Page 63 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 63
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 942 ® MARJI 19 FEBRUARIE 1974 3
TiXJEBBD
â V-a ediţie a 1J^sţhalulu^ căjuşarulu[ transilvănean^ Un instructiv şi util
CU RĂSPUNDERE FAŢA \
CĂLUŞARII-STRĂLUCIŢI REPREZENTANŢI schimb de experienţă şcolar DE OAMENI © Autobuzul |
de călători de la Autobaza ,
Din iniţiativa Inspectora ţămîntului. Pentru preda sînt dotate şi utilate cu un Oradea rămăsese, la reîn
bogat
şi
la
tului şcolar 'cultură generală rea tuturor obiectelor amenajat de unelte, modern sortiment toarcere, în pană, la ieşi- I
judeţean,
de
rea din oraşul Deva. . Cu
aparate,
maşini
ARTEI POPULARE ROMÂNEŞTI! din Vulcan şi la Liceul ateliere, dotate cu materia şi agregate ce-i ajută pe toate intervenţiile, defecţiu (
s-au
de
Liceul
învăţămînt
laboratoare, cabinete
şi
nea nu s-a putut remedia
însuşească
elevi
la
să-şi
minier din Lupeni s-a des
făşurat un instructiv şi util le şi aparatură tehnică mo concret cuceririle ştiinţei la timp. La ora aceea, au
contemporane,
(Urmare din pag. 1) căluşereşti decît altele. Fără Mărişelu (Bistriţa-Năsăud), ai — formaţiei de căluşari 'din schimb de experienţă pe te dernă. Această bază mate şi tehnicii întregul proces togara din Deva nu dispu
nea de autobuz de rezervă
precum
şi
nici o exagerare însă, putem Ansamblului folcloric „Biho Şicula (Arad). me ale modernizării şi per rială de înaltă tehnicitate de extracţie şi prelucrare a pentru a fi trimis la Ora
afirma că fiecare din cele rul" din Oradea, ai cămine • Premiul Comitetului ju fecţionării procesului de nu este privită ca un scop
tole atunci cînd vorbim de învăţămînt. Au participat în sine, ci ca auxiliar pre cărbunelui. Biblioteca şi dea, cu pasagerii. Şl in vre
arta noastră strămoşească, absente ar fi fost în măsură lor culturale din Şinca şi deţean al U.T.C. — formaţii directorii liceelor de specia ţios în sporirea randamen sala de lectură, spaţioase me ce impiegatul de mişca
căluşarul, datorită spectacu să reprezinte cu cinste ju Mărgineni (Braşov), Orlat lor de căluşari din Rapoltu litate şi ai liceelor de cul tului învăţământului. Ea şi moderne, asigură ele re de serviciu se frămînta
lozităţii sale, se bucură de o deţul nostru. (Sibiu), Curtea (Timiş), Cîl- Mare, Plopi şi Dîncu Mare tură generală din judeţ, este folosită metodic, dozat, vilor Un imens material cum să rezolve situaţia, din
mare popularitate ; oriunde Pe lîngă echipele hunedo- nic şi Zăvoi (Caraş-Severin), (Hunedoara). precum şi directorii şco raţional, angajînd gîndi- bibliografic de specialitate cursă, de pe traseul Timi
apar căluşarii ei captează a- rene, au venit la această e- Vinerea (Alba) şi Şicula (A- • Premiul pentru popu lilor generale de 10 şi 8 ani rea activă şi activitatea şi de cultură generală, pe şoara, a sosit autobuzul cu
tenţia privitorilor prin vita diţle şi formaţiile de călu rad). Judeţul nostru a fost laritate — formaţiei de că din municipiul Petroşani. elevilor, creînd totodată care îl pot consulta în con nr. 31-HD-1034, la volanul
litatea şi virtuozitatea lor, şari din alte judeţe, ceea ce reprezentat de echipele că luşari din Zăvoi (Caraş-Se Au fost vizitate laboratoa diţii confortabile şi civili căruia se afla conducătorul
prin pitorescul costumelor, a dat finalei, pe lîngă climat minelor culturale din Boşo verin). rele, atelierele, bibliote şi o ambianţă plăcută, edu zate. auto Ion Buşan. Cînd a aflat
prin ineditul coregrafic pe competitiv, şi posibilitatea rod, Dîncu Mare (vătaful • Premiul tinerelor spe cativă, cu adevărat moder Baza materială modernă despre ce este vorba, aces
care-1 oferă. Căluşarii, în- spectatorilor de a face ade Ioan Cîndroi, militar în ter ranţe — formaţiei de călu cile, sălile de lectură, can nă, care mobilizează o dată şi de înaltă tehnicitate, rea ta s-a oferit, fără să fie ru
tr-un cuvînt, reprezintă cu vărate studii etnografice, men, a plecat de pe scenă şari din Căstău (Hunedoara). tinele şi internatele celor mai mult resursele de mun lizată aproape în întregi gat, să ducă călătorii la O-
strălucire arta populară ro comparative, privitoare la direct la gară, deoarece îi « Premiul special al ju două unităţi şcolare din că spirituală şi fizică ale me din resurse proprii, pre radea. „Mă simt în stare să
mânească. diversitatea stilurilor şi in expira... permisia), Rapoltu riului — formaţiei căluşari Valea Jiului. Pretutindeni, tineretului şcolar. In acest cum şi munca educativă fac şi acest drum" — i-a a-
Mare, Căstău, Boiu, Geoagiu.
