Page 64 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 64
KSTfXieUâ
19
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 942 9 MARTI FEBRUARIE 1974
ggggggggi B>1MHMMBHWPWP BflflUtfXP
„Considerăm că dezvoltarea relaţiilor
VIZITA PREŞEDINTELUI NICOIAE CEAUSESCU IN SIRIA
dintre toate statele este o necesitate
re, oferind în dar o fru vedeţi în încrustaţiile aces
La cea mai mare întreprindere textilă moasă tavă din metal, în tea simbolul sentimentelor
crustată, lucrată de munci trainice de prietenie încrus
torii din turfnă, directorul ge tate în inimile noastre, ale
„Fiţi bine venit în mijlocul Această pace dreaptă tre neral spun*: „Vă rugăm să tuturor". imperioasă pentru n pace trainică"
nostru, iubite prietene Nicolae buie să ducă şi la rezolva
-Ceauşescu", „Clasa muncitoare rea problemei palestiniene,
arabă siriană salută prin asigurînd poporului palesti- Moscheea Omayazilor - un grandios
'eminentul r e v o l u ţ i o n a r nean dreptul de a-şi hotărî în acelaşi grup al lumii pă pentru o lume mai dreaptă la Bucureşti cu prilejul v?z*-
Nicolae Ceauşescu, clasa dezvoltarea ia corespunzător Sîmbătă seara, la reşedinţa cii şi prieteniei. Vă mulţu şi mai bună, de a asigura o tei regelui Hussein. Ele s-au
muncitoare, întregul popor al voinţei sale. Noi considerăm monument al arhitecturii rezervată în capitala Repu mesc" (Aplauze). participare a ţărilor mici şi referit, desigur, la relaţiile
blicii Liban, a avut loc con
României socialiste prietene" că forţele revoluţionare, for ferinţa de presă a preşedin Luînd cuvîntul, tovarăşul mijlocii la soluţionarea tutu bilaterale, la un şir de pro
— sînt cuvintele pe care ţele progresiste, în general — De la întreprinderea texti pola „Tezaurului" care, îm telui Consiliului de Stat al Nicolae Ceauşescu a spus: ror problemelor care con bleme internaţionale, inclu
le-am citit luni dimineaţa popoarele, trebuie să-şi u- lă, coloana oficială se în preună cu tradiţionalele fîn- Republicii Socialiste Româ „Doresc, în primul rînd, să fruntă omenirea contempo siv la problemele Orientului
scrise pe pancarte mari, în nească eforturile pentru o dreaptă spre vechiul Damasc, tînd, completează ansamblul nia, Nicolae Ceauşescu, eve exprim speranţa că presa, rană. Mijlociu.
limbile română şi arabă de politică nouă, care să ex situat în partea de răsărit a arhitectonic al Moscheei O- niment care a polarizat pe care dumneavoastră o Doresc să menţionez şi în Hana Anbar, de la „The
către muncitorii şi tehnicie cludă politica imperialistă, capitalei siriene. Traversăm mayazilor. interesul unui mare număr reprezentaţi, va acţiona pen cadrul acestei conferinţe de Daily Star", a pus o între
nii „Companiei comerciale colonialistă, neocolonialistă, marele bazar din Damasc, u- Apoi, în sala de consiliu a de ziarişti, operatori de film tru o informare bună a opi presă că România se pro bare referitoare la numărul
origi
industriale naţionalizate", cea care să asigure fiecărui po nul din locurile cele mai pi moscheei, la rugămintea gaz şi televiziune — reprezentînd niei publice, servind cauzei, nunţă în mod statornic pen cetăţenilor români de emigrea
care
evreiască,
delor,
Nicolae
ne
preşedintele
mai mare întreprindere tex por dreptul de a se dezvol toreşti ale capitalei, căruia Ceauşescu notează impresiile cotidiene şi periodice libane prieteniei şi păcii între po tru aşezarea relaţiilor dintre ză în Israel.
