Page 56 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 56
OKUBKZSraUUl
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 940 ® SIMBĂTĂ 16 FEBRUARIE 1974
u£^^tfaffgBTMU,y'»'/niesT. ^
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE
A
Bogată zi de lucru Toastul preşedintelui Suleiman Frangieh întâlnirea cu reprezentanţi
ai Camerelor de Comerţ
După primirea călduroasă Ceauşescu". In număr im (Urmare din pag. 1) contribuţia. Dreptul va sfîrşi xistă — condiţia umană este
făcută, joi, la Beirut, şefului presionant, muncitori şi spe prin a se prăbuşi şi prin şi ea indivizibilă. De aici, şi Industrie din Liban
statului român, tovarăşul cialişti ai atelierelor aclamă a dispărea, obligînd genera domnule preşedinte, necesîta-
Nicolae Ceauşescu, ziua de îndelung pe şeful statului Domnule preşedinte, ţia care creşte — copiii dum tea unei lumi a colaborării,
vineri a prilejuit o serie român. Preşedintele Consi Pacea mondială, această neavoastră şi copiii noştri în care fiecare stat, mare In cursul după-amiezii de mâne, cărora li s-au adre vestiţii reciproce în România
de contacte nemijlocite cu liului de administraţie, dr. aspiraţie atît de scumpă, este — să reia drumurile deja sau mic, să colaboreze cu vineri, preşedintele Consili sat, o deplină înţelegere a şi în Biban.
realităţile de azi ale Biba ing. Bucien Dahdah, încon astăzi ameninţată, deoarece bătute de înaintaşii lor şi să celelalte state, mari sau mici. ului de Stat, tovarăşul problemelor lor şi au bene Astfel, s-ar lua cu opti-,
nului — vizitarea unei mari jurat de membrii consiliului, încrederea în drept’ suferă o reconstruiască totul, într-o Şi cele două ţări ale noas Nicolae Ceauşescu, a avut o ficiat de o preţioasă colabo mism în considerare proiecte
epocă în care valorile ar tre
întreprinderi din capitală, salută cordial pe oaspeţii oarecare atenuare. Acest tre, care au cunoscut desti întîlnire la Palatul preziden rare, care le-a permis să-şi de investiţii în sectoarele
convorbiri oficiale la nivel români, invitîndu-i să vizi drept în care credem cu to bui să se înmulţească în loc ne atît de asemănătoare, pe ţial cu reprezentaţi ai dezvolte afacerile. Ba fel industrial şi turistic sub for
să se piardă.
înalt, întîlniri cu diferite teze atelierele. Pe parcursul ţii este acela care trebuie drumul amşhăciunii, vor tre Camerelor de Comerţ şi In stau lucrurile şi pentru or ma de societăţi mixte româ-
personalităţi ale vieţii poli vizitei şi apoi In sala de să comande forţei, iar nu a- Domnule preşedinte, bui să meargă împreună pe dustrie din Biban. ganismele române, care au no-libaneze, beneficiind de
tice şi economice libaneze. şedinţe a Consiliului de ad ceasta să primeze. Nenorocirile la ca:f; este calea înţelegerii pînă cînd Au participat Toufic Assaf, găsit în Biban parteneri co sprijinul financiar şi de teh
Pe platoul din faţa pala ministraţie — în faţa unor Astăzi, trăiesc în ţara expusă omenirea datorită vio va fi asigurată victoria drep ministrul industriei şi petro recţi şi diligenţi, parteneri nica pe care o pot oferi cele
tului prezidenţial asistăm, la splendide ornamente florale noastră mase de expatriaţi lării păcii sînt de o deosebită tului, fundament al păcii şi lului, Adnan Kassar, preşe care au acţionat cu tot su două ţâri ale noastre, asigti-
cea
ori
mai
reuşita
astfel
mică
rîndu-se
gravitate.
