Page 6 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 6
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 928 O SIMBATĂ 2 FEBRUARIE 1974
Acţiuni cuitural-e f--- umezeală, pereţi \
rig,
F afumaţi, instalaţie de
apă
scaune
defectă,
în sprijinul producţiei şi mese rupte, uşi fără
clanţe ş.a. — totul arată
ca un decor cinematogra
Cluburile sindicatelor au preşedintele comitetului sin prinderii, remarcăm, printre fic dezolant. Dar, din ne
printre obligaţiile lor şi pe dical de sector, cînd munci altele, dezbaterea „Turnarea fericire, nu e decor, ci
aceea — de mjye importan torii şi tehnicienii au dez betoanelor — tehnologii şi Clubul sindicatului I.M.
ţă ! — ca printr-o diversi bătut tema „Organizarea lu .procedee", ce va fi susţinută Hunedoara din Teliuc.
tate de forme şi mijloace, crului pe şantier. Metode a- de inginerul Gheorghe Gaş- In bibliotecă, acelaşi frig.
printr-o gamă largă de ac vansate de organizare şi par la şantierul nr. 1 mon Olimpia Herban, bibliote
CLUBUL SINDICATELOR - PREZENTĂ ACTIVĂ ÎN ţiuni să sprijine procesul de conducere", sau dezbaterea taj ; o manifestare mai lar cara, stă în palton. Ne
producţie al întreprinderii. „Sarcinile organizaţiilor sin gă, cu implicaţii metodice, pofteşte să luăm loc pe un
Şi, într-adevăr, ’ o intro dicale şi ale cadrelor de con se anunţă cea care va avea scaun. Praful ne opreşte
VIAŢA COLECTIVELOR HUNEDORENE DE MUNCĂ specţie în programele de ducere în buna organizare şi loc la sediul clubului, sub însă să dăm curs invitaţiei.
manifestări politice şi cuitu îndrumare a muncii pe şan conducerea lui Ion Mardale — Nimeni nu mă ajută,
ral-educative ale majorităţii tier" cu participarea tovară şi Amos Stoica, la care vor zice Olimpia Herban. Unii
care
vin
responsabilii
participa
cu
cluburilor hunedorene duce şului Ion Mardale, preşedin munca politică şi cultural- tineri indisciplinaţi la şi club
AŞEZĂMÎNTUL DE CULTURĂ - la concluzia, activiştii de a- tele comitetului că sindical merită educativă din biroul comitetele ascultă de nimeni; clubul
nu
sînt
al
demnă
grupe
Ceea
ce
I.C.S.H.
preciat,
că
cultu
şi
lor
sindicale
nu are director. Cum do
fie
după
subliniat
este
rali ai sindicatelor se achită
conştiincios de această în care asemenea acţiuni bri sindicatelor de sector, şi ca vreun an şi jumătate nu
agitaţie
de
artistice
axîndu-şi
datorire, preocupările cu pe perse găzile clubului „Constructorul" re va dezbate tema „Popu are director. De club ştiu
larizarea
în
angajamentelor
tovară
doar
DESCHIS TUTUROR CETĂŢENILOR! nifestări interesante la care grame îndreptate exclusiv întrecerea socialistă pentru şul Marin Bînă, preşedinte-
răspunde
că
ma
verenţă
ale
(opt la număr !) susţin pro
anul 1974".
