi sacrificiul iniilor de ce­ strat combativitatea revolu­ în istoria naţională şi in­ care „încununează" cătuite din ofiţeri de miliţie, inspectori de la I.G.S., lui. Şi nu-i drept deloc, nu-i : maiştrii electromecanici Pe-
ferişti şi petrolişti din ia- ţionară a ceferiştilor, a a- ternaţională a luptelor mun­ cinstit. ) tru Marcu şi Raihold Knei-
nuarie-februarie 1933 au cestui mare detaşament al citoreşti ca revoluţionari şi explică multe inspectori comerciali de stat, însoţite de reporteri ai Trecem la bar. Olivia Co- bel şi cu echipa de între­
încrustat în cronica istori­ clasei muncitoare, hotărî- neînfricaţi. „In bătăliile de ziarului nostru au făcut concomitent o descindere la ţolan a fost mai darnică : nu ţinere condusă de comunis­
ei proletariatului român o rea sa nestrămutată de a-şi clasă purtate în anii 1929- nemulţumiri ale două localuri de alimentaţie publică din Haţeg - ne-a înşelat decît cu 5 ml. tul Dobre Mărgărit au sosit
nepieritoare pagină de ero­ apăra interesele vitale. A- 1933 — arăta secretarul ge­ consumatorilor în schimb, un control cu al- ţ în grabă la locul defecţiu­
ism muncitoresc. flaţi mereu în primele ron­ neral al partidului nostru, hanul „Bucura" şi restaurantul „Retezatul". Scopul coolmetrul arată că şlibovi­ nii. Colivia avariată a fost
ţa din unele sticle este mai
Desfăşurate sub conduce­ duri, comuniştii au făcut o tovarăşul Nicolae Ceauşescti In decurs de aproape un descinderii : depistarea cîştigului nemuncit şi a căilor slabă cu 6 şi chiar 10 grade reparată în 6 ore. Oamenii
rea Partidului Comunist elocventă dovadă a înalte­ — clasa muncitoare, în an de zile am recepţionat ne- pe care s-a obţinut. (sticle îmbuteliate la , au plecat cu 4 ore după
centrul k terminarea şutului, dar mul- \
Român, luptele ceferiştilor lor lor calităţi revoluţlona- frunte cu partidul comunist, permis de multe semnale Orăştie, la 11 aprilie 1973), 7 ţumiţi că au dat cale libe- 1
şi petroliştilor' au constitu­ s-a afirmat cu putere pe a- prin care cetăţenii îşi expri­ iar între coniacul din unele 1 ră spre ziuă cărbunelui. Nu- *
it un moment culminant în rena istoriei ca cea mal mau nemulţumirea pentru sticle desfăcute, aflate în vîn- ^ mele muncitorilor din e- ş
şirul luptelor pentru apăra­ 41 de ars! de (a înaintată forţă a societăţii modul cum sînt serviţi la la treabă migăloasă. Bon cu Multe nereguli la restau­ zare, sînt cîteva grade dife­ chipă : lohan Binder, Grigo- 1
rea libertăţilor şi drepturi­ româneşti, avangarda luptei restaurantul „Retezatul" din bon au fost „inventariate" rantul „Retezatul" din Ha­ renţă. re Trăsnea, Vosile Căpeţ, 7
lor muncitoreşti, a indepen­ întregului popor împotriva Haţeg. Toate vădeau lipsă toate vînzările de produse cu ţeg ! Ele au fost mereu sem­ Ospătarele pun jos banii Ion Stelescu, Ioan Brebenel. )
denţei şi suveranităţii Suptele pericolului fascist, pentru de preocupare — sau preo­ came de porc din ziua a- nalate de cetăţeni în diferi­ încasaţi peste zi. Se fac cal­ Toată lauda..." — ne reia- i
României. Ele au expri­ drepturi economice şi poli­ cupare pentru altceva — din ceea. Transformată după re- te şedinţe, în coloanele zia­ cule, confruntarea sumelor tează corespondentul nostru
mat în modul cel mai grăi­ ceferiştilor din tice, pentru democraţie, in­ partea responsabilului unită­ ţetar în kilograme, carnea rului nostru. Dar măsurile cu notele de plată. Note de Petru Găină.