Şi
pe care forţa i-a izgonit din
pacea,
ca
şi
întocmai
care,
ora 8,30, la înălţarea pe ca alcătuite din garoafe roşii, patria lor, i-a spoliat de pă- dintre acestea nu constă în va domni fără să fie contes dintele Camerei de Comerţ fletul pentru promovarea cărei întreprinderi de acest
targe a drapelelor de stat galbene şi albastre — au loc mînturile lor, prejudiciin- frămîntările prin care trec tat sau nu va domni deloc. şi Industrie, Elias Sarchis, produselor româneşti nu nu gen.
ale României şi Bibanului, discuţii vii, legate de pro du-se astfel două drepturi popoarele: crize morale sau guvernatorul Băncii Centra mai în Biban, ci şi în alte In sfîrşit, pe plan regio
ceremonial care deschide, filul întreprinderii, de pro esenţiale — dreptul palesti ideologice, crize economice, Domnule preşedinte, le a Bibanului, preşedinţii ţări arabe şi într-o mare nal, noi nu putem decît să
aici, cea de-a doua zi a vi ducţie, de sistemul şi cri nienilor de a-şi păstra per ale căror ultime manifestări marilor companii comerciale parte a lumii. Aceste eforturi ne bucurăm de rezoluţia a-
zitei oficiale a preşedintelui teriile economice de organi sonalitatea, de a se bucura sînt problemele produselor îmi este deosebit de plăcut libaneze, conducătorii celor reciproce au dat roade şi, doptată de Federaţia Came
Nicolae Ceauşescu. zare, de executare a comen de dreptul lor la autodeter alimentare, ale petrolului. în să vă adresez încă o dată mai importante firme eco astfel, în cursul acestor ul relor de Comerţ, Industrie şi
urările mele de bun venit în
Coloana maşinilor oficiale zilor. minare şi de a nu dispărea aşteptarea redutabilei pro această ţară, al cărei presti nomice, numeroşi oameni de timi zece ani, am asistat la Agricultură a ţărilor arabe,
o creştere continuă a impor
se îndreaptă de la reşedinţă Adresîndu-se preşedintelui şi drepturile arabilor în Ie bleme a materiilor prime în giu se datorează în mare afaceri. turilor din România. Statis cu prilejul conferinţei care
Ba întîlnire au asistat per
spre centrul oraşului, unde Nicolae Ceauşescu, preşedin rusalim, acest oraş al cărui general. Aceste crize care se măsură prieteniilor sale — soanele oficiale române care ticile oficiale sînt elocvente s-a ţinut în aprilie 1973 la
preşedintele Conşiliului de tele Consiliului de adminis statut trebuie să răspundă întîlnesc pretutindeni de printre care el este mîndru îl însoţesc pe preşedintele în acest sens şi nu mai au Abu Dhabi, şi care se refe
Stat al României, Nicolae traţie al atelierelor evocă misiunii şi ideilor pe care le monstrează. prin adîncimea să numere şi ţara dumnea Nicolae Ceauşescu în vizita nevoie de comentarii. Astfel, ră în primul rînd la crearea
Ceauşescu, a depus o coroană tradiţiile de prietenie dintre simbolizează. Dacă întîieta- şi prin întinderea lor, spo voastră — şi care nu ezită, sa în Biban. în 1963. valoarea totală a a- unei Camere arabo-române
de flori la Monumentul sol Liban şi România, ce urcă tea dreptului nu este asigu rirea legăturilor dintre sta în măsura' mijloacelor sale, Salutînd prezenţa preşedin cestor importuri era de 17 care va constitui, după păre
datului necunoscut. In Pia departe în susul istoriei ce rată, aceasta ar însemna te şi societăţi şi dovedesc că, să-şi aducă întreaga contri telui Consiliului de Stat al milioane lire libaneze, iar în rea noastră, un factor pozi
ţa din faţa monumentului lor două ţări. „Nu vom uita compromiterea păcii şi a tot buţie la cauza dreptului şi României, Nicolae Ceauşescu, 1972, ele au atins cifra de 40 tiv în dezvoltarea .cooperării
era aliniată o gardă de o- niciodată domnule preşedinte ceea ce omenirea a creat şi aşa cum pacea este indivizi păcii. (Aplauze puternice, preşedintele Camerei de Co milioane dolari. Cît priveşte în toate domeniile. Pentru a
noare formată din ostaşi re- — a spus el — faptul că în la care ne-am adus şi noi bilă — ea există sau nu e- îndelungate). merţ şi Industrie’ din Biban, exporturile noastre, ele, din atinge un astfel de obiectiv
prezentînd toate armele for ţările române au văzut lu Adnan Kassar, a declarat: păcate, nu au urmat acelaşi a acţionat îndeosebi delega
ţelor militare libaneze. mina tiparului primele lu ritm de creştere, ceea ce ne ţia libaneză şi sîntem feri
P r e ş e d i n t e l e Nicolae crări în limba arabă, venite Excelenţă, face să dorim din tot sufle ciţi că eforturile noastre au
fost încununate de succes şi
Ceauşescu este însoţit, din de aici din Biban, după cum Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu In numele tuturor priete tul o atenţie deosebită din că a fost înfiinţată Camera
partea libaneză, de Nasri nu putem să nu vă împăr nilor libanezi aici de faţă şi partea dv. în acest domeniu. de Comerţ arabo-română.