sînt cuprinşi un mare număr
de salariaţi. spre aspectele desfăşurării Direcţionarea activităţilor
Devenind, în unele cazuri, producţiei de pe şantierul clubului spre sprijinirea pro
meni S.O.S.! Clubul din
— înainte de a intra în dicale hunedorene care s-au adevărate şcoli ale muncii, respectiv — elementul, ar ducţiei vine prin urmare să
amănuntele privitoare la Interviu cu prof. TRAIAN TAMAŞAN, şeful Comisiei pentru „specializat", dacă putem temele de „curs" sînt strîns tistic completînd în mod u- împlinească adevărata
specificul activităţilor aşeză activitatea politică şi cultural-educativă din cadrul Consiliu spune aşa, într-o anume di legate de problemele actua nitar şi cu efect manifesta re a aşezămintelor culturale
mintelor culturale din re lui judeţean al sindicatelor. recţie ? le ale producţiei cu care se rea precedentă. sindicale, aceea de a sluji Teliuc
ţeaua sindicatelor, am dori 1 — Da. Clubul din Uricani, confruntă membrii clubului Pentru luna în curs, din intereselor întreprinderii şi
să relataţi pe scurt cititori mai ales în munca politică la locurile lor de muncă. Un programul clubului de spri ale salariaţilor ei. naufragiază I (iar
lor noştri cîteva date gene conţinutul şi diversitatea ma club lş Lupeni, Petroşani, de masă ; cel din Simeria, simpozion pe tema „Organi jinire a producţiei între C. DEVEANU
rale. nifestărilor — cum so face Hunedoara („Siderurgistul") pentru cuprinderea mare a zarea ştiinţifică a locului de
— In judeţul nostru îşi îndrumarea şi controlul acti şi Deva ; artă plastică la Lu- salariaţilor şi manifestări muncă în abataje, pe revir comitetul
desfăşoară activitatea la o- vităţilor ? pe-ni ; radio-tv. la Deva şi pentru navetişti ; Casa de j şi la nivel de sector" de la
ra actuală şaptesprezece a- — Aşezămintele culturale Petroşani ; balet la Petro cultură din Petroşani în acţi clubul din Gura barza, sau sindicatului II.
şezăminte culturale sindicale, sindicale se află sub îndru şani ; folclor-coregrafie la unile pentru tineret; Clubul tema „Reducerea consumului
cunoscute sub trei denumiri: marea şi controlul consiliilor Hunedoara. Aceste cercuri din Lupeni sau ..Constructo de forţă de muncă prin a-
casă de cultură, club munci sindicale. Dar din punct de au de fapt şi un număr ma rul" Hunedoara, pentru ac plicarca şi extinderea susţi Hunedoara nu
toresc şi club al sindicatu vedere metodic, îndrumarea re de membri. Cercurile cu ţiunile în sprijinul producţi- . nerii în abatajele cu front
lui. Funcţionează în aceste se face în colaborare cu Co cele mai reduse efective sînt ei ; cel din Deva pentru par lung la exploatările din Va prea vede şi nu
aşezăminte peste 100 de mitetul judeţean pentru cul la Gurabarza, Ghelar şi Ani- tea artistică, la fel şi clubul lea Jiului" ce a avut loc la
cercuri cu aproape două mii tură şi educaţie socialistă şi noasa. Instructorii sînt în ge „Siderurgistul" din Hune Petroşani în cadrul „Zilei
de membri şi îşi desfăşoară Centrul judeţean de îndru nere recrutaţi dintre cadrele doara. Pentru brigăzile ar brigadierului" — au dev.enit prea aude nimic...)
activitatea 209 formaţii artis mare a creaţiei populare şi calificate, cu o bogată acti tistice de agitaţie (avem în manifestări obişnuite în pro
tice cu 3 230 de membri. a mişcării artistice de masă. vitate în domeniul lor. E reţeaua noastră 89 de ase gramul aşezămintelor cultu
Vreau să precizez că, în ce Dar asta nu împiedică cu destul să-l amintesc pe cu menea brigăzi cu 548 de rale sindicale.
ea ce priveşte formaţiile ar membri !) se remarcă clubul în sprijinirea producţiei le sindicatului I.M.II. De
tistice, am inclus în acest „Constructorul" din Hune de către cluburi se utilizea ce e frig în bibliotecă?
