Page 60 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 60
•aisum
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 941 © DUMINICĂ 17 FEBRUARIE 1974
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN LIBAN BREVIAR mmm TŞPSSB
ITESlAŢIdAL mnmamaammm
_ _ _ _ _ . _ _ _ _ _ _ _ _ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ _t_ _*_ _L_ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ __ __ _ __ ij jjl . iii 1 '■ ' i ri ^ Jl ■
Cronica săptămînii
CUVilMIIl IiruASKII IICOIA [ CEAIISESCI) Decernarea titlului de Doctor Reuniunea Zilele din ce In ce mai frumoase, cu cer senin şi drumuri
circulaţia
uscate,
tot
pe
aglomeraţia
por
unele
mai
Intensă,
t
ţiuni fiind incomodă pentru cei care se grăbesc, dar şi un fac
tor de temperare a cailor-pute re, care oricum, dau şi de furca
reprezentanţilor din
LA WHKIMTM Honoris Causa al Universităţii exterior uneori — acestea au fost condiţiile rutiere ale acestei sapta-
mîni. In aceste condiţii se impune respectarea întocmai a regu
lamentului circulaţiei şi nu odată, cei care-1 nesocotesc pe ici
pe colo, plătesc tribut greu nesocotinţei lor. Astfel, în sapta-
mîna ce se încheie azi, s-'a.u înregistrat cîteva accidente cu ur
(Urmare din pag. 1) dezvoltarea popoarelor noas sigure o colaborare trainică libaneze preşedintelui al unor partide mări grave, în urma cărora o persoană şi-a pierdut viaţa, al
tele 3 au suferit leziuni corporale care necesită un număr apre
tre, cît şi la cauza păcii şi în dezvoltarea economică, ciabil de zile dc spitalizare. Şi fiecare accident a avut drept
aceşti ani poporul român a colaborării între toate po tehndco-ştiinţifică, în ridica politice din Chile cauză tot nerespectarea uneia sau alteia dintre regulile de cir
părea
importantă
fără
regulă
dacă
uneori
chiar
acea
culaţie,
obţinut succese remarcabile poarele lumii. rea bunăstării fiecărui popor. PARIS 16 (Agerpres) — pentru moment.
Merită
nu
să
în dezvoltarea sa economică Ştiu că astăzi problema In acest context, oamenii licolae Ceausescu La încheierea unei reuniuni mărului faptelor amintim că se constată şi o creştere a auto
conducătorilor
în
contravenţionale
rîndul
şi socială. Industria a cres Orientului Mijlociu stă în de ştiinţă, învăţămîntul au a reprezentanţilor din exte şi aceasta a impus o intensificare a supravegherii şi controale
cut de peste 28 de ori. S-a centrul atenţiei tuturor po un rol important. Ştiinţa, riorul ţării ai unor partide lor pe trasee şi în acelaşi timp o severitate sporită clin partea
agenţilor de circulaţie. Toate acestea, în scopul prevenirii la
dezvoltat puternic agricultu poarelor. România s-a pro pînă la urmă, nu are grani (Urmare din pag. 1) carea României, pentru spri de stingă din Chile — Parti timp a consecinţelor neplăcute ale accidentelor, mai cu seama
ra. A crescut bunăstarea în nunţat întotdeauna şi se pro ţe. Cuceririle ştiinţei au ser jinul şi iniţiativele sale dul Socialist, Partidul Co pentru cei care devin victime ale străzii, adesea nevinovaţi.
tregului nostru popor. S-au nunţă pentru soluţionarea si vit întotdeauna popoarelor, în favoarea luptei popoarelor munist, Mişcarea pentru Ac
dezvoltat puternic învăţă- tuaţiei din Orientul Mijlociu, oamenilor, pentru progresul P r e ş e d i n t e l e Nicolae pentru pace, libertate şi in ţiune Populară Unitară Avea doar şaşe ani pînd de durerea loviturilor pri
mîntul, ştiinţa, cultura. De pe o bază care să asigure o lor. Trebuie să facem totul Ceauşescu este invitat în sa dependenţă. (MAPU), Partidul Radical, mite. Unul îşi rupsese o mînă,
altfel, societatea socialistă, pace dreaptă şi trainică. A- ca aceste cuceriri ale ştiin In aplauzele asistenţei, rec Mişcarea Revoluţionară de Doar cîteva luni o despărţea celălalt coloana vertebrală.
