Page 61 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 61
VIZITA PREŞEDINTELUI NICOIAE CEAUŞESCU
Proletari din toate ţările, unljl-vă!
* __________________________________ ________ _______________________*
IN REPUBLICA ARABĂ SIRIANĂ
Sosirea la Damasc începerea convorbirilor oficiale
Duminică după-amiază, la Hotărîrea comună de a ac
Incepînd de duminică, pre de Stat al Republicii Socia Palatul prezidenţial din Da ţiona pentru întărirea luptei
şedintele Consiliului de Stat liste România, secretarul ge masc au început convorbirile împotriva imperialismului,
ANUL XXVI Nr. 5 942 MARJI 19 FEBRUARIE 19?4 al Republicii Socialiste Ro neral al Partidului Comunist oficiale dintre preşedintele colonialismului şi neocolonia-
4 PAGINI - 30 BANI mânia, tovarăşul Nicolae Român, tovarăşul Nicolae Consiliului de Stat al Re lismului, relevarea dorinţei
Ceauşescu, este oaspetele Re Ceauşescu, care întreprinde publicii Socialiste România, de a contribui la afirmarea
publicii Arabe Siriene. în această ţară o vizită ofi secretar general al Partidu raporturilor de tip nou, de
să
egalitate,
care
La plecarea din Beirut, la cială de prietenie ia invita lui Comunist Român, Nicolae deplină forţa şi ameninţarea
excludă
Hafez
ţia
Al-
preşedintelui
vizitei
Ir» amil XXX ol liberării ţi Congresului al Xl-lea d P.C.R încheierea Liban, în Repu Assad, secretar general al Ceauşescu, şi preşedintele cu forţa, care să permită în
Republicii Arabe Siriene, se
preşedintele
blica
Consiliului de Stat a fost Partidului BAAS Arab So cretar general al Partidului deplinirea aspiraţiilor de
salutat cordial de preşedin cialist. BAAS Arab Socialist, Hafez progres şi prosperitate ale
tele Suleimiari Frangieh, de Drapele române şi siriene Al-Assad. tuturor popoarelor reprezintă,
alte persoane oficiale. Cei flutură pe marile artere ale La convorbiri au participat de asemenea, componente ale
doi preşedinţi şi-au strîns cu oraşului, pe care numeroşi delegaţiile celor două ţări. ariei tematice examinate pe
căldură mîinile, felicitîndu-se cetăţeni se adunaseră spre a In cadrul convorbirilor au larg de cei doi preşedinţi.
pentru rezultatul convorbiri saluta cu căldură pe condu fost abordate probleme ale Pornind de la cadrul prin
lor, exprimîndu-şl convinge cătorul poporului român prie relaţiilor bilaterale şi aspecte cipial convenit în plen. avînd
Şj în condiţiile iernii rea că ele marchează o nouă ten. Din loc în loc, lozinci ale situaţiei internaţionale. ca dominantă semnificativă
Atmosfera plină de cordia
română
arabă
limbile
în
şi
etapă
relaţii
dezvoltarea
în
de
ve
punctelor
identitatea
lor bilaterale, constituie o purtau înscrise cu litere mari litate care s-a degajat din dere, colaboratorii preşedinţi
contribuţie la cauza păcii şi urări de bun venit adresate primele momente, spiritul des lor Nicolae Ceauşescu şi Ha
colaborării internaţionale. tovarăşului Nicolae Ceauşescu. chis, sincer al întrevederilor fez Al-Assad au trecut la
RITM NORMAL DE LUCRU ★ şedintele Nicolae Ceauşescu la nivel înalt au caracteri analizarea şi aprofundarea
La sosirea la Damasc, pre
zat ampla trecere în revistă
posibilităţilor de dezvoltare a
Damascul — străvechi oraş cu este întîmpinat cu deosebită a elementelor politice, eco colaborării în diferite do
să
sociale,
nomice,
menită
un bogat trecut istoric încrus
pe şantierele de construcţii, tat în vestitele sale vestigii şi cordialitate de preşedintele conducă dintre dezvoltarea rela menii. reuniunea plenară,
la
După
cele
ţiilor
două
ţări,
moderna
de
azi
capitală
Republicii
Arabe
a
Siriene,
Republicii Arabe Siriene — ITafez Al-Assad. Cei doi con în folosul ambelor popoare, cei doi preşedinţi au conti
nuat dialogul lor politic.