număr nu numai cele ale doara. Şi dacă tot aţi insis ză metode diverse : lectora Cînd am cerut să mi se
cluburilor. Există sindicate, tat asupra specificului am te, cercuri, simpozioane ş.a.. dea lemne, tovarăşul Bînă
ca de pildă cel al cadrelor să mai dau două exemple fiecare aşezămînt preferind a zis să mă îmbrac mai
didactice din Deva, care în care cred că vor fi convin o formă sau alta de mani gros... Am făcut demersuri,
acest domeniu pot rivaliza gătoare. Primul : clubul din festare. Interesante ni se dar degeaba. Din vara tre
cu oricare club. Gurabarza întreprinde perio par cele ce se organizează cută pe aici n-a mai venit
— Sînt aceste aşezăminte dic o acţiune prin satele do către clubul „Constructo nimeni din partea Consiliu
rezervate doar membrilor vecine, intitulată „Dialogul : rul" din Hunedoara (director lui judeţean al sindicale-
sindicatului-patron ? conducător-salariaţi", adică Ştefan Răduţ). telor. Totuşi, la club, chiar
— In general clubul sindi cineva din conducerea I.M. Avînd în vedere specificul aşa cum e acum, vin mulţi
catului deserveşte o între activităţii desfăşurate de în tineri. Joacă tenis de ma
prindere. In cazul cînd este Barza se întîlneşte în cadrul treprinderea de construcţii să, biliard, şah. N-avem
unicul aşezămînt într-un o- unor dialoguri vii cu pro siderurgice din Hunedoara — decît două şahuri şi două
raş, atunci funcţionează cu priii salariaţi în satele unde existenţa dispersată a şanti jocuri de rummy. In Te
regim de casă de cultură. erelor — clubul iniţiază ac liuc există, însă, după cîte
Aşa este de pildă clubul sin aceştia domiciliază, după ca ţiuni la locul de muncă al ştiu, mulţi şahişti...
dicatelor din Simeria, care. re formaţiile artistice ale salariaţilor. Dintre cele or In sala de biliard, tava
cu toate că aparţine de clubului se produc pe scenă. ganizate în luna ianuarie nul este găurit ca o ţintă
I.M.M.R., este deschis tutu Al doilea : primele evoluţii a.c. pot fi menţionate cele de tir. Jucătorii freacă ta
Hune
Constantin
şef
Arlcluc,
ror locuitorilor oraşului, iar din acest an ale formaţiilor B ce s-au desfăşurat la- şantie doara, intcrpretînd o suită de echipă lăcătuşi la în I.C.S. colegi curile de tavan, din lipsa
populare
de
faţa
cîntece
acţiunile ce se întreprind de rul nr. 4, cu participarea lor de muncă de la şantierul nr. 4 Hunedoara. cretei speciale. Intr-o altă
către club sînt destinate şi artistice aparţinătoare clu- | lui Anton Constantinidis, Foto: D. OLIVIU sală, despre care aflăm că
acestora. ZI de repetiţii la Clubul sindicatelor din Deva. bului din Călan au avut loc I e „de lectură", femeia de
— Dar şl la clubul „Side în satele Nădăştia de Jos şi j serviciu usucă cu ajutorul
rurgistul" din Hunedoara Nădăştia de Sus, adică aco- I Concurs republican de afişe unui radiator electric cîr-
participă cetăţenii municipiu nimic lucrurile. Sînt cazuri, noscutul artist plastic din pole de şters geamurile. Re-
lui. Şi există şi casă de cul ca de pildă la Simeria, un Lupeni, Iosif TeLlmann. lo unde domiciliază un mare | şoul este pus la priză di
tură... de directorul clubului, Iosif — Să nu uităm nici cele număr de furnalişti, cocsari I In vederea întîmpinării ră, pregnantă, de mare for reşti, str. Batiştei, nr. 13, du rect prin două fire, neizo
— Accesul cetăţenilor spre Mercea, este totodată şi pre lalte activităţi plăcute din şi turnători ai întreprinderii j celei de-a XXX-a aniver ţă de sugestie, semnificaţiile pă cum urmează : late la capete.
cel mai apropiat aşezămînt şedintele Comitetului orăşe cluburi : şah, rummy, tenis „Victoria" Călan. sări a eliberării patriei noas adinei ale acestor evenimen — proiectele pentru afişul La sediul sindicatului
cultural nu poate fi oprit. în nesc pentru cultură şi edu de masă... După cum vedeţi, acţiuni- S tre de sub jugul fascist, a te, victoriile şi marile înfăp „1 Mai 1974", în zilele de I.M.H. am stat de vorbă
afară de bibliotecă, care de caţie socialistă. Se mai poa Congresului al Xl-lea al tuiri ale socialismului în 11—12 martie ; cu tovarăşul Marin Bînă.
