Page 66 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 66
aaonffiSBBssswzsaaEra
Toastul preşedintelui Hafez Al-Assad Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu
(Urmare din pag. 1) confruntării cu sionismul, tombrie. de către masele nostru în războiul din octom (Urmare din pag. 1) Dar nu trebuie să uităm alte state, care pot să-şf a- ţiilor pentru participarea mai
urmărind să ne oprească din largi ale poporului nostru. brie, şi anume că nu vom nici un moment că mai sînt ducă o contribuţie la o solu activă a ţărilor mici şi mij
mersul nostru pe calea pro Ţelul nostru a fost de a în ceda ceea ce ni se impune Intr-adevăr, popoarele noas forţe care ameninţă pacea şi ţie dreaptă, trainică şi rapi locii la soluţionarea tuturor
nia şi Republica Arabă Si gresului. să împiedice reali chide orice cale în faţa ten prin forţă, şi apoi cel afir independenţa popoarelbr, că dă. problemelor.
riană, am salutat eforturile zarea telurilor poporului tativelor duşmanului pentru mat, de asemenea, de războ tre se cunosc de mult, de acest curs al destinderii nu Pentru a vorbi însă de o De asemenea, este necesar
sale şi dorim să le continue, nostru de dezvoltare econo a ne îndrepta pe noi înşine iul din octombrie, că atunci peste 2 000 de ani. S-au cu este decît la început, el nu pace trainică şi dreaptă nu să crească rolul Organizaţi
ele fiind pentru noi o garan mică şi socială. Această pro pe primul drum pe care cînd în zonă au loc izbuc noscut, mal cu seamă, în a- a devenit ireversibil. Pentru trebuie să se uite nici un ei Naţiunilor Unite, al altor
ţie sigură a dezvoltării, pe blemă, pe care ne-a creat-o trebuie să mergem către vic niri, acestea cuprind şi alte nii dominaţiei străine, că a asigura o politică nouă, de moment de problema palesti organisme Internaţionale la
mai departe, a relaţiilor din imperialismul, prin mijloace toria noastră. regiuni din lume; prin ur reia au trebuit să-i facă fa egalitate între toate naţiuni niană. De aceea, după păre rezolvarea problemelor în in
tre cele două ţări, pe baza violente şi respingătoare, con mare, ceri amintiţi neglijează ţă atît poporul român cît le este nevoie de luptă şi în rea noastră, sînt necesare e- teresul tuturor naţiunilor.
respectului egalităţii şi a a- tinuă să existe şi să se a- Agresiunea şi instrumente primejdia care ameninţă pa şi poporul sirian. Insă în a- că de luptă foarte intensă ! forturi susţinute pentru a gă Totodată, nu trebuie să ui
vantajului reciproc, ceea ce graveze. Ea reflectă metoda le sale s-au demascat şi au- cea în lume. cele împrejurări, aşa cum a Aceasta impune unirea tutu si soluţii corespunzătoare, tăm nici un moment că tot
corespunde intereselor celor clasică a agresiunii împotri tocondamnat în faţa tuturor Stimate domnule preşedinte, menţionat şi preşedintele As- ror forţelor progresiste, anti- care 6ă asigure poporului pa ceea ce s-a realizat pe calea
binelui
două popoare. Avem convin va popoarelor, în scopul a- forţelor negurile din lume ; îmi este plăcut să dau glas sad, fără a avea recomandări imperialiste, s tuturor po lestinian dreptul de a-şi or unei politici noi este rezul
risipit
s-au
toate
gerea că. pe această bază, la supririi şi exploatării lor. din jurul cauzei noastre care satisfacţiei noastre pentru de undeva, popoarele noastre poarelor care doresc să-şi a- ganiza viaţa de-sine-stătător, tatul luptei maselor popu
care se adaugă angajarea po Experienţa noastră cu Is a apărut în întreaga ei lu rezultatele convorbirilor pe au luptat împreună împotri sigure dezvoltarea indepen corespunzător voinţei sale. lare, a popoarelor în gene
străine.