Maalouf, ministrul apărării, tăşim acum sentimentele în numele meu personal, do Dorinţa noastră cea mai Cu acest prilej, aş vrea să
Aii Al Khalil, ministru de noastre de profundă şi sin (Urmare din pag. 1) teritoriale prin forţă şi con mărimea lor, să participe resc să vă urez bine aţi ve .sinceră este ca bunele relaţii aduc un vibrant omagiu exp
stat, şi de generalul Iskandar ceră admiraţie ce le nutrim sideră că este necesar, în activ la găsirea celor mai nit în Biban, atît dv., cît şi dintre oamenii de afaceri li erienţei sale preşedintelui
Ghanem, comandantul-şef al pentru calităţile dumnea bători această dată istorică, vederea unei păci drepte şi corespunzătoare soluţii. In membrilor onoratei dv. de banezi şi întreprinderile ro Ceauşescu, marele om de
armatei.. voastră de eminent om de doresc numai să menţionez trainice în Orientul Mijlociu, această direcţie, România legaţii. Cu aceeaşi ocazie, mâne să rămînă cele mai' stat şi marele militant cape
cordiale şi cele mai strînse,
Şeful statului român trece stat şi conducător politic". faptul că întreaga economie ca Israelul să se retragă din consideră că ţările mici şi doresc să vă exprim via şi ca eforturile depuse de li a dezvoltat România pe ca
în revistă garda de onoare. In aplauzele celor prezenţi, românească s-a dezvoltat în teritoriile ocupate. (Aplauze mijlocii trebuie să participe noastră apreciere pentru in banezi pentru promovarea re noi o cunoaştem, şi poli
Răsună solemn acordurile p r e ş e d i n t e l e Nicolae aşa fel îneît industria produ îndelungate). mai activ la viaţa interna teresul pe care îl purtaţi e- produselor româneşti, în ticii înţelepte şi clarvăzătoa
imnurilor de stat ale celor Ceauşescu răspunde gazdelor: ce astăzi de 28 de ori mai Am salutat acordurile pri ţională pentru a asigura res conomiei libaneze, invitîn- special în ţările arabe, să fie re a scumpului nostru pre
două ţări. „Vă mulţumesc pentru aces mult decît acum 30 de ani. vind dezangajarea între E- pectarea dreptului fiecărui du-ne să vă întîlnim în a- în continuare apreciate şi şedinte, excelenţa sa domnul
Frangieh.
Un copil, îmbrăcat în uni te cuvinte la adresa priete Pe această bază au putut ;gipt şi Israel, considerind popor de a fi pe deplin stă- ceste locuri. drepturile lor să fie prote Suleiman politici, Bibanul Graţie
este
acestei
forma trupelor de blindate, niei dintre România şi Bi creşte continuu bunăstarea aceasta ca un pas spre o pîn pe destinele sale, de a-şi Excelenţă, jate. pe cale de a cunoaşte o eră
oferă preşedintelui Nicolae ban. Mi-a făcut o mare plă şi fericirea întregului nostru soluţionare definitivă. Sîntem făuri viaţa aşa cum o do-, Begăturile tradiţionale ca Excelenţă, de prosperitate şi expansiu
reşte,
Ceauşescu un buchet de cere să vizitez această com popor. Aşa se şi explică fap de părere că trebuie depuse din afară. fără nici un amestec re unesc Republica Socialis Prin vocaţia şi prin natu ne economică rar egalată.