săi
artizanii
conferit
o
i-au
tilă din Siria. Sînt cuvinte ta corespunzător voinţei sa faimă mondială conservată sale în Cartea de onoare : ze, companiile de radio şi poare şi în lume. state pe principiile deplinei
'care conţin prin ele însele le, de a fi pe deplin stăpîn de-a lungul timpurilor. „Am vizitat cu deosebit televiziune din Beirut — al Vizita pe care o efectuăm egalităţi în drepturi, respec Răspuns: Cred că în mo
mesajul unui întreg popor pe destinele sale. La capătul bazarului, în interes Moscheea Omayazi corespondenţilor şi trimişilor în Liban este o vizită ofi tului suveranităţii, indepen mentul de faţă numărul aces
către poporul român prieten, Sîntem convinşi că prin inima vechiului oraş, se înal lor, unul din cele mai im speciali ai agenţiilor interna cială de prietenie, expresia denţei, neamestecului în tre tora este foarte mic, sau a-
mesaj transmis tovarăşului colaborarea dintre România ţă Moscheea Omayazilor — punătoare monumente arhi ţionale de presă, ai ziarelor relaţiilor bune dintre popoa burile interne, renunţarea la proape inexistent, deoarece
evreii care trăiesc în Româ
Nicolae Ceauşescu în cadrul şi Siria, dintre popoarele un alt punct în programul tectonice ale civilizaţiei a- şi revistelor care apar în rele român şi libanez. Sîn forţă şi ameninţarea cu nia au condiţii de a partici
la
tem
aproape
încheierea
unei impresionante demon noastre, contribuim atît la vizitei oficiale de astăzi. rabe, care prin vechimea şi diferite . regiuni ale lumii, o- vizitei, care a fost deosebit forţa în relaţiile dintre state. pa cu drepturi depline la în
straţii de prietenie şi pre dezvoltarea generală a rela Monument grandios al ar valoarea sa artistică arată ferindu-le prilejul să întâl de plăcută şi cu bune rezul A fost o deosebită plăcere treaga viaţă economică şi po
ţuire faţă de şeful statului ţiilor noastre, cit şi la cau hitecturii arabe, Moscheea gradul înalt de cultură pe nească, intr-un moment de tate în ce priveşte colabora pentru mine să constat că litică, iar orînduirea socialis
român, faţă de România. za generală a progresului şl Omayazilor a fost construi care Damascul l-a atins de afirmare strălucită a politi rea înlrc popoarele noastre. şi prietenii noştri libanezi tă asigură condiţii din ce în
La sosirea în marea u- păcii în lume. tă între anii 705 şi 715 de atîtea ori în cursul îndelun cii externe româneşti, pe Am discutat problemele rela sînt animaţi de aceeaşi do ce mai bune de viaţă.
şeful statului român.
r.ină tovarăşul Nicolae In încheiere, îmi exprim califul Al-Walid, pe locul gatei sale existenţe". Mulţumind pentru amabili ţiilor bilaterale, constatând, rinţă, iar acest lucru îşi gă Norio Kwmabe, de la „Ja-
Ceauşescu este salutat căldu speranţa că între muncitorii unde în perioada dominaţiei A fost o întîlnire inedită, tatea de a împărtăşi celor împreună cu preşedintele seşte, de asemenea, reflecta pan Broadcasting Corpora
ros de Mahmud Hadid, pre textilişti români şi muncito romane şi bizantine se afla plină de pitoresc a tovară care au misiunea să infor dumneavoastră — al Liba rea în Comunicatul comun. tion", a întrebat dacă pre
M-aş opri aici, deoarece aş
şedintele Federaţiei sindica rii textilişti din Siria, din templul lui Jupiter Damas- şului Nicolae Ceauşescu cu meze opinia publică asupra nului — că avem bune con dori să dau posibilitatea de şedintele Ceauşescu intenţio
telor din Siria, de colectivul întreprinderea dumneavoas cianul. cetăţenii Damascului. La ea evenimentelor lumii contem diţii pentru a extinde şi mai a mi se adresa eventuale în nează să comunice impresiile
La intrarea în curtea mos-
de conducere, de membrii tră se va dezvolta o colabo cheei, preşedintele Nicolae s-a referit şi preşedintele porane, impresiile privind mult colaborarea economică, trebări şi de a răspunde la sale şi experienţa dobîndită
Comitetului de partid BAAS rare strînsă şi adresăm in Ceauşescu este întâmpinat de Hafez Al-Assad, înaintea desfăşurarea vizitei în Liban, tehnico-ştiinţifică şi cultu acestea". (Aplauze îndelun în lumea arabă vreunui con
Arab Socialist din uzină şi vitaţia ca o delegaţie a dum Abdel Satar Al Sayed, mi convorbirilor de după-amiază punctele de vedere privind rală între popoarele noastre. gate). ducător al Uniunii Sovietice
neavoastră să viziteze Româ cu şeful statului român. Ca
ai Comitetului sindicatului. nistrul cultelor, de slujitori gazdă ospitalieră, s-a inte diferite aspecte ale actuali Am şi convenit asupra unor Hana Hosoun, de la zia şi să acţioneze ca mediator
Cu un sentiment 'de feri nia. şi custozi ai acestui lăcaş is resat dacă ilustrul său oas tăţii, poziţia României faţă măsuri concrete, nu doresc însă rul „Aliat", a subliniat că între lumea arabă şi Israel.
cire — declară directorul ge Vă doresc mult succes in lamic. pete a fost satisfăcut de vi de aceste probleme, ministrul să mă opresc acum asupra România a luat în ultimii Răspuns: „Nu intenţionez
activitate, pentru a contri lor. Sînt convins că această să acţionez pentru mediere.