tor spiritul combativ al cla­ dependenţă şi suveranitate ţii, Emil Bîrle. Vădeau, în a- care trebuia să intre în pro­ au întîrziat întotdeauna. Res­ plată ? Ce vorbă mare am
sei noastre muncitoare, a- Saouarle-februarSe naţională. In cursul desfă­ celaşi timp, foarte multă în­ dusele vîndute însuma 4,360 ponsabilul Emil Bîrle conti­ zis ! Silvia- Veg n-a eliberat DIN BANII CUI ? © Şan-
firmarea rolului partidului şurării luptelor, precum şi găduinţă faţă de acest sala­ kg la sortimentele cotlet, nuă şirul lipsurilor, mai note de plată pentru produ­ ţ tierul nr. 4 Brad, din cadrul
comunist, a capacităţii sa­ 1933 în perioada care le-a urmat, riat din partea conducerii ceafă, muşchi, şi 4,720 kg mult e în autoturism decît se vîndute în valoare de i T.C. Deva, plăteşte lunar im-
le de a organiza şi conduce s-au întărit legăturile parti­ cooperativei de consum zo­ la pulpă-spată. Stocul de în local. Conducerea coope­ peste 900 lei, colega ei, Ma- 7 portante sume de bani pen- .
lupta oamenilor muncii. dului cu masele, au cres­ nale Haţeg. Iată ce se putea carne din aceste sortimente rativei din Haţeg nu observă ria Valter, cam la fel. 1 tru imobilizarea unor vagoa- ’
Perioada anilor de cri­ cut rîndurile partidului, consemna la ora descinderii existent la ora controlului — însă nimic. — De ce nu eliberaţi note t ne încărcate cu materiale, ţ
ză 1929-1933 a zguduit din re, mulţi dintre ei căzînd în special din masele în acest local. 30,110 kg. Va să zică una pes­ de plată ? — le întrebăm. i Numai în decembrie '73 nu
temelii lumea capitalistă, victimă sîngeroasei repre­ cele mai combative ale Ne aşezăm la masă îm­ te alta din vînzările numai Asta-i „piesa" jucată luni — Ştiţi, a fost mai aglo­ J au fost descărcate la timp
a însemnat o povară grea siuni armate. Comuniştii au clasei muncitoare, a sporit preună cu ofiţerul de mili­ pe o singură zi şi din stocul seara la „Retezatul". Să ve­ merat, oamenii n-au timp să 1 56 de vagoane, care au
pentru clasa muncitoare din ţinut întotdeauna sus stea­ rolul elementelor muncito­ ţie. Dh „clienţii" indiferenţi făcut de noi rezultă 38,390 dem cum vor fi recompen­ aştepte, se grăbesc... k însumat 8 844 ore de loca-
România. înrăutăţirea ac­ gul luptei sociale şi naţio­ reşti în partid, în conduce­ Ia cele din jur se ocupă cu kg. Intrările de carne, în saţi „actorii". Şi-acum la Scuze care vor să tragă o i ţii în staţia C.F.R. Brad şi
centuată a nivelului de trai. nale, acţionînd ca organiza­ rea sa. S-a extins conside­ 0 grabă suspectă ospătarul perdea peste incorectitudinea i pentru care s-au plătit
şomajul, scăderea substan­ tori şi conducători încer­ rabil influenţa partidului Liviu Socacl, tatăl. E suspec­ schimb, luate pe zilele de 9 „Bucura". lor, vor s-o mascheze. Plu­ ţ 322 250 lei. „Experienţa"
ţială a salariilor au deter­ caţi ai clasei muncitoare, în mase, s-a ridicat presti­ tă şi exactitatea coniacului suri nu le găsim. Dar con­ 1 continuă şi în acest an. Co-
minat ca acţiunile revendi­ ai întregului nostru popor. giul său politic şl s-a îm­ servit în pahare de 200 ml. cluzia despre corectitudinea > lectivul de ceferişti din t
cative ale muncitorilor să In focul marilor acţiuni bogăţit experienţa lui revo­ La măsurătoare — nici un lor era deja formulată. ţ Brad pune şantierului sus- 7
capete o amploare fără pre­ revoluţionare, demonstrînd luţionară". mililitru „sub“ ; Ba chiar ce­ — De ce nu faceţi nota ? amintit două întrebări: „Pi- *
cedent. Creşte numărul în­ gradul înaltei sale conştiin­ Cu o înaltă responsabili­ va „peste". Ospătarul trium­ Nu v-am spus eu întotdeau­ nă cînd ne perturbaţi activi- k