tul că întregul popor sprijină
flori. panie. Avem. Impresii plă ferm politica internă şi ex eforturi pentru a se realiza Noi apreciem că trebuie tă România şi Bibanul nu ra sa, Bibanul a primit în Excelenţă,
datează de ieri şi, în cursul
între
şi
dezangajarea
cele
Se intonează imnul eroilor; cute. Intr-adevăr, între ţă ternă a statului nostru, este lalte state şi a se ajunge la să crească şi mai mult ro ultimelor decenii, aceste le totdeauna favorabil orice ini In calitatea mea de purtă
preşedintele Consiliului de rile noastre sînt tradiţii ve hotărât să facă totul pentru negocieri pentru soluţionarea lul Organizaţiei Naţiunilor gături nu au încetat să se ţiativă vizînd consolidarea tor de cuvînt al colegilor
Stat al României depune chi de colaborare. Sper că a o realiza în viaţă. deplină a situaţiei din O- Unite, al altor organisme dezvolte şi să se consolideze, legăturilor de prietenie şi de mei, şi de reprezentant al
coroana la monument şi vizita pe care o facem a- rientul Mijlociu. internaţionale în soluţiona graţie dinamismului oameni cooperare cu toate ţările. organizaţiilor economice li
păstrează un moment de re cum în Biban, convorbirile Domnule preşedinte, rea problemelor care con lor de afaceri libanezi şi co Ba fel stau lucrurile şi cu baneze, ţin să vă spun încă
culegere. cu preşedintele dumneavoas Trăim o epocă de pline Ne-am pronunţat şi ne fruntă omenirea. operării organismelor compe România, în special ca ur o dată cît de fericiţi sîntem
Apoi, şefului statului român tră vor contribui la extinde transformări în toate dome pronunţăm pentru o partici In problemele subdezvoltării, tente române. Această coo mare a decretului referitor de a vă avea printre noi şi
pare şi a altor state din a-
îi sînt prezentate celelalte rea colaborării noastre şl niile de activitate. Sîntem ceastă zonă, din Europa şi în sprijinirea ţărilor rămase perare a contribuit în cea la constituirea, organizarea cît de mult apreciem această
persoane oficiale libaneze sper să găsim căi de con contemporanii uriaşei revo Africa, la conferinţa de la în urmă,’ pentru a se asi mai mare măsură la avîntul şi funcţionarea întreprinderi întîlnire, care va contribui,
care iau parte la ceremonie: lucrare şi cu compania luţii tehnico-ştiinţifice. Tot Geneva. gura un progres rapid eco- la care sîntem astăzi mar lor mixte în Republica So sîntem siguri, la întărirea le
şeful Statului Major al Ar dumneavoastră. Aş dori ca odată însă, sîntem şi con nomico-social, sînt necesare tori. cialistă România. găturilor ce unesc ţările
matei, ofiţeri superiori, co realmente să dezvoltăm şl temporanii unbr profunde Dar, pentru a se realiza eforturi susţinute, acesta Tr,------------ > • ' •• •
mandanţi ai tuturor armelor, să întărim cooperarea dintre transformări sociale, ai in o pace dreaptă şi trainică în constituind unul din factorii
guvernatorul oraşului Bei popoarele noastre, să con tensificării luptei popoarelor Orientul Mijlociu, trebuie so primordiali pentru înfăptu
problema
popo
şi
rut. tribuim la cauza păcii şi co împotriva dominaţiei şi asu luţionată palestinian. întotdea irea unei lumi mai bune şi
rului
Un mare număr de locui laborării în lume". pririi. pentru dreptate socia una, România s-a pronunţat mai drepte. In acest sens.
tori ai capitalei, aflaţi în Gazdele prezintă tovarăşu lă, pentru o lume mai bună. apreciem că ţinerea unei
(Aplauze).