neral — întîmpinăm în a- bui la dezvoltarea economi- In mijlocul naosului cen zitele făcute în cursul dimi educaţiei naţionale şi minis ani o serie de iniţiative în
ceastă uzină un revoluţionar co-socială, la făurirea unei . tral, ne spune custodele neţii. tru ad-interim al informa colaborare dintre popoarele politica sa externă şi în re Impresiile mele despre lu
activ, care a condus cu suc vieţi noi în Siria. moscheei, se află îngropate — Am impresii foarte bu ţiilor, Edmond Rizki, s-a a- noastre va servi intereselor laţiile sale internaţionale. A- mea arabă le voi spune ace
ces poporul său pe drumul — ca semn • al înţelegerii şi ne despre tot ce am văzut. dresat astfel preşedintelui celor două ţări, dar va Ii şi rătînd că printre acestea se lora care vor fi interesaţi s-Si
construirii societăţii socialiste, Toţi cei prezenţi în sala toleranţei dintre creştinism Dealtfel, am trecut şi prin Nicolae Ceauşescu: o contribuţie la cauza priete înscrie şi invitarea preşedin le cunoască. Desigur, la în
de primire a întreprinderii „Astăzi aţi primit titlul de niei şi păcii în lume. toarcere, le voi comunica
a contribuit activ la spriji aplaudă cu multă căldură şi islamism — rămăşiţele bazar, a spus tovarăşul Doctor Ilonoris Causa al U- Fără îndoială că am dis telui Nixon în România şi poporului român. Vă pot
nirea şi întărirea mişcării cuvintele şefului statului Sfîntului Ioan Botezătorul. Nicolae Ceauşescu. niversităţii libaneze, care se cutat şi o serie de probleme menţinerea relaţiilor diplo spune că impresiile sînt foar
de eliberare naţională din român. Se vizitează şi curtea inte — Ştiu şi doresc să vă ale situaţiei internaţionale matice cu Israelul a rugat te bune. (Aplauze).
lume. Pe stimatul nostru to rioară dominată de marea spun că cetăţenii au fost alătură celorlalte titluri cu pe preşedintele Ceauşescu să
Oaspeţii sînt invitaţi apoi care aţi fost distins de uni şi în centrul convorbirilor comenteze aceste iniţiative. Francois Baini, de la A-
varăş, Nicolae Ceauşescu, îl să viziteze unele din secţiile poartă „Bab Al Barid", de deosebit de impresionaţi de versitarii din numeroase ţări, au stat problemele Orientului genţia naţională de ştiri li
cunoaştem ca un luptător de producţie ale uzinei. cele trei • minarete construite faptul că aţi mers pe jos aceasta fiind încă o do Mijlociu. Şi asupra acestora Răspuns: România, ca ţa baneză, a întrebat care sînt
dîrz împotriva fascismului în stiluri diferite şi de cu printre ei în bazar. vadă a stimei şi prieteniei am ajuns la o înţelegere de ră socialistă, acordă o mare
In toate sectoarele vizita atenţie dezvoltării relaţiilor căile practice pe care Româ
şi nazismului. II cunoaştem te, muncitorii îşi întrerup Libanului faţă de personali plină, care se reflectă, de sale cu toate statele socialis nia le întrevede pentru re
ca un conducător luminat, lucrul pentru a saluta cu enr tatea dumneavoastră mar altfel, în comunicatul asu te. In acelaşi timp, România tragerea Israelului din terito
ca personalitate proeminentă tuziasm pe conducătorul Un asezămînt de cultură de renume cantă, în primul rînd, pre pra căruia am convenit acţionează pentru dezvolta riile ocupate.
T
a mişcării comuniste şi mun României socialiste, pentru cum şi faţă de poporul ro astăzi împreună cu preşedin rea colaborării cu toate ţă Răspuns: Am menţionat
citoreşti internaţionale. Pen a-i strînge mâna. Tovarăşul mondial: Muzeul Naţional din Damasc mân prieten. tele Frangieh şi care va fi rile care se pronunţă pentru 'deja în cîteva rînduri păre
tru toate acestea, noi sîntem Nicolae Ceauşescu se opreş-i Permiteţi-mi, ca, adresîn- dat publicităţii mîine. Ceea o dezvoltare economică so rile României asupra acestor
deosebit de fericiţi că tova te adeseori, răspunde cu căl du-mă presei, să prezint ro ce aş dori să menţionez este cială independentă, , pentru probleme. Considerăm că
1
răşul Nicolae Ceauşescu ne dură manifestărilor ce i se Următoarea etapă a vizi riile civilizaţiilor succesive lul important pe care îl a- faptul că împreună am con afirmarea în lume a princi dezangajarea care s-a reali
statat că sînt necesare efor
vizitează. fac. tei a avut loc la Muzeul Na care au înflorit pe pămîntul re Excelenţa Voastră în a- piilor de egalitate şi respect. zat între Egipt şi Israel este
ţional din Damasc, aşeză- Siriei, din care unele au gă firmarea păcii în lume, acea turi susţinute pentru o pace Totodată, în spiritul princi un început, că sînt necesare
In continuare vorbitorul a Din nou în sala de primi sit popoarele român şi siri dreaptă şi trainică în O-
evocat istoricul întreprinde re. Mouhamad Haydar, vi mînt de cultură cu renume an sub semnul aceloraşi pre pace bazată pe dreptate, ca rientul Mijlociu, bazată pe piilor coexistenţei paşnice, măsuri hotărîte pentru des
rii, trecutul revoluţionar al cepreşedinte al Consiliului mondial ale cărui săli adă ocupări şi năzuinţe. re nu poate fi realizată de- rezoluţiile Consiliului de Se dezvoltăm relaţiile cu toate făşurarea în cel mai scurt
dreptu
clasei muncitoare de aici". de Miniştri pentru probleme postesc bogate colecţii ar Urez istoricilor şi oameni cît prin respectarea autodeter curitate. Aceasta presupune statele, fără deosebire de o- timp a negocierilor de la Ge
pe
lui
pă-
la
popoarelor
descoperite
heologice,
neva pentru a se ajunge la
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu economice, adresîndu-se to mîntul Siriei , de cercetători lor de ştiinţă sirieni noi re minare. retragerea trupelor israeliene rînduire socială. Considerăm retragerea deplină a Israe
că în lumea de astăzi dez
strînge cu căldură mina di varăşului Nicolae Ceauşescu, locali sau străini. zultate importante şi o rod Ceea ce aţi discutat cu Ex din teritoriile arabe ocupate voltarea relaţiilor dintre toa lului din teritoriile arabe o-
rectorului general. Gazda şi a spus: Vizita dumneavoas Ministrul adjunct al cultu nică colaborare cu colegii celenţa Sa, preşedintele Li şi soluţionarea problemei po te statele este o necesitate cupate.