trunirilor, protestelor, al ma­ ţe de clasă, muncitorimea tate faţă de destinele ţării, fă. „Credeţi că n-avem şi na ? Nici n-ar trebui să vă ţ tatea şi ne grevaţi realiza- 7
rilor demonstraţii de stra­ română a dezvoltat cu pri­ ceferiştii aduc astăzi o în­ noi nas să mirosim cu ce cli­ iau apărarea — strigă şeful rea sarcinilor de plan, to- 1
dă ; alături de muncitorii cepere forme şi metode efi­ semnată contribuţie la di­ enţi avem de-a face ? V-am şi 11 februarie (zile de a- Cum am reuşit să la ele. varăşi constructori ?” şi „Din ^
fabricilor şi uzinelor pro­ ciente de organizare, trans- namica dezvoltării Româ­ ghicit de cum ne-aţi făcut provizionare cu carne) însu­ Apoi către noi : 1 banii cui plătiţi atîtea mii t
testează intelectualii, ţăranii, formînd grevele economice niei socialiste. In întreaga comanda şi i-am spus bar­ mau 33 kg. Faceţi şi dum­ încurcăm socotelii© — Nu nu zic, mai ciupesc l de ore de locaţii ?" Deci, J
funcţionarii, micii meseriaşi, în largi greve cu caracter operă de făurire a societăţii manului: Serveşte bine că cli­ neavoastră, stimaţi cititori, o (ce înjositor sună cuvîntul semnalul de alarmă a fost Ţ
afectaţi şi ei de pe urma politic, prin ocuparea fabri­ socialiste multilateral dez­ enţii sînt suspecţi". Declara­ socoteală : vînzările pe ziua de ultimă oră ale acesta!—n.n.) şi ele. Nu sîn- tras. I
crizei. Grevele devin din ce cilor şi uzinelor, organiza­ voltate, numele şi profesia ţia frizează cinicul. Trebuie, de 10 februarie nu le-<am lu­ unor lucrător! de la tem uşă de biserică, cinstit
în ce mai numeroase în rea apărării acestora, prin de feroviar se bucură azi adică, serviţi corect numai at în talcul pentru că n-am vorbind. De aceea tremur COMERJUL © In dimi- )
Valea Jiului, în porturile solidaritatea muncitorilor de o înaltă preţuire şi clienţii care pot aduce după putut lua în calcul nici sto­ hanul „Bucura" eu. Pentru ele. Eu n-am pro­ neaţa zilei de 14 februarie i
de la Dunăre, la Reşiţa, din celelalte întreprinderi prestigiu, de o nouă con­ ei neplăceri pentru persona­ cul existent înainte de apro­ bleme... a.c. — ne scrie S. Alexan- 7
Arad, Iaşi, Braşov, Timi­ cu greviştii. diţie civică, materială şl lul de serviciu. Pentru că in­ vizionarea din 9 februarie. Clienţi mulţi, majoritatea S-a instalat o atmosferă dru — am vrut să servesc )
şoara, Valea Prahovei, în Sirena Grlviţei a răsunat spirituală, pe care civiliza­ trasem „în pielea noastră" a Responsabilul nu ţine o ast­ cu chef, luni seară spre ora apăsătoare. Ospătarele se 7 masa la bufetul din piaţa k
întreprinderile Capitalei şi ca un semnal de alarmă ţia noastră contemporană le fost ordonată efectuarea mo­ fel de evidenţă. Oricîtă a- închiderii, la hanul „Bucu­ ceartă cu bucătăreasa, cu \ oraşului Simeria. Fiind ne- 7
în alte centre. Largi pături pentru întregul continent : oferă tuturor oamenilor netarului. Socaoi tatăl avuse­ proximaţie ar avea calculul ra". Local murdar şi două barmaoa : 1 mulţumit de calitatea pro-
populare, în frunte cu cla­ apăruse la orizont pericolul muncii. România de azi re­ se într-adevăr fler : ave^ acesta în el, tot rezultă un ospătare ce se gîndeau cu — Voi puneţi în pahare, în 7 duselor ce mi s-au servit,
sa muncitoare, erau hotărî- fascist prin venirea la pu­ prezintă astfel împlinirea „minus" 33 lei. Liviu Socacl plus de cîteva kilograme de nerăbdare la „ora socoteli­ farfurii. De ce nu sînteţi ) am solicitat condica de re-
te să se împotrivească cer­ tere în Germania a lui idealurilor pentru care au fiul „greşise" mai mult. A- carne. Insistăm pe lingă res­ lor" — ora închiderii ce se cinstite ? Să ne amendeze pe ^ clamaţii. Vînzătoarele mi-au
