Page 57 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 57
VIZITA TOVARĂŞULUI
Proletari din toate iărlle, unljl-vă I
Întîlnire între preşedintele Nicolae Ceauşescu
şi preşedintele Suleiman Frangieh
Simbătâ dimineaţa, a avut Stat al Republicii Socialiste Intîlnirea dintre cei doi
loc la Palatul prezidenţial România, Nicolae Ceauşescu, preşedinţi s-a desfăşurat în-
Baabda o nouă întîlnire între şi preşedintele Republicii Li tr-o atmosferă de caldă cor
preşedintele Consiliului de ban, Suleiman Frangieh. dialitate.
ANUL XXVI Nr. 5 941 DUMINICA 17 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
încheierea convorbirilor oficiale
Î n cml XXX ol Eliberării şl Congresului d Xf-ba d P.O, Perfecţionarea pregătirii Sîmbătă seara, la Palatul niştri, ministrul comerţului lui român în Republica Li
prezidenţial Baabda, s-a des exterior, George Macovescu, ban.
făşurat ultima rundă a con ministrul afacerilor externe, In încheierea convorbirilor
profesionale a lucrătorilor vorbirilor oficiale dintre pre consilieri şi experţi, ilar din a fost adoptat Comunicatul
şedintele Consiliului de Stat partea libaneză Takieddine comun privind convorbirile
din industria extractivă al Republicii Socialiste Solh, preşedintele Consiliului dintre preşedintele Consiliului
România, Nicolae Ceauşescu. de Miniştri, Fouad Naffah, de Stat al Republicii Socialiste
ministrul
afacerilor
şi preşedintele Republicii Li Antoin Fadal. secretar externe, România, Nicolae Ceauşescu,
gene-,
ban, Suleiman Frangieh.
partici
La
au
convorbiri
Frangieh.
Suleiman
do
RMLIUM UE Angajamente entuziaste Instruirea pat, din partea română, to ral a. i. la Ministerul Aface- şi preşedintele Republicii Li
ban,
riElor Externe, şi alte persoa
cument care va fi dat pu
ne oficiale.
varăşii Cornel Burtică, mem
bru supleant al Comitetului Cei doi preşedinţi au ex blicităţii. s-au desfăşu
ConvorbiriAe
primat
DE U BUM permanentă Executiv, secretar al C.C. al zultatele satisfacţia pentru re lă, prietenească. atmosferă cordia
într-o
rat
fructu
deosebit
de
vicepre
Păţan,
Ion
P.C.R.,
oase ale vizitei şefului statu
şedinte al Consiliului de Mi
BRAD. In cadrul de asemenea, s-au Ilea fri Nicolae Aproape toate caracteristi
X.M. Barza, colecti realizat cu 60 ml Jurca. cile noi ale societăţii contem
vul de muncă al mal mult. Din echipa mine Trustul de construcţii Deva porane pot fi puse In legătu
raionului Carpen Ba filonul nr. 4, rului Teodor Feier ră directă cu problema in
obţine zi de zl noi orizontul l Mal, lu fac parte şi mine struirii permanente. Ba E.M.
