Page 58 - Drumul_socialismului_1974_02

1
r
" *ys^3W rmytrwr' gTCTTCTWffTTOPgPSW^
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 941 © DUMINICA 17 FEBRUARIE 1974
■RBBBIBaBSSBnBBKBEa

'■ £ggp
C O D U L M O R A L A L

a »
a muncii

? £#& . ' ./,
I iMAi
Darea la timp în folosinţă a Fabricii de ciment şi var Chişcădaga

~~ PROBA DE FOC A CONSTRUCTORILOR

— Prin ce se concretizea­ — Comuniştii răspund în­
La Chişcădaga, pe o întinsă platformă, se construieşte ză prezenţa celor 33 de co­ tocmai exigenţelor muncii şi
un important obiectiv economic al judeţului nostru : fa­ Conştiinţa muncitorească se dezvoltă prin munişti între cei 260 de sa­ conştiinţei ?
brica de ciment şi var. lariaţi ai staţiei ? — Munca politică de pe
Intr-o aspră vînzoleală de oameni şi maşini, în con­ — Repartizînd comuniştii şantier a cunoscut o adevă­
diţii grele de muncă, un mare colectiv îşi desfăşoară for­ confruntarea cu problemele grele ale şantierului îri punctele-cheie de lucru, rată înviorare după consti­
ţele pentru a îndeplini o sarcină : construirea fabricii. rezultatele sînt mai bune. tuirea comitetului de partid
Greutăţi şi probleme, din anul trecut, trenează îndeplinirea — Concret. şi reorganizarea organizaţiilor
planului. In acest an, prin reaşezarea graficelor şi terme­ — Concret. La Hărău, la de bază. In ce constă această
nelor de execuţie, se merge la zi. Dar trebuie recuperate Da, mai sînt. Unul este şi un punct de lucru aveam un înviorare ? In organizaţia
rămînerile în urmă. ganizarea muncii să-şi facă unde, să recunoaştem, sînt buldozerist, Benea, cam be­ .noastră, cei puţin, pot afirma
mecanicul de utilaje Gheor­ datoria şl pe urmă ceilalţi. condiţii mai grele decît pe ţiv, care ne provoca multe că ne apropiem de dezideratul
Un nucleu de bază, în frunte cu comuniştii, întreţine ghe Berci. Şi-apoi, să se vadă şi la cel alte şantiere. perturbaţii în muncă. L-am
ea toţi comuniştii să fie buni
cu adevărat pulsul şi viaţa şantierului. Acest nucleu se — De ce sînteţi considerat care ne conduc o mai mare La subiectul discutat cu scos de acolo şi în locul lui agitatori. Şi pînă a-1 împlini,
confruntă cu toate problemele şi încearcă să polarizeze în un om bun, de bază, al şan­ grijă faţă de noi şi condiţii­ şeful şantierului, notăm in­ am pus un comunist, pe toţi comuniştii au fost nu­
jurul său energiile şi forţele şantierului. In munca şi via­ tierului ? le noastre ; să fie stimulaţi tervenţia secretarului comite­ Gheorghe Ungureanu. Acum miţi, au primit sarcină să
ţa şantierului sînt oameni, sînt muncitori comunişti care — Poate pentru că îmi fac cel care lucrează bine şi nu tului de partid, Ioan Grama: nu mai avem probleme. La fie agitatori. De asemenea,
poartă steagul acelei copleşitoare energii declanşate de datoria aşa cum cere cartea unii care nu merită. — Compartimentele noas­ fel am procedat la coloana creşterea combativităţii în a-
înalta conştiinţă muncitorească. Aici, conştiinţa muncito­ şi chiar mai mult de atît. tre de coordonare şi îndru­ auto, unde aveam un revi­ dunările generale, prin nu­
rească în acţiune trebuie să învingă o serie de impasuri şi — De ce vă faceţi aşa da­ mare nu funcţionează ca un zor tehnic şi un şef de co­ meroasele luări de cuvînt, la
greutăţi. toria ? angrenaj bine pus la punct. loană, unul mai „breaz" ca obiect, menite să ceară şi
Am poposit pe şantierul de la Chişcădaga şi încercăm — Am venit aici să fac Facem apeluri, atragem a- celălalt. Acum avem doi şefi să ducă la rezolvarea proble­
să vă prezentăm atitudini, gînăuri şi preocupări ale comu­ treabă, nu să stau. Vreau să tenţia asupra abaterilor, dar de coloană comunişti, şi ac­ melor sînt un mare cîştig în
niştilor, ale constructorilor pentru a se încadra cit mai bine se vadă că am fost pe aici. nu poţi trage la răspundere tivitatea lor s-a concretizat munca şi activitatea comuniş­