Speriat de consecinţele fap
pe care noi o edificăm, are vem în vedere retragerea ţei şi culturii să devină un la de festivităţi a universi torul universităţii, înconjurat Stingă (MIR), şi MAPU al pe micuţa Macos Liliana de tei sale, şoferul i-a părăsii,
la bază cele mai noi şi mai trupelor israeliene din terito bun al tuturor popoarelor. tăţii. Interiorul sălii este pre de membri ai Senatului, în- oamenilor muncii — la Pa vîrsta preşcolară, doar atît cît încercînd să-şi ascundă identi
înaintate cuceriri ale ştiin— riile arabe ocupate şi consi Trebuie să creăm asemenea gătit sărbătoreşte pentru a mînează preşedintelui Nicolae ris a fost dată publicităţii o s-a scurs de la începutul anu tatea.
fiindcă
şcolar,
fetiţa
era
lui
Numai că un alt conducător
(iei şi culturii, se bazează derăm că trebuie făcut totul condiţii, şi pe plan naţional, fi la înălţimea marelui mo Ceauşescu Diploma de Doc declaraţie. în clasa I. Acum vorbim de auto, trecînd prin apropierea
pe concepţia cea mai îna pentru a se putea realiza în şi pe plan internaţional, In ment pe care îl trăieşte a- tor Honoris Causa, împreună Reliefînd că „cei trei ani ca la timpul trecut, fiindcă cu accidentului, a sărit în ajuto
intată despre lume. Sîntem cel mai scurt timp acest o- cit toţi oamenii, fără nici o ceastă prestigioasă instituţie cu însemnele acestei înalte de guvernare a Unităţii cîteva zile în urmă a fost vic rul celor rămaşi în drum şi
tima
în
unui
accident
tragic
conştienţi că progresul ge biectiv. (Aplauze). deosebire de naţionalitate, de de învăţămînt superior: cu distincţii. Toţi membrii Se Populare au adus o schim localitatea Şoimuş, în apropie i-a transportat Ia spital, sal-
vîndu-ie astfel viaţa.
neral, făurirea unei socie De aceea am salutat sex, de religie, să aibă ac lorile drapelelor României şi natului universitar felicită bare profundă şi istorică în rea casei unde locuia. Pentru
tăţi care să asigure satis rezultatele dezangajării din ces la învăţăinînt, cuceririle Libanului ocupă întregul călduros pe conducătorul societatea chiliană", docu totdeauna din familie, din cla O cafea... la
să, din societate va lipsi a-
facerea din plin a tuturor tre Egipt şi Israel ca un pas ştiinţei să poată fi folosite fundal al prezidiului, ghir României socialiste. mentul arată că, în prezent, ceastă mică făptură, lipsită de
necesităţilor omului, mani spre realizarea obiectivului de fiecare naţiune pentru lande de flori întregesc ca „muncitorii sînt privaţi de supraveghere din partea fami cursă lungă
liei atunci cînd era în viată,
festarea plenară a sa în final, adică al eliberării tu dezvoltarea sa economico-so drul festiv al ceremoniei. Inveşmîntat în toga univer drepturile lor cele mai ele poate că prea puţin pregătită
Autocamionul 21-HD-1169, a-
toate domeniile de activita turor teritoriilor ocupate (A- cială. In acest sens, oamenii Aici, în prezenţa unei a- sitară, preşedintele Consili mentare, a fost decretată în scurta ei postură de elevă parţinînd autobazei din Hu
te, nu este posibilă decît plauze). de ştiinţă pot şi vor face, sistenţe numeroase — cadre ului de Stat al României es dizolvarea Centralei Unice privind pericolul pe care-i pre nedoara, se apropia de Orăştie,
te
zintă joaoa pe stradă.
în
adu
invitat
prezidiul
într-o orînduire înaintată în In acelaşi timp, pentru a fără nici o îndoială, şi mai didactice, studenţi, personali nării, de unde rosteşte tra a Oamenilor Muncii din Chi In acea după-amiază Ieşise la volan fiind Buzan Pompei.