succese in muncă, crează echipa con rii Nicolae Ştefan ■ Devansarea termenelor de punere in funcţiune cu Bupenl activitatea de perfec Decernarea titlului de Doctor Honoris Causa
reallztnd importan dusă de minerul şl Tralan Costlna. ţionare a muncitorilor a fost
te cantităţi de mi Ioan Costilna, oare De la începutul a- 10-30 iile a noilor obiective industriale şi social-eulturale pre abordată in contextul unui
nereu peste preve împreună cu orta nulul, ei au reuşit văzute pentru 1974 : program de măsuri privind
deri. De la Înce cii săi a obţinut să depăşească sar — cu 30 de zile la căminul de nefamilişti Brad ; dezvoltarea industriei extrac al Universităţii libaneze
putul anului, mi succese de presti cinile de plan la — cu cite 10 zile la şcolile cu 24 săli de clasă de la Deva tive. In cadrul acestui pro
nerii de aici au a- giu, planul de pre metal cu peste 30 gram, care prevede promo
slgurat obţinerea gătiri fiind între la sută. In conti şi Petroşani ; varea sistematică a progresu
peste prevederi cu cut cu 9 la sută. nuare slnt vizate — cu 60 de zile la complexul Leşnic şi 45 de zile la com lui telinico-ştiinţlHc In pro preşedintelui Nicolae Ceauşescu
21,9 la sută mal Cu succese asemă noi posibilităţi de plexul Bălata. cesul de extracţie ţi prepara
mult minereu declt nătoare se prezin creştere a produc re, modernizarea fluxului
prevedeau sarcinile tă $1 oamenii din tivităţii muncii şl ■ Creşterea gradului de industrializare in construcţia de tehnologic existent şl intra Ziua de sîmbătă — cea în faţa clădirii universităţii Khalil, ministru de stat, de
perioadei. Ba lucră echipa minerului reducerea cheltuie locuinţe la 65 la sută, prin extinderea folosirii prefabricatelor rea in funcţiune ia unor o-
rile de înaintare, Ioan Fărău, Tralan lilor de producţie. din industrie şi unităţile proprii. blective noi, se pune un ac de-a treia zi a vizitei pre o gardă militară prezintă o- prof. dr. Edmond Naim, rec
universităţii
libaneze,
■ Extinderea formei de salarizare in acord global la cel cent deosebit ţi pe structu şedintelui Nicolae Ceauşescu norul. Este intonat Imnul de torul întreg senatul universi
ra calitativă a forţei de mun
al
de
Republicii
Socialiste
Stat
puţin 80 la sută din efectivele trustului. că, structură ce se realizea în Liban — a prilejuit unul tar. In semn de omagiu adus
B Economisirea unor cantităţi de materii şi materiale : ză pc două căi aparent dis dintre cele mai emoţionante România.
tincte. dar care, In fond, se
— 25 tone metal ; află intr-o strinsă dependen momente: decernarea titlului La intrarea în universita înaltului oaspete, rectorul şi
— 30 mc lemn ; ţă funcţională — pregătirea de Doctor Honoris Causa al te, preşedintele Nicolae ceilalţi membri ai Senatului
' — 100 tone ciment ; profesională proprlu-zlsă pro şl Universităţii libaneze şefu Ceauşescu este întâmpinat cu poartă tradiţionala togă u-
perfecţionarea
pregătirii
— 250 000 bucăţi cărămidă. fesionale. lui statului român. căldură de ' ministrul educa niversitară.
Problema perfecţionării In momentul sosirii pre ţiei naţionale al Libanului,
muncitorilor noştri nu este şedintelui Nicolae Ceauşescu, Edmond Rizki, dc Aii Al (Continuare in pag. a 4-a)
F. I. L. Brad numai o problemă foarte im
deosebit
de
portantă.
cl
şl
complexă, dat fiind faptul
că In categoria muncitorilor CUVINTUL TOVARĂŞULUI
Adunarea generală a oamenilor muncii de la F.I.L. Brad necalificaţi şl calificaţi exis
a aprobat următoarele angajamente pentru 1974 : tă o situaţie extrem de di 9
B Realizarea unei producţii globale şi marfă cu 3 la versificată ca vfrstă şi pre
gătirea de bază. De aceea,
sută mai mare decit prevederile planului. conţinutul programelor de NICOLAE CEAUSESCU LA
B Planul de producţie pe primii 4 ani ai cincinalului va perfecţionare a muncitorilor
fi realizat pînă la 23 August 1974 în cinstea celei de-a XXX-a îl constituie ţi dezvoltarea în 9
perfecţionarea
continuare
aniversări a eliberării patriei. cunoştinţelor şi aptitudinilor
B Introducerea in fabricaţie a 17 produse noi. Livrarea acestora. Este important ca UNIVERSITATEA LIBANEZĂ