în sarcina ce o au, pentru rezolvarea ei cu rezultatele Omul trebuie să fie conşti­ un muncitor, cînd şeful său în primul rînd în funcţiona­ tilor în rîndul celorlalţi sa­
cele mai bune, aşa cum cer normele de viaţă şi muncă ent de rostul lui, responsa­ are abateri. Avem şefi de rea parcului auto aşa cum lariaţi. Apoi, mai putem nota
ale comuniştilor. bil de rolul lui acolo unde laturi, ca Mircea Pieptu, trebuie şi în al doilea rînd faptul că relaţiile dintre şan­
munceşte. Eu atîta ştiu. Dacă Ioan Banda, ingineri ca Ma- în economii de carburanţi, tier şi S.U.T. au devenit mai
dumneavoastră puteţi spune rius Ukneanu sau Magdale- unde, înainte, aveam depă­ convingător şi concret ade­
asta cu alte cuvinte... na Popa, care absentează de şiri de consum la carburanţi. vărate relaţii de colaborare.
—
Nu, e foarte bine aşa.
Facem fot ce putem, dar Vă faceţi întotdeauna planul? pe şantier. Alţii nu sînt pre­ de caro avem nevoie nu-I găsim
VASILE ŞANDOR:
„Sprijinul
ocupaţi să-şi formeze colabo­
— Eu l-aş face. tot timpul ratori apropiaţi pentru o mal la cadrele tehnlco-inginereştl, ci
înainte de termen, dar nu bună conducere şi orientare mai repede la muncitori". Tineri să arate că pot mai
singuri n-o să reuşim. ţii nu şi-l fac şi trebuie să în problemele ce se ivesc. Grija şefilor pentru oame­
pot, că cei de la alte opera­
Pe de altă parte, se semna­
stau după ei. Lucrez pe o lează un funcţionarism, un nii muncii de pe şantier es­ mii pe acest şantier
Fiecare trebuie să pună umărul! draglină. Dacă am front de birocratism şi care ne oameni­ te puţină. Nu toţi au înţeles
încurcă
colectiv
că
aici
un
sîntem
eu
nu
stau.
lucru
asigurat,
lucrurile
munca
comitetului
Secretarul
GHEORGHE BERCI: „îmi fac
Dar nu se colaborează între datoria aşa cum ccro cartea şl lor. Funcţionari ai servicii­ care trebuie să construiască ganizaţiei U.T.C., Virgil or­ nim dezideratul mai repede.
Po-
Dar lor trebuie să li se ală­
— De un an sînt aici, un­ fazele de lucru. Cei cu or­ chiar mal mult". lor, chiar şefi ai acestora, nu o fabrică de ciment. povioi, ştie că, în viaţa şan­ ture cu toată forţa şi între­
de munca dulgherului, care cunosc viaţa şantierului, lu­ Din spusele interlocutori­ tierului, cei 350 de utecişti, gul elan toţi tinerii şantie­
este pionul unui şantier, nu * ic * crările, condiţiile concrete în lor se vede limpede că atît cărona li se vor adăuga în rului. Prezenţa lor aici să
este considerată aşa. la ade­ Şi despre Aurel Resiga, raj. Orice şofer poate să care muncesc oamenii, nu comitetul de partid cît şi curîtiid alte zeci şi poate su­ se simtă în procesul muncii,
vărata ei valoare. Efectuăm şofer, se spune că este unul strîngă un şurub, dar trebuie ies din birouri, dar nici nu-şi conducerea şantierului se te, reprezintă o forţă. la datorie, pe schelele şanti­
lucrări pe care nu le „văd" dintre „băieţii buni ai şan­ să vrea să-l vadă că-i des- asumă răspunderile impuse confruntă cu probleme mari, erului. Fără a emite mai în-
normatorii sau şefii şi ră­ tierului". De ce ? trîns. Sînt unii care nu se de funcţia lor, pasindu-le mai mari poate decît cele — Cum reuşiţi să canali­ tîi pretenţii şi apoi să se
mânem neplătiţi pentru mun­ — Pentru că îmi văd de ocupă de scula lor de lu­ spre rezolvare şefului şanti­ tehnice şi de aprovizionare, zaţi această forţă pe făgaşul apuce de muncă ! Dimpotri­
ca făcută. Oricît de bun ar treabă, de maşină. Să meargă cru. Pe ăştia trebuie să-i în­ erului. Un astfel de „res­ subordonate construcţiei în­ unei înalte responsabilităţi vă, să arate prima dată ce
fi un dulgher, în condiţiile bine, ca să pot lucra cu ea. văţăm să prindă dragoste de ponsabil" este Gheorghe Drău- săşi a obiectivului. Oamenii faţă de muncă şi sarcinile pot, să dea ce li se cere şi
create pe şantierul ăstanu-şi Maşina mea, o Tatră, a fost meserie, de muncă. ceanu, şeful serviciului sa­ şantierului vin prea des pe de pe şantier ? apoi să vină cu pretenţii.