curilor conducătoare ce cău­ Hitler. Răsunetul, european luptat şi s-au jertfit cefe­ vea 53 lei „minus". Mai lip­ ponsabil să ne convingă că apropia. Doar o dată-i zi de noi din cauza voastră... i spus că aceasta se găseşte
tau să arunce întreaga gre­ al grevei feroviarilor ro­ riştii, alături de alţi fii aj sit de fler sau poate pentru în porţiile de mîncare cu luni pe săptămînă şi mare Şeful le calmează : 1 la gestionar, iar el este
utate a crizei în spatele mâni s-a oglindit în protes­ clasei muncitoare, pentru că n-a recepţionat semnalul came de porc a fost intro­ tîrg la Haţeg ! Oamenii mai — Nu mai plîngeţi. Să vă ^ plecat la Deva. O fi luat
maselor. La 16 februarie tele opiniei publice interna­ înfăptuirea năzuinţelor în­ „atenţie, control !", transmis dusă carnea după reţetar, ţi- beau aldămaşul, nu mai nu­ învăţaţi minte. Or să umble i oare şl condica cu el ? Dar,
1933, nemulţumirile celor ţionale faţă de masacru, tregului DODOr. discret de colegi, Nicolae nînd seama de plusul pe ca­ mără leu cu leu ce scot din oamenii cu ziarul în rnînă 7 cei care controlează calita-
Ghindă „iese" cu plus 158,90 re nu-1 putea contesta. Era buzunare. Moment propice prin oraş, să no vorbească. 1 tea produselor nu au nimic
lei. Luni la Haţeg s-au plă­ dezolat responsabilul. Nu a- ...rotunjirilor. Asta ne mai trebuia, să a- ^ de spus ?
tit salariile constructorilor. vea elemente logice pentru Ocupăm loc la masă şi în jungem la ziar. Hai treceţi
„Făcuse" Nicolae „bani de convingerea că clientul nu a scurtă vreme după comanda la curăţenie ! ) LOCUINŢA © Pe care o l
buzunar". Ceilalţi doi au tre­ fost „ciupit" la gramaj. făcută avem în faţă două -A- ţ ocupăm din fondul locativ .
buit să completeze „minu­ Pentru că tot se afla în bi­ fripturi, cu garnitură şi sa­ Controlul s-a încheiat. S-au i de stat impune o seamă de '
sul". Şi l-au completat din rou şi o casă de bani, i-am lata de rigoare. Am „uitat" dat amenzi severe, în litera i cerinţe faţă de noi, locata- ^
buzunar; din buzunarul res­ cerut responsabilului să ne-o să comandăm -coniacul. Alte legilor, pe măsura gravităţii \ rii. Pe lingă îngrijirea ei e- l
ponsabilului care i-a împru­ deschidă. Maică, ce haraba­ minute de aşteptare după ca­ faptelor. Acum aşteptăm cu­ ( xemplară mai trebuie să a- )
mutat. Săracii ! Suspecţi că bură în casa de bani ! Şi re... începe controlul inopi­ vîntul prompt, eficace al » chităm lunar nişte taxe, da- ţ
„şi-ar fi agăţat haina într-o banii, banii statului în loc să nat. Specialiştii din brigada conducerii cooperativei de
cracă de prun" Ghindă şi intre rapid în circuitul eco­ noastră îşi fac datoria. Noi consum Haţeg, a I.J.E. Coop. ^ torate confortului pe care-l i
l avem. Dar sînt mulţi cată- w
Socaci fiul mai trebuie să su­ nomic stau în casa de fier. urmărim reacţia lucrătorilor Aceste două localuri turisti­
ţeni încă dintre acei care' \
fle şi într-o fiolă. Şi fiola s-a 10 895 lei reprezentînd: vîn­ unităţii. O panică s-a insta­ ce de alimentaţie publică ) uită cu regularitate să-şi a- k
făcut verde de necaz. Cîte zările unităţii pe ziua prece­ lat peste tot, la bar şi bucă­ trebuie sprijinite să ajungă
bonuri au eliberat cei trei dentă — 8 700 şi 2 175 lei tărie. Panica omului necin­ ceea ce se cere. Actele de l chite taxele comune. Azi, ci- i
ospătari în tură de serviciu vînzări de loz în plic pe lu­ stit, prins cu mîţa-n sac. incorectitudine, de necinste 7 teva exemple din Deva : 1
consumatorilor ? O. asta nu na ianuarie. . Responsabilul Se fac note de plată în ma­ chiar, aîe unor lucrători de ) Ludovica Bălţat, blocul 8. ţ