Venea de Ia Ploieşti, şi con
cu mai mulţi copii la joacă şi
care ştiinţa, cultura să fie vorbi de o pace dreaptă şi mult în viitor, pentru pro tăţi ale vieţii ştiinţifice şi diţionalul cuvînt. le (CUT) şi sînt continuate cum „de-a v-aţi ascunselea" vingerea şoferului că experien
la cel mai înalt nivel şi pe trainică este necesar să fie gresul general al omenirii, culturale din Liban, şefi ai încercările de prohibire a este „ocupaţia" lor preferată, ţa nu-1 poate trăda, l-a deter
această bază să se creeze soluţionată şi problema po pentru pace şi colaborare in misiunilor diplomatice şi alţi Cuvîntul p r e ş e d i n t e l u i funcţionării sindicatelor". Pe copiii au început să alerge minat să conducă fără între
dată s-a oprit totuşi,
rupere. O
dintr-o curte In alta, de pe o
o puternică industrie şi a- porului palestinian. Trebuie ternaţională. niembri ai corpului diplo Nicolae Ceauşescu a fost de altă parte, documentul re parte pe alta a drumului. Ve pentru cîteva minute, pentru
gricultură să crească ni să se asigure poporului pa Vă mulţumesc pentru de matic — are loc ceremonia subliniat în repetate rînduri levă că partidele chiliene de nind rîndul Lilianei să trea o rafeluţă, zice el, care ajulă
velul de viaţă al tuturor oa lestinian dreptul de a-şi ho cernarea acestui titlu înalt, decernării. cu aplauze îndelungate de. stingă „îşi sporesc continuu că strada în fugă, a făcut-o Ia trezire. Dar cu toată cafe-
luţa, după ce şi-a reluat cursa,
menilor. O astfel de societa tărî destinele sale, dezvolta de „Doctor Honoris Causa" Asistenţa în picioare sa toţi cei prezenţi. Apoi, în nivelul de organizare, pro- fără să se asigure. Tocmai a- nici chiar el, şoferul, nu-şi
tunci,
apropiere,
Imediata
în
te construim noi în România. rea sa viitoare, corespunză al universităţii dumneavoas lută pe şeful statului român saloanele universităţii, pre punîndu-şi ca principală sar circula un autocamion, care a poate explica cum de a aţipit.
Vă rog să nu credeţi cumva tor năzuinţelor sale. (Aplauze). tră. Sper că aceasta va mar cu vii şi îndelungate apla şedintele Consiliului de Stat cină realizarea unei depline lovit-o puternic, azvîrlind-o pe Timpul a fost suficient însă
ca să lovească o căruţă din
că subapreciem greutăţile pe Fără îndoială, poporului pa ca un moment nou în rela uze. Asistăm la o impresio al României primeşte feli unităţi". spate. Lovitura de maşină şi faţa sa şi să omoare un cal.
de carosabil i-au cauzat leziuni
care le-am avut, că subapre lestinian, reprezentanţilor săi, ţiile di.ntre universităţile ro citări din partea celorlalte grave prin fracturarea cutiei Spre norocul său, cel care o
nantă
înaltă
de
manifestaţie
ciem greutăţile pe care le Organizaţiei pentru Elibera mâneşti şi libaneze, între U- stimă şi respect pentru con personalităţi ale vieţii ştiin craniene, astfel că în drum conducea a scăpat cu viată.
In final, Buzan Pompei îşi tot
spre spital a încetat din viaţă.
mai avem de învins spre rea Palestinei şi conducerii niversitatea din Bucureşti şi ţifice şi culturale din partea Ofiferi chilieni Tîrziu de tot, familia a obser punea întrebarea: „cum de i
atingerea acestor obiective. acesteia le revine sarcina de Universitatea din Beirut. ducătorul României socia studenţilor, se întreţine cor vat lipsa copilului şi a auzit s-a întîmplat tocmai lui, că
liste, a cărui activitate neo
Sîntem conştienţi că mai a hotărî cum trebuie acţio Sper că vom dezvolta mai dial cu persoanele prezente cele ce s-au petrecut pe dru doar băuse şl cafea accidente
multor
Experienţa
mul din apropierea casei lor.
avem încă multe de făcut, nat. După părerea noastră, mult legăturile şi contactele bosită pusă în slujba idea la solemnitate. acuzaţi de înaltă Suferinţa este mare. şi părerea unanimă a specia
dar sîntem hotărîţi — unind sînt condiţii prielnice, şi tre pe linia învăţământului, lurilor nobile ale umanităţii La plecare de la universi liştilor este că niciodată ca
eforturile întregului nostru buie folosite din plin, pen ştiinţei, inclusiv pe linia este cunoscută şi apreciată tate asistăm din nou la o D-ale şantierului feaua nu ajută prea mult pc
omul obosit de la volan.
popor — să asigurăm fău tru a se asigura o soluţie şi aici, ca dealtfel în toate manifestaţie entuziastă a stu trădare
rirea societăţii în care omul justă şi în problema popo schimbului de studenţi, con ţările lumii. denţilor, de simpatie şi pre Chişcădaga După chef, la drum
tribuind, şi pe această cale,
să fie stăpîn pe deplin pe rului palestinian. la dezvoltarea colaborării şi T o v a r ă ş u l u i Nicolae ţuire faţă de conducătorul SANTIAGO DE CHILE 16
Se apropia de miezul non t; i
destinele sale. Iată de ce considerării' că prieteniei între popoarele ro Ceauşescu i se oferă un frumos României. (Agerpres) — Aproximativ cînd autobasculanta cil numă Şoferul Galantar Traian, de
In acest spirit ne-am pro reprezentanţii săi, Organiza mân şi libanez. buchet de flori din partea stu 30 de ofiţeri superiori din rul 31-TM-4G37, aparţinînd la autobaza Brad, chefuise
noaptea tîrziu şi după cîte îşi
nunţat şi ne pronunţăm îm ţia pentru Eliberarea Palesti Urez universităţii dumnea denţilor şi cadrelor didacti cadrul forţelor aeriene chi S.U.T., secţia Chişcădaga, se aduce aminte, trecuse chiar de
mal plimba încă prin Lunea,
potriva oricărei asupriri a nei trebuie să participe la voastră. tuturor profesorilor ce. liene sînt acuzaţi de „înaltă sat unde peste zi fusese horă miezul nopţii.