oaspetele se îmbrăţişează. tră în Siria reprezintă o ba rii şi orientării naţionale, lor din România. Nicolae banului, ceea ce a rezultat porului palestinian în confor imperioasă pentru o pace F. Castoriades, de la a-
Cuvinte calde de salut a ză puternică >pentru dezvol Adib Lajmi, adresează un Ceauşescu". din scurta dumneavoastră şe mitate cu năzuinţele sale. trainică. genţia France Presse, a în
rostit şi preşedintele sindica tarea relaţiilor dintre ţările cuvînt de bun venit ilustru Această dimineaţă, care a dere pe pămîntul libanez re Am discutat, desigur, pro Intr-adevăr, România a trebat dacă preşedintele se
tului, Haisan Khalid. noastre. lui oaspete român. prilejuit un contact nemijlo prezintă pentru noi o nouă blemele securităţii europene, luat în ultimii ani multe pronunţă în favoarea dezan
Rugat să-şi împărtăşească Muzeul Naţional din Da cit cu realităţile Siriei, din etapă a relaţiilor de priete precum şi alte probleme care
A luat apoi cuvîntul tova iniţiative pe plan interna gajării forţelor pe frontul
răşul Nicolae Ceauşescu, ca impresiile, tovarăşul Nicolae masc posedă o colecţie unică cele mai vechi timpuri şi nie dintre ţările noastre. preocupă omenirea, ajungînd ţional. Voi menţiona, în pri sirian.
re a spus.:. Ceauşescu declară: Mi-a fă în lume cuprinzînd 5 000 de pînă în prezent, întîlniri şi Vă rugăm acum, Excelen la concluzii comune. In mod mul rînd, activitatea de spri Răspuns: Aceasta trebuie
cut o mare plăcere să vizi piese de sticlă de acum pes dialoguri cu muncitori, oameni ţă, primind cinstirea tribunei deosebit ne-am oprit asupra
Aş dori J să vă mulţumesc tez uzina Şi transmit încă o te 2 000 de ani şi o de artă şi cultură, cu ce jinire a luptei de eliberare să o hotărască preşedintele şi
pentru saljutul ce mi, 1-a.ţi a- bogata colecţie de oglinzi ar tăţeni ai capitalei, s-a în libere din Liban, să vă a- necesităţii unor măsuri în naţională a ţărilor care mai guvernul sirian. Părerea
cjggsat, pşntru salutul adre dată tuturor muncitorilor, tistic lucrate din secolul II dresaţi de aici lumii care vederea lichidării decalaju sînt sub asuprire colonială, României este că această
sat munri torilor, poporului întregului colectiv felicitări al erei noastre, de asemenea cheiat cu vizitarea unui car aşteaptă să audă vocea dum lui care s-a mărit în ultimul activitatea pentru înfăptuirea dezangajare este utilă şi ne
român. (,{ lt bucuros că în pentru rezultatele obţinute tier al Damascului, situat pe neavoastră — acea lume a- timp între ţările dezvoltate securităţii europene, care să cesară.