către comerţul socialist a unui volum suplimentar de mărfuri în primul rînd să se insis
te pe însuşirea acelor cunoş
- în valoare de 1 milion lei. tinţe şi aptitudini de care
B Realizarea unei producţii suplimentare la export in va au nevoie pentru stăpînirea
loare de 50 000 lei valută. noilor metode şi procedee de Domnule rector, bunăstarea şi fericirea poporu împreună pentru eliberarea
muncă, pentru deservirea, Domnilor miniştri, lui meu, împotriva exploatării naţională, şi istoria a de
B Extinderea cooperării cu întreprinderile republicane şi întreţinerea şi îngrijirea ma
Echipa comunistului Teodor Gostian, de la turnătoria de fon realizarea de lucrări în valoare de 3,5 milioane lei. şinilor, instalaţiilor şi dispo Domnilor ambasadori. şi asupririi, pentru dreptate so monstrat că, atunci cînd po
tă a C.S.H., dă piese turnate de bună calitate, fiind fruntaşă B Reducerea preţului de cost peste sarcina planificată zitivelor. Domnilor membri ai Con cială şi naţională, pentru poarele sînt hotărîte să-şi
In producţie. cu 0,5 la sută. Alegerea şl aplicarea celor siliului universitar, prietenie şi colaborare între apere independenţa, să devină
Foto: N. NEGRU mai corespunzătoare forme şl Doamnelor şi domnilor. popoare, fără deosebire dc libere, să-şi făurească o
B Economisirea anuală a 49 560 kWh energie electrică metode de perfecţionare în
şi 86 tone combustibil convenţional. procesul muncii depinde în credinţe religioase şi concep viaţă aşa cum o doresc ele,
esenţă de nivelul de califi Este pentru mine o mare ţii filozofice, pornind de la nu există forţă în lume. care
care care trebuie atins, cinste şi plăcere de a primi
Conform dezvoltării în per astăzi acest înalt titlu. de necesitatea unei cooperări să le menţină sub asuprire
spectivă. Formele de perfec
Plenara Consiliului ţionare utilizate la E.M. Bu '„Doctor Honoris dumneavoastră. care bunăstarea fiecărei na şi dominaţie. (Aplauze). şi-a ales
sâ
asigure
prosperitatea
al
Causa"
şi
român
Poporul
universităţii
penl sînt : instruirea la locui
de muncă sub controlul şefu
judeţean al mmn srt li forţa lui direct, programe persona- Consider aceasta ca o expre ţiuni, a întregii omeniri. popoare un drum nou încă acum 30
adevărat
că
Este
de ani, a păşit pe calea con
prietenie
de
sie
a
relaţiilor
IOSIF FURNEA, şi colaborare dintre popoa le noastre — român şi liba struirii societăţii noi, socia
Frontului Unităţii Di mm A MECIULUI responsabil cu probleme rele român şi libanez, ca o nez — se cunosc de mult. Au liste. Doresc să vă împărtă
a
timp
apreciere
asupri
cunoscut
mult
po
activităţii
de invăţămînt la
şesc
—
care
dumneavoastră
rea străină şi s-au întîlnit în
porului român pe calea fău
Socialiste E. M. Lupeni ririi orânduirii socialiste. unele împrejurări. Acum a- mi-aţi făcut cinstea de a-mi
acorda acest titlu — că în
proape 300 de ani, în Româ
Văd în aceasta şi o apreoie-
Am ascultat cu mult inte Muncii" clasa f. despre 'de critic, de analiză profundă a (Continuare in pag. a 3-a) re a felului în care personal nia s-au tipărit în limba ara
res darea de seamă prezen păşirea substanţială a sarci ceea ce nu a fost bun, de am acţionat şi acţionez pentru
Ieri, a avut Ioc la Deva tată în faţa adunării gene nilor de pl'an şi 'a angaja bă unele lucrări. Am luptat (Continuare In pag. a 4-a)
plenara Consiliului judeţean rale a reprezentanţilor oa mentelor asumate în marea angajare pentru dezvoltarea
ai Frontului Unităţii Socia menilor muncii de la C.S. întrecere socialistă, despre şi perfecţionarea activităţii
de viitor au purtat şi luări
liste. Hunedoara de către ing. Cos- numeroasele preocupări, ac- le la cuvînt. S-a accentuat
Plenara, la lucrările că tache Trotuş, directorul com asupra problemelor principa OMAGIU CEFERIŞTILOR
reia au luat parte membrii binatului. La sfîrşit am ră le ce stau în acest an în
consiliului, precum şi repre mas cu o întrebare în min centrul preocupărilor colecti
zentanţi ai organizaţiilor de te, pe care aş fi vrut s-o pun Adunarea generală velor de muncă din combi
