Page 59 - Drumul_socialismului_1974_02

S*TSS5E223
KKmmmmmaEmamEssssMs^mKasssmBjBamaa^ssmsMSMOK,
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 941 © DUMINICĂ 17 FEBRUARIE 1974

OMAGIU CEFERIŞTILOR

RESPECT PENTRU OA- ^
De pretutindeni r MENI ® „Veneam de la i
serviciu acasă cu trenul 1
personal 2001. La coborîre ^
Superlative am uitat în tren un radio /
SOI MAI VALOROS paratul eokomit. Anual PLASMA portativ. -Pierdusem speranţa 1
de a mai intra în posesia ţ
sînt disponibile in Austria
DE CEREALE 1,3 milioane metri cubi ÎMBUNĂTĂŢEŞTE lui, totuşi m-am adresat im- t
do coajă de copac, care CIRCULAŢIA hunedorene
Prin Încrucişarea a trei nu era In prezent în nici TRENURILOR piegatului de mişcare din /
soluri de cereale — griu un fel valorificată. staţia Brănişca cu rugămin- ţ
do toamnă, grîu de pri­ ' Uleiul, frunzele şl al­ « Cel mal vechi funicular este cel de la Gura-
măvară şl secară — pro­ ORAŞ PLUTITOR te impurităţi de pe şinele barza, cu o lungime de 4,8 km, folosit pentru trans­ tea de a încerca ceva. A A
fesorul Andrei Sullndln de cale ferată reduc ade­ portul cărbunilor la termocentrala electrică. telefonat la llia să anunţe /
din Harkov a obţinut un Primul oraş plutitor pro­ renţa roţilor de tren la e Cea mal mare producţie de fontă din ţară o dă conductorul de tren să cau- 1
nou sol de grtu care a iectat de Inginerii ameri­ şine, ceea ce împiedică judeţul Hunedoara. te aparatul în comporţi- V
furnizat deja o recoltă creşterea vitezei de circu­ « Cea mai mare exploatare dc cărbune cocsifica-
de circa 65 decltone la cani va fl construit în laţie şi formarea uZ.or bll din ţară: mina Lupeni. mente. Pină la staţia Cîm- i
1976. El va pluti In li­
hectar. Noul sol are un ceanul Pacific, în apro­ garnituri de tren mal puri aparatul a fost găsit. I
conţinut mal bogat de al- lungi şi mal grele. e Cea mal veche instalaţie industrială din lume,
bumină, este mal rezis­ pierea Insulelor Hawaii, De curînd, la Durbl — pentru producerea semicocsului prin fluidizare, este Cu trenul de 17,40 el a a- ^
tent la frig şl mal puţin rnsula artificială va fl centrul de cercetări pen­ cuptorul carbofluid de Ia cocseria din Călan, con­ juns - datorită bunăvoinţei, t
fixată pe 30 de flotoarc
sensibil la bolile obişnui­ de beton înalte de 70 m tru căile ferate britanice struit în anul 1957, pe baza lucrărilor unor cercetă­ cinstei şi respectului faţă >
te ale cerealelor. — a fost supus probelor tori români.
şi cu un diametru de 27 o Cea mal mare producătoare de fontă cenuşie de om de care au dat do- Ţ
MIRCEA BRETOTEANU, Im­ ECATERINA MOQA, casieră, m fieoare. In flotoare vor un arzător de plasmă. din România: întreprinderea „Victoria" Călan. vadă impiegatul de mişcare t
BOTA,
AUGUSTIN
piegat de mişcare, staţia Bră- staţia SImerla: de revizie, Slmerla-călătorl : lăcătuş COAJA DE COPAC 11 amplasate centrala e- Astfel do arzătoare, fixa­ e Primul mare furnal din ţară. dc 1 000 mc, a fost
nlşca: Vremea prejudecăţilor a tre­ De curlnd. In oadrul reviziei FOLOSITA PENTRU lectrică, rezervoarele dc te în faţa roţilor din fa­ pus în funcţiune în anul 1962, la Hunedoara. La şi personalul de tren — din j
Colectivul staţiei noastre nu cut. Suto de femei s-au ataşat apă dulce şl carburanţi, ţă, vor înlocui nisipul, ca­ nou la mine. Şi nici măcar \
este prea numeros, dar poartă de calea ferată ca de propria noastre a fost declanşată o (NGRAŞAREA fabrica de prelucrare a re este împrăştiat în acest furnal se foloseşte ca procedeu de lucru pre­ numele acelor oameni nu le 4
nouă Iniţiativă: „Nici un va­
după sine sarcini deosebite. lor familie. „Ne Iubim mese­ gon să nu fie scos din tren resturilor menajere. Pe prezent pe căile ferate, siunea ridicată la gură şl epurarea gazului cu tu­ \
buri Venturl.
De curlnd am analizat modul ria de casier, Impiegat, lăcătuş, pentru a fl reparat". Asta În­ PAMINTULUI platforma superioară a 0- la alunecarea şl frînarea O Cel mai eficace procedeu de formare în turnă­ ştiu, să le mulţumesc" — ne ?