serveşte numai pe salariaţii te adăuga că şi în ceea ce — Bineînţeles, clubul este le noastre au un puternic | Partidului Comunist Român, ţara noastră, participarea — proiectele pentru afişul N-am aflat nimic nou, în
combinatului siderurgic, clu priveşte instruirea activişti şi un loc de destindere. Ba specific sindical, chiar dacă S şi a zilei de 1 Mai, ziua so plină de avînt a întregului „23 August 1974, în zilele de
bul şi-a extins raza de acti- lor noştri culturali, în afară curile, serile pentru fruntaşi, la ele participă un mare nu- | lidarităţii internaţionale a popor, condus de partid la 3—4 iunie 1974 ; afară de faptul că în
'vitate prin înfiinţarea a de cele organizate de noi în zilele brigadierilor, ale maiş mâr de alţi cetăţeni decîl I oamenilor muncii; Consiliul lupta şi munca eroică pen — proiectele pentru afişul schemă nu s-a stabilit un
cinci filiale (de pildă, una la exclusivitate (trimestriale cu trilor ş.a. fac "'parte inte Culturii şi Educaţiei Socia- tru eliberarea patriei, pentru „Congresul al Xl-lea al post de director, iar ac
fabrica de pîine). Efortul tot activul salariat, schim grantă din programul dc salariaţii. Tn ' definitiv, cred I, •liste organizează .un. concurs construirea .societăţii socia P.C.R." — în zilele de 2—3 ţiunile educative (dacă< se
principal este însă îndreptat buri de experienţă, consfătu manifestări. că acest lucru nu poate să | republican de afişe. liste multilateral dezvoltate. septembrie a.c. fac) au loc în sala de şe
spre cuprinderea întregii ma iri . de lucru pe zone), orga — Dacă tot am vorbit de aibă decît efecte pozitive. | Artiştii sînt chemaţi să Sînt invitaţi să participe Se acordă : dinţe a întreprinderii...
se de salariaţi. Dar, aşa cum nizăm şi consfătuiri în cola specificul clubului, vreţi să prezinte lucrări care să în la acest concurs membrii Avem în judeţ cluburi,
I
am spus, clubul este deschis borare cu Comitetul jude menţionaţi cîteva cluburi sin- C. DîîOZD | truchipeze, într-o formă cla Uniunii artiştilor plastici, ai 1 premiu II de 8 000 lei pe drept cuvînt, elegante,
de 6 000 lei
1 premiu
tuturor. ţean pentru cultură şi edu Fondului plastic şi arhitecţi. 1 premiu III de 4 000 lei în care te simţi ca acasă
— Ajungem deci la „nodul caţie socialistă, pe teme me De asemenea, poate parti o menţiune de 2 000 lei şi unde nu se mai pune
gordian" al problemei: se todice mai ales. cipa la concurs oricine do pentru fiecare temă de afiş problema existenţei unui
poate vorbi astăzi despre un — Aminteaţi Ia începui reşte. Numărul de proiecte în parte. afiş cultural-educativ, ci
specific al clubului sindica despre cercurile existente în este nelimitat pentru fiecare Autorii lucrărilor premiate, a îmbogăţirii necontenite
telor ? cluburi. Care este profilul a- concurent. ce vor fi tipărite, vor primi cu noi şi noi manifestări.
— Se poate. In sprijinul cestora ? Afişele se vor prezenta ca în afara premiilor, remune La Petroşani, la Hunedoara,
acestei afirmaţii pledează — Cercurile din cluburi proiecte definitive, la dimen raţia ’Re folosinţă cuvenită. Lupeni, Uricani, Gurabar
acţiunile clubului în spriji se organizează pentru sala siunile de 70X100 cm. Informaţii suplimentare a- za ş.a., întîlneşti aseme
nul producţiei (siderurgie, riaţii întreprinderii şi mem Fiecare lucrare va avea supra concursului se pot ob nea instituţii ce aparţin tot
minerit, construcţii ş.a.), cele brii lor de familie. Dar sînt un motto. Intr-un plic în ţine de la Consiliul Culturii de sindicate. Dar faţă de
de ridicare a nivelului pro primiţi şi alţi cetăţeni. în chis, purtînd acelaşi motto, şi Educaţiei Socialiste, Direc situaţia de la Teliuc să
fesional, lectoratele tehnice general, ele pot fi grupate se vor menţiona numele şi ţia instituţiilor de spectacol tragem concluzia că, atunci,
ş.a. Desigur, multe din acţiu pe trei direcţii : cercuri teh- adresa concurentului. artistic şi a artelor plastice, cînd vine vorba de acti
nile clubului se aseamănă cm nico-aplicative (radio-televi- Lucrările vor fi predate la Casa Scînteii. telefon 17 60 10. vitatea cu 1 tur al-ed ucat i vă,
cele ale caselor de cultură. ziune, dactilografie, croitorie Oficiul de expoziţii, Bucu- interior 1246. unele cluburi sînt mai pu
De exemplu, cele din dome ş.a.), cercuri de _ creaţie (li ţin ale sindicatelor decît
niul artistic, unele cercuri, teratură, artă plastică, cine- altele?