masă şi obşteşti, a dezbătut oricui din sală. ,.Cum adi nat : diversificarea producţi
că ? Chiar atîtea lipsuri au a oamenilor muncii ei de metal şi îmbunătăţirea
şi aprobat Raportul de acti fost în acest mare şi puter calităţii acestuia, reducerea Statornici in hărnicie Puls viguros pe arterele
vitate al Consiliului judeţean nic colectiv de muncă ?" consumului de cocs meta
al Frontului Unităţii Socia Dar n-am pus întrebarea ni din C. S. H. lurgic, de metal, energie e-
..Ceasul vechi din perete fost transportate cu 1 100 to-
:
liste şi a organizaţiilor com- mănui. Ştiu bine că siderur- lectrică şi combustibil, per măsoară calm timpul, cefe- ne mai mult, încărcarea sta de oţei ale judeţului
' ponente pentru înfăptuirea giştii hunedorenii sînt mo fecţionarea tehnologiilor de reţii intră şi ies grăbiţi, se tică a fost îmbunătăţită cu
deşti, nu-şi prea laudă suc ţiuni, iniţiative, care au ri producţie şi creşterea pro
sarcinilor ce Ie revin din discută, se dau ordine şi in
cesele, nu se mulţumesc nici dicat la noi cote producţia ductivităţii muncii, onorarea 0,45 tone/osie faţă de preve întîmpinată cu buchete din roviarilor humedoreni ni le-au
programul de dezvoltare e- odată cu cît au realizat. Vor de metal a ţării în anul ho în termen şi de calitate su dicaţii, afară se aude tic-tac- deri, s-au descărcat 360 de cele mai alese realizări, zi explicat succint:
'onomică, socială şl politică, mereu mai mult şi mai bine, tărâtor al îndeplinirii cinci perioară a contractelor în ul trenurilor şi- fluierul lo vagoane în plus. Meritul este ua de 16 Februarie consti Ioan Meşter — şeful sta
Aici,
înăuntru,
comotivelor.
de edificare a societăţii so de aceea preferă să caiite cu nalului înainte de termen, în cheiate cu beneficiarii in intr-unui din cele cîteva bi al întregului colectiv, toţi tuie în acelaşi timp prilejul ţiei C.F.R. Peştiş : Ne-am
cialiste multilateral dezvol atenţie şi exigenţă neajunsu d'area de seamă s-a vorbit terni şi externi, creşterea e- rouri pe care le are staţia muncesc bine, iubesc munca unei noi şi responsabile an prezentat de „Ziua ceferişti
tate. rile şi greutăţile, să le adu doar în trecere. In schimb, ficienţei economice, ridicarea C.F.R. Deva, o ...ceferistă ne în C.F.R., fiindcă ştiţi pro gajări din partea tuturor ce lor" cu depăşiri la toţi in
că la suprafaţă, să le facă au fost „bătute la metru pă pregătirii profesionale şi a verbul... cine a băut apă din feriştilor. dicatorii. Pe scurt este vorba
Conferinţa judeţeană a cunoscute tuturor pentru ca trat" lipsurile şi neajunsuri gradului de conştiinţă al sa răspunde la întrebări în scur
expedierea
suplimentară
Dorinţa
Frontului Unităţii Socialiste toţi să concure la înlătura le, s-au făcut propuneri con lariaţilor. tele pauze dintre sunetul te tenderul locomotivei, nu mai palmaresul lor de a la ridica de la C.S. Hunedoara a
de
izbînzilor
noi
a fost convocată pentru ziua rea lor. Despre ocuparea lo crete pentru eliminarea lor, — Să lăsăm acum ceea ce lefoanelor şi alte operaţii de pleacă din C.F.R. ! Deşi acum cote, aşa cum o impune 45171 tone de metal, econo
de 2 martie a.c. Ia Casa de cului I pe ţară în întrecerea pentru îmbunătăţirea în con ara realizat bun — afirma muncă. „De cîţi ani ? De 28 există multe locomotive Die penultimul an al cincinalu misirea a 94 de vagoane
socialistă cu colectivele si tinuare a muncii sub toate de ani lucrez aici, chiar în sel şi electrice, proverbul prin sporirea sarcinii statice
cultură din municipiul Hune milare din industrie şi de aspectele. maistrul princi pal Flori an acest birou. Sînt telegrafiste lui, anul celei de a XXX-a
doara. spre primirea „Ordinului Acelaşi ton critic şi auto- Giurcă. de la oţelăria elec şi sînt pur şi simplu îndră rămîne valabil". de muncă, pro aniversări a Eliberării patri cu 0,4 la sută şi creşterea
tonajului brut pe tren cu a-
trică. Să vedem ce am făcut
Dragoste
rău, de ce şi cum să acţio gostită de munca mea, de ca verbe înţelepte, hărnicie, ab ei şi al Congresului al XI- proape 4,2 la sută. Aş putea
lea al partidului. îşi găseşte
ferată
general.