în care ne-am Îndeplinit an­ meoanlc, telegrafist, pentru că seamnă că atenţia noastră este raşulul vor fl plasate oa­ bruscă a trenului. torii, pe baza amestecurilor de fluide, cu autoîntă- \ scrie Petru Jurca. S-a intim- )
gajamentul luat In cinstea Zi­ aceasta face parte organică subordonată cerinţei primor­ In Austria a fost expe­ sele, băncile şi alte Insti­ Jetul de plasmă dlrl/at rirc dc ciment, silicat de sodiu şi detergent, s-a a- ^ plat în 3 februarie.
spre şine le va curăţa pe
lei ceferiştilor. Stntem bucu­ din firea şl existenţa noastră" diale ca flecare vagon de mar­ rimentată cu succes o tuţii. La „periferia" ora­ loc de Impurităţi. Şine­ plicat, pentru prima dată în ţară, la întreprinderea
metodă de valorificare a
roşi de lzblndă. — ne spunea Ecaterlna Moga. fă sau călători să ajungă tn cojii de copac ca îngră- şului va fl amenajat un le, ca atare, nu vor avea „Victoria" Călan. GESTUL © La casieria Ţ
deplină siguranţă la destinaţie.
şămînt. Coaja este măci­ aeroport pentru elicop­ de suferit, căci acţiunea ION MARINESCU autocjării din Deva, o femeie i
nată şl îmbogăţită cu a-
termică
foarte
este de
Aurel Moldovan
Puls viguros pe arterele peni. acar, staţia C.F.R. £u- zot, calciu sau cu pre­ tere. scurtă durată. - pe care acasă, la Harţă- /
gani, o aşteptau doi copii Ţ
In ianuarie, colectivul nostru a expediat t — cere un bilet la autobu- ^
zul Deva — Hărţăgani. Cu
de oţel ale judeţului peste sarcinile de plan 3 084 tone. Măreţia \ capul în nori, casiera îi dă
zilei de 16 Februarie ne îndemna însă la
mai mult. Am muncit cu mai multă abne­ AUTOMOBILISTICE bilet, dar trece pe el ora...
gaţie şi răspundere, aşa că numai în pri­ NOUTĂŢI M 16,30, în loc de 19,15. Ne-
(Urmare din pag. 1) aşteptîndu-se la o aseme-
mele 15 zile din februarie am expediat su­
\
plimentar 3 210 tone mărfuri — îndeosebi „COROLLA*: cinci uşi. Scaunele sînt meroase părţi ale motoa­ ^ nea greşeală, femeia nu ve­
mâtoarele zile să trecem la Intensificarea cărbune cocsdfdcabll pentru marile centre VENIN DE ŞARPE PENTRU AUTOMOBILUL COMBI foarte comode, cele din relor, mai ales a bnjii- rifică biletul. Taxatoarea
traficului cu tronuri electrice pe Unda Pe­ siderurgice ale judeţului. JAPONEZ spate fiind rabatabile spre lor, creşte puterea molo- ) n-o primeşte in autobuz, de­
troşani — SLmeria. Vasile Mare — şef de tură tranzit, staţia TRATAMENTUL TROMBOZELOR înainte, pentru a se pu­ rului cu aproape 15 la l şi femeia, din dorinţa de a
portbagajul.
mări
tea
accelerări
permite 1
sută,
Prlntre
de
autoturismele
Victor Olaru — lăcătuş de revizie, steţla tip combl, la ultimele Noul combi japonez are mal mari şi, ceea ce este ajunge acasă, ar fi cumpă- A
Pentru prima oară în Istoria medicinei a fost uti­
C.F.R. S im or ia. De peste 23 de ani lucrez C.F.R. Petroşani : Unul dintre obiectivele lizat veninul unul şarpe pentru tratamentul trombo- saloane Internaţionale au­ dimensiunile 3 990 X 1 505 de apreciat, reduce con­ rat alt bilet, în autobuz. Şo- ;
noastre majore — reducerea staţionării va­
X 1 405 mm şl cîntăreşte
sumul de benzină cu 20
numai la revizia de vagoane din Sime- goanelor în tranzit fără prelucrare sau cu zelor, precum şl al altor tulburări ale irigaţiei ar­ to atrage atenţia maşina cca 780 kg. la sută. Această mică a- \ ferul Sabin Demian intervi- )
ria. Am văzut materializîndu-se fiecare obi­ prelucrare •— ne dădea anii trecuţi de fur­ teriale. Inovaţia n fost întreprinsă în Austria, de japoneză „Toyota-Corolla" prindero electronică (di­ \ ne, o brutalizează pe feme- '
combl, fabricată de socie­
doctor docent Herbert Ehrlnger, de la Prima Clinică
sînt
de
mensiunile
sale
ectiv din amplul program de modernizare că. Dar acele vremuri au trecut. Prin mai Universitară de medicină. In numeroase cazuri cri­ tatea „Toyota". APRINDEREA 4X6 cm) poate fi insta­ ie, o împinge jos. Fuge Ia ţ
a căii ferate : mărirea capacităţii, centrali­ buna organizare a muncii am reuşit ca în, tice, mal ales la pacienţii lnoperablli, la care o am- Maşina atinge o viteză ELECTRONICA lată oriunde. Este nece­ \ casieră. Aceasta spune „am 1
zarea electrodinamică, electrificarea liniei... cinstea zilei de 16 Februarie să reducem i putare devenea Inevitabilă, administrarea unul venin dc pînă la 135 km li, iar PENTRU MOTOARELE sar să se sublinieze că \ greşit", şterge ora 16,30, ?