cum ar fi cele de creaţie, club, foto) şi cercuri artis Program muzical pentru constructori La acest S.O.S., aştep
manifestările de divertisment tice (muzică, coregrafie, in tăm răspunsul organelor
şi altele. Ar fi greşit ca să strumente muzicale). Profit Formaţia muzicală „Sar- colul, în care repertoriul sindicale municipale, ju
renunţăm la unele acţiuni de convorbirea noastră spre mis" a Comitetului muni soliştilor vocali şi instru deţene, al I.M.H., direct
numai din tendinţa de a ne a menţiona cîteva dintre ce cipal Deva al V.T.C. a o- mentişti a cuprins cele mai răspunzătoare de naufra
deosebi radical de casele de le care, datorită permanen Micii pâdureni, dansatori-elevi de la Şcoala generală nr. 8 din Hunedoara, formează, în ferii, joi seara, un specta îndrăgite piese ale cîntecu- giul clubului din Teliuc.
cultură. ţei şi rezultatelor, şi-au cu cadrul ansamblului de trei generaţii al C.S.H., un punct de mare succes, răsplătit cu aplauze col folcloric pentru mun lui popular — a avut loc
binemeritate de publicul spectator. Aspect de Ia un spectacol televizat.
— Din moment ce există cerit un „nume" : metalo- Foto: I. LICIU pe şantierul Fabricii de ci ___________ C. D, J
asemănări — ne referim la plastie la Petroşani; cine- citorii constructori. Specta- ment de la Chişcădaga.
că, musafirii tînjesc într-atît după suirea din
abis,_ îneît dorinţa aproape că se materiali
Film zează. Imaginaţia înfierbîntată de alcool şi de
acel dans ancestral produce mereu alte sem
neritul, fiindcă fiecare dintre acestea epuizea ne ale trezirii apropiate.
ză un orizont. Dacă mai ales pentru prima ca Şi în zori, cînd visele au dispărut în stele
Editoriale tegorie şi în parte pentru a doua existau cu „H/unta“ poate, Daniel Olbrychski — Czeslaw Niemen!
legeri folclorice bogate şi semnificative, pen plînge neputincios lîngă trupul neînsufleţit ai
tru a treia mărturiile erau ca şi inexistente. unui cal alb superb, care niciodată nu va mai
„Povestiri La îndemnul marelui filozof, I.D. Sîrbu a în Niciodată personalitatea artistică a lui An- galopa cu el la chemarea cornului de aur. Ce
ceput, cu ani în urmă, să culeagă ceea ce se
mai poate urma de-acum ? O nouă deşteptare?
mai păstra din vechiul folclor mineresc, rodul drej Wajda — fără de care noua şcoală cine Noi vise, luate drept realitate pentru un timp
căutărilor sale prezentîndu-1 apoi într-o pa matografică poloneză este inimaginabilă — n-a doar cit viaţa unei efemeride ?