Putem
asupririi
va
poarelor noastre în lupta îm raelul, ca şi repetatele aten mină. care le-am avut ieri şi as spune că au avut însă o re Numai soluţionarea tutu ral. De aceea, pentru trium
potriva imperialismului, co tate împotriva teritoriilor a- tăzi şi care au ilustrat ade dentă, să fie stăpîne pe des ror acestor probleme va pu ful unei politici noi, care să
Noi
lor.
tinele
ferma
avem
lonialismului şi rasismului, rabe, ambiţiile expansioniste Acel care trăieşte cu con ziunea statelor noastre faţă comandare — dorinţa lor de tea, într-adevăr, pune baza pună capăt cu desăvîrşire
pentru libertatea popoarelor, cunoscute întregii lumi nu vingeri clare asupra agresiu de demnitatea, libertatea, libertate, de independenţă, convingere că, acţionând u- unei păci drepte, trainice şi politicii imperialiste, colo
nite şi cu fermitate, toate a-
de o viaţă demnă. Aş putea
progresul şi dreptul lor la mai au nevoie de explicaţii nii trebuie lăsat să acţione progresul şi dreptul popoa ceste forţe, popoarele pot să îndelungate, va putea crea nialiste, neocolonîaliste. sînt
autodeterminare se va asigu şi lămuriri suplimentare. ze în lumina acestor convin relor la autodeterminare, a- afirma că aceleaşi dorinţe a- asigure o politică nouă, re condiţii pentru ca popoarele necesare eforturi pentru în
nimă şi astăzi relaţiile dintre
ra o evoluţie continuă în do Justeţea cauzei noastre es geri : cel care nutreşte spe deziunea la lupta pentru o laţii noi în viaţa internaţio din această zonă să se poa tărirea colaborării şi solida
meniul relaţiilor de priete te strălucitoare ca soarele şi ranţa întronării păcii pe pă pace justă în toate regiunile popoarele noastre. încă în anul nală. tă consacra dezvoltării eco- rităţii tuturor forţelor anti-
700,
român
1
un
un
şi
nie şi colaborare dintre nici o forţă di.n lume, baza mânt trebuie să continue lup nomico-sociale în pace. In ce imperialiste, a tuturor po
au
o
făcut
România şi Siria. tă pe fals şi înşelăciune, nu ta sa pentru lichidarea con- lumii. Convorbirile noastră con sirian in au limba arabă. tipogra Desigur, mai sînt. încă mul o priveşte, ca şi pînă acum, poarelor care doresc să tră
firmat
încrederea
în
fie
lingă
In trecut, cele două po va putea să întunece lumi , diţiiloir potrivnice păcii. Naţiunile Unite, în Carta Bucureşti. Tipăriturile ve te probleme de soluţionat. România — în spiritul în iască libere şi independente.
acestea
Printre
proble
este
poare ale noastre s-au întil- na care ţîşneşte din cauza în ceea ce ne priveşte, O.N.U., în rolul acestei or neau în Siria şi în alte ţări ma Orientului Mijlociu. Se care am arătat — va face tot Doresc să exprim satisfac
nit. deşi n-au fost adoptate noastră pentru a arăta calea ne-am pus speranţele într-o ganizaţii în soluţionarea arabe. După cinci ani, Con poate spune că, în momentul ceea ce va depinde de ea ţia mea pentru faptul că în
hotărîri speciale, în lupta dreaptă pe care trebuie să pace reală ; poporul nostru conflictelor şi menţinerea pă stantin Brîneoveanu, dommil pentru a aduce o contribu cursul convorbirilor de ieri
pentru libertate şi indepen meargă omenirea întreagă, a luptat în trecut şi luptă, cii, sprijinul pe care îl a- Ţării Româneşti de atunci, a de faţă, aici condiţiile sînt ţie la soluţionarea proble şi de astăzi cu preşedintele
denţă. Astăzi, cînd de-a lun în vederea soluţionării juste astăzi, pentru consolidarea cordăm mişcărilor de elibe donat această tipografie Si de asemenea natură îneît melor din această zonă. Assad am ajuns la conclu
gul secolelor s-au acumulat pe care această cauză o re condiţiilor favorabile păcii. rare din Asia, Africa şi A- riei, fiind mutată la Alep. continuarea menţinerii de Sînt încă popoare sub do zia intensificării colaborării