DE AUTOMOBIL
dispozitivul
Este cuprinsă în acest efort material o neo­ durata de staţionare a vagoanelor cu 18,43 distilat provenit de la o anumită specie de viperă acceleraţia — de la 0 la maro măsură contribuio în ( scriind-o pe cea bună — j
din Malayesla, a permis să se reducă cu cca 35 la
100 km/h In aproape 1G
punerea
la
bosită grijă a partidului faţă de ceferişti, sută gradul de vîscozltate al sîngelui. Acest venin secunde. Consumul de Cooperativa „Jupromct" în funcţiune a motorului, 19,15. Dar şoferul a plecat A
din
faţă de condiţiile lor de muncă. Iată de ce la sută. Asta înseamnă o economie de 1 630 are proprietatea de a elimina din sînge factorul de combustibil este de 9,5 primul Koszalin a construit chiar în cazul cînd acu­ cu autobuzul, singurul care -
dispozitiv
flbrinogen, care contribuie la coagulare.
polonez
este
realizările noastre de acum şi cele viitoare vagoane ore. Pî>nă In prezent tonajul mediu In decurs de 19 zile, la Interval de 12 ore, se per- litri la 100 km. do aprindere electronică mulatorul descărcat. aproape mergea la Hărţăgani în
In
a-
complet
patru
Motorul
le închinăm cu o .nestrămutată dragoste brut pe tren l-am sporit cu 140 tone. An­ fuzează acest venin, timp de o jumătate dc oră. timpi, eu este In cilindri, pentru automobile. La ccst caz, este suficient seara aceea. Femeia a ră­
patru
partidului, acestui fiu înţelept al poporului gajamentul nostru pentru ziua de 23 Au­ Această metodă terapeutică a curmat durerile a cu răcire de apă. El are construirea sa s-au utili­ cel mai mic Impuls elec­ mas în Deva, departe de
nostru. gust este să ajungem la cel puţin 200 tone. numeroşi bolnavi şi a permis evitarea amputării, în capacitatea de 1166 cmc zat tiristori, cele mal tric chiar şl cel dat de ^ cei doi copii, unul neavînd
mici clemente ale tranziţ­
anumite cazuri, In care aceasta părea Inevitabilă.
şi raportul de compresie toriîor 1C Anîîeare“â' ; acestui o simplă pilă electrică. i încă 1 an. Cum poate fi ca-
este 9. Puterea maximă - ‘ Apucarea acestui
a motorului este de 73 CP dispozitiv de aprindere Din acest punct dc vede­ 1 lificat gestul acesta ? Cerem
este avantajoasă din mai
ia 6 000 rot./mln. Carose­
conducerii I.T.A. să ne răs­
Certitudinea succeselor stă în îorta IN CAZURILE DE GRIPA ? ria este din oţel de tip ea prelungeşte net dura­ superior altor modele de | pundă urgent 1 \
re,
dispozitiv
este
acest
SINT EFICIENTE ASPIRINA ŞI PIRAMIDONUL
multe puncte de vedere :
pundă urgent 1
autoportant, cu trei sau
ta de funcţionare a nu­
tip asemănător.
> Dacă la Iepurii Inoculaţi cu un virus 11 se curmă ^ CASATORII ® De la în- \
i ceputul anului şi pină ieri, l
febra cu amldopirin sau aspirină, aceste animale „ />o . 1 la Deva au fost încheiate i
sie angajare a colectivului febrlle, se vindecă toţi. Această experienţă şi faptul Drumul Ce C» T R ‘Tt ^ 64 căsătorii. Iotă pe cele 3 J
mor de pneumonie. Iepurii care nu au primit anti-
ini
că nu există nici un tratament chimic eficace al
B § Tt S
l oficiate sîmbătă între: mun- ţ
gripei îl Incită pe dr. Kirn (Strassbourg) să facă
! apel la lucrările prof. Lwoff şi la aplicaţiile sale la UMOR 99 ' citoarea Veronica lehim şi l*
’ gripă. ţ şoferul Pavel Bîrsan, mer- h
(Urmare din pag. 1) vent probleme referitoare la furnale, Constantin Ciolpan,
Recomandlnd Intr-un articol din „Nouvelle Prcssc
îmbunătăţirea condiţiilor de de la uzina nr. 7 C.F.U., Medicale" din 5 Ianuarie, de a nu se curma febra ORIZONTAL: 1. Cetate străbătută de garniturile ceologul_ Barbara Fockel-
i' mann şi maistrul Gheorghe
•> t. 1 m
muncă şi de viaţă ale side- Constantin Barb, de la lami­ în cursul unei Infecţii gripale, dr. Klrn apreciază LA MECI a feroviarilor bucurcşteni, trenurilor; 2. Erou utocist / mfinn «;i mnistrn Cin^nrnhp l
greve
atîtor
leagănul
anul ăsta avem de produs o rurgiştilor, la organizarea norul de profile mici, Con­ că „ar fl regretabil să ne privăm de un mijloc te­ — Stai omule, nu muncitoreşti, culminată de la Griviţa, răpus de 1 Orosan, Eleonora Oprea şi
c
0
1
mare cantitate de fontă ce­ plăcută a timpului liber, la stantin Borăscu, secretarul rapeutic simplu, cum este febra, a cărui eficacitate mal striga aşa, ce-1 ri­ cu greva din 16 februarie 5L ® n tc j" V- "!? ? suna j \ Gavril Tătar, ambii de la
începu-
_
_
sirena,
n amintind
nuşie, dorim să ni se asigu­ sporirea aportului tinerilor comitetului U.T.C. pe com­ este dovedită, îu timp ce nu există mcdlcaţic spe­ dici în slavă ? ! A în­ 1931 — Mijloc de trans­ tul grevei generale — l
cifică a gripei şl ea poate antrena complicaţii a că­
re utilajele necesare. în -muncă, în viaţa spirituală binat, ing. Virgil Cîrlan, de ror gravitate este cunoscută". scris şl el un gol, ce port... în temă ; 2. Auto­ Sînt ocupate, în vagoane, 1 NAŞTERI © Comuna Bâi-
rul
melodici
de
muzică
de călători, pe bază de
marc lucru a făcut ?