corespunde în nici un caz cu „n-avusese timp"(!) să depu­ re grabă, glasurile tremură, aici trebuie eliminate cu ho- |j ap. 95 - Dacia, debit 916 i
numărul şi valoarea celor e- nă banii din vînzările pe zi­ scuzele curg. Totul ar vrea tărîre. în acest scop, se cer i lei ; Florin Teodoru, sala- '
liberate barului şi bucătări­ ua de 10. Şi pentru că ni s-a să acopere manevrele inco­ întreprinse măsuri prompte, I riat la I.J.E. Coop., debit \
ei. De ce să mai aibă şi cli­ oferit ocazia, ne-am apucat rectitudinii de peste zi, de operative, cu larg ecou în \ 1089 lei ; Mircea Moţoc
entul posibilitate de control! şi noi să-i numărăm şi să peste zile... buna servire, ceea ce va du­ i blocul 21, scara 2, ap. 29
El să mănînce şi să bea ce confruntăm suma cu cea re­ începeau prin a cîntări ce la îmbunătăţirea comerţu­ 1 - Dacia, debit 2 647 lei ®
1 se dă şi să plătească cît i zultată din borderourile de friptura şi „accesoriile" ei. lui şi turismului haţegan în ţ Tot pentru neachitarea la
se cere fără să întrebe. monetar predate responsabi­ Grătarele sînt la limită, car- generai. 1 termen a cheltuielilor comu- i
/ ne, locatarii Teodor Nemeş, i
Aţi observat că n-am po­ lului odată cu banii de către tofii-pai Ia fel. Nu s-a pus ION CIOCLEI ) llie Budea, Margareta Dră- k
menit nimic de responsabil ospătari şi barman. Nu ,,bă- însă mazărea, iar salatele GH. I. NEGREA 1 guţ, Stela Florea, Ioan In- i
de la începerea controlului. tea" cu 145 lei. „Să nu cre­ sînt mai ......... subţiri" cu 50 şi, , drei, Nicolae Grădinaru, i
Nu, pentru că dumnealui „se deţi că-s plus — se apără respectiv. 30 grame. Din brigăzile d.e control au ) Ioan Vesa, din cartierul \
aduna de pe drumuri" numai responsabilul. Eu mai vînd Bucătăreasa Viorica Moca făcut parte Alexandru Spo- k Gojdu, au fost acţionaţi în i
de dumnealui ştiute, abia de aici din birou cîte o be­ dă din colţ în colţ, iar şeful nor, maior şi Gheorghe A- 7 judecată. i
după începerea controlului, unităţii, Tiberiu Ştern, ţine lexandrescu, locotenent ma­
deşi era ora cînd trebuia să re, cîte un pachet de ţigări". să „precizeze" : jor de miliţie, Silviu Neag \ TRANSFORTUL IN CO-
se afle demult în unitate, în Lucru neadevărat. Şi apoi, — Una peste alta, se com­ şi Ion Duţă, inspectori co­ i MUN © Staţia de autobu-
serviciu. In fine, după ce a cine îi dă dreptul să vîndă pensează. ' merciali, Ioan Popa, inspec­ 1 ze de pe strada Avram lan-
apărut am trecut împreună în birou ? Uită însă să sublinieze că tor I.G.S.
) cu din Deva (în faţa chioş-
t culuî de difuzare a presei)
I are afişat orarul de sosire-
al
ţ
plecare
autobuzelor
Acţiuni de prima urgenţă j METRONOMUL PRODUCŢIEI Devansarea termenului . E.G.C.L. Numai că orarul
* autobuzelor pe linia 3 De-
| va — Mintia şi retur dezin-
pe agenda cooperatorilor i formează. Călătorii, care iau
' „de bun" acest orar, riscă
Ccndiceraa exploatării are de punere in \ să aştepte în staţie 30-50
si a mecanizatorilor certitudinea că planul va fi l de minute. Pentru că sus-
' numitul orar anunţă orele
(Urmare din pag. 1) să precizez că ferma nr. 1 spune, cu oarecare reţinere, de plecare „la fix" : 11,00,
12,00, 13,00 etc„ iar auto­
(Urmare din pag. t) declanşată mai devreme de- va fi pusă în funcţiune cu că nu poate mulţumi pe toţi buzele circulă din oră în
cît în alţi ani. Specialiştii din realizat. Se menţin în continuare — Aş vrea să spun — in­ 10 zile mai devreme, adică muncitorii, uitînd că aici oră, dar „la jumătăţi de
unităţi au datoria să stabi­ tervine maistrul Iosif Chişbo- la 20 iunie. Am acumulat nu-i o problemă de mulţu­ fix" : 11,30, 12,30, 13,30 etc.