Dacă vreuin străin ar auzi terpretarea jooului căluşe- lor din Cîlndc (Caraş-Seve- în faţa acestui colectiv de sens se pot consemna: desfăşurată de colectivele sigurat el pe călători. Ges
că într-un anume judeţ dini resc. precum şi de elevii şcolilor rin). cadre din conducerea în cabinetul de literatură ro didactice ale celor două tul său a fost apreciat de
din
Rapoltu
Mare
generale
România, la un concurs de Faza finală a durat două şi Geoagiu (trei brigadieri, ® Menţiunea specială a văţământului hunedorean, mână, lingvistic, cele de şcoli au imprimat elevilor cei peste 60 de pasageri,
dans popular au participat zile (I). plus preşedintele C.A.P. în juriului — formaţiei de că directorii celor două licee biologie, ştiinţe sociale, o deosebită grijă faţă de care aşteptau nerăbdători
în prima fază, cea de selec Sîmbătă, la Simeria şi Pe formaţie I). luşari a Ansamblului folclo şi profesorii de specialita geografie, desen, precum şi tot ceea ce li s-a pus la să ajungă la destinaţie.
ţie, sau cum i se mai spune, troşani au evoluat numai că ric „Bihorul" din Oradea. te au dat explicaţii detalia laboratoarele de fizică şi dispoziţie.
Frumuseţea
,,faza de masă", un număr luşari hunedoreni. Astfel, la 'ponturile originale, costumelor, o Menţiune pentru Inova te în legătură cu amenaja chimie. Schimbul de experienţă a COMERŢUL ® La I.M.M.R.
vigoarea
de 61 (şaizeci şi unu !) de e- Simeria, seara, pe scena clu căluşarilor, pasiunea cu care ţii pe fond de tradiţie — constituit pentru toţi parti Simeria există un punct
chipe, ar da neîncrezător , bului sindicatelor, şi-au e- formaţiei de căluşari din Vi rea laboratoarelor, cabi La Liceul minier din Lu cipanţii un prilej de con alimentar. El are menirea
din cap. Şl totuşi cifra este t>alat virtuţile artistice călu s-a desfăşurat întrecerea — nerea (Alba). netelor şi atelierelor, în peni s-a constatat aceeaşi fruntare cu propriile preo să asigure gustări pentru
toate au făcut ca spectacolul
reală. Au urcat pe scenă 61 şarii aparţinînd căminelor • Menţiune pentru cele legătură cu dotarea lor, cu deschidere spre nou, aceeaşi cupări şi realizări pe linia muncitori, în pauza de ma
de formaţii de căluşari de culturale din Musariu, Cos- să se ridice pe drept cuvînt mai frumoase strigături utilitatea, funcţionalitatea receptivitate şi preocupa să. Dar stă cu lacătul pe
la nivelul unei adevărate fi
toate vîrstele. La prima edi teşti, Orăştioara de Sus, Po- populare — formaţiei de că şi eficienţa acestor im re continuă pentru moder' sarcinilor stabilite de do uşă de săptămîni. © Res
a-
ţie, participarea a fost mai iana-Oprişeşti, Ardeu şi Ro- nale transilvănene. Iar o asis luşari din Şinca (Braşov). portante mijloace care vin nizarea şi perfecţionarea cumentele de partid şi de taurantul „Ursul negru" —
finală
a
fost
semenea
„timidă". Doar 32 de echL mos, precum şl elevii de la tată şi de un juriu, direct « Menţiuni — formaţiilor în sprijinul acţiunii de mo bazei tehnico-materiale şi stat, de a milita neconte Simeria. O ospătară negli