prin buna funcţionare a intr-o atmosferă sărbătorească, ducători de partid şi de stat
al cauzei destinderii şi păcii.
a întîmpinat, la 17 februarie,
pe preşedintele Consiliului (Continuare in pag. o 4-a) încheierea convorbirilor oficiale
utilajelor şi a transportului Luni după-amiază. la Pa au continuat în plen, cu
latul prezidenţial din Da participarea celor două de
CONFERINŢA DE PRESA A TOVARĂŞULUI masc, au continuat convor legaţii.
— Sînt asigurate condiţii pentru toreşte atît nouă c6t şi şantierelor, birile oficiale dintre pre In ultima rundă a convor
desfăşurarea normală a lucrului pe care nu au asigurat condiţiile ne NICOLAE CEAUŞESCU IN CAPITALA şedintele Consiliului de Stat birilor s-a făcut bilanţul ac
şantiere ? cesare de lucru. De asemenea, al Republicii Socialiste Româ tivităţii din cadrul grupuri
întrebarea am adresat-o tovară trebuie arătat că, în unele cazuri, REPUBLICII LIBAN nia, secretar general al lor de lucru stabilite de cei
şului Nicolae Maioreseu, directorul cadrele tehnice cu munci de răspun doi preşedinţi.
Staţiei de utilaje şi transport din dere din unitatea noastră s-au mul Partidului Comunist Român, A fost relevat faptul că
cadrul T. C. Deva, care ne-a răs ţumit doar să constate unele defi „Considerăm că dezvoltarea relaţiilor dintre Nicolae Ceauşescu, şi pre prin întreaga sa desfăşurare
puns : cienţe fără a lua măsuri concrete şedintele Republicii Arabe şi prin rezultatele sale, dia
— Cu toate capriciile vremii, am de rezolvare. toate statele este o necesitate imperioasă Siriene, secretar general^ al logul la nivel înalt româno-
putea spune că în cadrul secţiilor Personalul tehnic de exploatare Comandamentului Naţional si.rian deschide o nouă eta
şi atelierelor s-a muncit bine în are obligaţia în continuare să urmă pentru o pace trainică” al Partidului BAAS Arab pă în promovarea legături
ultima vreme. La solicitările şan rească modul cum sînt întreţinute Socialist. Hafez Al-Assad. lor tradiţionale de prietenie
tierelor din văile Mureşului şi şi folosite mijloacele de transport După întîlnirea dintre cei ..dintre cele două ţâri şi po
Jiului am răspuns mereu prezent, şi utilajele. La ateliere vom redu (In pagina a IV-a) doi preşedinţi, convorbirile poare. i
reuşind să înregistrăm de ia înce ce numărul mare de imobilizări
putul anului importante depăşiri la reparaţii planificate în condiţii
ale planului de producţie. le în care va creşte calitatea lu
— După cum se ştie, în anul crărilor.
trecut s-au întîmpinat greutăţi în — Calitatea produselor Iasă une COMUNICAT COMUN
ceea ce priveşte aprovizionarea cu ori de dorit, acest lucru îl simt în
agregate. Cum este rezolvată pro primul rînd beneficiarii lucrări
blema în acest an ? lor executate. Ce aveţi de spus
— Pentru nisip avem condiţii în acest sens ? cu privire la convorbirile dintre preşedintele Consiliului de Stat
asigurate, odată cu deschiderea de
noi perimetre de extracţie în zona ■— Tîmplăria metalică livrată
Iîărău. Rămîne în continuare o şantierelor a fost de mulle ori de
problemă rezolvarea sarcinilor pri slabă calitate, avind abateri dimen al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,
vind ritmicitatea în realizarea pla sionale, fără a mai vorbi de cali
nului fizic. tatea sudurilor sau îmbinărilor.