livezilor de pomi. Restanţe lească, în raport de starea ra — că şi pentru cele 12 suficientă experienţă în con­ mire, ci de... protecţie a mun­
inadmisibile se întîlnesc şi fiecărei tarlale, norma de să- cîteva probleme nerezolvate hale de adulte ne-am fixat strucţia acestei ferme, oa­ cii. REFLECTOR © Cooperati­
la fertilizarea cu îngrăşămin­ mînţă şi adîncimea de semă­ termenul de predare tot cu 3 menii au venit cu propuneri va agricolă din llia posedă
te organice. In C.A.P. s-au nat. In legătură cu începerea luni mai devreme, adică la valoroase, ca să putem afir­ Nici la Leşnic nu s-au lu­ un televizor, care, ştie ori­
transportat în cîmp mai pu­ [la timp a semănatului, o (Urmare din pag. 1) de- suferit. In acest sens, 30 iunie. Treburile au in­ ma că celelalte două ferme at măsuri pentru reglemen­ cine, ce utilizări are. In pe­
aspecte
ţin de 60 000 tone gunoi de obligaţie elementară a con­ s-a întocmit la E.M. Deva trat în normal. Turnăm zil­ le vom finaliza cu cîte o lu­ tarea celor două lată de rioada actuală, cînd se pre-
sus.
mai
semnalate
grajd, reprezentînd sub 60 ducerilor C.A.P. şi I.A.S. — Nu ştiu la ce s-au gîn- o documentaţie pentru să­ nic cîte 30-35 mc de beton, nă înainte de termen. ce considerăm ca deosebit de i zintă şi lecţiile pentru lu-
la sută din prevederile pla­ este aceea de a prelua grab­ dlt cadrele tehnice atunci parea unui nou puţ, s-a ceea ce ne permite să luăm oportună intervenţia trustu­ I crătorii din agricultură, a-
nului. Există realmente con­ nic întreaga cantitate de să- cînd au dispus aplicarea depus la centrală şi din un nou avans la partea de Dar ca pe fiecare lui. ) cest televizor le-ar fi coope­
diţii ca, prin folosirea judi­ mînţă repartizată, constatîn- metodei actuale de exploa­ răspunsurile primite nu e- construcţiiHmontaj în vederea şantier există nn... ic ratorilor de mare folos. Fo­
cioasă a mijloacelor de trans­ du-se că pînă acum nu s-a tare — ne spunea minerul xistă şanse pentru ataca­ atacării mai devreme a lu­ cui al lui Pepelea los este un fel de a spune,
următorii
lucrării
în
port mecanice şi a atelajelor, ridicat nici 50 la sută din Constantin Oprişan. Este rea ani. Soluţii nu s-au crărilor de sistematizare. Am inserat gînduri şi deoarece el stă defect de
Chiar dacă la Bălata sta­
doi
pînă cel mai tîrziu la sfîr- cantitatea existentă. bună, de mare randament, Dacă încerci la Bălata să frînturi din munca celor pe­ ţ nu se mai ştie cînd. între­
diile fizice nu prezintă toc­
în
şitul acestei luni să fie fina­ Mecanizatorii sînt confrun­ dar trebuiau asigurate uti­ dat, problema rămînînd mi­ mai o astfel de situaţie, nu te strecori printre hale, fă­ ste 500 de constructori ce-şi barea ce se pune este : cît
Specialiştii
suspensie.
lizată acţiunea în toate coo­ taţi cu sarcina de a încheia lajele de perforare necesa­ se poate spune că nu sînt ră cizme, rişti să nu-ţi mai desfăşoară activitatea la Leş­ timp va mai servi acest te-
perativele agricole. Pe tere­ reparaţiile la utilajele agri­ re. Cele pe care le folosim nei spun că aşa nu se mai vizibile „garanţiile" că hale­ găseşti pantofii, şi asta de­ nic şi Bălata, la două mari ^ levizor ca mobilă de de­
nurile ce se vor cultiva cu cole şi de a le deplasa în în prezent au serioase de­ :poate lucra, deci se aş­ le vor Intra în funcţiune Ia oarece conducerea şantieru­ obiective agrozootehnice me­ cor ?