— Dincolo de greutăţile şi socială a marelui colectiv la uzina nir. 5 de reparaţii şi — Dar după părerea uşoară „Trenule, tren fă­ tichet (sing.) ; 3. Ion Ma­ ţa a crescut in 1973 cu 40
cu care noi ne-am confrun­ hunedorean. S-a subliniat că piese de schimb. matale, ce trebuia să ră fum 1“ — 11 întilneşti nea — Sînt depăşite lună noi „cetăţeni", in acest an,
tat în 1973 — a spus şeful este necesară o colaborare Din ‘darea de seamă şi din facă ? întotdeauna în gară; 3. do lună de muncitorii fe­ s-au înregistrat aici 4 nou-
Dînsa, la Deva 1 — Arcul
dc echipă Andrei Petresc, de mai strînsă între toate com­ discuţiile purtate s-a des­ Enigmele laptelui COPII PRECOCE pe sub care trec vagoa­ roviari — Prietenul din născuţi: Dorina, Aurica, Sîn-
Franţa; 4. întră în com­
la secţia cocsificare a uzi­ partimentele combinatului, o prins hotărîrea fermă, una­ nele încărcate pentru a se ponenţa garniturilor fero­ ziana şi Nicolae Stanca în
nei cocsochimice — ne an­ colaborare mai fructuoa­ nimă a colectivului, de a e- — Singurică fetlţo, vedea dacă dimensiunea viare — Scriitor sovietic, satul Trestia, Floricuţa Lenu-
lor nu întrece regula ad­
Pînă dc curlnd nu exis­
„Trenul
gajăm ca în acest an jubi­ să îrutre secţiile produ­ 1 imun a lipsurile care mai ta un surogat care să în­ mană, în urma cercetări­ singurică ? misă ; 4. Beat (pl.) — Li­ autorul piesei 5. Ucenic ţa Popa şi Gheorghe Popa
lor care au durat 15 ani,
blindat M—69";
—
liar să ne sporim eforturile cătoare de metal şi cele persistă în activitate, anga­ locuiască perfect laptele au reuşit să descopere se­ tinere. După cum vezi, ber, fără margini 1; 5. Fă­ ardelean — Solidaritatea în satul Hărţăgani. Dar,
pentru creşterea producţiei de întreţinere şi reparaţii, o jarea plenară pentru înfăptu- de mamă. Laptele de va­ cretul laptelui de mamă. — Atunci tc fac o ră accent — pe fruntea dintre ceferişti şi petro- ,■ D -.. . . ,,
Ba, a mai are
învingătorului — In sfîr-

t
şi îmbunătăţirea calităţii contribuţie mai susţinută la ’ irea exemplară a sarcinilor că, îmbunătăţit prin a- Lactoza (zahărul din lap­ plimbare cu trotineta şit, feroviar ! ; G. In va­ li şti în crînccnele lupte \ / Aşteptăm şi de 5' alte sate.
acolo veşti.
dr clasă din februarie
dăugarea de grăsimi, di­
te) din laptele de mamă
cypşiilui„. .pentru onorarea' e- perfecţionarea . activităţii şi de plan şi a angajamentelor ferite zaharuri, vitaminei se asimilează încet şi are pînă la complex ? ră ! — Curs de apă în A- 1933; 6. Foaie de călăto- \ .
rabia — Traficul feroviar
xemplară a tuturor angaja­ creşterea eficienţei economi­ asumate în marea întrecere supus unei tratări com­ timp să ajungă în intes­ — Dar ce marcă al 7 este calculat în această rie — opere ! ; 7. Materie COMERJUL © ...Cu legu­
plicate pentru a se rea­
tinul gros, unde influen­
mentelor asumate în între­ ce din partea cadrelor de socialistă, dorinţa de a cinsti liza o mai bună asimilare ţează pozitiv asupra dez­ PRECIZARE măsură a greutăţii po primă pentru aburi — A me şi fructe pe calea de-a
adia (înv.) — Fricos în
cere. Să ni se asigure însă specialişti, îndeosebi a ingi­ cu succese de prestigiu ani­ a sa, nu este nici pe de­ voltării microbilor utili. distanţă de kilometri; 7. luptă; 8. Vasile Roaită, lua iocul alimentaţiei publi­
— Incîntat că vă cu­
vreo 6 agregate de sudură, nerilor şi tehnicienilor. A- versarea a trei decenii de la parte un echivalent al Lactoza din laptele de nosc, dumneavoastră Punct terminus al căii Uie Pintiiie (sing.) — Flu­ ce I Nu zîmbiţi. Lingă mor­
ferate electrificate pe ru­
laptelui matern.