în
lea
Dacă
năm în viitor. Am mai avut negaţie şi dăruire — atribute evidenţia numeroşi ceferişti
colectivul
şi noi şarje de oţel care nu mi-ar pare rău să... ? Păi, permanente. esenţiale, ale expresia într-un adevărat mărgini însă să arăt că în
nostru.
M-aş
din
m-au mutat odată la teleim
perpetuum de fapte pe care
norme,
încadrat
s-au
în
au
EFECTUAREA ARATURILOR lipsit nemotivat de la lucru primator, la regională, dar detaşamentului ceferiştilor. cîţiva din marea masă a fe- cinstea marilor evenimente
eu am cerut să vin înapoi şi
ale ţării ne-am luat angaja
mulţi
muncitori,
cam
n-am
acţionat suficient pentru asi mi s-a aprobat. îmi place mentul să încheiem anul cu
gurarea celor mai bune con la C.F.R. fiindcă e multă dis 10 zile mai devreme.
ciplină...”
diţii de muncă oamenilor. In
Nicolae Jic — mecanic de
lucrare de primă urgenţă principal, acestea ne vor fi Comunista Clara Hîrlău, Adunarea festivă locomotivă. Depoul Simeria.
direcţiile de orientare în vii
a-
telegrafistă,
deapănă
îşi
tor. mintirile, am putea spune, cu de la Deva ce De curând, reviziile tehni
Diesel
locomotivelor
ale
Este un fapt meritoriu că cu o inexplicabilă întîrziere, ţărilor de primăvară este Referindu-se la necesitatea virtuozitate. Perseverentă în electrice şi hidraulice nu le
în toamna anului trecut ma cînd nu s-au mai putut fa destul de scurt. Evitarea în- îmbunătăţirii calităţii fontei, activitate — nici o sancţiune Ieri după-amiază, la sa din ianuarie-februarie 1933" mai executăm pe la alte de-
joritatea cooperativelor agri ce arături. Din aceeaşi cauză, tîrzierii semănatului şi a di inginerul Eugen Gălbenuşă. la „tabloul meu de serviciu" ! la „Arta" din Deva a a- a fost prezentată de Flo pouri. Ne-am confecţionat
cole au efectuat arături pe la care se mai adaugă şi minuării pierderilor din recol de la secţia I furnale, rele — membră în biroul organi vut loc adunarea festivă rin Niculescu, preşedintele singuri un stand de probă şi
toate suprafeţele care se vor reţinerea unor tarlale pentru tă obligă organizaţiile de va : zaţiei de bază şi în Comite consacrată „Zilei ceferişti ne executăm singuri piesele
însămînţa în această primă păşunat, la C.A.P. Geoagiu partid, conducerile unităţilor — Nici noi n-am acordat tul municipal al femeilor — lor", la care au participat consiliului municipal ai de schimb. Această iniţiati
sindicatelor.