piaţa unde a avut loc so lui Nicolae Ceauşescu o fo- pentru dreptul poporului pa sesiuni extraordinare pe pro
lemnitatea, aclamă călduros tografie-portret a sa, cu ru In lume s-au produs lestinian de a-şi hotărî or blemele materiilor prime, a-
pe preşedintele Nicolae gămintea de a le face o- schimbări în raportul de ganizarea sa, sale. corespunzător le energiei, ale subdezvol
(Aplauze
năzuinţelor
Ceauşescu. noarea de a o semna. Mul forţe şi ele se accentuează. îndelungate). Desigur, este o tării este o necesitate, pen
Coloana maşinilor oficiale ţumind, preşedintele Consi S-aft obţinut paşi pe calea problemă a poporului pales tru a da posibilitatea tutu
unei politici noi de destin
sgîndreaptă apoi spre zona liului de administraţie de dere şi colaborare între po tinian să hotărască cum să-şi ror statelor de a-şi spune
din apropierea aeroportului clară: „Vreau să vă asigur, poare. Dar trebuie să spu organizeze viaţa viitoare. părerile asupra acestor pro
internaţional Beirut, unde domnule preşedinte, cît de nem deschis că sîntem de Dar, după părerea noastră, bleme de o importanţă vi
sînt vizitate Atelierele de re înaltă şi de extraordinară abia la începutul acestei noi tală pentru omenire.
paraţii şi asistenţă pentru este cota admiraţiei tuturor orientări în viaţa interna constituirea unui stat pales Aş dori să menţionez cu
avioane ale companiei ae cetăţenilor Bibanului faţă ţională, că pentru a asigura tinian este o necesitate pen multă satisfacţie că repre
riene naţionale „Middle de dumneavoastră". tru ca acest popor să-şi zentanţii noştri, guvernele
deplin
al
East Airways" (MEA). Ba plecare, asistăm din triumful accentuarea noii po poată duce o şi viaţă liberă, ţărilor noastre au conlucrat
o
independentă
pentru
litici,
cursului
în
înaltului oaspete român i se nou la o caldă manifestare destinderii este nevoie, după pace trainică în Orientul activ cadrul viaţa internaţională,
Na
Organizaţiei
în
face o primire entuziastă. de simpatie din partea mun părerea noastră, ca toate po Mijlociu. ţiunilor Unite, în soluţiona
Ba intrarea în incinta între citorilor şi specialiştilor fa poarele să acţioneze cu fer Sînt probleme şi în Eu rea multor probleme. Aş dori
prinderii, pe o mare pancartă ţă de conducătorul statului mitate pentru a contribui la ropa. Este adevărat, s-au să exprim speranţa şi con
instaurarea unei lumi mai realizat paşi spre destindere. vingerea mea, chiar, că şi
sînt scrise în limba română român. Aceeaşi atmosferă a-
drepte şi mai bune. Mai sînt A început conferinţa general- în viitor reprezentanţii noş
cuvintele: „Fiţi binevenit în veam s-o reîntîlnim şi de-a popoare care gem sub do europeană. Noi considerăm tri, popoarelor noastre vor
mijlocul nostru, mult stimate lungul traseului străbătut de minaţia colonială şi trebuie deosebit de important înche conlucra şi mai activ în a
domnule preşedinte Nicolae coloana oficială spre reşedinţă. să declar că România spri ierea cu succes a acestei contribui la realizarea unei
jină activ lupta de eliberare conferinţe, care să ducă la lumi a colaborării şi păcii.