Dimineaţa avea însă de fă
unui popor de către altul, conferinţa de la Geneva şi şi studenţilor succese tot mai Rectorul Universităţii li Părăsind universitatea, co trădare", pentru a fi conti mare. Acolo fusese şoferul cut o cursă de muncitori în
încă
cu
Grunzişor
pentru dreptul fiecărei na trebuie să se creeze condiţii — mari în întreaga activitate, baneze, prof. dr. Edmond loana oficială se îndreaptă nuat să întreţină relaţii cu vreo patru Dumitru şi pentru convenţie, cu autobuzul pc ca-
prieteni
ţiuni de a fi stăpînă pe des dacă poporul palestinian va de a exercita un rol şi maii Naim, adresează un vibrant spre punctul turistic Jeita, partidele şi organizaţiile po că nu era aşa de aproape s-a re-1 avea în primire, 31-IID-
tinele sale. de a-şi făuri dori şi va hotărî aceasta — puternic în dezvoltarea ' tot omagiu înaltului oaspete, e- situat la o distanţă de 18 litice de stingă, interzise de folosit de maşina statului, că 969, aşa că a pornit la drum.
Era puţin după ora şase cînd
viaţa aşa cum o doreşte, fără pentru crearea unui stat mai viguroasă a Libanului, logiind personalitatea şefului km de Beirut, pe versantul autorităţi — informează a- şi aşa nu-1 trage nimeni la din „ghinion" ÎI cam „fură"
răspundere şi nu-1 întreabă pe
nici un amestec din afară. independent palestinian. A- a ridicării bunăstării şi feri statului român. Rectorul dă Munţilor Liban. Aici este genţia Prensa Latina. Gru unde umblă. După petrecere, faţa autobuzului, şi l-a tampo
ţAplauze). ceasta va deschide o eră cirii întregului popor liba apoi citire hotărîrii Senatu vizitată grota cu acelaşi nu pul de ofiţeri va fi judecat cam lungă ce-i drept, a por- nat. Şoferul s-a ales cu sus
o
a-
permisului
şi
pendarea
Ne pronunţăm pentru o nouă şi o perspectivă nouă nez ! lui universitar prin care, la me, un splendid monument de un Consiliu de Război, nit-o aşa, fără ţintă, într-o mendă corespunzătoare, tar cei
nebunească,
cu
viraje
cursă
politică de largă colaborare pentru unirea poporului pa propunerea Facultăţii de al naturii care se înscrie care urmează să fie instituit pe două roţi şi cîntînd de ve transportaţi au simţit fiorii u-
între naţiuni. In lumea de lestinian spre a-şi asigura o Urez poporului dumnea drept şi ştiinţe social-politi- printre cele mai spectacu la 3 aprilie. selie. La un astfel de viraj, nei... spaime straşnice.
multă
prosperitate,
astăzi nici un popor nu poate viaţă liberă, independentă. voastră fericire, pace. liberta ce, se conferă preşedintelui loase grote din lume. maşina a derapat puternic, Serviciul circulaţie din cadrul
dar a rămas pe roţile ei, nu
multă
să obţină succese în dezvol (Aplauze). te şi să se dezvolte o prie Nicolae Ceauşescu titlul de Milioane de stalactite şi mai că în benă se aflau doi Inspectoratului judeţean de
va Situaţie încordată
tarea sa economico-socială tenie trainică între popoare Doctor Honoris Causa pentru stalagmite creează un decor dintre prietenii lui Grunzişor, interne
care s-au prăvălit în şanţ, ţi-
fără a colabora cu alte po Desigur, sînt în lume mul le noastre. (Aplauze puterni înalte merite în activitatea' feeric, ingenios pus în
a-
poare. România dezvoltă te probleme. In Europa Am ce, îndelungate). sa îndelungată pentru ridi- loare printr-o iluminaţie a-
noi
probleme.
vem
şi
multilateral colaborarea cu decvată, transformînd această
statele socialiste, cu ţările obţinut unii paşi spre solu capodoperă a naturii într-un In Partinica
ele.