poate îndeplini norma zil­ părăsită, stricată, aruncată în larizare, care neieşind din la comitetul de partid şi la — Forţa aceasta există,
să
stabilim
Vrem
relaţii
nică de 30 mp de cofraje. marginea curţii. Ii lipsea o birou la diversele puncte de şeful şantierului pentru ca dar pare neprelucrată, este armonioase şi în afara ore­
Dacă ar fi- materiale aşa piesă de schimb de bază ; lucru, pentru cunoaşterea să-şi rezolve probleme pen­ mai mult fizică, fără o uni­ lor de program. Jocuri spor­
cum scrie în normative şi trebuia adusă din străinăta­ specificului lucrărilor, face tru care sînt plătite special tate de spirit şi vederi, de tive în comun, cu echipe
dacă am avea oameni sufici­ te, ziceau unii. N-am adus normele şi salariile oameni­ cadre tehnice şi administra­ angajament orientat într-o complexe, procurarea unor
enţi. intr-un an am termina nimic, numai nişte oţel de lor şablon, fără orientare a- tive, în timp ce cam prin singură direcţie, spre ţelul bilete la spectacole şi film,
toată dulgheria de pe şanti­ la uzina de vagoane din A- supra drepturilor legale ale toate birourile, inclusiv la justificativ al prezenţei noas­ ca şi solicitata serată orga­
er. Noi vrem şi' facem. Stăm rad şi am făcut eu piesa omului. De aici nemulţumiri] staţia de betoane, există fel tre pe şantier. De aici por­ nizată în comun cu o orga­
toată echipa aici în şantier, aici. Am lucrat vreo lună la purtarea oamenilor pe dru­ şi fel de instalaţii pentru... neşte munca organizaţiei nizaţie din Deva cu multe
fiert cafea.
AUREL MIHAI: „Intr-un an nu la Deva, ca să lucrăm maşină, dar acum e cea mai muri, pe la uşile birourilor De aceea, probabil, şeful noastre, de la aceste proble­ fete—sînt cîteva dintre aceste
am termina toată dulgheria de mai mult şi cu spor. Dar ce bună. Mai bună decît cele şi chiar plecarea oamenilor me care trebuie rezolvate.
pe şantier". noi pe care nu le întreţin de pe şantier, cum a plecat şantierului s-a resemnat şi Datorită specificului de modalităţi extraproductive.
folos ? Am cofraje făcute întreaga echipă de dulgheri încearcă să le facă singur pe Mai întîi, însă, şantierul,
Aurel Mihai este şeful li­ pentru 60 de stîlpi la banda colegii. a lui Mircea Răduţ. Ia ser­ toate. Şi e criticat pentru a- şantier, cu organizaţii îm­ munca şi îndeplinirea sarci­
nei echipe de dulgheri, de — Mai sînt şoferi buni pe viciul financiar, unde e şef cest stil de muncă. In • bună prăştiate pe o rază mare, nilor.