să fim aprovizionaţi ritmic ceste probleme, precum şi Eliberarea patriei şi Congre­ Către sfîrşltul anilor ’50 vacă însă dc este asimilată sînteţj sora doamnei ta Bucureşti—Arad — A- viu în U.R.S.S. ; 9. Pre­ covi, cartofi şi murături sto­
şl
stomacul
complet
fix pentru trei — Petre !
cu cărbune indigen şi de ca­ altele vizînd prelungirea vie­ sul al Xl-lea al partidului, oamenii de ştiinţă cunoş­ Intestinul subţire. In fe­ aceleia frumoase 7 şezat; 8. Şcolari — A um­ — Autorul melodici de chează lăzi cu pepsl-cola şi ^
ple tare; 9. Inimă de c-
teau deja faptul că lapte­
litate mai bună. ţii agregatelor, respectarea precum şi împlinirea a 90 de le de mamă ajută să se lul acesta, pentru a obţi­ — Nu, ea este sora rou ! — Avantaj — Redu­ muzică uşoară „Trenuleţ bere, cîteva sortimente. Dar i
de Snagov"; 10. Se duc
Alţi vorbitori, între care riguroasă a graficelor de re­ ani de la punerea în funcţiu­ dezvolte în Intestinele co­ ne un amestec bun pen­ mea ! ce dimensiunea şinelor ; învîrtindu-sc — Lucrare în cite unităţi de alimenta- ’
tru alimentare „ artificială,
ing. Constantin Dan, şeful vizii şi reparaţii, urmărirea ne a primului furnal la Hu­ pilului aşa-numita mlcro- trebuie într-o măsură oa­ INTERVIU 10. In lături (arh.) — La artistică de mari propor­ ţie publică găseşti o sticlă \
capăt de ax (pl.) ; 11. Ini­
secţiei O.S.M. II, maistrul atentă a activităţii de inves­ nedoara şi a 220 de ani de floră Intestinală normală. recare redusă asimilarea ma locomotivei Diesel ţii; 11. In fine. tren ! — de pepsi ? Se zice că e un l
Este
dc
bacterii
vorba
Ion Grigoreanu, de la blu- tiţii şi punerea în funcţiune metalurgie hunedoreană. Au­ inofensive care trăiesc în laptelui de vacă. ne — Ce ne puteţi spu­ (pl.) — Perioadă de timp; Autoarea poeziei „Eroilor /
ceferişti", redind momen- l ajutor în realizarea planu-
despre
debutul
Oamenii de ştiinţă din
ming-semi fabricate, Dumitru la termen a obiectivelor, re­ torii chemării la întrecere pe intestinul gros, oprind pă­ B.D. Germană şl-au fixat dumneavoastră artis­ 12. Anul acesta sc împli­ tc neuitate de luptă ale / lui unităţilor de legume şi neuitate de luptă ale / lui unităţilor de legume şi ţ
ţ
tc
Oniţa. de la centrala termo­ ducerea cheltuielilor materi­ ţară a tuturor * colectivelor trunderea în acest intes­ această sarcină paradoxa­ tic 7 nesc 41 de ani de la e- feroviarilor dc la Griviţa \ fructe. De acord, dar noi zi- î
tin a organismelor toxice.
electrică. Florian Golea, de ale şi de producţie, îmbună­ din industria metalurgiei fe­ In pofida tuturor substan­ lă şi au rezolvat-o cu — O, stimabile, asta rolccle lupte ale ceferişti­ — Soare des utilizat... ; i cern că ar trebui ajutate '
s-a întâmplat pe la în­
la laminorul de 650 mm, au tăţirea aprovizionării tehni- roase, caracterizaţi de înal­ ţelor adăugate la laptele succes. El au creat un ceputul carierei me­ne- H lor şi petroliştilor din 16 12. Amenajare dc teren printr-o bună aprovizionare
înlocuitor perfect al lap­
insistat asupra alimentării co-materlale şi expedierea tă exigenţă şi responsabilita­ do vacă — şl sînt aproxi­ telui de mamă. „Mana- le 1... februarlo 1933. pentru construirea unei \ cu... legume, zarzavaturi şi
mativ 200 — nu s-a ajuns
ritmice a oţelăriilor cu fontă promptă a producţiei către te, sînt decişi să se menţi­ la un rezultat eficace. zan“. Preparatul a trecut VERTICAL: 1. Formă căi ferate. fructe I © Apropo de pepsi.