pe... Deci, din cele 61 de şcolile generale din ţDupă- proporţional cu amploarea de căluşari din Ardeu şi O- dernizare şi perfecţionare metodice a învăţământului. nit pentru modernizarea şi jentă, distrată şi fără ecu
formaţii, neputînd toate să piatră, Musariu şl Orăştioa evenimentului t prof. univ. răştioara de Sus (Hunedoa a procesului de predare-în- Cabinetele, laboratoarele şi perfecţionarea învăţământu son, sparge o cană cu ca
urce pe scena unei finale, ra de Sus. Hari Brauner, maestru core ra). văţare. îndeosebi atelierele-şcoală lui nostru. fea. Dar n-are bunul simţ ti
mai ales că finala era tran Pe scena spaţioasă a Ca graf Gh. Baciu, Artist Eme Juriul a acordat diplome La Liceul de cultură ge să ia mătura, să adune cio
silvăneană nu numai hune- sei de cultură din Petroşani, rit, Gheorghe Focşa, directo de onoare vătafilor Artenie nerală din Vulcan s-a con burile. Face haz de treaba
doreană, s-au ales 24 de e- au fost aplaudate echipele rul Muzeului satului din Ilomorodeanu şi Ioan Udrea. statat din partea conducerii asta, de parcă ar fi făcut o
chipe ale căminelor cultura-' căminelor culturale din Grid, Bucureşti, Tita Sever, maes După cum se vede, premii şi a întregului colectiv di mare bravură I
le şi şcolilor generale, con Gînţaga, Mărtineşti, Turda?, tru coregraf de la Centrul le au fost numeroase. Rămî- dactic o preocupare multila Autobaza Brad
siderate de juriile locale mai' Vîlcele şi Clopotiva, precum de îndrumare a creaţiei nem la convingerea că aces terală şi intensă pentru STRADA © Liniştea stră
şi echipele formate din ele populare şi a mişcării artis tea au fost acordate nu spre ANGAJEAZĂ zii Eminescu din Simeria a
vii şcolilor generale din o anume ierarhizare a echi crearea de condiţii optime fost întreruptă încă din
............. 1 'Plopi, Clopotiva şl Boşorod. tice de masă Bucureşti, An pelor şi folclorului în gene în vederea sporirii eficien © 35 de conducători auto pentru autobuze cu toamna anului trecut, odată
Dezbatere: drei Bucşan, şef de secţie la ral, ci spre a atesta docu ţei lecţiilor, a moderniză cu executarea lucrărilor
Duminică, la Deva, s-au Institutul de etnografie şi mentar participarea merito permis de conducere categoriile C şi D
'desfăşurat două mari spec folclor Bucureşti, Emil Pe- rie şi cu succes a inimoşilor rii şl perfecţionării învă- pentru pozarea conductei
de apă potabilă. S-a săpat
„De la obicei la tacole — dimineaţa şl după- truy cercetător la Institutul artişti amatori din Hunedoa 9 30 conducători auto pentru autobasculante şanţul, a fost introdusă con
amiazâ, dat fiind numărul de etnografie şi folclor Cluj, ra şi celelalte judeţe parti cu permis de conducere categoria C ducta, pe ici, pe colo s-a
participanţi.
îna
de
ridicat
jocul căluşăresc inte însă de începerea spec şi Mureş Rădăşanu, maestru cipante. întreprinderea cinemato 9 10 conducători auto pentru autotrenuri şi şi astupat şi azi, dacă nu
coregraf, Bucureşti.