16 oameni, ,.că mulţi au ple­ de calcar, cred că au şi pu­ aici ? soţia tovarăşului Drăuceanu, măsură pe drept. Dar cineva comitetul nostru caută în
cat, chiar dintre cei buni. trezit de cînd stau arunca­ — Sînt. sigur că sînt, dar iarăşi avem greutăţi. Oame­ trebuie să facă ordine şi sin­ primul rînd să stabilească o
Şi eu am vrut să plec". te, pentru că nu se poate in­ unii se mai lasă influenţaţi nii se plîng mereu, sînt ne­ gur nu poate. Primeşte aju­ armonie între tineri, să eli­
— De ce n-aţi plecat ? tra la ele din cauza drumu­ de ceilalţi. Am mai încercat mulţumiţi de felul cum sînt torul comitetului de partid, mine unele tensiuni care se
— Am rămas pînă se mai să-i lămuresc că o serie de trataţi, ascultaţi, de umble­ al comuniştilor şi contează mai manifestă între tinerii
Împuterniceşte şantierul. lui. Şi atunci, cum să fiu mărunţişuri le pot face sin­ tul zadarnic după drepturi. pe sprijinul lui Iordan, Ma­ din diverse locuri de mun­
că, cum am avut între cei de
— Parcă aveţi ceva pe mulţumit, să nu fiu supă­ guri., !a încărcare sau des­ AUREL RESIGA: „Unii tre­ Ia fel, la S.U.T., o funcţio­ tyuş, Voinescu, Mihai şi alţi
suflet... rat ?! cărcare, cît stă maşina, fără buie sfl înveţe să prindă dragos­ nară, tovarăşa Trofin, scoate oameni de bază ai şantieru­ la S.U.T. şi cei de la şantier.
să pierzi vremea pe la ga­ tea de muncă". In acest sens, membri ai co­
pur şi simplu oamenii afară lui.
★ ★ ★ cînd solicită rezolvarea u- Totuşi, un om aşteaptă mitetului răspund de orga­
* i * sprijinul colaboratorilor săi... nizaţii din care nu fac par­
In felul său, unul dintre Oameni de bază. oameni nirea exemplară a sarcinilor nor probleme. te. De exemplu, unul de la
cei mai buni oameni ai şan­ de treabă, adevăraţi con­ ce le revin, în funcţie de şantier răspunde de organi­
tierului, şeful altei echipe de structori sînt mai mulţi la specificul fiecărei meserii de Coranişti—aptatori, zaţia de la S.U.T.
dulgheri, Balaş Matyuş. este Chişcădaga. Nu-i putem în­ pe şantier. Cert este că ei Prin stimularea şi atrage­
la fel de supărat, de frămân­ formează nucleul viu al vie­ rea în activitate a unor ti­
tat că munca nu merge aşa trerupe pe toţi din. lucru, ca ţii şantierului, ei deţin pîr- neri, buni muncitori şl acti­
ofurl
şi
să
alte
spună
ne
cum era el obişnuit pe alte bucurii ale lor. Sînt oameni ghiile cu care trebuie să ac­ propagandişti, educatori vişti, ca Gh. Dinescu, de la
şantiere în cei vreo 20 de minaţi de un cuget curat, ţioneze ceilalţi factori pen­ S.U.T., Nicolae Meltici, şofer,
ani de muncă. precis şi limpede, conturat tru întronarea unui climat — La noi, ca să meargă Grigore Furnică, mecanic,
— De ce aici e mai greu într-o largă şi diversificată general de responsabilitate şi treaba aşa cum trebuie este Gh. Bodac, zidar, Elena Reît-
„Prezenţa
POPOVICI:
VIRGIL
ca în alte părţi ? gamă de manifestare a res­ înaltă conştiinţă în ridicarea nevoie de muncă, multă meyer, de la staţia de betoa­ tinerilor să se simtă tn procesul
— Diferitele operaţii nu ponsabilităţii pentru îndepli­ obiectivului. muncă educativă, pentru în­ ne, vom reuşi să ne împli­ muncii".
merg conform graficelor şi tărirea răspunderii fiecărui
noi sîntem legaţi de alţi me­ om de pe şantier faţă de ceea
seriaşi. de betonişti, de fie- Răspunderea... răspunzătorilor ce ni se cere şi trebuie să Exemplul iotului 9 demonstrează
rar-betonişti. Apoi, noi ştim facem aici, pentru întărirea
eă munca cinstită este plăti­ disciplinei •— îşi exprimă un
tă. dar cine plăteşte să se adevărat of Ioan Grama, se­
orienteze, pe teren, unde lu­ numi pe seama şefului? cretarul comitetului de partid că se poate
crăm, să vadă cît se face în de pe şantier. Educarea oa­
plus faţă de normativ. La — Tovarăşe Vasile Şandor, şi-ar forma responsabilitatea menilor în acest spirit este TI nărui inginer Florian soluţii de muncă şi execuţie.