exemplele şi principiile pe clamă. Acţionăm cu fermitate pen merica Latină. Acordul din După cum vedeţi, încă a- către Israel a teritoriilor o- minaţia colonialistă. Româ noastre şi pe plan interna
care se bazează lupta omu Problema noastră este a- tru eliberarea teritoriilor, tre Siria şi România a evi tunci sirienii şi românii au cupate în urma războiului nia a sprijinit şi sprijină ac ţional. Ne-am înţeles să dez
lui pentru mai bine, ele se eeea a eliberării teritoriului, pentru a asigura poporului denţiat necesitatea ca la ba cooperat într-un domeniu din 1967 poate duce, în ori tiv lupta acestor popoare, voltăm colaborarea între
întâlnesc pe calea acţiunilor a libertăţii şi demnităţii oa nostru drepturile sale naţio za relaţiilor economice din important — al răspîndirii ce moment, la noi ostilităţi considerînd că trebuie întă partidele noastre. Am ajuns
concrete, îndreptate spre menilor din această ţară. nale. lume să stea egalitatea în culturii. Iată de ce — ţinînd cu grave consecinţe. De a- rită solidaritatea pentru a la o serie de înţelegeri pri
dezvoltarea şi asigurarea mai Problemele eliberării terito Componentele păcii sînt tre popoare. seama şi de aceste tradiţii — ceea este necesară intensifi lichida cu desăvârşire domi vind colaborarea economică,
rapidă a progresului tehno riului şi alungării ocupanţi clare pentru noi, pentru po Sîntem convinşi că vizita putem afirma că, în condi carea eforturilor pentru rea naţia colonială. tehnico-ştiinţifică. culturală.
logic. lor sânt clare prin ele înse poarele lumii : să ne elibe preşedintelui Ceauşescu, pre ţiile de azi, vor conlucra şi lizarea unei păci drepte şi Printre problemele deose Iată de ce apreciez că vizi
Am urmărit cu interes le ; sînt clare pentru cine răm teritoriile, să se reafir cum şi discuţiile purtate vor mai activ în domeniile eco trainice în Orientul . Mijlo bit de grave care preocupă ta, convorbirile pe care
mersul înainte al ţării dum doreşte să fie clare, pentru me drepturile poporului nos duce la întărirea prieteniei nomic, ştiinţific, cultural, în ciu. Aceasta presupune re omenirea este şi aceea a sub le-am avut cu preşedintele
neavoastră pe calea întăririi cei care doresc adevărul. Cei tru arab palestinian. Ia.tă între ţările noastre, ia o tot lupta pentru o viaţă demnă, tragerea Israelului din teri dezvoltării. In fond, în ulti Assad reprezintă un mo
regimului socialist, a cărui a care recurg la falsificare şi cele două condiţii ale păcii, mai strînsă cooperare bilate pentru progres. mii ani, s-a mărit decalajul ment de importanţă istorică
30-a aniversare va fi sărbă înşelătorie nu vor reuşi să fără de care stabilitatea a- rală. Trăim o epocă de frămân toriile arabe ocupate în ur între ţările dezvoltate şi ce în relaţiile dintre ţările noas
torită anul acesta. Noi vă despartă popoarele de ade cesteia nu poate fi realizată. tări şi transformări profun ma războiului din 1967. cre le în curs de dezvoltare. Or tre. Vom face totul pentru a
felicităm, dragi prieteni, văr, în primul rînd, datorită Sîntem hotărîţi să realizăm Domnilor, de. Popoarele se ridică cu area unor asemenea condiţii se impun măsuri ferme pen realiza în cele mai bune
pentru rezultatele pe care forţei acestor popoare, pre obiectivele luptei noastre, încă o dată urez bun ve tot mai muiltă hotărâre la în care fiecare popor să aibă tru a asigura o creştere mai condiţii toate înţelegerile re
asigurate
independenţa,
su
le-aţi obţinut în această pe cum şi forţei adevărului. sîntem optimişti că vom par nit preşedintelui Ceauşescu lupta împotriva politicii im rapidă a ţărilor în curs de zultate în aceste zile, pentiif