Bobinatoarea Maria Cojocarii de la I.F.A.
La cariera Herepeia, de unde Nici prefabricatele sau agregatele „Vîscoza* Lupeni este bine pregătită profe şi preşedintele Republicii Liban, Suieiman Frangieh
extragem piatră, s-a întocmit un nu au corespuns uneori cerinţelor sional. Ea reuşeşte ca lunar să-şi realizeze
program de măsuri în vederea mă impuse de normative, mărcile de sarcinile de plan.
ririi producţiei, folosirii raţiona betoane nu au fost respectate. Foto : YIRGIL ONOIU
le a utilajelor. Cunoaştem aceste aspecte şi avem La invitaţia preşedintelui rilor externe. Mircea Maliţa In cursul convorbirilor, ca Cei doi preşedinţi au evi
— Şantierele beneficiază în pre convingerea că prin măsurile lua Republicii Liban. Suieiman şi Nicolae Doiearu, consilieri re s-au desfăşurat într-o at denţiat, în cursul convorbi
zent de un număr însemnat de uti te neajunsurile semnalate nu se vor ...............;................ :............................................... ....... Frangieh. preşedintele Con ai preşedintelui Consiliului mosferă cordială, cei doi pre rilor lor, posibilităţile de
laje şi maşini. Ce credeţi că mai întîlni. I Ou 9,5 la sută mai mult metal siliului de Stat al Republicii de Stat, Mihai Levente, am şedinţi s-au informat reci dezvoltare a relaţiilor econo
Urinează oarecum activitatea din ★ Socialiste România, Nicolae basador extraordinar şi ple proc asupra preocupărilor ac mice bilaterale şi au conve
acest sector şi ce aveţi în vedere Activitatea bună in ansamblu la s .... ^ . . .... . . , Ceauşescu. a efeciuat o vi nipotenţiar în Republica Li tuale ale celor două ţări şi nit să s<». întreprindă noi mă
pentru remedierea deficienţelor ? nivelul staţiei are reale şanse de \ Minerii din cadrul sectorului I Mu- zită oficială în Liban între ban, Lucian Petrescu, direc au procedat la un larg suri pentru lărgiri a cadru
— In primul rînd vreau să arăt îmbunătăţire. Colectivul de mun : sariu, raionul — 90 ni al I.M. Barza în- 14—17 februarie 1974. tor în Ministerul Afacerilor schimb de vederi referitor la lui de colaborare fn domenii
: scriu zi de zi pe graficele de întrecere noi
că nici pină la ora actuală nu am că de aici şi-a demonstrat în repe Oaspeţilor români le-a fost Externe. dezvoltarea relaţiilor bilate de interes reciproc.