noi nu se chiuleşte, fiecare BALAŞ MATYUŞ : „La noi nu în calitate de şef al şantie­ faţă de muncă. problema nr. 1, prezentă per­ Georgescu, şeful lotului 5, ne Am procedat de pildă, prin
ştie ce are de făcut, nu tre­ so chiuleşte, fiecare ştie ce arc rului, vă rugăm să prezen­ Avem lucrări grele ■ din manent în planurile de relatează despre succesele re­ traducerea în practică a ini­
de făcut".
buie să atrag mereu atenţia taţi, succint, situaţia actua­ punct de vedere tehnic, care muncă şi în activitatea comi­ purtate de către acest colec­ ţiativelor oamenilor noştri,
oamenilor. Aşa să fie peste să unde avem de lucru. Nu lă a lucrărilor ce se desfă­ necesită o permanentă asis­ tetului de partid. Şi nu se tiv. la mecanizarea a 80 la sută
tot şi atunci şantierul va m-aş despărţi de echipă că şoară aici. tenţă şi acţiune a personalu­ poate spune că nu facem — Faţă de noul grafic din săpăturile aferente lucră-
merge. singur n-am ce face ca dul­ lui tehniico-ingineresc. Dar, progrese, că nu ne apropiem sîntem cam cu o lună în , rilor ce urmau. Oamenii răs­
—• După reactualizarea gra­
— Vă e dor de casă ? gher, trebuie să mă recali­ ficelor fizice am ajuns Ia âim dus şi ducem lipsă atît de ţelul nostru. Fiecare or­ IOAN GRAMA : „Nn toţi au avans cu lucrările. Noi con­ pund cu tot angajamentul.
— Nu. că noi sîntem aca- fic... numeric, cît mai ales calita­ înţeles că sîntem aici un colec­ struim depozitele deklincher,
termene realizabile. Cu bu­ ganizaţie în parte îşi stabi­ tiv care trebuie să construiască Să vă dau un exemplu. Mais­
năvoinţă şi angajament, a- tiv de această asistenţă de leşte programele sale de ac­ o fabrică d>e ciment". morile de ciment, silozurile trul Florea a cerut în anul
* ★ ★ ceste termene pot fi scurta­ specialitate. Unii au venit, ţiuni şi metode, sub îndru­ şi altele. trecut să lucreze şase luni
spus că nu mai sînt bani’
— De ce la dumneavoastră
De cîte ori n-a fost supărat făcut şi cît primeşte pentru te. Momentan mergem la zi. au luat lucrări în primire, marea comitetului, fiecare pentru procurarea ei. stau lucrurile mai bine ? numai schimbul II, ca să
cîteva
stat
s-au
zile,
au
şi Gheorghe Iordan, din 1953 ce face. Cunoaşterea de că­ Dacă ţine timpul tot aşa vom speriat şi au fugit. vizînd obiectivul de care vor­ Problema cea mai grea, însă, — Avem oameni buni. crească randamentele şi în
acest schimb.
de cînd este şeful unei echi­ tre fiecare membru al for­ ajunge la 400 mc de beton beam. Acţiunile sînt multi­ este că nu reuşim să facem Ne-am format de la început,
pe cu care a parcurs cele maţiei a tuturor sarcinilor, turnat pe zi, faţă de planul — Nu vă prea puteţi lău­ ple, cunoscute şi aplicate în din toţi comuniştii adevăraţi de la organizarea de şantier.
mai mari şantiere din ţară?! obligaţiilor şi drepturilor e de 290 mc. Dacă fiecare s-ar da cu sprijinul colaborato­ general în munca de partid. agitatori, propagandişti, edu­ Beneficiem de activitatea u-
rilor...