dintre
unora
ţionarea
în curs de dezvoltare, cu S-a început conferinţa gene- punct de atracţie pentru tu A
popoarele care luptă pentru ral-europeană. Fără îndoială rişti de pe toate meridianele. FORT DE FRANCE 16 (A-
dezvoltarea lor economico- că această conferinţă, prin Întîlniri de lucru P r e ş e d i n t e l e Nicolae gerpres) — Agenţia France infreprinclerea judefeană
socială independentă, pre rezultatele ei, va exercita o Ceauşescu felicită pe gazde Presse informează că si
cum şi cu statele capitaliste puternică influenţă asupra pentru preocuparea lor de a tuaţia din Martinica înregis de gospodărie comunală
dezvoltate, în spiritul coexis colaborării internaţionale şi In cursul dimineţii de sîm- de externe libanez, în legă scoate în evidenţă frumuse trează o continuă încordare,
tenţei paşnice. Spirijinim păcii în lumea întreagă. Noi bătă, au avut loc la Beirut tură cu relaţiile dintre Ro ţile acestei grote, de a le mai multe sectoare de acti
activ lupta de eliberare na ne pronunţăm în mod hotă- întîlniri de lucru între mem mânia şi Liban precum şi pune ia dispoziţia publicu vitate fiind afectate de gre şi locafivă Deva
ţională, considerînd că este rit pentru soluţionarea tu bri ai delegaţiei române şi în unele probleme ale situaţiei lui larg. de a transforma a- ve. Au încetat lucrul mun
dreptul fiecărui popor asu turor problemelor dintre sta oameni politici, din domeniul internaţionale. Cei doi mi cest loc într-un centru de citorii din construcţii şi din
prit să lupte pentru a-şi cu te pe cale politică, paşnică, economiei şi învăţămîntului. niştri au semnat Acordul de cercetări speologice. domeniul energetic, lucrătorii anunţă abonaţii la gaz metan că în tot cursul zilei
ceri independenţa naţională, pentru o participare activă Tovarăşul Ion Păţan, vice cooperare turistică, Conven de pe plantaţii, de la disti de azi, 17 februarie 1974, pînă la orele 20, vom fur
folosind toate formele, inclu a tuturor popoarelor, indife preşedinte al Consiliului de ţia sanitar-veterinară şi au La amiază, preşedintele lerii şi angajaţii cotidianului niza gaze naturale neodorizate, din cauza unor lu
siv să lupte cu arma în mînă rent de mărimea lor, la so Miniştri, ministrul, comerţu făcut un schimb de note cu Nicolae Ceauşescu şi persoa „France Antilles".
dacă este necesar. luţionarea problemelor inter lui exterior, s-a întîlnit cu privire ia acordarea de fa nele care îl însoţesc au fost După cum menţionează a- crări ce se execută pe conducta magistrală.
România are relaţii pe naţionale. Joseph Geagea, preşedintele cilităţi în domeniul vizelor. oaspeţii preşedintelui Re genţia, starea de tensiune se Abonaţii sînt rugaţi să ia toate măsurile de si
multiple planuri cu aproape Noi pornim de la aceea că Asociaţiei băncilor din Li Tovarăşul Mircea Maliţa, publicii Liban Suleiman prelungeşte în Martinica în- guranţă pentru evitarea accidentelor.
toate statele lumii. In acest fiecare naţiune, fiecare po ban, Gabriel Badaro, vice consilier al preşedintelui Frangieh, la un club de a- cepînd din noiembrie 1973, SSL.
context, avem relaţii bune por trebuie să-şi spună pă preşedinte al Camerei de Consiliului de Stat, s-a în grement situat pe malul cînd o serie de opriri succe
şi cu ţara dumneavoastră. rerea şi să participe la găsi Comerţ şi Industrie, precum tîlnit cu Edmond Rizki, mi Mării Mediterane. sive ale lucrului au parali
Dorim ca în viitor să punem rea soluţiilor privind organi şi cu preşedintele „Litex nistrul educaţiei naţionale, Au luat parte preşedinte zat majoritatea ramurilor e-
la baza relaţiilor dintre ţă zarea relaţiilor internaţiona Bank“. Au fost discutate pro cu prof. dr. Joseph Naffak, le Consiliului de Miniştri, conomice. Acest climat so MICA PUBLICITATE
rile noastre posibilităţile care le, la soluţionarea probleme bleme referitoare la dezvol secretar general al Centru Takieddine Solh, ministrul a- cial se datoreşte înainte de
au rezultat în aceste zile lor complicate, prin care să tarea colaborării şi cooperă lui naţional de cercetări şti facerilor externe, Fouad toate creşterii costului vieţii Vind „Moskvici 408“ în per Vindem casc cu dependinţe
din convorbirile pe care le-am se asigure fiecărei naţiuni rii economice între cele două inţifice, Camille Abousouan, Naffah, şi alţi membri ai şi a şomajului. fectă stare. Deva, telefon 12255. şi grădini. Simerla, Cîmpului
avut cu preşedintele dum posibilitatea de dezvoltare ţări. preşedintele Pen-clubului li guvernului libanez. Agenţiile AP şi France 9 şi Biscaria 9.