In încheiere, iată ce ne-au
tacolului scenic, atît dimi După o prelungită dezba declarat doi dintre membrii grafică prezintă in perioada autotractoare cu şa, categoriile C şi E. ai antrenament de alpinist,
din Transilvania 41 neaţa cît şi după-amiază, pe tere, juriul a acordat urmă juriului : ■ informaţii suplimentare la telefon 1992 Brad. rişti să nu poţi pătrunde pe
bulevardul Devei s-S' desfă toarele premii : Gh. Focşa : „Lăudabilă ini 18-24 februarie, Ia cinema (35) stradă. Oare cei care au
stricat pavajul şi au lăsat
Luni dimineaţă, la Ca şurat „parada căluşarilor", • Premiul I — formaţiilor ţiativa de a organiza un a- tograful „PATRIA" din muni mormane de pămînt în ur
binetul judeţean de părtid care a chemat lumea la fes de căluşari din Geoagiu şi semenea festival, avînd ca cipiul Deva, filmul : ma lor rtu-şi cunosc obli
din Deva a avut loc o tival (şi a dat posibilitate Boiu (Hunedoara) şi Orlat temă fundamentală un dans gaţiile î
largă dezbatere pe tema televiziunii să-şi consume (Sibiu). străvechi. Rezultatul este e- C I D U L 1 1 I
folclorică: „De la obicei toată pelicula de pe trimes • Premiul pentru autenti vident: s-a pus în lumină H n. PIAŢA © Sîmbătă, piaţa
la jocul căluşăresc din trul întîi...), iar în holul sâldii citate — formaţiilor de că bogăţia şi varietatea acestui din Deva a fost în obiecti
Transilvania", la care au „Arta", lumea a vizionat o luşari din Turda? (Hunedoa joc tipic întregului spaţiu seriile I şi II întreprinderea judeţeană vul „Semnalului" pentru u-
participat specialişti şi frumoasă expoziţie de foto ra), Mărişelu (Bistriţa-Nă- românesc. Am remarcat ou nele aspecte din comerţul
cercetători din Bucureşti, grafii de artă populară hu- săud) şi Mărgineni (Braşov). mare satisfacţie tendinţa ge producţie în culori cinema de stat practicat de C.L.F.
Cluj, Tinţişoara, maeştri nedoreană. Dar lungimea o Premiul special al Co nerală de a transmite fru scop a studiourilor america de industrie locală Deva lată că duminică, aceeaşi
coregrafi ai judeţelor par spectacolelor nu d-a îm mitetului judeţean pentru museţea dansului căluşăresc ne. In rolurile principale piaţă furniza un spectacol
ticipante la faza finală a piedicat pe iubitorii fol cultură şi educaţie socialistă de la o generaţie la alta. In Charlton Heston şi Sophia neplăcut şi enervant. Agro-
„Festivalului căluşarului clorului să ocupe pînă la ■— formaţiei de căluşari- din toate echipele de vîrste di Str. Dr. Petru Groza, nr. 28, telefon nr. 11850, coop a adus în piaţă pui
transilvănean". refuz toate locurile din sala Boşorod (Hunedoara). ferite care au evoluat, am Loren. interior 21 de vinzare. Lăudabil, mai
Dintre aspectele dezbă „Arta", şi să-i aplaude cu ® Premiul special al Cen remarcat mulţi artişti veri Spectacolele încep zilnic ales că erau pui de toată
tute cu acest prilej, con căldură.- şi în egală măsură trului judeţean de îndruma tabili. Avem deci certitudi la orele : 9 - 12,30 - 16 - ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: frumuseţea. Marfa bună a
semnăm cîteva mai intere pe artiştii amatori hunedo re a creaţiei populare şi a nea continuităţii I". 19,30. Biletele se pot reţine făcut să se adune -'a cum
sante : „Aria geografică a reni, cît şi pe cei sosiţi din mişcării artistice de masă — Gheorghe Baciu: „Finala ® un inginer specialitate tehnologia construcţii părat aproape o sută de
căluşarului" — Gheorghe alte judeţe. (Cu tot surplusul formaţiei de căluşari din „Festivalului căluşarului tran cu anticipaţie pentru toate de maşini, cu vechime de peste 8 ani. oameni, pe un spaţiu de
Baciu (Bucureşti), „Căluşa de afecţiune, generat de cu Romos (Hunedoara). x silvănean" a fost o manifes orele şi zilele din program. Condiţii de angajare conform Legii nr. 12/1971. cîţiva metri pătraţi. îmbul
rul transilvănean, joc viinciosul patriotism local, o Premiul pentru cea mai tare artistică cu un conţinut (23) zeala era de nedescris. Ca
popular nepoluat" — Mu trebuie să recunoaştem că izbutită îmbinare muzical- foarte valoros. Organizarea să ajungi să cumperi un
reş Rădăşanu (Bucureşti), jooul căluşăresc nu are se coregrafică — formaţiei de concursului, de o calitate pui, trebuia să stai o oră
„Tendinţe spre inedit în crete nici pentru artiştii ju căluşari din Curtea (Timiş). ireproşabilă, face onoare Or la rînd. Nici Agrocbop, nicL-
'festivalurile căluşarilor" — deţelor megieşe...). • Premiul pentru transmi ganelor de partid şi de stat, administraţia pieţei' nu s-au
Sever Tita (Bucureşti), Au onorat cu prezenţa lor terea obiceiurilor şi tradiţii forurilor Culturale ale jude gîndit că s-ar fi p :ut orga
„Despre căluşarul specta formaţiile de căluşari din lor către generaţiile viitoare ţului Hunedoara". CENTRALA CĂRBUNELUI PETROŞANi-VALEA JiULUI
niza vînzarea şi în, lite spa
col şi cel original" — Ioan ţii din piaţă, destli ite ace
Cornel Vasiliu (Braşov), luiaşi scop, care stăteau
„Cercetarea ştiinţifică a cu sedîul în Peîroşani, sfr. 23 August nr. 2 goale. îmbulzeala de ia pui
căluşarului transilvănean" a durat 4 ore. Aceasta, din
— Emil Petruţiu (Cluj), lipsa unei organizări cores
„Despre provenienţa jocu punzătoare.