reuşit să asigurăm în ateliere perso tate rînduri puterea de muncă, I sucese în muncă. In cinstea celei de a rezervată o primire călduroa Din partea libaneză : Ta- rale. precum şi asupra unor Apreciind importanţa schim
nalul calificat necesar. Din acest hotărîrea de a îndeplini exemplar { XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi să, care reflectă sentimente kieddine Solh, preşedintele probleme internaţionale de burilor culturale, pentru o
motiv, în bună parte, reparaţiile sarcinile de plan. Există convin j Congresului al Xl-Ica al P.C.R., ei s-au le de prietenie şi apreciere Consiliului de Miniştri. Fou- interes comun. mai bună cunoaştere şi apro
sînt de slabă calitate. Mai inter gerea că în cinstea celor două I angajat să depăşească substanţial sar- reciprocă dintre popoarele ad Naîfah, ministrul aface Cei doi şefi de stat au piere între cele două ţări şi
vine apoi lipsa pieselor de schimb, mari evenimente din acest an — ; cinile de plan. român şi libanez. rilor externe, Boutros Dib, constatat cu satisfacţie că re popoare, părţile ?.u subliniat
care devine zilnic o problemă. S-a a XXX-a aniversare a Eliberării Acest angajament are deja un solid Cei doi preşedinţi au avut director general al Preşedin laţiile dintre Republica So hotărîrea lor de a dezvolta,
recurs şi la recondiţionări, dar nu patriei şi Congresul al Xl-lea al .; suport material. De Ia începutul anului convorbiri, la care au parti ţiei republicii. Antoine Fat- cialistă România şi Republi şi în viitor, schimburile de
in toate cazurile ele au dat rezulta partidului — toţi cei care concură I s-au extras peste prevederi importante cipat : ca Liban se întăresc şi se delegaţii şi informaţii între
tele scontate. întreţinerea şi func la desfăşurarea unui ritm normal j cantităţi de minereu, fapt ce a permis Din partea română : Cornel tal. secretar general în Mi dezvoltă continuu. organisme de stat şi alte in
ţionarea maşinilor şi utilajelor sînt de lucru pe şantierele de construc i realizarea cu 9,5 Ia sută mai mult me- Burtică, membru supleant ai nisterul Afacerilor Externe, Cei doi şefi de stat ji-au stituţii, cooperarea în dome
hotărîte de cel care le exploatea ţii să se achite cu cinste de sarci j tal. Un succes pentru care au depus e- Comitetului Executiv, secre Emil Mattar. ambasador ex exprimat dorinţa comuna de niile învăţămîntului, presei,
ză. Şi în acest sens mai sînt mul nile pe care le au în faţă. \ forturi susţinute minerii Nicolae Circu. tar al C.C. al P.C.R.. Ion Pă- traordinar şi plenipotenţiar a menţine, şi în viitor, con televiziunii, cinematografiei,
te de făcut. Nefolosirea integrală a I Cornel Simedrea, Nicolae Oancea, Nicolae ţan, vicepreşedinte al Consi al Republicii Liban la Bucu tactele dintre ei. în interesul
utilajelor în două schimburi se da- C. DUMITRU j Mursa şi mulţi alţii, care au extras cu liului de Miniştri, ministrul reşti, Adel Ismiail şi Khalil color două ţări şi popoare, al turismului şi sportului.
_______________ y 10 Ia sută mai mult minereu. comerţului exterior, George Iiaddad. directori în Ministe păcii şi înţelegerii interna (Continuare in pag. a 4-a) î
rul Afacerilor Externe.
ţionale.
Macovescu, ministrul aface
^ SĂRBĂTORIREA ZILEI Angajamente DUMINICA PE OGOARE A V-a edîfie a „Festivalului
entuziaste, căluşarului transilvănean”
CimtISTILII mobilizatoare MUNCĂ INTENSĂ LA Căluşarii — străluciţi
I >
U.U.M.R. CRIŞCIOR
0 Peste 70 de tineri instructori de detaşament Îmbunătăţiri funciare reprezentanţi ai artei
constructori au fost prezenţi Valeria Chircu şl Maria • Depăşirea producţiei
la manifestarea organizată Foarce s-au deplasat în globale cu 4 milioane lei şi
de Ziua ceferiştilor, la că mijlocul salariaţilor de la a producţiei marfă cu 4,5 Activitatea pentru folosirea gospodărească a pămînlu- dat şi regularizat valea pe populare româneşti!
minul de nefamilişti X 2 al staţia C.F.R. Haţeg, pentru milioane lei. lui s-a amplificat în ultima săptămînă în toate comunele o lungime de 1 metru. Ast
I.C.S.H. Momentul poetic a aduce un călduros salut • Realizarea unui volum
„Griviţa Itoşie", in cadrul muncitorilor ceferişti. Au de beneficii însumind 120 000 şi satele. Profitînd de timpul favorabil, mii de cetăţeni : fel, cetăţenii, încă din pri Ciţiva flăcăi, sau copii, sau chiar oameni cu ar
cooperatori,
instituţii,
căruia poeziile „Balada fost evocate momente din lei. ţărani şi tineri au salariaţii din şi întreprinderi la şi executarea mele ore ale dimineţii, au mata făcută în leat-uri cu amintiri, îmbrăcaţi în cos
tume populare ce-ţi iau ochii, cu clopoţei la picioa
participat
duminică
femei
pornit cu spor la muncă.