neavoastră. Dorim să extindem economico-socială indepen Ministrul afacerilor exter banez. Au fost abordate pro In cursul după-amiezii, pre Presse anunţă că la Fort Vind Dacia 1100. Hunedoara, Vind casă, Săuleşti, 74.
colaborarea în domeniile e- dentă, să se excludă forţa, ne, tovarăşul George Maco- bleme privind schimburile şedintele Nicolae Ceauşescu de France şi la Lorrain au str. Laminatorului, nr. 4, bloc
conomic, ştiinţific, cultural, ameninţarea ou forţa în re vescu, a avut o convorbire româno-libaneze în domeniul s-a înapoiat la reşedinţa din avut loc ciocniri între for O 2, ap. 13. Cumpăr acordeon „Hohncr"
politic, pentru a contribui la laţiile dintre state, să se a- cu Fouad Naffah, ministrul educaţiei şi culturii. Beirut. ţele de ordine şi grupuri de Vind casă urgent. Deva, Ho- 80, 60, 48 başi, fără registru.
Tiţă Nicolae, Aleea Gorunului,
manifestanţi, soldate cu morţi ria, 109. bloc 3, ap. 1, Lupeni.
şi răniţi de ambele părţi.
Cinema trie iubită — program in 10.30 Buletin de ştiri ; 10,35 • Autografe muzicale D-i-o-d-i-x ! Cine
terpretat de Corul de copii Noi înregistrări de muzică semnate. este... Diodix ? ; Consiliul popular al judeţului Hunedoara
•
Scriitorul Ion Băieşu
al Radioteleviziunii, dirijor populară cu Maria Cioba şi regizorul Petre Bokor 19.30 Telejurnal. Săptămî-
DEVA: Luna furioasă Ion Vanica ; 11,00 Radioma- nii, Irina Loghin şi fraţii vă prezintă o specie de na politică internă şi
(„Patria"); Fantoma lui gazinul femeilor ; 11,30 In- Ion şi Ştefan Petreuş ; 11,00 „logodnic" pe cale de... internaţională în ima
dispariţie.
Interpretează:
Barbă Neagră („Arta"); SI- tîlnire cu melodia populară Invitaţiile Euterpei. Disco- Dem. Rădulescu, Ileana gini ; Oficiul judeţean pentru construirea sl vînzarea de locuinţe Deva
MERIA: La răscruce de şi interpretul preferat ; 12,00 grafie Wilhelm Furtwăng- Stana Ionescu şi Rodica 20.10 Reportajul săptămî
Sanda Tuţuianu.
vînturi („Mureşul"); HUNE De toate pentru toţi ; 13,00 ler. Realizatori : Teodora • Răţoiul Donald în... nii : „Iarna femeilor"; A N U N Ţ
DOARA: Joe Kidd („Side- Radiojurnal. Buletin me- Albescu şi Iosif Sava ; 13,00 premieră. 20.30 Film artistic : „Prie
• La „Carul cu vin", ne
rurgistul"); Domnului pro teo-rutier. Sport ; 13,30 Un Radiojurnal. Buletin meteo- invită Maria Pietraru şi tenul nostru Fred". Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că in municipiul Hunedoara au fost
fesor. cu dragoste („Con da veselă. Cine e amicul ? rutier. Sport ; 14,00 Concer Emil Gavriş. Premieră pe ţară. In
structorul"); Juliana („Arta"); Emisiune de Silviu Georges- tul în Si bemol major pen • Transmitem de la distribuţie : Danny terminate şi date în folosinţă blocurile de locuinţe proprietate personală nr. 3 şi
CALAN: Jandarmul la cu @ Poşta veselă de Va tru violoncel şi orchestră Cannes: Gala MIDEM — Larne, Alfred Marks, 4 din microraionul II. In aceste blocuri mai sînt disponibile şi pot fi contractate
1974.
plimbare („11 Iunie"); TE- lentin Silvestru. Regia ar de Luigi Boccherini (solist • Nicu Constantin e în Lance Persival, Lally şi ocupate imediat următoarele apartamente, al căror preţ, avans minim, rată lu
LIUC: Poliţistul („Minerul"); tistică Ion Vova ; 14,00 Es Enrico Mainardi) ; 14,30 mare încurcătură cînd Bowers ; nară şi termen de rambursare sînt redate în tabelul de mai jos.