rioadă. In anii care au trecut, par curge calea spre aceste obi şi membrilor delegaţiei româ perialiste, colonialiste, neo- veranitatea, integritatea sa dezvoltare. în vederea ridică a extinde pe toate planurile
Poporul arab sirian, depu- tizanii înşelătoriei au dorit ective, fapt care va transfor ne, dorind fericire şi prospe coloniailiste. Epoca pe care o teritorială. rii generale a economiei şi colaborarea dintre partidele
nînd eforturi pe calea pro să nimicească cauza ale că ma esenţial situaţia actuală. ritate oaspetelui nostru Iubit, trăim este epoca trezirii po Noi am salutat înţelegerea a nivelului de viaţă al aces şi ţările noastre. Consider că
gresului şi dezvoltării, ar fi rei elemente reale sînt cu Cei care cred că situaţia multe succese poporului poarelor şi afirmării voinţei realizată între Egipt şi Is tor popoare. Vorbind de o aceasta corespunde pe deplin
dobîndit rezultate şi mai în noscute de lumea întreagă ; actuală se va menţine ignoră român prieten, continua dez lor de a trăi aşa cum do rael cu privire la dezangaja lume mai dreaptă şi mai bu intereselor celor două po
semnate, dacă imperialismul astfel a început războiul de două adevăruri fundamenta voltare a prieteniei siriano- resc, fără nici un amestec rea militară. Vedem în a- nă nu putem să uităm că ea poare, dar şi intereselor ge
nu ne-ar fi creat problema eliberare, declanşat în oc le : cel afirmat de poporul române. (Aplauze). din afară. ceasta un început, un prim nu poate fi realizată dacă la nerale ale colaborării, păcii
S-au obţinut o serie de pas spre desfăşurarea în con un pol se va dezvolta şi mai şi progresului social. Aş do
rezultate pe calea unei po tinuare a luptei politice, a mult un grup de bogaţi şi la ri, în încheiere, să exprim
aotivi.tăţii
pentru
retragerea
COMUNICAT COMUN litici noi în pus viaţa interna Israelului din toate teritorii alt pol vor rămîne şi mai în încă o dată mulţumiri pen
tru ospitalitatea cu care am
urmă un grup de săraci. Ia
ţională.
răz
S-a
capăt
boiului din Vietnam. A în le ocupate. Sperăm că se va a- tă de ce noi considerăm că fost întâmpinat, să reînnoiesc
ceput Conferinţa general-’eu- junge la o înţelegere cores dezvoltarea ţărilor râmase şi în acest cadru invitaţia
punzătoare şi în ce priveşte
(Urinare din pag. 1) cadru, cele două părţi au a- Latină, pentru a respinge po în vederea studierii proble ropeană şi s-au soluţionat un Siria, la crearea condiţiilor în urmă constituie una din către preşedintele Assad de
problemele
a vizita România.
ţnai
impor
cele
preciat că încheierea, cu o- litica dc presiune şi dictat a melor materiilor prime şi ale şir de alte probleme litigioa pentru eliberarea în cel mai tante ale situaţiei contempo
te al Consiliului de Miniş cazin vizitei, a Convenţiei de imperialismului şi de a pro dezvoltării. se. Popoarele din Africa, scurt timp o teritoriilor si rane şi va trebui să stea în Urez poporului prieten şi
tri, ministrul comerţului ex cooperare în domeniul sănă mova lupta popoarelor pen Cei doi şefi de stat şi-au dintr-o serie de state ale A- riene ocupate. atenţia întregii omeniri, a frate sirian succese depline
siei, din America Latină s-au
terior ; Gcorge Macovescu, tăţii şi programului de schim tru independenţă, deplina su exprimat satisfacţia pentru ridicat cu hotărîre la lupta * Considerăm Conferinţa de tuturor forţelor progresiste. în întreaga sa activitate de
membru al Comitetului Cen buri culturale şl artistice veranitate, progres social şi progresele realizate pe calea pentru a deveni pe deplin la Geneva ca un început dezvoltare economico-socia-
tuturor
tral al Partidului Comunist pentru anii 1974—1975 con economic. Cei doi preşedinţi, destinderii pe continentul stăpîne pe bogăţiile naţiona bun, dar ea trebuie, de fapt, tor Soluţionarea complicate aces lă !