probele,
cu
succes
toate
lichidă şi de bună calitate, beneficiari. întărirea discipli­ nă în primele rînduri ale Oamenii de ştiinţă de la şl In 1974 a început fa­ D. CHRISTACHE de luptă a clasei munci­ DICŢIONAR: Ucd, Inas, \ La o „ambulanţă" a unităţii
aprovizionarea cu prafuri nei tehnologice şi a muncii, hărniciei, abnegaţiei şi devo­ Institutul central de ali­ bricarea lut Industrială. d toare împotriva exploată­ Adil. s C.L.F. nr. 5 din piaţa Devei
mentaţie din R. D. Ger­
exoterme şi plăci pentru tur­ creşterea rolului de condu­ tamentului în muncă, în în­ rii abordată dc muncito­ PETRU PARDAU ^ vinde pepsi Crisnic Eleono- i
narea oţelului, dotarea cu u- cător politic al organelor şi treaga lor activitate econo­ rii ceferişti în zilele Iul Hunedoara i ra. Cineva solicită pepsi cu J
— Cale
februarie 1933
nele piese de schimb, redu­ organizaţiilor de partid au ’ capse bune. Dînsa, însă, pe ţ
cerea mai accentuată a con­ fost aduse în discuţie, în- mică şi socială. \ un ton agresiv răspunde : 1
sumului de energie electrică, tr-un pronunţat spirit de Na! l „Aici nu este autoservire. 1
combustibil convenţional, me­ partinitate, critic şi autocri­ m l 3 4 5 <0 T 8 9 Io II a ; Dacă vreţi marfă pe alese, ţ
tal şi alte materiale, utiliza­ tic de un mare număr de y//am W/A SSJT.'Jţ 5 >3 1 mergeţi la particulari". Cu- t
rea raţională a capacităţilor vorbitori. I-am notat pe: Re- Instruirea BA, 77/ în trei ^ rioasă concepţie I Cine i-o
de producţie şi a fondului de mus Păţan, contabilul şef al 1 7% schimbă ?
timp efectiv de lucru, îm­ combinatului, ing. Violeta WA ii!
bunătăţirea calităţii oţelului Bostan, de la uzina cocso- mutări s LOCUINŢA o Păstrată *
şi alimentarea ritmică a la- chimică, Ioan Lucaci, de la permanentă 0> n * Y///< m \ cit mai curat, cit mai bine în- i
(
mi noarelor cu lingou cald. aglomeratorul I, Petru Pu- W/y Controlul poziţiei : m ÎS Life i grijit interiorul şi exteriorul i
ei. Sub această deviză-che- 1
în' discuţii au revenit frec­ ţinelu, de la secţia a II-a (Urmare din pag. 1) i] 7 i Alb — Rh7,Dc7,Nb3 m ţ mare acţionează cu price- \
W/, V/V, Z77s Negru — Re6,p. : d3,d5,f3 H 1 p i pere şi hărnicie locatarii .-
le cn verificarea periodică m Rezolvarea problemei 3 } Traian Lăcătuş, Zaharia Mo- )
întreprinderea cinematografică prezintă in perioada 18-24 a cunoştinţelor, cursuri de din numărul trecut : 1 troc, Mircea Jurca, Dana 1
februarie Ia cinematograful „PATRIA" din municipiul Deva perfecţionare cu sau fără y//\
scoatere din producţie, în- p l Lazăr, Maria Moldovan, Au- J
filmul : i 1. Na5 — d2
văţămînt postuniversitar, doc­ Wr ! relia Lucaciu, Terezia Faze- ţ
c4
Rdi — c5 sau
torat, alte forme de perfec­ m 2. Dh3 — c3 + R oriunde #1 kaş, Rozalia Lazăr, din car- l
ţionare.
alegerea
Desigur,
C i d ii 1“ formei de perfecţionare este n w wk 3. Dc3 — c5 sau a5 + mat tierul Dacia — Deva. Exem- }
piui lor este urmat de tot 1
posibilitatea
de
condiţionată
participării efective a per­ 1. Na5 — d2 mai mulţi locatari din car­
sonalului la procesul de in­ Rd4 — e5 sau e4 p tier.
struire, cunoscînd că forma iii 1 H 1 R oriunde
seriile I şi II cea mal accesibilă, cu rezul­ 2. Dh3 — e3 + 3EÎBi
tate imediate şi eficienţă es­ 3. De3 — e6 sau g5 + mat - ssi REFLECTOR o Despre l
producţie in culori cinemascop a studiourilor americane. te „Instruirea la locul de A descinderile nocturne, ino- '
In rolurile principale Charlton Heston şi Sophia Loren. muncă sub controlul şefului i pinate la restaurantul „Re-
direct". Un foarte mare nu­
măr de muncitori de la E.M. i tezatul" şi hanul „Bucura",
Lupeni Iau parte la cursu­ ^ din Haţeg, aţi citit în zia-
rile de calificare. i rul nostru de ieri. Ne-a scă-
In rezumat, situaţia se pre­
zintă în felul următor : du­ 1 pat un amănunt. L-am păs-
pă angajare şl deci după ce Ţ trat pentru reflector, in res­
este repartizat la un anumit mm la i woimi A
loc de muncă, trebuie să taurantul „Retezatul" se gă­
treacă un minimum de trei sea şi Traian Dărăbanţ, re­
luni (de familiarizare) pentru vizor contabil la I.J.E. Coop.