şi urarea de a face totul fără pereche în lume. Sînt rabă din care noi facem şi cele rămase în urmă. In asigure tuturor statelor con
cadrul \ c .ei pe oare o fa pentru ca clasa muncitoare vizitate sala Palmyra, unde una din colinele ce-1 încon •parte, ca parte integrantă comunicat se subliniază preo tinentului o siguranţă mai Mohamed Shukeiri, de la
cem în V publica Arabă Si să joace un rol tot mai im se află basoreliefuri, moza joară. — şi lumii care ne asociază cuparea statelor de a acţiona mare, egalitate în toate do „Al Nida", referindu-se la
riană pri tonă putem vizita portant în dezvoltarea eco- icuri şi statuete provenite din meniile de activitate. întîlnirile p r e ş e d i n t e l u i
şi întreprinderea dumnea nomico-socială a Siriei. Uni celebra cetate antică . ce In cadrul Organizaţiei Na Ceauşescu cu delegaţia Or
voastră, acest centru revolu- cîrmuia un întins regat; sa ganizaţiei pentru Eliberarea
1 ţionar al muncitorilor sirieni, tatea clasei muncitoare, în ţiunilor Unite, în ultimii’ Palestinei şi la precizările fă
tărirea forţei sale este un la Doura Europos cu splen cîţiva ani, România a iniţiat
şi să vă transmitem dum factor esenţial pentru pro dide fresce şi obiecte, de ce COMUNICAT COMUN o serie de rezoluţii şi acţi cute cu privire la formarea
neavoastră, tuturor muncito gresul ţării. ramică; sala antichităţilor uni în sprijinul ţărilor în unui stat palestinean, a în
rilor din această întreprin In cartea de onoare a islamice, salonul damascian curs de dezvoltare, al miş trebat dacă aceasta face, în
dere, tuturor muncitorilor si în t r epr inderid, preşe d intel e şi alte săli — toate oferind (Urmare din pag. 1) cărilor de eliberare, aşezării momentul de faţă, obiectul
rieni salutul revoluţionar al Nicolae Ceauşescu semnează într-o rpinunată sinteză ex blemei palestiniene în con ritate în Europa, conferinţă relaţiilor dintre state pe o unor discuţii cu părţile in
muncitorilor români. următoarele : presia â numeroase civiliza formitate cu aspiraţiile naţio chemată să asigure relaţiile bază nouă, de egalitate şi teresate din Orientul Mijlo
înţelegem preocupările dum „întâlnirea cu muncitorii, ţii. In timpul vizitei, au fost , nale şi drepturile legitime dintre statele continentului respect. ciu.
ale poporului palestinean.
pe noile baze ale păcii, secu
neavoastră actuale, dorinţa tehnicienii şi inginerii uzi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnate : acord de cooperare Cei doi preşedinţi au a- rităţii şi cooperării, astfel ca In.tr-adevăr, România a în Răspuns: Intr-adevăr, am
de a se realiza o pace dreap nei „Compania comercială se opreşte în faţa exponate turistică, convenţie sanitar- preciat semnarea Acordului fiecare stat să-şi poată de treţinut şi întreţine relaţii cu avut convorbiri îndelungate
tă, trainică, bazată pe retra lor de mare valoare artisti veterinară, program de Statele Unite ale Americii, cu reprezentanţii Organizaţi
industrială naţionalizată", cea schimburi culturale şi ştiin de dezangajare şi separare a dica eforturile dezvoltării e- ei pentru Eliberarea Palesti
gerea Israelului din terito mai mare întreprindere că şi istorică, ascultă cu in ţifice, înţelegere privind a- forţelor militare ale Egiptu conomice şi social indepen dar aceste relaţii sînt în spi nei, în frunte cu preşedin
riile arabe ocupate. Este textilă din Siria, precum şi teres explicaţiile date de di cordarea de facilităţi în do lui şi Israelului ca un pas dente. ritul principiilor de care am tele acestei organizaţii —
rectorul muzeului, admiră va
vorbit. Pornind de la nece
soluţie
o
spre
important
dreptul poporului sirian de rezultatele activităţii lor de loroasele vestigii ale iscusin meniul vizelor. pace şi stabilitate în regiune. de Ei au fost de acord că în sitatea contactelor directe în Arafat. In cadrul acestor
securităţii
întă
a asigura eliberarea tuturor care am luat cunoştinţă ţei şi geniului uman din cele Procedînd la un larg Cele două părţi şi-au ex făptuirea cooperării în şi Europa tre şefii de state, între oame convorbiri am abordat şi
rirea
teritoriilor sale ocupate. Noi mi-au dat o imagine clară a mai vechi timpuri. schimb de vederi în legătu nii politici din diferite ţări, căile pentru soluţionarea
hărniciei şi priceperii po ră cu situaţia internaţională primat speranţa că conferin vor influenţa pozitiv cauza problemei poporului palesti
sprijinim pe deplin această La încheierea vizitei, pre actuală, cei doi preşedinţi au ţa de la Geneva va da rezul destinderii şi colaborării în pentru soluţionarea proble nean. Am expus părerea
porului arab sirian, a efor melor care confruntă omeni