im
probleme
Român, ministrul afacerilor stituie o contribuţie pozitivă declarînd ataşamentul lor fa european, pentru începerea le, pentru a pune capăt cu abia să înceapă. La ea tre Ii urez să obţină în cel
externe ; Mircea Maliţa, la intensificarea raporturilor ţă de aplicarea principiilor Conferinţei pentru securitate pune participarea activă a mai scurt timp eliberarea
membru al Comitetului Cen prieteneşti între Republica coexistenţei paşnice în rela- şi colaborare în Europa, cu desăvârşire vechii politici de buie să participe toate ţări tuturor statelor — indife teritoriilor şi să se poată
dominaţie şi dictat. Toate a-
tral al Partidului Comunist Socialistă România şi Repu tiilo dintre state şi aprobînd convingerea că securitatea le interesate şi, în primul rent de mărimea lor sau de concentra asupra probleme
Român, consilier al preşedin blica Arabă Siriană. şi sprijinind eforturile vizînd europeană şi securitatea in cestea au contribuit la im rînd, ţările direct interesate. orînduire socială — la viaţa lor creării unui stat nou, în
primarea unui curs nou spre
telui Consiliului de Stat ; Cele două părţi au căzut să realizeze destinderea în Orientul Apropiat se condi destindere în viaţa interna Dar, după părerea noastră, internaţională. Doresc să floritor ! Ii doresc multă
Nicolae Doicaru, consilier al de acord să dezvolte relaţii relaţiile internaţionale, decla ţionează reciproc, ca părţi ţională. menţionez şi în această sea prosperitate şi fericire ! (A-
preşedintelui Consiliului de le dintre Partidul Comunist ră solidaritatea lor cu lup ale luptei generale pentru este necesar să participe şi ră necesitatea creării condi- plauze).
Stat ; Emilian Manciur, am Român şi Partidul BAAS A- ta dreaptă a popoarelor pen pace şi colaborare în lumea
basador extraordinar şi ple rab Socialist în vederea în tru libertate, independenţă întreagă.
nipotenţiar al Republicii So tăririi legăturilor dc priete şi dreptul la autodetermi Cei doi preşedinţi au salu Marţi dimineaţa, tovarăşul întrebare: V-am ruga, Ex cît mai rapidă a Israelului lua cunoştinţă mai pe larg
cialiste România în Republi nie dintre cele două ţări şl nare.' tat încheierea acordului pri Nicolae Ceauşescu, secretar celenţă, să prezentaţi, pentru din teritoriile ocupate şi in despre toate acestea.