naţională a acestor popoare, consolidarea securităţii în Sper că convorbirile care
A pornind de la convingerea Europa, la realizarea unor le vom avea, înţelegerile
trebuie
că
întâlnirea tovarăşului colonialismul lichidat definitiv relaţii noi între popoarele con care le vom realiza cu acest
prilej vor da un nou impuls
şi
orice
formă
care
să
asigure
tinentului,
de asuprire naţională. fiecăruia mai multe posibili dezvoltării relaţiilor economi
Sînt încă zone, cum este tăţi de a-şi concentra for ce, tehnico-ştiinţifice şi în
Nicolae Ceauşescu şi Orientul Mijlociu unde si ţele în direcţia, dezvoltării, noastre. domenii dintre ţările precedent, a îost ne i%i ta mult şi nu vum meu iicn-iu-
alte
I tuaţia se menţine destul de în fără teama vreunei agresiuni. Cu aceste gînduri am ve sută. Dezvoltăm şi agricultu naliza propriile noastre în pentru j.--
O Europă, în care vor trium
cordată. Existenţa acestei stări nit în frumoasa dumnea ra. Aceasta creează condiţii treprinderi. In ce priveşte voltare a colaborării. Eu a
cu Yasser Arafat de încordare, menţinerea sub fa relaţiile de colaborare, va voastră ţară şi dorim ca co pentru o participare mai ac beneficiile, depinde de felul termina pentru a lăsa posi
bilitatea,
dacă
sînt
probleme
o
exercita'
influenţă
puter
ocupaţie de către Israel a
unor teritorii arabe nu face nică asupra întregii vieţi laborarea noastră să fie în tivă la activitatea comercia cum vom lucra. Şi noi sîn sau lucruri care vă intere
noas
lă internaţională.
interesul
popoarelor
decît să perpetueze pericolul internaţionale. tre, în interesul înţelegerii tem interesaţi să la obţinem sează în mod deosebit, să
aceste
beneficii
sporite
continuu al unui nou con In reglementarea multiplelor şi păcii în întreaga lume. In ultimii ani am adoptat discutăm asupra acestora.
(Urmare din pag. 1) pentru poziţia şi activitatea flict. România s-a pronunţat probleme care preocupă o- hotărîrea de a trece la for investiţii — şi ştiu că şi Să facem totul ca şi pe
intensă desfăşurată în pro şi se pronunţă cu hotărîre menirea este necesar ca toa Pentru această colaborare, me noi în această colabora dumneavoastră. linie economică să contri
rientul Mijlociu, realizarea blemele Orientului Mijlociu, împotriva oricăror cuceriri te naţiunile, indiferent de pentru pace. (Aplauze pu re, inclusiv la înfiinţarea de Deci. am dori ca — în’ buim la dezvoltarea colabo
unei păci drepte, trainice, în Yasser Arafat şi ceilalţi ternice, îndelungate). societăţi mixte de cooperare spiritul relaţiilor bune în rării între popoarele noastre.
această zonă şi reglementarea membri ai delegaţiei au dat în producţie. Greăm aseme domeniul economic, dealtfel (Aplauze).
problemelor poporului pales o înaltă apreciere acţiunilor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nea întreprinderi şi în Româ 4
tinian în spiritul intereselor şi iniţiativelor întreprinse de nia, dar acceptăm asemenea * ★
şi aspiraţiilor sale naţionale. România, personal de şeful întreprinderi în alte state, Intîlnirea a prilejuit un
Reafirmînd hotărîrea Ro statului român, în vederea a primit o delegaţie a Partidului inclusiv în ţările în curs de dialog viu, alert, în cadrul continuă creştere, calitatea
mâniei de a-şi aduce, în găsirii căilor de rezolvare a dezvoltare. căruia reprezentanţii marilor produselor româneşti.