cauză dreaptă, considerînd turilor pe care el le depune şedintele Nicolae Ceauşescu apreciat tendinţa spre in tatele aşteptate pentru o re lumea întreagă. rea, am invitat pe preşedin României cu privire la nece
conducerea
a
durabilă
că numai pe această bază se pentru dezvoltarea continuă felicită organizarea şi muzeului tensificarea colaborării între zolvare justă din şi .Orientul A- Ei au salutat restabilirea tele Nixon să viziteze Româ sitatea constituirii unei enti
modul
pentru
conflictului
poate asigura o pace dreap a ţării. cum se prezintă această im state, afirmarea tot mai pu propiat. păcii în Vietnam şi acordu nia. Am făcut, de asemenea, tăţi proprii a poporului pa
vor
dacă
ternică
lestinean,
popoarelor
voinţei
a
inclusiv,
rile c.u privire la Laos, ex-
tă, care să dea tuturor po Urez colectivului uzinei portantă instituţie de cultu de a asigura destinderea şi Cei doi şefi de stat au sub primînd speranţa că aceste şi eu o vizită în Statele U- ajunge la hotărîrea necesară,
noi succese, precum şi rela nite în 1970, iar, recent, am
poarelor posibilitatea de a ră. Rugat să semneze în pacea, de a promova meto liniat necesitatea aplicării acorduri vor crea condiţii constituirea unui stat inde
ţii trainice şi fructuoase de Cartea de onoare a muzeului, făcut o vizită oficială cu
se concentra asupra dezvol cooperare cu prietenii lor şeful statului român scrie: da tratativelor ca mijloc de declaraţiei şi rezoluţiilor astfel ca popoarele din In- prilejul căreia am semnat, pendent. Sigur, urmează ca
repre
cu
privire
tării economico-sociale, a bu din România". '„Apreciez grija şi priceperea soluţionare a problemelor in O.N.U. colonialismului la şi lichi dochina, să-şi poată consa împreună cu preşedintele Ni poporul palestinean, hotărască
săi
să
zentanţii
ternaţionale litigioase.
cra forţele dezvoltării lor e-
darea
a-
năstării lor. In semn de înaltă preţui cu care sînt păstrate mărtu Ei au scos în evidenţă creş cordarea independenţei ţări conomice şi sociale. xon, o Declaraţie comună în cum să acţioneze mai bine.
Statele
şi
Unite
Româ
tre
terea rolului şi influenţei lor şi popoarelor coloniale, Cei doi şefi de stat au dis nia. După părerea mea, pentru a
forţelor păcii, democraţiei şi condamnînd politica de a- cutat, de asemenea, proble avea o pace dreaptă şi trai
progresului în lumea con partheid şi toate formele de me ale cursei înarmărilor, In ce priveşte Israelul, nică în Orientul Mijlociu tre
temporană şi necesitatea de discriminare rasială. Ei au ale dezarmării generale şi România a continuat să în buie să fie soluţionată şi pro
cu
stat.
treţină
relaţii
acest
Sosirea la Damasc a se asigurarea perseverent exprimat mişcările de elibera a ale dezarmării nucleare, de In acelaşi timp, am condam blema palestineană. Acest lu
acţiona
lor
hotărîrea
de
pentru
respectării
cru
pen
trebuie
amînat
nu
sprijini
dreptului popoarelor de a re naţională din teritoriile a- care depinde mersul înainte nat ocuparea teritoriilor a- tru altădată. Constituirea u-
al civilizaţiei umane.
decide de sine stătător căile flate sub dominaţie colo rabe şi am cerut continuu şi nui stat palestinean ar crea
(Urmare din pag. 1) nicieni şi specialişti români litere mari în română şi a- de dezvoltare economică şi nială. Ei au exprimat, de aseme ferm retragerea Israelului' o situaţie cu totul nouă şi ar
care lucrează în Siria în ca socială. Cei doi preşedinţi apre nea, convingerea că schim din teritoriile ocupate. Am contribui la o soluţie dreap
bul de vizite între cei doi
drul acordurilor de coopera rabă: „Damascul revoluţionar Cele două părţi au subli ciază că reducerea şi lichi şefi de stat şi convorbirile pornit de la considerentul că tă şi definitivă.
pe
salută
diplomati
ilustrul
relaţiilor
ruperea
preşedinte
se îmbrăţişează, îşi strîng în re dintre cele două ţări. român, Nicolae Ceauşescu. niat cu satisfacţie rolul şi darea decalajului între ţările purtate cu această ocazie re ce nu este o soluţie în viaţa Jenni Gehchan, de la „l’O-
delung mîinile. Un grup de copii oferă to Apreciem sprijinul dumnea contribuţia pe care popoare în curs de dezvoltare şi ţă prezintă o contribuţie im internaţională, că 'trebuie fă rient le jour", a întrebat la
Apoi, preşedintele Hafez varăşului Nicolae Ceauşescu voastră pentru lupta noastră le ţărilor mici şi mijlocii o rile economic dezvoltate re portantă la dezvoltarea rela cut totul şi întreprinse pe ce acorduri concrete de co
Al-Assad prezintă şefului frumoase buchete de flori. dreaptă şi legitimă". aduc la instaurarea unui cli prezintă o problemă de im ţiilor de prietenie şi coope toate căile acţiuni politico- laborare s-a ajuns în Liban.