ca Arabă Siriană ; Lucian popoare. Plecînd de la principiile vind încetarea războiului şi general al Partidului Co ascultătorii şi telespectatorii staurarea unei păci trainice. Apreciez că toate aceste a-
Petrescu, director în Minis In timpul schimburilor de sus-menţionate, cei doi pre înfăptuirea păcii în Viet munist Român, preşedintele sirieni, poziţia României faţă Fără îndoială că ar fi util corduri şi înţelegeri, convor
terul Afacerilor Externe. vederi asupra stadiului actu şedinţi şi-au exprimat pro nam şi acordul privind re Consiliului de Stat al Repu de situaţia din Orientul Mij dacă la această conferinţă ar birile cu preşedintele Assad,
Din partea siriană : Abdul al al situaţiei internaţiona funda îngrijorare faţă de stabilirea păcii şi realizarea blicii Socialiste România, a lociu. Consideraţi că este putea participa şi alte state, vizita însăşi au deschis o
Aî' Ahmar, secretar genev/1 le, cei doi preşedinţi au continuarea stării conflictua- înţelegerii naţionale în Laos, acordat un interviu Radio- . posibilă instaurarea unei păci inclusiv unele din Europa perspectivă nouă pentru a ex
adjunct al Comandamentu constatat că mutaţiile pozi le în regiune; hu exprimat Ei au subliniat necesitatea televiziunii siriene. trainice în această regiune şi Africa, direct interesate şi tinde larg colaborarea dintre
lui Naţional al Partidului tive importante produse în convingerea că menţinerea de a respecta şi de a pune Au asistat • Cornel Burtică, * fără o 'retragere totala clin care pot contribui la realiza România şi Siria, dintre
sub ocupaţie a teritoriilor a-
în practică toate acordurile şi
BAAS Arab Socialist; Mah- viaţa internaţională, impuse rabe, cucerite prin forţă în au exprimat speranţa că vor membru supleant al Comite teritoriile arabe ocupate în rea unei păci drepte. Partidul Comunist Român şi
moud Al Ayoubi, membru al de schimbarea raportului de urma războiului din 19G7 şi tului Executiv, secretar al anul 1967 şi fără garantarea Dar, după cum am men Partidul BAAS, dintre popo
Comandamentului Naţional al forţe în avantajul forţelor după aceea de către Israel, fi create condiţiile necesare C.C. al P.C.R.. şi Georges deplină a drepturilor popo ţionat în permanenţă, pentru rul român şi poporul sirian.
pentru a stabili o pace dura
Partidului BAAS Arab Socia progresului şi păcii, creează generează o permanentă sta bilă în această regiune, ast Saddikhni, ministrul sirian al rului arab palestinian? realizarea unei păci drepte Considerăm că aceste rela
list, preşedintele Consiliului bune condiţii pentru rezol re dc încordare şi pericolul fel incit popoarele din In- informaţiilor. Răspuns: Aş dori să încep şi durabile trebuie să se ţii, care vor căpăta o extin
de Miniştri ; Muhammad Ja- varea problemelor interna izbucnirii de noi ostilităţi dochina să decidă liber des Directorul general al Ra- prin a adresa poporului prie ajungă şi la soluţionarea pro dere mult mai mare în viitor,
ber Al Bajbouj, membru a! ţionale în avantajul popoa militare. El au fost de acord tinul lor, fără nici un ames dioteleviziunii siriene, Khudr ten sirian un salut călduros blemei poporului palestinian.
Comandamentului Naţional relor. Au relevat, totodată, că stabilirea unei păci jus tec din afară. al Shaar, adresîndu-se tele din partea mea şi a poporului După părerea noastră, a- vor avea o influenţă putere
al Partidului BAAS Arab că imperialismul încearcă te şi durabile în Orientul Preşedintele Consiliului de spectatorilor, a spus: român. ceasta înseamnă să se creeze nică asupra dezvoltării eco-
Socialist, secretar general ad prin presiuni şi mijloace di Mijlociu se poate realiza nu Stat al Republicii Socialiste ,,In ultimele zile, ţara România, ca şi alte state, a condiţiile necesare ca popo nomico-sociale a popoarelor
junct al Comandamentului verse să frîneze dezvoltarea mai prin retragerea trupelor România şi preşedintele Re noastră a salutat prezenţa fost şi este îngrijorată de rul palestinian să-şi poată noastre pe calea orînduirii
regional al Partidului BAAS progresistă, pentru a-şi păs israelicne din teritoriile ara publicii Arabe Siriene au preşedintelui Consiliului de menţinerea încordării în O- hotărî de-sine-stătător calea noi, vor contribui totodată la
Arab Socialist ; Abdul Ha tra vechile poziţii şi a obţi be ocupate în 1907, printr-o subliniat importanţa pe ca Stat şi secretar general al rientul Mijlociu, de menţine dezvoltării sale viitoare, in cauza mai generală a cola
lim Khaddam, membru al ne noi privilegii, pe seama reglementaro justă a proble re o acordă ţările lor întări Partidului Comunist Român, rea sub ocupaţie de către clusiv, dacă el va hotărî a- borării, a progresului socia!