lui fecioresc" — Andrei A N G A J E A Z Ă
Bucşan (Bucureşti), „Nece REFLECTOR © Minerii de
sitatea participării la sim la I.M. Hunedoara au în
pozioanele ştiinţifice fol Teliuc o cantină, unde ser
clorice a vătafilor forma muncitori necalificaţi, bărbaţi, pentru lucrări miniere vesc zilnic masa circa 200
ţiilor de căluşari" — Emi- de salariaţi. Toate ar fi bu
lian Dumitru (Timişoara), ne, dacă la robinetele mon-
„Reprezentarea scenică a în subteran, intre vîrsta de 18-45 ani 1 tate aici ar curge şi apă
întregului obicei al călu I potabilă. Oamenii vin la
şarului" — Ioan Pumnea masă şi vor să-şi spele mii-
(Braşov), „Preocupări hu- REGIM DE LUCRU IN SUBTERAN: 5 zile pe sâptâmmâ a 8 ore pe 1 nlle, dar In ultimul timp nu
nedorene pentru valorifi zi, cu o săptămînă pe lună în care se lucrează 6 zile. I prea au cu ce. După cîte
carea la un nivel artistic v , am fost informaţi, in bucă
superior a căluşarului SE ASIGURĂ URMĂTOARELE CONDIŢII: tărie ar exista un robinet,
transilvănean" — Petre I unde totuşi curge apa. Oare
Ţîrău (Deva). I. SALARIZAREA: — In perioada de instructaj pentru subteran faza I de i nu s-ar putea rezolva pro
VASILE CHEVEREŞAN «* t 1:3 11 10 zile se asigură salariu tarifar de 69 Iei/post. După e- blema şi pentru celelalte ?
maestru coregraf Centrul făctuarea instructajului în perioada de acomodare în sub i Gospodarii întreprinderii ce
judeţean de îndrumare teran se acordă un salariu tarifar de 77 lei/post — echivalent ^ au de spus î
a creaţiei populare şi a H f ■? ' cu 1 707 lei lunar.