mat de pace şi securitate în
statului român persoanele o- Cei doi preşedinţi iau loc Sînt cuvinte ce exprimă în lume, la dezvoltarea relaţii portanţă majoră ; soluţiona rare între cele două ţări şi diplomatice, pentru a se a- Răspuns : Am discutat cu
rea
corespunzătoare
sa
este
ficiale siriene venite, de a- într-o maşină escortată de mod _ elocvent, la fel ca şi lor de prietenie şi colabora de interes fundamenta] pen popoare. junge la soluţionarea proble preşedintele Frangieh, iar re
semenea, în întîmpinare: motociclişti, îndreptîndu-se multiplele manifestaţii de re între naţiuni. tru întărirea păcii şi pro Cei doi şefi de stat au ma melor din lume, inclusiv deci, prezentanţii noştri au discu
Mahmoud Al Ayoubi, pre spre reşedinţa rezervată la simpatie ale populaţiei Da Preşedintele Consiliului de gresul omenirii întregi. Ei au nifestat deplina lor satisfac a celor din Orientul Mijlo tat cu reprezentanţii liba
şedintele Consiliului de Mi Damasc înaltului oaspete ro mascului, înalta preţuire pe Stat al Republicii Socialiste exprimat convingerea că pen ţie pentru prietenia, care u- ciu. Trebuie să fie întotdea nezi multe probleme de co
niştri, Abdul Al Ahmar, se mân. România. Nicolae Ceauşescu, tru combaterea fenomenului neşte popoarele român şi li una clar că existenţa rela laborare şi este greu de e-
nunţat
un
anumit
domeniu.
cretar general adjunct al Coloana oficială de maşini care o dă poporul sirian no şi preşedintele Republicii Li subdezvoltării economice es banez, pentru deplina înţe ţiilor dintre state nu înseam Practic, nu există domeniu
bilei
nă şi aprobarea politicii sta
activităţi
neobositei
şi
legere în care s-au desfăşu
Partidului BAAS Arab So se înscrie pe moderna auto a conducătorului partidului ban. Suleiman Frangieh, au te necesar ca fiecare ţară să rat convorbirile oficiale. telor respective. Relaţiile di în care cele două părţi să
cialist, vicepreşedinţi ai Con stradă, în lungime de peste şi statului român pusă în subliniat necesitatea instau pună în valoare bogăţiile na plomatice sînt un mijloc de nu poată să colaboreze şi
siliului de Miniştri, alţi mem 30 de km, ce leagă aeroportul rării între state a unor re turale şi resursele umane, Preşedintele Consiliului de a găsi căile de soluţionare a deja colaborăm în multe do
bri ai guvernului. de capitală. slujba păcii, prieteniei şi co laţii bazate pe respectul şi conform principiilor unei Stat al Republicii Socialiste acelor probleme care trebuie menii.
încă de la marginea oraşu laborării între popoare, soli aplicarea riguroasă a princi juste cooperări internaţiona România şi preşedintele Re
La rîndul său, preşedinte lui, mii de cetăţeni aclamă darităţii militante şi sprijinului publicii Liban au exprimat să asigure, între statele cu Ramez Khazen, vicepre
internaţional,
le Nicolae Ceauşescu pre cu căldură pe înaltul oaspe activ al României socialiste piilor dreptului Carta O.N.U., le, ca fiecare stat să poată dorinţa lor de a lărgi şi dez orînduiri diferite, principiile şedinte al sindicatului zi
enunţate
în
liber,
în
zintă gazdei persoanele ofi te român. Asistăm şi aici, faţă de cauza popoarelor a- principiilor egalităţii suve dispune, de a mod participa. de volta, şi în viitor, contactele coexistenţei paşnice şi să ariştilor :
dreptul
în
ciale care îl însoţesc. în Siria, le fel ca şi în cele rabe, contribuţiei personale rane, independenţei, neinter condiţii de deplină egalitate reciproce la diferite niveluri, contribuie la soluţionarea în numele presei .libaneze,
Cei doi preşedinţi iau loc lalte ţări arabe vizitate, la a t o v a r ă ş u l u i Nicolae venţiei, nerecurgerii la forţă, la examinarea şi soluţiona precum şi cooperarea şi co problemelor din lume. - permiteţi-mi să vă mulţu
pe podiumul de onoare. Se emoţionante manifestaţii de reglementării paşnice a dife rea problemelor economice laborarea între cele două Aşa cum am menţionat, mesc pentru vizita făcută în
Liban.