Comandamentului Naţional independenţei popoarelor şi mei poporului palestinian, rii rolului şi eficacităţii Nicolae Ceauşescu, care ne-a Israel a teritoriilor cucerite ceasta, crearea unui stat pa şi a păcii, atît în Orientul
al Partidului BAAS Arab dezvoltării lor economice, ce căruia să i se acorde drep O.N.U. in rezolvarea proble vizitat ţara la invitaţia dom în urma războiului din 1967. lestinian independent. Por Mijlociu, cît şi în întreaga
Socialist, vicepreşedinte al ea ce cere intensificarea lup tul de a-şi hotărî propriul melor internaţionale, în pu nului preşedinte Hafez Al- Considerăm că perpetuarea nind de aici, apare şi nece lume.
Consiliului de Miniştri, mi tei maselor populare şi a destin, în conformitate cu nerea în aplicare a princi Assad, preşedintele Republi acestei stări de lucruri cre sitatea participării Organiza întrebare: Ce ne puteţi
nistrul afacerilor externe ; celor mai largi forţe anli- năzuinţele sale naţionale. piilor de drept internaţional cii Arabe Siriene. ează grave pericole, atît pen ţiei de Eliberare a Palesti spune, Excelenţă, despre pre
Mouhamad Haydar, membru imperialiste, de a milita cu Cei doi preşedinţi conside şi promovarea cooperării şi Preşedintele Ceauşescu ş! tru Orientul Mijlociu, cît şi nei la conferinţa de la Ge ocupările dumneavoastră ac
al Comandamentului Naţio fermitate pentru aplicarea ră că acordul de dezangaja înţelegerii între toate statele. persoanele care îl însoţesc au pentru pacea întregii lumi. neva. tuale privind dezvoltarea e-
nal al Partidului BAAS A- noilor principii în relaţiile re a forţelor în regiunea Ca fost întîmpinaţi cu multă conomico-socială a României ?
rab Socialist, vicepreşedinte dintre state şi de a regle nalului Suez trebuie să con P r e ş e d i n t e l e Nicolae căldură, expresie a prieteniei Răspuns: In acest an, Ro
al Consiliului de Miniştri menta problemele internaţio stituie un prim pas pe ca Ceauşescu şi preşedintele Ha trainice existente între cele mânia sărbătoreşte 30 de ani
pentru probleme economice; nale pe baza echităţii, drep lea unei reglementări juste fez Al-Assad au apreciat că două popoare prietene — de la răsturnarea dictaturii •—
dr. Georges Saddikhni, mem tului internaţional şi Cartei şi durabile a conflictului în pentru asigurarea păcii inter român şi arab sirian.
bru al Comandamentului re Naţiunilor Unite. Orientul Apropiat. naţionale pe baze solide şi In timpul vizitei în Siria, Interviul acordat de militaro-fasciste, trecerea pu
gional al Partidului BAAS în cursul schimbului de Cei doi preşedinţi conside durabile şi pentru a îndepăr preşedintele Ceauşescu a a- terii politice în mîna forţelor
Arab Socialist, ministrul in păreri în legătură cu pro ră că O.N.U. poate juca un ta spectrul războiului este vut mai multe întrevederi, a- democratice şi apoi în mîna
formaţiilor, Mustafa Al blemele situaţiei internaţio rol mai activ în instaurarea necesar să se acţioneze pen vînd drept scop extinderea întregului popor şi făurirea
-
Hallagc, ministru de stat nale actuale, preşedintele unei păci juste şi durabile în tru adoptarea de măsuri con domeniilor de colaborare din tovarăşul Nicolae Ceauşescu unei societăţi noi , a societăţii
pentru problemele planifică Nicolae Ceauşescu şi pre Orientul Apropiat. Cel doi crete şi eficace, pentru rea tre ţări şi popoare prietene socialiste.