petrilene“ gină din revista „Tribuna". Cartea de faţă ni fost mai copleşitoare ca în „Nunta", operă _ Wajda lasă finalul deschis, sugerîndu-ne, în
le readuce în memorie. Vechile povestiri mi
de excepţie, supralicitînd limitele valorice sta
nereşti culese de I.D. Sîrbu aruncă o tulbură bilite în „Canalul", „Cenuşa", „Cenuşă şi dia să, că am asistat la drama cutremurătoare a
tragicului asincron dintre ins şi istorie. Dato
toare lumină asupra sufletului minerului, acest mant", '„Totul de vînzare", „Peisaj după bă rită acestui asincron, dorurile naţionale, de
om atît de expus odinioară .tuturor vicisitu tălie" şi „Pădurea de mesteceni". libertate, rămîn neîmplinite, mari întrebări ră-
I.D. Sîrbu şi-a început cariera literară cu dinilor şi umilinţelor. Din fiecare povestire „Nunta" este o capodoperă nu numai pentru mîn fără răspuns. Prin imaginile splendide ale
mai bine de trei decenii în urmă în cadrul transpare adînca înţelepciune a omului adîncu- faptul că mărturiseşte, cu o forţă elementară lui Oskar SobocinSki, Wajda vorbeşte despre
..Cercului literar" de la Sibiu, prima sa scrie rilor, judecata sa profundă şi extrem de per şi cu infinită subtilitate în acelaşi timp, de adevăruri amare, pe tonul său inegalabil de
re fiind proza „Duminica" în care povestea un sonală asupra marilor întrebări ale vieţii şi spre un crez estetic şi moral, consecvent cald. Graţie acestui ton, survolînd o pădure
accident în mină. A făcut gazetărie, s-a dedi morţii, încrînconarca împotriva nedreptăţii, să urmărit de-a lungul unei cariere prodigioase, de simboluri, simţim fără dubii — „Nunta" es
cat apoi cercetărilor de bibliptecă. a trecut în răciei, întunericului, optimismul şi omenia sa. ci şi pentru că ea reprezintă sinteza tulburătoare te o revelaţie.
învăţămînt, a scris proză, cronică dramatică, Se poate afirma cu toată certitudinea că în a cuceririlor artei regizorale wejdiene. Fil AL. COVACI
iar în ultimul timp şi-a cucerit notorietatea aceste- prime şaptezeci de pagini din cartea lui mul acesta, unic în felul său, este o dovadă
cu piese de teatru şi scenarii de film. I.D. Sîrbu descoperim o epopee minerească neobişnuit de autoritară a autonomiei artei
unică în. toată literatura noastră şi rivalizî-nd cinematografice.
Originar din Petrila, I.D. Sîrbu s-a născut cu multe din neuitatele pagini de înţelepciune
într-o familie în care străbunicul, bunicul, ta populară din literatura universală. Nu întîmplător Wajda a ales pentru această
tăl şi nepotul său au fost mineri. Nu este deci demonstraţie de virtuozitate o bază literară
de mirare că în aproape tot ceea ce a scris Partea a doua a cărţii, intitulată „Ultimele dificilă : o dramă în versuri a lui Wyspianski.
pînă acum s-a inspirat din viaţa minerilor. povestiri", fără să aibă densitatea şi orizon Principalul obiectiv al demonstraţiei lui Waj
„Sînt convins — ne declara mai demult scrii tul eternităţii din paginile primei părţi, se Şi-a început activitatea ca actor profesionist da este potenţarea unei structuri dramaturgi-
torul că, aşa cum afirma Blaga, orice om a- revendică organic din aceasta, autorul căutînd cu 6 ani in urmă la Teatrul de estradă din ce cu o suprastructură imagistică, în aşa fel ca
parţine structural unei multitudini de orizon să recompună, cu uneltele sale literare, per Deva, dar după o stagiune intră în colectivul textul şi imaginii a să se contopească într-o u-
turi şi peisaje. Dar fiecare om are în adîncul manenţele spirituale minereşti, aşa cum se teatrului minerilor din Petroşani, unde-1 în- nitate desăvîrşita. Nu-ncape îndoială' că în
său un peisaj-matrice. Probabil acel peisaj că manifestă ele îndeosebi în noul cadru social „Nunta" Wajda realizează aproape imposibilul:
oferit de transformările societăţii noastre după tîlinim şi astăzi. creează o operă cinematografică absolut in
tre care a deschis ochii şi în care şi-a depă îşi înscrie în palmaresul artistic o variată
eliberare. Sînt însă şi multe pagini în care au dependentă, fără să lezeze autonomia operei
nat copilăria. Cînd visăm, ne întoarcem la a- torul rememorează vechi întîmplări din copi gamă de roluri, mai mari sau mai mici, şi este literare.