continuare, contribuţia sa situaţiei din această parte a In convorbirile pe care firme libaneze şi-au mani Participanţii la discuţii au
activă la soluţionarea situa lumii. Conducătorii Organi Comunist Libanez le-am avut astăzi cu pre festat dorinţa de a dezvolta mulţumit călduros şefului
ţiei din Orientul Mijlociu, şedintele Frangieh, cu pri schimburile de mărfuri cu statului român pentru soli
tovarăşul Nicolae Ceauşescu zaţiei pentru Eliberarea Pa mul ministru, am ajuns la România şi colaborarea în citudinea sa, pentru răs
a exprimat şi cu acest pri lestinei au evocat cu satis Vineri după-amiază, tova tovarăşul Cornel Burtică, ţ In timpul convorbirii a înţelegere deplină cu privi producţie cu întreprinderile punsurile date, pentru im
lej solidaritatea Partidului facţie solidaritatea poporului răşul Nicolae Ceauşescu, se membru supleant al Comite fost exprimată dorinţa reci re la extinderea relaţiilor de româneşti, de a înfiinţa so portanta la contribuţie personală
dezvoltarea
relaţii
adusă
Comunist Român şi a poporu român cu cauza palestiniană, cretar general al Partidului tului Executiv, secretar al procă de a dezvolta în con colaborare între ţările noas
lui român cu lupta dreaptă subliniind rolul deosebit pe Comunist Român, a primit o C.C. al P.C.R. tinuare relaţiile dintre Parti tre. Primul ministru ne-a cietăţi mixte şi de a-coopera lor economice bilaterale, fac
seamă
şi vorbit de faptul că un nu
dusă de poporul palestinian, care l-a jucat România în delegaţie a Partidului Comu Membrii delegaţiei au a- dul Comunist Român şi măr foarte mare de libanezi pe terţe pieţe, apreciind dez tor de ascendentă în a evoluţia
legă
continuu
pentru dreptul său la auto sprijinul afirmării aspiraţiilor nist Bibanez, compusă din dresat un călduros salut to Partidul Comunist Bibanez. trăiesc în diferite ţări şi că voltarea economică a ţârii turilor prieteneşti dintre
determinare, pentru rezolva legitime ale poporului său, Nadim Aboul Samad, mem varăşului Nicolae Ceauşescu Au fost abordate, de aseme I joacă în acestea un rol im noastre, potenţialul său în România şi Biban.
bru al Biroului Politic, secre
conducerii
partea
parti
din
în
probleme
ale
rea problemelor sale în con recunoaşterii dreptului de tar al C.C. al Partidului Co dului, a comuniştilor liba nea, probleme îndeosebi situaţiei portant tocmai şi comerciale.
le
re
economice
internaţionale.
formitate cu interesele na a dispune de o viaţă liberă, munist Bibanez, Artin Ma- nezi, apreciind că vizita pe feritoare la situaţia din O- Ţinînd seama şi de preocu
ţionale. independentă. doian, membru al Biroului care o face în Biban repre rientul Mijlociu. parea României de a dezvol Dineu oficial oferit
Adresînd profunde mulţu Convorbirea s-a desfăşurat Politic, şi J. Farhat, membru zintă o contribuţie impor Primirea s-a desfăşurat în ta relaţiile cu aceste ţări,
al C.C. al Partidului Comu
miri secretarului general al într-o atmosferă cordială, nist Bibanez. tantă la dezvoltarea legătu tr-o atmosferă caldă, tovără am ajuns la concluzia că e-
rilor de prietenie dintre cele
perspective
de
xistă
bune
Partidului Comunist Român prietenească. Ba primire a participat două ţări şi popoare. şească. extindere a colaborării din- de preşedintele
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Nicolae Ceauşescu
Vineri
s-a întâlnit a primit pe secretarul general Consiliului seara, Stat preşedintele ministrul ministrul turismului,
Michel
justiţiei,
de
al
Re
Sassin,
publicii
România,
Nicolae
tovarăşul Socialiste Ceauşescu Kamel Azzaad, preşedintele
alte
Deputaţilor,
Camerei
cu Emile îorbey, secretar al C.C. a oferit un dineu oficial, în personalităţi ale vieţii poli
ai Partidului BAAS saloanele Beirut, în preziden cultură, oameni de ştiinţă' ma
Palatului
tice.
şi
ţial
din
onoarea
conducători
ai
al Partidului Socialist Progresist Vineri după-amiază, tova Ceauşescu, acţiune politică care militează în direcţia preşedintelui Republicii Bi Beirut, precum şi şefii mi
firme
economice
din
rilor
ban, Suleiman Frangieh.
răşul Nicolae Ceauşescu, se de semnificaţie pentru dez promovării principiilor noi Au luat parte Takieddine siunilor diplomatice acre
Vineri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Emile şi înţelegerile stabilite între cretar general al Partidului voltarea relaţiilor româno- în relaţiile internaţionale Solh, preşedintele Consiliu ditaţi în capitala libaneză.