am
putea
de
ţine
grafice
— Oho, dar toate trec, şi un lucru mare, care nouă, continua bine, fără acumu­ — Sprijinul de care avem Ducem însă lipsă de mijloa­ catori. Unii sînt comozi din nei puternice organizaţii de
ce concrete, tehnice, ca să zic
bune şi rele. echipei, ne-a adus numai lări de minusuri de la o zi nevoie mai repede îl găsim fire, alţii, care sînt energici, partid, ajutorul cel mai de
succese. aşa, care ar fi foarte efici­
— Dar le ţineţi minte. Spu- Comunistul din 1953 este la alta. la omul simplu, cel care ente, adecvate specificului n-au nivelul de cunoştinţe preţ în aşezarea lucrurilor
neţi-ne şi nouă. pe cît de mîndru de succe­ — De ce aţi folosit condi­ munceşte direct, care vrea şi nostru, pentru că şantierul necesare unei munci propa­ aşa cum trebuie. Beneficiem
— Păi, ce să vă spun ? Eu sele sale, pe atît de exigent ţionalul dacă ? Ii Lipseşte ce­ face treabă. De aceea, de nu prea favorizează organi­ gandistice de înaltă compe­ de serviciile unor muncitori
aşa cum sînt mă simt foarte în munca pentru obţinerea va acestui şantier ca lucră­ multe ori trec peste şefii de zarea unor cursuri sistemati­ tenţă politico-culturală. De şi maiştri ca Gheorghe Ior­
bine pe şantiere, vin la în­ lor. Aceste calităţi i-au a- rile să fie efectuate ritmic ? loturi, ingineri sau maiştri ce de învăţămînt politic, a aceea, ne educăm întîi viitorii dan, Ioan Grama şi Nicolae
ceperea lucrărilor şi plec la dus, desigur, Ordinul Muncii, — Vedeţi, coarda sensibi­ şi lucrez direct cu muncito­ unor expuneri sau simpozi­ educatori. Vom reuşi mai re­ Florea, a unor ingineri sta­
sfîrşitul lor. Am început la concedii de odihnă peste ho­ lă a şantierului nostru, de o rii sau şefii de echipă. Mulţi oane. pede prin întărirea organiza­ giari Gheorghe Telbiş, loc­
şantierul Dărmăneşti — Va­ tare, recunoştinţa generală şi mare importanţă pentru bu­ mă acuză pentru acest mod De aceea, ne-am gîndit la ţiilor de bază, preocupare ţiitorul secretarului organiza­
lea Uzului, la rafinăria 8, stima celor ce-1 cunosc. Ştie de lucru. Dar n-am încotro. care reprezintă un alt impor­ ţiei U.T.C.
am fost la Oneşti, Roznov, precis că „sîntem buni con­ nul mers al construcţiilor ce In multe situaţii intermedia­ o staţie de radioficare, care tant element în complexul Avem suficiente resurse
Săvineşti, Colibaşi, Craiova... structori" şi de aceea „sin- le ridicăm aici este creşte­ rii numai mă încurcă, nu-şi să mijlocească prezenţa for­ nostru deziderat ce trebuie sufleteşti, umane pentru creş­
melor de educare şi instruire
Aici am venit de la Cîmpu- tem trataţi ca atare". Pe al­ rea şi dezvoltarea unei înal­ fac datoria, nu transpun ce­ în mijlocul marii mase a sa­ să-l împlinim. terea randamentelor la lu­
conştiinţe
în
te
muncitoreşti.
lung. Sîntem acum o echipă te mari şantiere lucrează condiţiile şantierelor, care a- le transmise şi stabilite. U- lariaţilor şi mai ales a celor — Cum reuşiţi să întăriţi crările ce le executăm. Oa­
menii dau tot ceea ce este
nii, chiar mizează pe faptul
matură, cu unii lucrez de zeci de şefi de echipe care dună oamenii din toate păr­ răspunderea şi abnegaţia oa­
peste 10 ani. sîntem mulţi au învăţat meseria sub su­ ţile, de toate formaţiile so- că aş uita dispoziţiile date şi, peste 300 de tineri care lo­ menilor faţă de soarta şi posibil de la ei. Astfel, am FLORIAN GEORGESCU: „Ne-am
membri de partid şi avem pravegherea sa, .,1a fel sau cial-culturale, creşterea a- pornind de aici, găsesc cu cuiesc în grupul social al scopul final al acestui ma­ reuşit să adoptăm pe mo­ format de la început, de la or­
un spirit de unitate, de fa­ mai buni ca mine". ceasta necesită timp. cale să nu le îndeplinească, şantierului. Staţia ni s-a pro­ re şantier ? Ne răspunde la ment, cînd s-a ivit cazul, noi ganizare un colectiv bun".