spectacolele
din
nelipsit
festive,
cest peisaj". Iată, aşadar, argumente în plus lăria sa, chipuri de oameni şi destine pildui /simţită prezenţa ca recitator sau prezentator. unde-şi face „Nunta" concentrează sub forma unei para
pentru demersul spiritual cu obstinaţie ur toare. Moralitatea lor implicită şi explicită es In această stagiune, pe scena teatrului din bole o epocă istorică, epocă pentru care cea
te, de fapt, o punte de legătură cu vechile po mai caracteristică este o aşteptare încordată.
mărit în decursul întregii sale cariere literare. Petroşani, este Ilia din „Fata fără zestre" de
vestiri minereşti, ea înscriindu-se pe linia cu In această atmosferă supratensionată de eufo
Ultima carte a lui I.D. Sîrbu, intitulată „Po noscută din paginile unor scriitori transilvă N. Ostrovşki şi .luan din „Cornada" de Alfonso ria unui eveniment existenţial, mitul na Scenă din film
vestiri petrilene" şi apărută recent la editura neni dintre cele două războaie. „Cred că vir Saslrc. ţional este supus unei stranii disecţii lucide.
tutea de bază a naturii mele — ne mărturisea Există ceva răscolitor, extrem de răscolitor
„Junimea" din Iaşi, se înscrie pe aceleaşi co Pentru melomani
cu ani în urmă I.D. Sîrbu — constă într-un în faptul că această operaţie se petrece pe
ordonate. aşa cum dealtfel aflăm încă din ti mare defect: sînt naiv şi sentimental. Lucrez fundalul dansului de nuntă ameţitor. Acestui în această lună se anunţă apariţia unor
tlu. Numai că, de data aceasta, avem de-a însă foarte mult cu rigla şi echerul raţiunii. Spectacole dans cu ritmuri variate. Wajda îi conferă valen discuri, care, sîntem siguri, vor fi mult solici
face cu o scriere de o excepţională importan Aş zice că încerc să fiu un sentimental con ţe metaforice, intcrpretînd mişcarea rotitoare tate de amatori. între acestea, consemnăm :
trolat. Nu ştiu dacă reuşesc..." Această autoca © Teatrul de stat ...VI'. Davila" din Piteşti ca pe-o suprafaţă care ascunde ceva foarte
ţă documentară şi literară, şi cînd ne ex © Momente vesele cu Toma Caragiu, în co-
racterizare il defineşte foarte bine pe I.D. Sîr- prezintă in 2 februar e la Vulcan, în 3 la Lu- profund, foarte esenţial. Ca şi în „Canalul", în
primăm astfel avem în vedere îndeosebi prima bu, cel din paginile „Povestirilor petrilene". peni şi în 4 la Pe Ir oşani, piesa „Profesiune „Nunta” Wajda consideră mişcarea grupată ca laboiaie cu Anda Calugăreanu şi cimpoierul
Ion Lăceanu.
sa parte, intitulată „Vechi povestiri minereşti". De acest adevăr se va convinge cititorul par- pentru îngeri“. fiind o expresie de maximă concentraţie a pa © Muzică populară. Din seria „Virtuoşi ai
Lucian Blaga, căruia I.D. Sîrbu i-a fost stu curgînd şi mai ales degustînd pe îndelete li © Azi, la Orăştie, Teatrul de estradă din tosului de fecundaţie romantică. instrumentelor populare româneşti", recitalu
Nuntaşii lui Wajda caută semnificaţiile lu
dent şi apoi coleg de catedră, îi spunea ade rismul adevărat al acestei cărţi. Piteşti prezintă conc '"tul „Cabaret în alb şi mii în care trăiesc, aşteaptă cu înfrigurare, rile lui Simion Stanciu la nai şi Constantin
seori că trei îndeletniciri pot să creeze cultu negru" şi „Asta-i bu; lă“. înainte de toate, ivirea tine: căi do ieşire din Gherghina la trompetă ; trei recitaluri voca
ră specifică: agricultura, marinăritul şi... mi-. CQNSTAMTIN FASCU această lume. La nunta preotului cu o ţăran le : Justina Băluţeanu, Anton Achiţei şi Geor-
geta Angliei.