vară cu legume, plante teh mai sînt de ogorît peste 40 agricole vizate, pe specialişti întotdeauna atenţia cuvenită ştie să-şi dozeze timpul în a- un mare număr de ferovi vă are o eficienţă dublă. în
a
continuare,
nice, porumb şi alte culturi. de hectare. Cu restanţe de şi mecanizatori să urmăreas acestei probleme, dar de şa fel îneît să rezolve toate ari precum şi oameni ai un In program artistic urmat primul rînd faptul că prin
dedi
Astfel s-au creat condiţii să cîte 10-15 hectare se prezin că îndeaproape starea tuturor multe ori aglomeratul a fost sarcinile. muncii din întreprinderile cat evenimentului, la reu eliminarea curselor izolate
se reţină în sol o cantitate tă şi cooperativele agricole terenurilor rămase neogorî- de proastă calitate, unele u- Mihail Chinciu, şeful staţiei, şi instituţiile municipiului. şita căruia au contribuit obţinem o economie de 20 000
apreciabilă de apă rezultată din Vaidei. Ilia şi Romoşel. te şi să ia măsuri energice tilaje şi instalaţii prezintă are cuvinte de laudă şi pen Expunerea „41 de ani de actori ai Teatrului dc es lei pe lună. iar în al doilea
din ploi şi topirea zăpezii, Cu deosebită acuitate se pentru ca arăturile de primă un grad pronunţat de uzu tru alţi ceferişti conştiin Ia eroicele lupte ale ce rînd că durata reviziilor şi
să fie intensificată activitatea impun atenţiei aspectele în- vară — inclusiv pe suprafe ră. Ţi,nînd cont de faptul că cioşi. „Luna ianuarie a fost feriştilor şi petroliştilor tradă şi formaţiile artisti reparaţiilor s-a redus la ju
ce ale elevilor din Deva.
microorganismelor, punîndu-se tîlnite la C.A.P. Hărău şi ţele unde srau administrat DUMITRU GHEONEA încheiată cu rezultate bune mătate. Ne gîndim ca în ur-
bazele obţinerii unor pro ferma I.A.S. din Mintia, un îngrăşăminte organice —, să — afirmă şeful staţiei. Au
ducţii sporite la hectar. de, zilele trecute, cîiteva zeci fie realizate fără întîrziere. (Continuare in pag. o 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
Sint însă şi unităţi agri de hectare mai stăteau în
cole — cooperative şi ferme că ocupate cu coceni aşezaţi
ale I.A.S. — unde realizarea în glugi sau chiar netăiaţi (!).
arăturilor pe întreaga supra Să fi uitat oare conducerile MASA ROTUNDA 40 proprietate de stat. In
faţă destinată însămînţărilor acestor unităţi de terenuri aceste zile, constructorii BRIGĂZILE ŞTIINŢIFICE fan Crişan, Moisc Mălăeş- divizionară A, Construc „Sarinis”. Preţul transpor
teanu, Gh. Socaci şl Ioan
muncesc
Astăzi, cu începere ele
de primăvară continuă să ri le respective ? O asemenea la orele 10,00, la Clubul ridicarea cu hărnicie la IN DEPLASARE Marica. torul, va întîlni pc Poli tului 6,30 lei. Ba întoar
tehnica
Ba
9
Bucureşti.
altor
blocuri,
cere, autobuzele vor ple
dice serioase semne de între stare de fapte este cu totul sindicatelor clin Deva va l’este 200 dc apartamen O brigadă ştiinţifică de Petroşani, Hunedoara, Brad ca din faţa stadionului
bare. Dar, să ne referim la inadmisibilă. Orice argumen avea loc o masă rotundă te — proprietate de stat la nivelul comunei Sîntă- PE TERENURILE şi în alic localităţi, divi „Corvinul”.
şi personală — vor fi pre
din
formată
cîteva exemple concrete. te ar căuta să invoce con cu Ierna „Rolul maistru date simerienilor „la măria-Orlea, Octavia Igna. DE SPORT zionarele de fotbal susţin
meciuri de pregătire.
lui în procesul de produc-
profesorii
Cu prilejul adunării gene ducerile celor două/Unităţi ţie“. Dezbaterile vor fi cheie” anul acesta. Aristică Ciuculină, Paul Mîine. Ia Hunedoara, VREMEA
terenuri
Astăzi,
pe
de
rale a cooperatorilor din agricole vizate, acestea nu conduse de către ingine Tîrnă, medicul Gb. Costa- fotbal, în săli şi pe pîr- începe campionatul repu Pentru 24 ore
satul Aurel Vlaicu, s-a in au nici o acoperire dacă se rul Carol Szabo, de la SE MODERNIZEAZĂ che, inginerul agronom tiile înzăpezite, se vor blican de tenis de cîmp. Vremea rămîne căldu
I.M.C. Bîrcea.