mişcării artistice de masă îi:S1 — După perioada de acomodare în subteran beneficiază i CONTRAVENŢII © Pentru
■ Din non «-» oprit circulaţia pe «trSzl1« Perei I A început parada căluşarilor. de un salariu de 90 Iei/post — echivalent cu 2 007 Iei lunar, consumarea frauduloasă a
1 energiei electrice prin folo-
iar cei ce se integrează direct în brigăzi Ia lucrările mini
ere în acord beneficiază de un salariu de 101 Iei/post — e- ' sirea unor aparate de con
chlvalent cu 2 252 lei lunar plus sporul de depăşire a nor sum nedeclarate şi netrecu-
Buletin de ştiri ţ 10,09 Cu diojurnal ; 7,15 In a patriei la Moscova ; 18,45 Maeştri mei. te prin contor, Constantin
Triu, din Lupeni, a fost a-
rier economia ; 10,10 Şlagă grădină — cîntece de mun ai madrigalului — Claude
Cinema re ale compozitorului Geor- că ; 7,35 Mîndru-1 jocul le Jeune ; 18,55 Moment NOTA: NOII ANGAJAŢI CARE SE OBLIGA PRIN CONTRACT SĂ LUCREZE mendat cu 125 lei şi obli
ge Grigoriu ; 10,30 Litera pe la noi ; 7,55 Moment poetic. Lirică latinorame- CEL PUŢIN 3 ANI IN SUBTERAN LA EXPLOATAREA MINIERĂ UN gat să plătească 648 lei
despăgubiri. Pentru acelaşi
şi spiritul legii ; 10,45 Din poetic. A. I. Zăinescu ; 8,00 ricariă ; 19,00 Buletin de
DEVA: Cidul, seriile I-IÎ folclorul muzical al popoare Suită de dansuri din mu ■ ştiri ; 19,05 Săptămâna în DE SINT REPARTIZAŢI BENEFICIAZĂ DE INDEMNIZAŢII DE INSTA motiv, Ioan Zoltan, din Pe
(„Patria") ; Cea din urmă zi lor ; 11,00 Buletin de ştiri ; zica baletului „Prinţ şi pagini de cronică muzicală; LARE NERAMBURSABILE IN VALOARE DE: troşani, a fost amendat cu
125 lei şi obligat la despă
şi Cidul („Arta"); SIME 11.05 Inalţâ-te, liberă ţară cerşetor" de Laurenţiu 19,50 Noapte bună, copii!; gubiri în valoare de 243 lei.
RIA: Autostop („Mureşul"); —* cântece de Emil Lerescu; Profeta ; 8,30 Microfonul 22,00 Mic dicţionar de ope — 769 Iei pentru cel necăsătoriţi (minim). 1
HUNEDOARA : Nunta („Sl- 11,20 Duetele Victor Brătu- pionierilor; 8,50 Cîntecele ră. Litera N. Prezintă — 1538 Iei pentru cei căsătoriţi, fără copii (minim). PROCESE © Ioan Dunca,
derurgistul"); Livada din lescu — Liviu Răuteanu, vîrstei de aur; 9,20 Avan Gabriela Constantinescu-Mă- — 2308 Iei pentru cel căsătoriţi şi au copii (minim) lucrător la I.A.S. Călan, a
stepă („Constructorul"); Levente şl Szaboles SzSre- premieră Radio-T.V. ; 9,35 năilă ; 22,30 Buletin de — PENTRU NEFAMILIŞTI se asigură în căminele munci fost condamnat ia 6 luni
Juliana („Arta") ; CĂLAN: nyi, trio-urile Do-Re-Mi- Viziuni interpretative ; 10,16 ştiri ; 22,35 Mozaic în cheia II. CAZAREA toreşti confort I şi II ale exploatărilor miniere contra închisoare pentru neachita-
Tu, eu şi micul Paris („11 Athenâe şi Los Paragua- Sonatina pentru pian de sol ; 23,00 Concert Stra- cost în valoare de 60 — 80 lei lunar. rea pensiei alimentare co
Iunie"); TELIUC : Fata ca yos ; 12,00 Buletin de ştiri; Dinu Lipatti ; 10,30 Buletin winski ; 0,10 „Ipbstaze" de pilului său. După pronun
re vinde flori („Minerul"); 12.05 Intîlnire cu melodia de ştiri ; 10,35 Opereta Liviu Dandara ; „Zone" de — PENTRU FAMILIŞTI, în funcţie de posibilităţi li se asi ţarea sentinţei, dindu-şi
PETROŞANI : Pisica jun populară şl interpretul pre „Scripcarul pe acoperiş" de Grigore Nica ; „Cantus gură apartamente cu gratuitate de încălzire şl chirie. seama că nu-i de glumit cu
glei („7 Noiembrie"); Te ferat ; 12,30 Ştiinţa la zi; Jerry Back (selecţiuni); firmus" de Nicolae Brîn- legea, a achitat întreaga
aşteptăm, flăcăule („Repu 12.35 Coruri şi intermezzii 11.00 Munca — izvor de duş ; 0,55— 1,00 Buletin de III. MASA — La cantinele exploatărilor miniere contra cost la preţul sumă restantă. Instanţa a
blica") ; LUPENI: Mafia din opere ; 13,00 Radiojur bucurie şi împliniri. Pro ştiri. de 14 lei pentru 3 mese pe zi. hotărît suspendarea pedep