Nicolae Ceauşescu, secretar Torbey a evocat amintirile Biban şi România, dezvolta Comunist Român, preşedin libaneze, Assem Kansou a In timpul întrevederii, au lui de Miniştri, Fouad Ghosn Au luat parte Cornel Bur
general al Partidului Co deosebit de frumoase din rea relaţiilor de colaborare tele Consiliului de Stat, s-a exprimat stima şi aprecierea fost abordate probleme ale vicepreşedinte al Consiliului tică, _ membru supleant. al
munist Român preşedintele timpul călătoriei făcute în dintre cele două ţări şi po întîlnot — la reşedinţa rezer Partidului BAAS faţă de po situaţiei internaţionale, sub- de Miniştri, Fouad Naffah, Comitetului Executiv, secre
Consiliului de Stat, a primit România în cursul anului poare. vată în timpul vizitei în Bi litica internaţională promo liniindu-se interesul pentru ministrul afacerilor externe, tar al C.C. al P.C.R., fon
la reşedinţa sa din Beirut trecut, impresiile sale pro Mulţumind, t o v a r ă ş u l ban — cu Assem Kansou. vată de Partidul Comunist afirmarea raporturilor de tip Nasri Maalouf, ministrul apă Păţan, vicepreşedinte al Con
pe Emile Torbey, secretar al funde despre marile realizări Nicolae Ceauşescu a apre secretarul general al Parti Român, de România, respec nou între state. rării, Bahige Takieddine, mi siliului de Miniştri, ministrul
C.C al Partidului Socialist. obţinute de poporul român ciat pozitiv vizita sa în Li dului BAAS. tul şi profunda admiraţie S-a relevat, totodată, do nistrul de interne, Edmond comerţului exterior, G°orge
Progresist. in opera de construcţie so ban. con vorbirile purtate cu' Ba întîlnire au participat pentru activitatea laborioasă rinţa dezvoltării legăturilor Rizki ministrul educaţiei na Macovescu, ministrul aface
Au asistat tovarăşii Corne! cialistă. preşedintele Suleiman Fran tovarăşii Cornel Burtică, a secretarului general al dintre cele două partide, ho ţionale, Nazih Al Bizri, mi rilor externe Nicolae Doi-
Burtică membru supleant al Dînd o înaltă aprecieri' gieh şi alţi conducători li membru supleant .al Comite P.C.R., pentru iniţiativele sa- tărîrea comună de a-si adu nistrul economiei, .Toseph caru şi Mircen Maliţn, con
Comitetului ’ Executiv, secre prezenţei tovarăşului Nk'o1h< banezi exprimîndu-şi con tului; Executiv, secretar al ie vizînd soluţionarea pro ce contribuţia la lupta îm Skaff, ministrul resurselor silieri ai preşedintelui Con
tar al C.C. a: PC.R. şi Geor- Ceauşescu în -Biban, secreta vingerea că ele vor duce la C.C. al P.C.R., şi George blemelor cu care este con potriva imperialismului, co hidraulice şi electrificării, siliului de Star., Mihail Le
rul C.C al Partidului So intensificarea colaborării, pe fruntată contemporaneitatea,
ge Macovescu. membru al Macovescu, membru al C.C. lonialismului şi neocolonia- Hassan Rifai, ministrul pla vente, ambasadorul României
cialist Progresist a subliniat multiple planuri între Ro pentru poziţia constructivă lismului. în Biban.
C.C. al P.C.R. că atît el, cît şi partidul că mânia şi Biban. al P.C.R. în reglementarea politică a întrevederea s-a desfăşurat nificării, Tony Frangieh, mi Dineul oficial s-a desfă
Mulţumind pentru onoarea ruia îi aparţine vor sprijini Prirrtirea s-a desfăşurat Salutînd vizita în Li situaţiei din Orientul Apro într-o atmosferă caldă, prie nistrul poştelor şi telecomu şurat într o atmosferă de
de a fi primiţ de tovarăşul fără rezervă, toate acordurile într-o atmosferă prietenească. ban a tovarăşului Nicolae piat, pentru consecvenţa cu tenească. nicaţiilor, Kazem El Khalil, caldă prietenie.
Redacţia şi administraţia ziarului? Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. (Telefoane: 72138 (economic), 11’588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.