GHELAR: Tekumseh („Mi trada duminicală. Emisiune Cine ştie, cîştigă. Monu trebuie să facă un ca 22.00 Telejurnal ;
dou...
nerul"); PTROŞANI: Ve- realizată de Silvia Velicu ; mente istorice şi de artă • „Confirmaţi aceste 22.10 Duminica sportivă.
ronica se întoarce (,,7 15,00 Buletin de ştiri ; 17,00 din nordul Olteniei ; 15,00 speranţe 7“ — recital de LUNI Avansul mi
Noiembrie"); Un om în săl Opereta „Farmecul unui Program de divertisment balet. nim legal
• 3 minute cu Margare
băticie („Republica"); LU vals" de Oscar Strauss (se- muzical. Canţonete ; 15,20 ta Pîslaru. 16.30 Emisiune în limba a) venit sub
PENI: Fata din Istanbul lecţiuni) ; 17,30 Concertul Piese instrumentale de com • Desene animate : A- maghiară ; Durata
ei
(„Cultural"); Ciprian Po- orchestrei de muzică popu pozitori români ; 15,40 La venturi în epoca de pia 19.00 Publicitate ; Blocul . . Nr. Preţ de 1 5< ?° J de ram Rata in
tră.
b) ve n ,ntre
Eta ul
rumbescu seriile I-II „(Mun lară a Radioteleviziunii. So horă-n sat — cîntece şi • „Drumuri de argint" 19,05 Interpretul preferat : nr. ap. J cam. vinzare , c n '‘ 1 500-2 000 bursare lei/lună
citoresc"); LONEA: Cute lişti : Florica- Bradu', Elena jocuri ; 16,00 Suită din ba — reportaj de Arlstlde Angelica Stoican ; lei lunar
zanţa („Minerul"); ANINOA- Roizen şi Ilie Udilă ; 18,00 letul „Coppelia" de Delibes ; Buhoiu. Nicolae 19,20 1001 de seri : c) venit peste
• Voci tinere:
SA: Paraşutiştii („Muncito Tonomat ritmic ; 18,33 Su 16.30 Pagini din opera Suciu. „Calimero" ; 2 000 lei lunar
resc"); PETRILA: Fluturii ita a IlI-a de Ion Dumi- „Freischiitz" de Weber ; • „Spectacolele lumii" — 19.30 Telejurnal ; BLOCURILE 3 Şl 4
o nouă serie de repor
sînt liberi („Muncitoresc"); trescu ; 19,00 Radiojurnal ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 taje semnate de Ioan 20.00 Prim plan : Ion Del-
VULCAN: Viforniţa („Mun 19,15 Melodii cu Chris Maeştri ai arcuşului : Yehu- Grigorescu. Episodul I : cea. Erou al Muncii
citoresc"); URICANI: Po Doerk şi Mihai Conslanti- di Menuhin ; 17,20 Cîntare „Columna". Socialiste — S.M.A. ap, 1 şi 3 parter 3 65 067 a - 14 020 25 ani 173
Din arenă circului în
•
liţistul („7 Noiembrie"); nescu. 19,45 Recitatul pia anilor lumină — montaj ...Studioul X al Televi Cîrcea, judeţul Dolj ; b - 16 269 20 ani 203
ORAŞTIE: Legenda negrului nistei Maria Fotino ; 20,00 muzical-literar ; 17.40 Va- ziunii, cu duo Văleanu. 20,25 Publicitate ; c - 18 522 15 ani
Charley („Patria") ; Dragos Romanţe şi cîntece de pa riaţiuni cinematografice de a Din nou Cannes. 20.30 Povestea unui cîntec. 253
MIDEM — 1974 (II).