albă („Cultural"); Trăind nal ; 13,15 Concert de fesiuni anonime ? Radio IV. CALIFICAREA —• După perioada de acomodare — muncitorii noi anga sei. Cu precizarea : să fie
în libertate („Muncitoresc"); prînz; 14,00 Buletin de anchetă de C. Teodori; 11,30' jaţi au posibilitate să Se integreze în cursuri de califi tată adevărat în continua
LONEA: Un om în sălbă ştiri ; 14,05 Varietăţi mu Disc muzical folcloric. Emi care cu durata de 1 aii, organizate pe lîngă fiecare ex re. Dacă nu... © Alexandra
ticie („Minerul"); ANINOA- zicale ; 14,40 De dor şi siune de Marioara Mură- ploatare minieră, după care pot fi încadraţi ca mineri Sanda, din Deva, a bătut-o
SA : Puterea şi Adevărul, drag — muzică populară ; rescu ; 12,00 Opereta „Sîn- 4, cu un salariu de 117 lei/post — echivalent cu 2609 lei pe vecina ei, A.P. „Aventu
seriile I-II („Muncitoresc"); 15.00 Buletin de ştiri ; ge vienez" de Johann 9,00 Tcleşcoală. lunar. ra" a costat-o 1 000 lei a-
PETRILA : Fluturii sînt li 15.05 Clubul adolescenţilor; Strauss (fragmente); 12,40 • Matematicii (consultaţii mendă penală. © Ieri, am
olasei
elevii
pentru
a
beri ((„Muncitoresc"); VUL 16.00 Radiojurnal ; 16,15 Dicţionar de literatură uni VlXI-a) : Patrulatere (I); V. ECHIPAMENT 1 asistat la Tribunalul jude
CAN : Lupta după victorie, Cîntecele noastre ; Cîntec versală. Poeţi din India : a Extemporal la limba DE PROTECŢIE — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50% reducere. ţean la judecarea lui Ioan
seriile I-II („Muncitoresc"); de leagăn ; 16,25 Memoria Maitreye Devi ; 13,00 Radio română : Mărturii. Şer- Benea — pentru vătămare
ORĂŞTIE: Doi pe un ba jurnal. Buletin meteo-ru- ban Cioculescu despre VI. ACTE NECESARE — Carnet de muncă şi nota de lichidare dacă au lucrat în corporală gravă. In picioa
George Călinesou; „Moar
lansoar („Patria"); Ucideţi pămîntului românesc ; 16,45 tier. Sport; 13,15 Revis tea căprioarei" de N. OBLIGATORII LA unităţi socialiste. re, în faţa instanţei, ruşinat,
oaia neagră („Flacăra") ; Noi înregistrări de muzică ta şlagărelor; 13,45 Enci Gabiş ; — Pentru cei ce nu au mai lucrat: adeverinţă do la con cu ochii în pămînt, incul
GEOAGIU-BĂI : Cu copiii uşoară realizate în studiou clopedie muzicală (reluare); o Chimie — legătura ANGAJARE siliul popular din care să reiasă ultima ocupaţie. Extras patul implora iertare. Dar
chimică ;
la mare ; HAŢEG : Ordo rile noastre ; 17,00 Buletin 10.00 Curs de limba germană. de naştere: Certificat de căsătorie: Extrasul de naştere cuvîntul legii e aspru şi
nanţa Selmenko („Popu de ştiri ; 17,05 Radiopubli- 14.30 Radioşcoală. Ecologie. 10.30 Lecţia 80 ; ^al copiilor: Actul de studii (ultima şcoală absolvită); drept.
Curs de limba franceză.
lar") ; BRAD : Aladin şi citate ; 17,15 Radiocabinet Cum călătoresc vieţuitoa Lecţia 80 ; — Buletinul de identitate. Livretul militar, respectiv ade
lampa fermecată („Steaua de informare şi documen rele ; 14,55 Sfatul medicu 11.00 Biblioteca pentru toţi. Ma verinţa de recrutare, cu menţiunea că au fost luaţi ULTIMA ORA © I.R.E.
roşie") ;\ QjURABARZA: Si- tare. Eficienţa investiţiilor; lui. Infecţii cil virusuri 11.50 tei CaragiaSe (I) ; în evidenţă de centrul militar sau organul miliţiei Deva a promis încă de joia
Selecţiuni din Albumul
mon Templar intervine 17.35 Piese instrumentale aerogene ; 15,00 Integrala duminical ; din localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, trecută că problema alimen
(„Minerul") ; ILIA : Y-17 de mare popularitate ; 18,00 cvartetelor pentru coarde 1G,00-17,00 Lecţii Tv pentru lu respectiv cu situaţia militară clarificată. tării cu energie electrică la
acţionează („Lumina"). Orele serii ; 20,00 Con de Mozart: Nr. 21 în Re crătorii din agricultură.