cartofi, este indicat să fie cooperativele agricole, unde fecţiuni, sînt perioade cînd teaptă un răspuns... practic. timpul prevăzut. lui s-a gîndit mai puţin la nite să ducă la îmbunătăţi­
date cîte 30-50 tone îngră­ să înceapă din plin lucrările pe un singur schimb nu Utilajele din uzina de Cele 8 hale ale fermei nr. importanţa căilor de acces. rea aprovizionării populaţiei \ CONTRAVENŢII © Petru
şăminte organice la hectar. agricole în cîmp. De aseme­ reuşim să batem decît 3-4 preparare trăiesc de pe o 1 (Complexul va avea în Camioane înţepenite în no­ judeţului şi ţării cu carne şi t Boantă, Ioan Fănic şi Nico- 7 au )
roi,
înecate
materiale
în
ouă de pasăre. Şi pentru că / lae Dobre din Petrila
Maximă atenţie necesită nea, reclamă urgenţă pro­ găuri, ceea ce este foarte zi pe alta. Graficele de re­ final 3 ferme de mărimi bălţi enorme, priviri pasive în construcţia celor două ţ tăiat ilegai arbori din pă- 1
lucrările de îngrijire a semă­ curarea derbicidelor şi în­ puţin. vizii şi reparaţii sînt făcu­ identice şi un abator) sînt din partea unor şefi de for­ mari complexe au intervenit dure. l-au „plătit" cu cîte /
năturilor de toamnă, care se cheierea angajamentelor de Improvizaţiile care s-au te doar în scripte, că prac­ „închise" complet, ceea ce maţii. elemente novatoare, credem o amendă de 150 lei ! ® ]
stabilesc diferenţiat de la o lucru în acord global cu făcut cu aceste utilaje, a- tic nu îşi permite nimeni permite desfăşurarea unui Zgura se aduce cu înceti­ că organizarea de către T.C. Petru Merean, şef de fermă k
tarla la alta, în urma con­ toţi cooperatorii. daptările ivite ca o strictă să oprească un utilaj-cheie, ritm susţinut în executarea nitorul, numeroşi construc­ Deva a unui schimb de ex­ la C.A.P. Unirea — brigada
trolului permanent făcut în Deoarece timpul este deo­ necesitate nu au rezistat în care ar întrerupe întregul lucrărilor de instalaţii meca­ tori nu au cizme de cau­ perienţă la cele două com­ Livezi —, a fost găsit fu-
flux de preparare.
cîmp de specialişti. Pentru sebit de favorabil efectuării majoritatea cazurilor. S-a — Şi reparaţiile care se nice şi electrice. ciuc. Ne roagă să interve­ plexe, cu alte şantiere din mînd în grajd. „Ideea" l-a
menţinerea rezervei de apă lucrărilor de îmbunătăţiri pornit pe ideea fabricării execută sînt făcute în ma­ Şeful şantierului nr. 2, in­ nim pentru a li se procura judeţ şi-ar dovedi din plin ^ costat de data asta o a-
în sol şi favorizarea dezvol­ funciare, în fiecare unitate unor perforatoare de tip re grabă — ne spunea ginerul Dan Cazan, ne asigu­ cizme. Şeful şantierului ne eficienţa. mendă. Să-i pară însă bi-
tării culturilor de păioase, se agricolă trebuie întreprinsă, greu la U.U.M.R. Crişcior. maistrul principal Ioan ră că montajul instalaţiilor i ne că a scăpat numai cu
cere avut în vedere ca pe acţiuni de masă la realiza­ S-au executat 21 de bucăţi, Cardoş. Lipsesc piesele de înregistrează um avans dc 4- ' atît !...