milie. Fiecare ştie ce are de — Parcă aici, la Chişcăda­ avînd impresia lipsei contro­ mis demult, dar acum ni s-a această întrebare Octavian
ga, merge mai greu treaba... La noi, însă, cazul se pu­ lului. Dacă fiecare ar fi stă- Alic, secretarul organizaţiei
— Da, dar trebuie să ai un ne şi mai acut. Pentru că pîn, competent şi responsa­ de partid a staţiei de uti­
Un mare şantier îşi trăieşte viaţa. Cu succese, cu rea­
cap mai luminat ca să vezi responsabilitatea prezenţei bil pe setul său de sarcini... laje şi transport : lizări, dar şi cu greutăţi. Mai mari şi mai mici.
cum poţi face un lucru să fie noastre aici prezintă slăbi­ Aşa cum sînt muncitorii Ma­ — In primul rînd, preocu­
mai bun. Să ai o adevărată ciuni de la... cap, de sus, de tyuş, Iordan şi alţii, care în parea noastră se orientează Comuniştii de pe şantier, comitatul şi organizaţiile de
conştiinţă muncitorească în la nivelul personalului teh- anumite situaţii depăşesc pe inspre întărirea rîndurilor or­ partid, organizaţia U.T.C., întreg colectivul de constructori
tine. nico-ingineresc. unii ingineri, acţionînd ac­ ganizaţiei de bază. se confruntă cu problemele grele ale şantierului, animali de
— Este vreo deosebire în­ — Nu e gravă afirmaţia ? tiv asupra proiectelor şi dorinţa fierbinte pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor
tre conştiinţa muncitorească — E gravă, dar nu gra­ schemelor, intervenind cu — In ce se concretizează încredinţate.
şi „conştiinţa de şantier", să tuită. neîntemeiată. Inginerii propuneri şi soluţii mai bu­ iceastă preocupare ? Cei mai vrednici comunişti şi constructori sînt pirghii
— In rezultate evidente. De
zicem ? şi tehnicienii, şefii de loturi, ne şi mai economicoase de­ pildă, dacă în august anul de mare forţă, cu care se acţionează pentru opintirea lu­
— Nu. conştiinţa muncito­ şefii serviciilor funcţionale cît cele prevăzute. crărilor rămase în urmă, pentru intrarea în grafice şi ter­
rească e una şi bună. Să trebuie să fie primii, este — Păreţi oarecum resem­ trecut organizaţia noastră nu­ minarea tuturor obiectivelor. In martie anul. viitor, de aici
şi-o formeze toţi şi aici, la chiar datoria lor să fie res­ nat. N-aţi încercat ceva in­ măra doar 11 comunişti, în va trebui să plece primul sac cu ciment marca Chişcădaga!
Chişcădaga. şi o să vedeţi ponsabili de sectorul şi sar­ tervenţii disciplinare ? prezent sîntem 33, dar ceea Respectarea riguroasă a acestui termen constituie proba
cum merge treaba. cinile ce ic revin. Or, toc­ — Am încercat, dar, ve­ ce e mai semnificativ este de foc a conştiinţei muncitoreşti a colectivului de construc­
— In formaţia dumnea­ mai la nivelul unora dintre deţi, şi sancţiunile au un te­ că din cei 22, cît- reprezintă tori de aici.
voastră aveţi asemenea oa­ aceştia avem probleme. Ei ren limitat de acţiune în creşterea. 11 sînt primiţi dc
meni ? ar trebui să ,se zbată pentru condiţiile lipsei de oameni. noi, nu veniţi. Sînt toţi me­
— Da. pe Nicolae C-hiţu- îndeplinirea sarcinilor. Le-o Şi atunci contăm pe lămuri­ canici de utilaje şi şoferi,
lescu. Nicolae Manolache, cer pregătirea şi funcţiile ce re, pe dezvoltarea conştiin­ OCTAVIAN ALIC: „Toţi comu­ cei mai bun: muncitori, cu
GIIEORGHE IORDAN : „Con- Luca Bcsnea. Dumi!"u Raciu. le deţin. Atunci i-ar vedea ţei, pentru că alte mijloace niştii an fost numiţi, au primit cele mai bune rezultate in Fciginu realizată de NiCOLAE STAWCiU
iinVa muncitorească este una de stimulare nu avem aici, sarcină să fie agitatori". producţie. Foioqrafii : VIRGIL ONOIU
bună". Anton Gurgu şi mai sint. şi muncitorii şi ar învăţa,