cert de muzică populară cu major K 575 ; 15,23 Suita Cultura plantelor de cîmp; blocurile din microraionul
Maria Badiu, Benone Sinu- „Ţara de piatră" de Car 17.30 Telex ; — Cei interesaţi se vor adresa oficiului de repartizare a forţelor de muncă 15 al Devei va fi rezolva
Curs de limba rusă. Lec
17.35
mmm lescu şi Mihai Botofei ; 20,30 men Petra Basacopol. Or 18,05 Curs de limba engleză. în raza căruia domiciliază sau delegaţilor recrutori ai Centralei cărbu tă. Primim în continua-re se
ţia 79 ;
sizări că nici pînă la ora
Radioanchetă
nelui Petroşani.
chestra simfonică a Filar
economică.
Promisiuni şi. .. omisiuni monicii din Oradea, diri> 18.35 Lecţia 78 ; — Cheltuielile de transport pentru cei repartizaţi prin oficiile D.P.O.M.S. cu actuală apartamentele blo
Interpreţi îndrăgiţi de
PROGRAMUL 1: 5.00 pe patru roţi ; 20,40 Mu jor Miron Raţiu; 16,00 muzică populară : curilor 14 şi 20 nu sînt
Buletin de ştiri ; 5,05 Dru zică pe adresa dumneavoas Radiojurnal ; 16,15 Zone 18,55 Publicitate ; care C.C.P. are încheiate contracte de recrutare se suportă de exploatările alimentate cu energie elec
Drumuri în Istorie. Pi
19.00
trică de 220 V, mergîn-
meţie folclorica . muzicală ; tră ; 21,00 Buletin de ştiri; folclorice — Teleorman ; teşti — Istorie şl contem miniera din cadrul C.C.P. du-se în continuare pe im
5,40 Jurnal agrar ; 6,00 21,30 Consemnări de Euge 16.30 Radiopublicitate; 16,40 poraneitate ;
Radioprogramul dimineţii; nia Mureşan, profesoară Piese pentru chitară inter 10,20 1001 de seri : Calimero NOTĂ: SE PRECIZEAZĂCÂ EXISTA POSIBILITĂŢI PENTRU FRECVENTAREA IN- provizaţii de şantier. Iri care
UD ;
joi, tovarăşi de la I.R.E. De
8,00 Sumarul presei ; 8,08 emerită din Deda-Mure? ; pretate de Andres Segovia; 19.30 Telejurnal ; VAŢÂMINTULUI DE STAT DE TOATE GRADELE CA: va, veţi reuşi totuşi să daţi
La microfon, melodia prefe 22.00 Radiojurnal. Buletin 17.00 Album din operetele 20.00 Revista economică Tv. ; drumul la curent ?
rată ; 9,00 Buletin de ştiri; meteorologic. Sport ; 22,30 lui Ion Hartulary — Dar- 20.30 Publicitate ; — Şcoala generală în toate localităţile din Valea Jiului.
20.35
Seară
de teatru. Ciclul
9,05 Avanpremieră Radio- Bijuterii muzicale; 23,00 — clee ; 17,40 A fi comunist. „Oameni ai zilelor noas — Şcoala profesională în oraşele Lupeni şi Petroşani. REPORTER
tre). „Ca o pasăre în co
T.V. ; 9,20 Orchestra de 5.00 Estrada nocturnă. Braţe tomitane ; 18,00 Pa livie". Premieră pe ţară. — L ceul teoretic în localităţile: Uricani, Lupeni, Vulcan, Petroşani şi Petrila.
:
muzică populară „Plaiurile PROGRAMUL II : 6,00 gini celebre din muzica de 21.50 Hochei : România — El
Bistriţei" din Bacău; 9,40 Buletin de ştiri ; 6,05 Ma estradă ; 18,15 Din ţările veţia. Selecţiuni înregis — Liceul industrial în oraşele Petroşani şi Lupeni.
trate j
Uverturi la operete ; 10,00 tineu muzical; 7,00 Ra socialiste. Emisiune de 22,15 24 de ore. — Institutul de mine pe lîngă care funcţionează şi secţii de subingineri în
oraşul Petroşani.