tarlalele cu plante slab ră­ rea desecărilor, amenajărilor dar care nu corespund din schimb, materialele necesa­ 5 zile la fiecare hală, că
sărite să nu se facă grăpări. şi reamenajărilor pentru i- punct de vedere funcţional. re pentru confecţionarea în centrala termică şi celelalte PROCESE © Cea de a |
O lucrare de primă impor­ rigaţii, îndiguirilor şi regula­ La uzină sînt trimise pen­ atelier a diferitelor suban- anexe ale fermei nu prezin­ 26-a butelie de aragaz pe 1
tanţă este efectuarea ogoa­ rizărilor cursurilor de ape. tru reparaţii 11 bucăţi, res­ samble. tă rămîneri în urmă. t care o fura i-a purtat ghi- ’
relor de primăvară pe toate Măsuri deosebite se cer a fi tul nu lucrează sau stau — Insistăm în prezent şi ^ nion lui Ecseley Ludovic din ^
terenurile rămase nearate luate în scopul ridicării po­ prin atelierul minei. Un Intervenţiile de ultimă la pozarea conductei de ali­ \ Petroşani. Apoi „ghinioane- (
din toamnă — aproape 3 000 tenţialului productiv al li­ perforator de tip greu nu oră la diverse utilaje, care mentare cu apă a abatoru­ le" s-au extins la Constan- J
) tin Muşa care vindea bute- \
hectare. Arăturile se vor e- vezilor şi păşunilor, efectu- poate fi reparat de 3 zile prezintă o uzură avansată, lui. Deşi această parte de o- s
fectua obligatoriu în agre­ înd cu operativitate întregul din cauză că lipseşte mate­ nu aduc nici o îmbunătăţi­ biect ţine de investiţia de la \ liile furate de Ecseley şi la k
abator — cu termen de pu­
re în fluxul de preparare.
gat cu grapa stelată, asigu- volum de lucrări stabilit. rialul din care trebuie con­ nere în funcţiune în 1975 — amatorii de chilipir (dacă 7
a
de
inter-
Imposibilitatea
rînd nivelarea şi mărunţirea Succesul deplin al tuturor fecţionat şurubul pentru vem la timp, dată fiind ca­ sîntem concentraţi asupra ) chilipir se numeşte să dai )
\
solului. Grăparea ogoarelor, acţiunilor ce trebuie realiza­ sania de avans. pacitatea redusă de pre­ lucrării pentru că ea con­ \ 1 700 iei pe o butelie). Pe
ce
folosind grapele cu disc în te în agricultură pentru ob­ se Una din în problemele cu parare în comparaţie cu diţionează punerea în func­ scurt : hoţul a fost condam­
legătură
ridică
agregat cu bare nivelatoare ţinerea unor producţii re­ transportul în subteran es­ producţia realizată de mi­ ţiune a fermei — ne spune \ nat la 5 ani închisoare,
şi grape cu colţi ficşi sau re­ cord depinde nemijlocit de te cea a capacităţii deja nă, trebuie să dea în con­ maistrul Nicolae Pascu. „negustorul" - la 3 ani şi
glabili, este o acţiune care interesul şi răspunderea pe reduse a puţului principal tinuare serios de gîndit fac­ ■— Am putea ataca şi lu­ 1 6 luni, iar unii cumpărători
trebuie realizată cu întreaga care o manifestă în aceste de extracţie. Greutăţile de­ torilor răspunzători, atît de crările rezervorului de apă I la amenzi şi confiscarea bu-
răspundere Paralel cu aceas­ zile conducerile unităţilor a- vin şi mai mari în perioa­ la E.M. Deva cit şi din şi ale staţiei de dedurizare, ) teliilor.
ta. in fiecare unitate trebuie gricole, specialiştii, coopera­ da următoare, cînd prin C.M. Deva. Tărăgănarea la dar beneficiarul nu ne-a în-
să se treacă cu toate forţe­ torii şi mecanizatorii pentru trecerea la orizonturile in­ infinit a rezolvării acestor mînat proiectele — afirmă | REPORTER
le la pregătirea terenului buna organizare a muncii ferioare aprovizionarea lo­ neajunsuri nu poate aduce maistrul llie Ciungu.
pentru semănatul culturilor şi folosirea cu randament curilor de muncă şi evacu­ decît perturbaţii în fluxul — Cu toate greutăţile pe
din prima urgenţă — ma­ maxim a potenţialului de area minereului vor avea de preparare. care ni le pune terenul des­ Un meseriaş harnic şi priceput, evidenţiat tună de lună în
zăre. ovăz şi măzăriche —. forţe şi mijloace mecanice fundat — revine în discuţie întrecerea socialistă : strungarul Nicolae Cîmpean, de la F.I.L.
Orăştie. Iată-1, în timpul lucrului, în atelierul de rcductorl.
acţiune ce se impune să fie de care dispun. . tovarăşul Dan Cazan. — ţin