a se înscrie la cursul de Părăsim Ljubljana In zori. AJergăm spre ţărmul Mării Adria- mltoare a stalactitelor care „curg" din tavanul imens al peş­
miner gradul întti. Acest ticc. In maşina colegului Marko Spazzapan, dc la ziarul „Ljubljanski terii, şi a stalagmitelor ce „cresc" pe întreagă pardoseala ei. Ni In accentuată stare de e-
curs, fără scoatere din pro­ Dnevnlk", sîntem trei pasageri-turişti: dînsu], care ne va fi şi şofer se spune că pentru a creşte 1 milimetru, stalactitele şi stalag­ , brietate a încercat prin di-
ducţie, are o durată de un şi, cum vom vedea mai tîrziu, un ghid erudit, eu şl translatoa­ mitele au nevoie de aproximativ 30 de ani. Ne închipuim cită 1 ferite mijloace să îngreune- l
an ; lectorii fac parte din rea — studenta româncă Cristina Formaglu. Pe autostrada Lju­ vreme a trecut atunci din viaţa peşterii, unele dintre ornamen­
personalul minei. La absol­ bljana — Postoina, „Fiatul-1500" goneşte într-adevăr nebuneşte, taţiile sale fiind de-a dreptul uriaşe. „Ne aflăm la 1G0 de metri A ze desfăşurarea controlului. 1
virea cursului, lucrătorul a- cu peste 150 kilometri Ia oră ! N-ai vreme să scoţi o vorbă i S-a legitimat, a cerut unor 1
Jungo ajutor-mincr. împreună cu Cristina privim admirativ — şl, de ce să n-o spu­ sub pămînt" — spune ghidul. Trecem peste „Podul rusesc", o membri din echipa de con- ^
trecere descoperită dc speologi în 1891, ajungem în „Sala dc
După ce a muncit cel pu­ nem 7, cu teamă — acul kilometrajului. Colegul ziarist observă concerte", cu o înălţime de 40 metri şi a cărei suprafaţă trece
ţin un an pe post de ajutor- temerea noastră. Ne spune că mânuieşte volanul de peste 30 de trol să se legitimeze etc. A- ■
mlner poate urma cursul de ani. Şi, ca să-şi întărească afirmaţia, adaugă: „Am fost şofer de 3 000 metri pătraţi, şi unde, într-adevăr, se desfăşoară perio­ poi s-a mutat la „Bucura". 1
dic concerte simfonice, acustica „sălii" fiind cu totul aparte.
miner gradul doi, tot fără şi în armată, In cel de-al doilea război mondial". Ne vom con­ In peşteră este o temperatură plăcută, constantă: 8 grade Cu paltonul murdar, pesem- ^
scoatere din producţie. Cursul vinge de îndemînarea Iul în zilele cît vom străbate peste 600 Celsius întotdeauna. Vara ori iarna. Am ajuns în „Sala spaghe- ne căzuse (!), abia mai le-
durează tot un an şi la ab­ de kilometri pe litoralul minunat al Mării Adrlatlce, respectînd
solvire ajunge miner. Itinerarul stabilit de comun acord : Reper — Izola — Portoroj telor". Sîntoni la 190 metri sub pămînt şi continuăm să coborau 1 gînd cuvintele, aplica ace-
Avînd o vechime de doi — Piran — Poreţ — pola — La- spre „Sala albă", unde în urma unor cutremure neştiute. i,.i- ' laşi procedeu. Lui i s-a a-
ani pe acest post poate ur­ bin — Lovran — Opatia — Rl- ——— ________________________ ._______ minate stalactite şi stalagmite lăturat şi concubinul bucă­
ma, la cerere, un curs de jeka şi Înapoi, Rijeka — Opa­ sînt răsturnate, asemenea unor
artificier, cu durata de şase tia — Postoina — Ljubljana. stîlpl de marmură albă ce aş­ tăresei Viorica Moca.
luni. Cel caro sînt şi absol­ in semnări de că !ă tor ie teaptă să fie montaţi pe verticală.
venţi al şcolii generale de Primul popas îl facem la cas­ Ne oprim în „Sala roşie", în a- ULTIMA ORA © Aflin-
opt ani (sau şapte) pot urma telul Prcdjamskl Grad, la 9 ki­ propierea tunelului, lung de peste
mal departe şcoala de maiş­ lometri de Postoina. Construit 500 metri, tunel tăiat în stîncă 1 du-se în piaţa de alimen-
tri (chiar dacă nu au califi­ în stlnca abruptă, dură a mun­ din R. S. F. Iugoslavia (V) ^ te, Ecaterina Florean, sala-
carea de artificier). tot de partlzanii-apărătorl ai i riată a Consiliului popular
Cel de la sectorul electro­ telui, la 123 de metri înălţime, __________________________________________ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ patriei în cel de-al doilea răz­
mecanic (necalificaţi) pot şl * castelul este o adevărată enci­ boi mondial. Pe aici au pătruns I municipal Deva, a surprins
ei urma după trei luni un clopedic istorică. A fost folosit cu multe secole In urmă drept partizanii în peşteră, unde armata hitlerlstă avea ascunse 100» ^ un individ care spărsese
curs, oaliflcîndu-se în dife­ ascunzătoare pentru haiducii din părţile locului, în frunte cu de butoaie cu benzină, incendiindu-le şi retezând o importantă i chioşcul Agrocoop cu scopul
rite meserii specifice : lăcă­ conducătorul lor, vestitul Erazm, un fel de Toma Alimoş al nos­ aripă a maşinii de război fasciste. 7 zile şi 7 nopţi a ars ben­