chenzinei din 1933", „Po trecutul de luptă al ceferiş • Extinderea lucrului în lucrărilor de hidroamelioraţii, traducînd astfel in viaţă
re, se avîntă în dans, şi, cel puţin un sfert de oră,
veste din uliţa noastră" şi tilor şi s-a prezentat un acord global cu 50 la sută obiectivele din programul judeţean de îmbunătăţiri fun Azi (duminică 17 februa joacă intr-un ritm sufocant. Au un vătaf, adică un
„Februarie ’33“ au creat frumos program artistic. faţă de situaţia din anul ciare, sarcinile ce revin fiecărei localităţi. rie — n. n.) — ne spuneau fel de şef care dă tonul, la semnul acestuia toţi e-
momente cu adine fior pa trecut. Adrian Costa, preşedintele xecută sărituri, mişcări complicate, aprige ori gra
triotic, a cucerit auditoriul 0 „Oamenii vorbesc des • îmbunătăţirea indicelui Prezenţi pe mai multe din şantierele de îmbunătăţiri consiliului comunal al Fron ţioase, sprijiniţi în bastoanele crestate cu dibăcie de
cu atît mai mult cu cit la pre fapte şl faptele vorbesc de timp maxim disponibil cu funciare, reporterii ziarului nostru au consemnat cîteva tului Unităţii Socialiste, şi artizan. Alţii joacă însoţiţi de „dube", sau chiar fă
reuşita lui au colaborat cu despre oameni" s-a intitu 0,5 la sută. din faptele de muncă, din realizările înscrise duminică Aurel Ghiara. vicepreşedin ră accesorii.
talent tinerii constructori lat manifestarea organizată • Economisirea unei can pe graficul lucrătorilor de pe ogoare. te al consiliului popular In rezumat, cam acesta este jocul căluşarilor. Ori
Virgil Nicolae, Paul Olariu în cinstea Zilei ceferiştilor tităţi de 4 000 kWh energie comunal — executăm aici, pe ginea lui se pierde în timp. Spun cercetătorii istoriei
şi bibliotecara obştească de către pionierii Liceului electrică. Alături de cooperatori au Valea Mărăşească, lucrări folclorului că jocul a străbătut secolele pretutindeni
Aurelia Mitran. pedagogic Deva. Invitaţii Cu eforturi unite venit să lucreze salariaţi din de decolmatare, adîncire şi unde influenţa romană şi-a încrustat elementele în
pionierilor, pensionarul Filip I.R.E. DEVA munca este mai regularizare pe o lungime de tradiţiile dacice. El este jucat astăzi în Argeş şi
0 Sîmbătă, la ora 6 dimi Jugănaru. fost mecanic de întreprinderile şi instituţiile 400 ml. De asemenea, locuito Transilvania, în Banat şi Oltenia, la munte şi la şes,
neaţa, la secţia C. F. U. a locomotivă, martor al eve • Realizarea peste preve spornică comunei, femei şi tineri. avînd elemente comune. Asta deoarece în toate for
întreprinderii „Victoria" Că- nimentelor din ianuarie-fe- deri a unei producţii globa Mai mult de 500 de cetă Şantierul a fost pregătit rii din satele Roşcani şi mele sale de manifestare, arta populară românească
lan, a avut loc o caldă ma le si marfă în valoare de ţeni — locuitori ai satelor din vreme. Inginerii Mihai Pane Sălişte lucrează la păstrează în toate regiunile ţării un fond comun u-
bruarie 1933, precum şi 300 000 lei. decolmatarea şi regularizarea
nifestare închinată sărbători Ioan Crai, instructor de miş • Depăşirea producţiei Abucea, Stretea, Făgeţel şi Cazacincu, preşedintele con Văii Panoului. nitar. pecetea specificului etnic reflectat în stilul ar
rii Zilei ceferiştilor. In care în staţia Deva — au globale la atelierul de pro Dobra — şi-au dat duminică siliului intercooperatist, şi tistic propriu poporului nostru. Căluşarul deci se
mijlocul muncitorilor din a- vorbit despre luptele cefe iectare cu 120 000 lei. întîlnire pe Valea Mărăşească. Nicolae Niculescu, inginerul Ziua de muncă a fost manifestă sub forma unei mari varietăţi, în cadrul
ceastă secţie feroviară a ve • Reducerea consumului Scopul: decolmatarea, adînci- şef al cooperativei agricole spornică. Unindu-şi efortu unităţii stilistice specific etnice.