tea începe vineri („Flacă har cu Ioana Radu, Maria Dumitru Capoianu ; 18.00 Cîntecul mamei. In ap. 7 et. 1 3 70 444 a - 14 088
ra") ; GEOAGIU-BĂI : Cla Păunescu, Fărâmiţă Lambru Radiopublicitate ; 18,15 Re 15,30 Magazin sportiv. terpretează Florica 25 ani 188
sa muncitoare merge în pa şi Nicuşor Predescu ; 20,30 vista literară radio. Rugbi în 15 : Ţara Bradu ; b - 17611 20 ani 220
radis ; HAŢEG : Departe Maratonul dansului ; 21,30 .Galilor — Franţa, în 20,45 Revista literar-artisti- c - 21 133 15 ani 273
de Tipperary („Popular") ; Consemnări de Mircea Ra- cadrul „Turneului ce că Tv. Principiile e-
BRAD : Cu cărţile pe faţă du-Iacoban ; 22,00 Radiojur lor 5 naţiuni". Trans • tici.i şi echităţii socia ap. 9 et. II 3 71 900 a - 14 380 25 ani 192
(„Steaua roşie"); GURA- nal ; 22,10 Panoramic spor misiune de la Cardiff; liste reflectate în li b - 17 925 20 ani 224
BARZA: Simon Templar tiv ; 22,30 Cavatine şi dan 17.00 Film serial pentru ti teratura şi arta de
intervine („Minerul"); ILIA: suri din opere ; 23,00—5,00 DUMINICA neret : „Pistruiatul". azi. c - 21 570 15 ani 275
• Lupta cu Inerţia: Vii
Paradisul („Lumina"). Estrada nocturnă. Episodul IX ; torul — poem de Nico
17,35 Cîntare patriei — lae Labiş. ap. 10 et. II 4 83 891 a -- 16 778 25 ani 223
PROGRAMUL II : 6,00 8.30 Deschiderea progra concurs coral interju- a Ancheta revistei: Cum b - 20 973 20 ani
Buletin de ştiri ; 6.05 Ma mului. Gimnastica deţean. Participă: co sîntem noi, cum sînt 262
cărţile noastre ?
tineu muzical ; 7,00 Radio pentru toţi ; rul Uzinelor de va o Opinia revistei. Ab c - 25 167 15 ani 326
jurnal ; 7,15 Te iubim, tine 8.40 Cravatele roşii ; goane din Arad ; co senţa unui mesaj profund
PROGRAMUL I : 6,00 reţe — program de cîntece ; 9.35 Film serial: „Comoa rul Institutului poli educativ în unele re ap. 17 şi a - 12 869 25 ani 155
viste de cultură,
Buletin de ştiri ; 6,05 Con 7,30 Din operetele lui Louis ra din 13 case" — e- tehnic din Bucureşti: e Teatru. Viaţa e ca un ap. 18 et. IV 3 64 347 b - 16 086 20 ani
certul dimineţii : 7.00 Radio Ganne ; 8,00 Teatru radio pisodul III ; corul Liceului „I. Sla vagon ? — comedie sa 201
tirică de Paul Everac.
jurnal ; 7 30 .Avanpremieră fonic pentru copii. „Dăni- 10.00 Viaţa satului ; vici" diai Arad : corul a Plastică. Omul e ope c - 19314 15 ani 250
Radio-TV : 8.00 Vă reco lă Prepeleac" de Ion Crean 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim bărbătesc al Palatului ra. Opera e cinste şi
mandăm pentru azi — ex gă. Dramatizare de Con despre... Robot inteli culturii din Piteşti ; demnitate. Avansul necesar poate fi împrumutat de la C.E.C. pe termen de 5 ani, cu
a Muzică, pianistul Dan
poziţii, excursii, spectacole, stantin Paiu ; 9,00 Avanpre gent. Zbor la mică corul Şcolii militare Grigore. o dobîndă de 8 la sută.
manifestări sportive : 8.05 mieră Radio-TV : 9.15 Mu înălţime. Viitorul re de ofiţeri de rezervă, 21.30 Roman foileton: ..Ger
Melodii pentru ascultători : zică pentru toate vîrstele ; surselor energetice. detaşamentul Păuliş. minai" — ecranizare Cei interesaţi să cumpere unu! din apartamentele de mai sus pot vizita
9.00 Ora satului : 10.00 9,35 Vă place opera ? Emi Caleidoscop ; Transmisiuni directe . după Emile Zola. E- apartamentul, zilnic, între orele 10-17, urmînd să încheie imediat contractul de
Partidului, inima şi versul ; siune de Elena Horos-Bă- 11,45 Bucuriile muzicii ; din Bucureşti şi Arad; pisodul „Ajutor reci cumpărare la Consiliul popular al municipiului Hunedoara - - serviciul de sistema-
10,10 Succese ale discului ; dulescu : 10,00 Radiopubli- 12.30 De strajă patriei ; 18,55 Publicitate ; proc" ; tizare, la bloc sau la O.I.C.V.L. Deva, str. Lenin, nr. 6, - zii
10,45 Bună dimineaţa, pa citate ; 10.10 A 7-a artă ; 13.00 Album duminical : 19.00 Lumea copiilor. 22.15 24 de ore. nic într" orele 7,3C -
16, iar pentru informaţii zilnic între orele 7,30—18.
(33)
Redacţia sl administraţia ziarului i Deva, str, Dr. Fetru Groza, nr. 35. (Telefoane: 72138 (economic). 11588 (viata satului). 12138 (social, audiente, scrisorii. 12 317 fculturS. snm-ti __ (Tlnami (rimvr™fia