intonează imnurile de stat simpatie şi profund respect Ceauşescu la soluţionarea pe rendelor. Ei şi-au exprimat şi monetare internaţionale. naţiuni, în toate domeniile România acţionează în în
ale României şi Siriei, în faţă de conducătorul Româ cale paşnică a situaţiei din hotărîrea de a sprijini drep In acest context, cei doi de interes reciproc. treaga sa activitate interna Edmond Rizki: Cu toţii
timp ce, în semn de salut, niei socialiste. Pe feţele oa Orientul Mijlociu, la instau tul sacru al fiecărui popor preşedinţi sprijină iniţiativa P r e ş e d i n t e l e Nicolae ţională pentru găsirea căilor vom rămîne cu impresii deo a-
de
plăcute
despre
sebit
sînt trase 21 de salve de ar menilor se citeşte bucuria de rarea unei păci juste şi trai de a dispune de el însuşi şi Algeriei în vederea convocă Ceauşescu a adresat cele de colaborare între toate sta ceastă vizită. Vom considera
tilerie. Preşedintele Nicolae a-1 'vedea şi saluta pe pre nice în această zonă a lumii. de a-şi alege în mod liber rii unei sesiuni extraordina mai sincere mulţumiri pre tele, fără deosebire de orîn- vizita ca o nouă etapă în dez
Ceauşescu şi preşedintele şedintele Nicolae Ceauşescu, înaltele onoruri cu care a calea de dezvoltare. re a Adunării Generale a Na şedintelui Suleiman Fran duire socială, pentru afirma voltarea relaţiilor româno-
Hafez Al-Assad trec în re de a-i ura bun venit -pentru fost primit la Damasc con Cei doi şefi de stat şi-au ţiunilor Unite pentru exami gieh. guvernului şi" poporu rea solidarităţii şi sprijinului iibaneze, a relaţiilor româ-
vistă garda de onoare. prima oară pe pămîntul Si ducătorul partidului şi statu manifestat îngrijorarea faţă narea problemelor materiilor lui libanez pentru prietenia consecvent cu luptele de e- no-arabe şi va fi spre bine
liberare
naţională,
pentru
In continuarea ceremoniei, riei prietene. lui nostru, manifestaţiile de de situaţia din Orientul A- prime. şi ospitalitatea ce i-a fost respectul dreptului fiecărui le întregii umanităţi. Vă
şefului statului român îi Coloana de maşini străbate simpatie, de caldă prietenie propiat. Ei a-u apreciat că Ei au subliniat, de aseme rezervată în timpul vizitei în popor de a fi pe deplin stă mulţumim. Excelenţă, şi fiţi
Liban.
sînt prezentate celelalte per apoi marile bulevarde care şi profund respect, atmosfera ţinerea sub ocupaţie de că nea, necesitatea creşterii ro pîn pe destinele sale. mereu bine venit în Liban.
sonalităţi prezente ia sosire, duc spre centrul capitalei, deosebit de cordială în care tre Israel a teritoriilor ara lului O.N.U. în viaţă inter Preşedintele Consiliului de Safa Haieri. de la Radio- (Aplaze pulernice).
în
forţă.
reprezentanţi ai autorităţilor împodobit şi el sărbătoreşte, s-au desfăşurat primele con be, cucerite prin din 1967, naţională şi, în special, pen Stat al Republicii Socialiste teloviziunea naţională irani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu:
războiului
urma
România,
aplicarea
programelor
tru
civile şi militare siriene, şefii în onoarea şefului statului tacte şi convorbiri dintre cei constituie o permanentă sur dezvoltării, cooperării şi a- a adresat Nicolae Ceauşescu. ană, a întrebat care au fost Aş dori să mulţumesc pre
Re
preşedintelui
misiunilor diplomatice acre român. Mulţimea aplaudă pe doi şefi de stat ilustrează, să de conflict şi încordare. sistenţei tehnice în ţările în publicii Liban. Suleiman subiectele cele mai impor sei libaneze pentru felul în
ditaţi la Damasc, alţi mem cei doi preşedinţi, scandează în chip grăitor, bunele ar - Cei doi şefi de stat au că curs de dezvoltare. Frangieh. invitaţia de a fa tante discutate între pre care a prezentat vizita noas
aceasta
Prin
tră.
a
contri
bri ai corpului diplomatic. „Ceauşescp-Ass-d", „Siria- picii sub care se desfăşoară zut de acord că o pace du Procedînd la un schimb ce o vizită oficială în Româ şedintele Ceauşescu şi regele buit la dezvoltarea prieteni
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu România". în Republica Arabă Siriană rabilă în această regiune nu de vederi asupra situaţiei nia, însoţit de soţia sa. In Hussein, cu prilejul vizitei ei dintre popoarele noastre
Pe o mare pancartă, înăl se poate realiza decît prin din Europa, cei doi şefi de sale la Bucureşti.
este salutat cu multă dra vizita oficială de prietenie a vitaţia a fost acceptată cu şi_ sper că va continua şi în
ţată între cele două laturi evacuarea de către Israel a stat au apreciat în mod po plăcere, data urmînd a fi Răspuns: In comunicatul
goste şi căldură de membrii ale străzii ce duce spre reşe pr e ş e d i n t e l u i Nicolae teritoriilor arabe ocupate, zitiv lucrările Conferinţei stabilită ulterior pe cale di publicat se reflectă proble viitor să acţioneze în aceeaşi
direcţie.
(Aplauze
îndelun
Ambasadei române, de teh dinţă, citim cuvinte scrise cu Ceauşescu. printr-o soluţionare a pro general-europene pentru secu plomatică. mele care au fost discutate gate).
Redacţia ?i administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, ur. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultura, sport) — Tiparul Tipografia Deva.