nit un vechi militant al riştilor pentru libertate şi de energie pentru distribuţie rea şi regularizarea albiei aces de producţie din Dobra. îm rile, locuitorii satelor Abucea. S-a spus despre căluşar (nu este greşit nici „călu-
drepturi democratice.
partidului — Mihai Lemac, cu 6 500 MWh. tei văi pentru a feri de inun preună cu Iulian Baba, Stretea, Făgeţel şi Dobra şer“) că îi sînt caracteristice curajul, voinţa, dîrze-
şeful staţiei C.F.R. din Oaspeţilor le-au fost oferi • Diminuarea numărului daţii şi exces de umiditate preşedintele unităţii. Gheor- au realizat ceea ce şi-au nia, forţa, dragostea de viaţă. Indiferent însă de
Călan. te flori şi în cinstea aces de avarii cu 5 ia sută. o suprafaţă de 20 ha teren ghe Andrăşescu şi Viorica propus. In zilele care ur poezia cu care toţi, în mod reflex, îmbinăm cuvin-
tora pionierii claselor a aparţinînd C.A.P. Dobra şi Bujoran, brigadier de cîmp, mează vor continua munca
0 Pionierii detaşamen VII-a A şi B au prezentat • Efectuarea unui volum 10 ha aparţinînd fermei au trasat şi ţăruşat traseul, C. DROZD
telor claselor a V-a A şi B montajul literar-muzical de lucrări de întreţinere in I.A.S. Mintia din Lăpuşnic. fiecare om avînd de desfun (Continuare in pag. a 2-a)
valoare de 400 000 lei.
de la Şcoala generală Haţeg, „Eroi au fost, eroi sînt _l (Continuare In pag. a 3-a)
însoţiţi de comandanţii — încă".
DEZBATERE dihnă pentru fruntaşi. Or numeroasele apariţii sce tie să se încheie şl In vut ca temă : „Creşterea peste 11 000 de perechi de
MEDICO-SPORTIVA ganizată pentru cel mai nice, un mare succes l-au struirea practică. natalităţii, condiţie esen pantaloni au fost livraţi
de
constructori
destoinici
| Lapte livrat peste prevederile I Astăzi, în sala festivă a la secţia producţii indus obţinut vîrstnicii Ileana CAPACITĂŢI SPORITE DE ţială pentru asigurarea ti magazinelor.
Tripoli, cu cîntecul vechi
noastre
nereţii
naţiunii
Liceului ,,Dccebal“ din triale, seara de sîmbătă „La fintîna cea de pia FABRICARE A PIINII socialiste" şi s-a bucurat VREMEA
şi
a oferit fruntaşilor şi fa
din
tră"
Ionuţ
Guga
de o caldă audientă dato
de plan la zi Deva, cu începere de la miliilor lor (peste 200 la Cîinel, cu doinele sale Fabrica de panificaţie rită sprijinului dat de dr.
orele 17, se va desfăşu
cintate la fluier.
ra o amplă dezbatere me- număr) momente muzicai- din Deva a pus în func Eugenia Jujcscu şi prof. Pentru 24 ore
dico-sport-ivă cu referiri distractive la care şi-au ţie. la Brad, o nouă linie Rafila Iacob.