Participă cei mai buni tc-
Elena Popa şi tehnicianul
sistat în dezbateri pe nece ţine seama de pierderile din MAGAZINELE SĂTEŞTI veterinar Mircca Moga, desfăşura o serie de a- nismeni din ţara noastră, roasă, cu cerul temporar
sufla
va
sitatea de a se urgenta ogo- producţie care se înregistrea LOCUITORII SIMERIEI s-a întîlnit cu locuitorii tractive întreceri sportive, cu excentia primelor ra noros. Vintul intensificări
o In Parîng. va avea loc
moderat,
cu
satului
rîrea celor 130 hectare răma ză din cauza neefectuării la IN CASE NOI Prin grija Cooperativei zind la Ciopeia, răspun- etapa judeţeană de schi chete, aflate în turnee temporare, din sectorul
peste hotare.
numeroasele
în
se nearate din toamnă. în timp a arăturilor. Este ade de consum zonale Brad, trebări ale cetăţenilor. In a „Cupei tineretului”, re la sudic. Temperaturile vor
magazinele universale din
pînă
zervată
tinerilor
fi cuprinse — ziua între
cercarea de a justifica o a- vărat că pe o parte din su In scurtă vreme vom Buncoiu de Jos, Vălişoa- continuare, echipa de tea 30 de ani din întreprin AUTOBUZE LA MECIUL 10 şi 16 grade, iar noap
semenea rămînore în urma prafeţele rămase neogorâte scrie şi despre... Oraşul ra, Buceş şi Blăjeni au tru a căminului din Sîn- deri. Instituţii şi coopera CORVINUL - MUREŞUL tea — între minus 1 grad
tămăria-Orlea
a
prezentat
intrat în renovare şl mo
nou Simeria. Cartierul de
pe seama temerii de a nu din toamnă la unele unităţi blocuri tinde să devină dernizare. Ba unele din piesa de teatru „Seara îr ţie. • Ba Deva începe Şi 4 grade.
judeţean
campionatul
de
face lucrarea de două ori, există exces de umiditate, orăşel. In ultimii ani, tre ele se va înlocui mo faţa cerului”, de Gheov- volei, rezervat juniorilor Pentru cei ce doresc să Pentru următoarele
ghe Genoiu.
cu
actual
bilierul
altul
în cazul că rîul Mureş s-ar însă conducerile acestora nu aici s-au dat în folosinţă mai modern şi corespun Ba căminul cultural din şi şcolarilor, pentru cali asiste la meciul amical două zile
453
104
apartamente
şi
fi revărsat pe unele terenuri s-au preocupat de finalizarea garsoniere pentru nefami zător, pentru a se putea satul Paroş, o brigadă ficări în divizia naţională. Corvinul — Mureşul, Au Vremea rămîne căldu
tobaza Deva pune ia dis
Meciurile se vor desfăşu
ale cooperativei, nu are nici măsurilor cuprinse în pro lişti. Numai în 1973, 120 introduce metodele mo ştiinţifică din Sălaşu de ra în sala liceului peda poziţie. astăzi dimineaţă, roasă, cu cerut temporar
de familii s-au mulat în
Sus a petrecut o seară în
un suport temeinic. Adevă gramele proprii de îmbunătă case noi — 80 apartamen derne de comerţ — expu mijlocul localnicilor. Au gogic, începînd dc Ia ora autobuze. Plecările vor noros. Vor cădea ploi sla
nerea deschisă a mărfu
9. • In sala Constructorul
avea loc începînd cu ore
be.
rata explicaţie este aceea că ţiri funciare. te proprietate personală. rilor. răspuns Ia întrebări şte din Hunedoara, echipa le 10 din fata hotelului nară. Temperatura staţio
în toamna trecută o bună Timpul care a mai rămas
parte din teren s-a eliberat pînă la declanşarea însămîn