tuşi de mină, electromecanici tru, căruia i se poartă mult respect şl consideraţie. zina ântr-una. Am ajuns Ia 207 metri sub pămînt, la 17 metri ’ de a-şi însuşi bani şi pro-
de mină, sudori ş.a. O femeie-ghid, care se ocupă de toate treburile castelului- sub nivelul „Sălii spaghetelor", prin care trecusem do cîteva ţ duse. Dind dovadă de cu-
Renunţîndu-se la instruirea muzeu, pe care o Intrerupcm de la ocupaţiile casnice, îşi şterge minute. Aici ne oprim în faţa lui „briliant" şi „diamant" — 1 raj, femeia l-a prins de hai- /
de tip tradiţional, folosirea mîinilc de şorţ şl este gata să ne relateze toată istoria castelu­ simbolurile peşterii, adevărate capodopere ale meşterului Na­
unei tehnologii de instruire lui, în engleză, italiană, germană ori slovenă ! Se opreşte în­ tură, cizelate din marmură albă ca spuma laptelui, cu forme / ne, împiedicîndu-l să fugă. 1
activă creează condiţii favo­ deosebi asupra anilor cînd castelul a fost folosit de partizani, arhitectonice imposibil de descris în vorbe. j Cu ajutorul altor cetăţeni, ^
rabile şl Înlesneşte asimila­ în anii de grea cumpănă ai celui de-al doilea război mondial. Intr-un mic bazin din peşteră, trăieşte unica vieţuitoare din A îndeosebi al lui Gheorghe i
rea cunoştinţelor din dife­ Aici a fost o adevărată fortăreaţă, un stat major al partizani­ lume, cunoscută pînă în prezent, care n-arc vedere, „Proteus
rite domenii, corectarea unor lor, niciodată învinşi. Ei au tăiat trepte de scară în stînca dură anguinus". Lung de cîţiva centimetri, alb la culoare, înoată în , Rădulescu, salariat la I.G.C.L., '
deprinderi, dezvoltarea unor a muntelui, au lovit crunt, sigur şi cu mult folos pentru ţara apa bazinului, într-un tempo lent, într-adevăr, dar înoată, se 1 hoţul a fost imobilizat şi \
aptitudini. lor, pe fasciştii dezlănţuiţi, care credeau atunci, în nebunia lor mişcă. Vedere n-are, locurile pentru ochi îi sînt atrofiate. Sau ţ predat organelor de miliţie, i
Evoluţia tematică a perfec­ oarbă, că nu vor putea fi înfrînţi vreodată. Multe din armele poate nu le-a avut niciodată. O altă ciudăţenie a meşterului
ţionării muncitorilor de la partizanilor se mal păstrează în „sala armelor", dar adevărata, Natură ! i Este vorba de Bencic loan '
E.M. Lupeni este însoţită şi fierbintea recunoştinţă, oamenii lc-o păstrează în suflete, în ini­ Părăsim peştera cu glndul că am văzut ceva ce nu i-e dat 1 Martin, din Nâdlac, jud. A- ţ
de o evoluţie a tehnicilor şi mile bărbăteşti, în braţele tari şi minţile iscusite cu care au omului să vadă decît o dată în viaţă. Din tavan picură agale. ^ rad, care a mai suferit opt ^
metodelor de perfecţionare. vindecat rănile războiului distrugător şi au ridicat din temelii Dovadă că stalactitele şi stalagmitele „trăiesc", cresc. Pelerina­ condamnări. Ultima, 5 ani,
Programele de perfecţionare o nouă Iugoslavie. jul omului în această capodoperă uimitoare a naturii, unică în
cuprind întreaga gamă de Ne întoarcem la Postoina, pentru a prinde programul de vi­ lume în felul său, este o cinstire, un gînd pios adus iscusitului o terminase de ispăşit în
posibilităţi : confcrinţe-discu- zitare al vestitei peşteri. Auzisem cîte ceva despre această peş- meşter — Natura. 1972.
ţii. demonstraţii şl lucrări teră-mlnune a naturii şi, trebuie să spunem, nu ne-am fi pu­ REPORTER s
La ieşire ne oprim pe locul exploziei provocate do partizani.
practice, studii de cazuri tut imagina că meşterul Natură poate fi atît de iscusit, cum Stalactitele şi stalagmitele sînt aici negre, ca smoala. Ghidul
concrete, proiecte speciale de s-a dovedit în cazul Postoinei.
Scenă din film lucru etc. Conţinutul pro­ De fapt, peştera Postoina este formată din peste... 3 000 de stinge luminile din interiorul peşterii. Apoi spune, în întune­
ricul gros: „Aşa arată „ziua" în peşteră. Aşa au vrut hitleriştii
Spectacolele încep zilnic la orele: 9 — 12,30 - 16 — 19,30. gramelor şl metodelor de în- peşteri, cele mai multe comunicînd între ele, şl a căror lun­ să lc-o facă popoarelor. Dar lumina a biruit. Şi va birui întot­
văţămînt este continuu revi­
Biletele se pot reţine cu anticipaţie pentru toate orele şi zi­ zuit şi modificat după ne­ gime se apropie de 50 de kilometri Urcăm în trenuleţul ce ne deauna...".
kilometri, spre inima peşterii.
va duce 5,5
De acolo vom
con­
lele din program. cesităţi. tinua drumul pe alţi kilometri, pe jos. Sîntem în împărăţia ul- GH. I. NEGREA