BRETEA ROMANA. îngrijitorii din fermele de ani- j directe la importanţa re adus o reală participare ÎNVAŢĂ MESERIA DE tehnologică pentru fabri Vreme schimbătoare, cu
de
orchestrei
membrii
1
! male ale cooperativelor agricole de producţie din ' Vaza j cuperării şi refacerii or muzică uşoară a comite TRACTORIST carea pîinii şi a speciali O BOGATĂ GAMĂ cerul variabil. Izolat vor
cădea
Vîntul
slabe.
ploi
ganismului
efort.
după
comunei Bretea Română, muncind cu hărnicie şi râspun- j Participă antrenori şi me tului U.T.C. pe întreprin tăţilor de panificaţie. No va sufla moderat, cu une
ua linie are o capacitate
| i dere pentru mai buna îngrijire şi furajare a animalelor, dici sportivi din judeţ, în dere. Pe lingă S.M.A. Deva de 14 tone de produs fi DE PANTALONI LIVRAŢI le intensificări locale din
faţa cărora dr. Carmen a fost organizat şi func sud. Temperatura va fi
: obţin rezultate (ol mai bune în întrecerea socialistă pe Dumitru, şef de secţie Ta „CĂUTĂTORII ţionează un curs de oa- nit în 24 de oro. MAGAZINELOR cuprinsă între zero şi 5
; care o desfăşoară în cinstea celei de-a XXX-a aniversări Centrul de medicină spor lificare în meseria de CREŞTEREA grade — noaptea şi în
a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi a Congresului tivă Bucureşti, va expune DE COMORI" tractorist pentru pre tre 10 şi 14 grade — ziua.
livra
mărfurile
Dintre
al Xl-lea al Partidului Comunist Român, o serie de aspecte ale te La căminul cultural din şedinţii C.A.P., brigadierii NATALITĂŢII - te magazinelor de desfa Dimineaţa — ceaţă locală.
de cîmp şi alţi membri
mei puse în dezbatere.
i Sarcinile de plan la zi ia producţia de lapte marfă Băiţa s-a desfăşurat un cooperatori, precum şi IN DEZBATERE cere în întîmpinarea sezo
; au fost îndeplinite şi depăşite, livrîndu-se la I.C.I.L. j SEARA DE ODIHNA amplu spectacol (patru cadrele de specialişti din Comisiile dc fentei din nului tic primăvară se re Pentru următoarele
aceste unităţi. La cursuri
ore !) prilejuit de tradi
i Simeria însemnate cantităţi de lapte peste plan. Astfel, j PENTRU FRUNTAŞI ţionala ştafetă folclorică participă în mod regulat cartierele 1. 2 şi 3 ale mu marcă o bogată şl variată
„colecţie" de pantaloni :
I coop ratorii din Bretea Strei au livrat peste prevederile j „Căutătorii de comori". un număr de 30 de oa nicipiului Hunedoara au pluşcord. bluejeans, ter- două zile
Pină
prezent,
în
j de plan la zi 1 108 litri de lapte, cei din Gînţaga 860 litri j Clubul „Constructorul" Au participat formaţii ar meni. predat lecţiile pri organizat o dezbatere la cot, doc. jerse, stofă, Vreme instabilă, cu ce
care au fost Invitate, în
s-au
tistice de amatori din Cîl-
; lapte, iar cei din Bretea Română şi Ruşi 700 şi, respectiv, j al I.C.S. Hunedoara a găz nei, HărţăganI, Ormlnde.*, vind partea teoretică, ur- mod deosebit, tinerele lungi sau scurţi. pentru rul noros. Vor cădea plot
o
plăcută
femei şi fete, pentru băr
duit,
sîmbătă,
: 500 litri de lapte. j şl recreativă soară de o- Trestia şi Băiţa. Dintre mînd oa pină la 15 mar casnice. Dezbaterea a a- baţi şi băieţi. In total. locale.