rii ; dr. Mouhammad AI Ima- şedintele Hafez Al-Assad au preşedinţi au subliniat în lizarea de acorduri de pace, şi pe care, în cuvântarea In toate "domeniile de acti
di, ministrul economiei şi co subliniat cu satisfacţie cursul timpul convorbirilor efortu pentru realizarea dezarmării domniei sale de aseară, le-a vitate. România a obţinut
merţului exterior. pozitiv al vieţii internaţio rile ţărilor în curs de dez generale şi, in primul rînd, a descris drept o nouă etapă Radioteleviziunii siriene succese remarcabile. Voi men
în timpul convorbirilor, cei nale şi afirmarea tot mai pu voltare pentru statornicirea dezarmării nucleare. istorică, importantă, în dez ţiona faptul că, în 1974. in
doi preşedinţi şi-au exprimat ternică în raporturile dintre unor raporturi economice c- Cei doi şefi de stat au sub voltarea relaţiilor .dintre ţă dustria românească produce
satisfacţia faţă de evoluţia state a principiilor : egalită chitabile şi de egalitate în liniat necesitatea reducerii rile noastre. de 28 de ori mai mult decît
pozitivă a relaţiilor între ţii depline în drepturi a tu drepturi cu ţările industria cheltuielilor militare şi alo De asemenea, a avut pri De aceea România s-a pro România este hotărîtă să în' 1948. S-au "dezvoltat pu
cele două ţări şi voinţa lor turor statelor, indiferent de lizate şi dezvoltate. Ei afir cării mijloacelor astfel obţi lejul să cunoască unele din nunţat în mod constant pen acţioneze şi să facă tot ce ternic învăţământul, ştiinţa,
comună de a lărgi, extinde mărime, potenţial, nivel de mă că lichidarea şi elimi nute-pentru dezvoltarea eco realizările ţării noastre, pre tru o soluţie dreaptă şi du depinde de ea pentru a con cultura, a crescut nivelul de
şi aprofunda cooperarea în dezvoltare, de sistemul poli narea diferenţelor dintre ni nomică şi socială şi pentru cum şi mărturii ale vastei rabilă în Orientul Mijlociu. tribui la realizarea cît trai material şl spiritual al
tre acestea în domeniile po tic, economic şi social; drep velul do dezvoltare industri ameliorarea bunăstării în sale moşteniri istorice. Am considerat şi conside mai grabnică a păcii drepte întregului nostru popor. De
litic, economic, tehnic, ştiin tului sacru al statelor la ală şi economică între ţările lumea întreagă. Direcţia generală a Ra răm că este posibilă o soluţie şi trainice în Orientul Mijlo altfel, făurirea societăţii so
ţific, cultural şi turistic şi au independenţă, libertate, su dezvoltate şi ţările în curs în vederea aducerii la în dioteleviziunii, dacă are ca obţinută pe baze politice, care ciu, considerînd că aceasta cialiste are ca scop tocmai’
subliniat necesitatea dc a în veranitate naţională şi pace; de dezvoltare constituie un deplinire a prevederilor pre oaspete pe preşedintele să asigure instaurarea unei corespunde pe deplin intere asigurarea unor condiţii de
tări această cooperare în toa neamestecului în treburile factor extrem de important zentului comunicat, cei doi Nicolae Ceauşescu, consideră păci drepte, trainice şi să selor popoarelor din această viaţă din ce în ce mai bune.
te sectoarele, pe baze stabi interne sau externe ale al pentru viitorul umanităţii şi preşedinţi declară voinţa lor această întîlnire ca o cinste permită popoarelor din a- zonă, cauzei păcii şi colabo mai demne, pentru toţi oame
le şi dc lungă durată, con tui stat sub nici o formă şi civilizaţiei şi influenţează comună dc a aprofunda şi deosebită de a avea în mijlo ceastă zonă să se concentreze rării în întreaga lume. nii muncii, şi aceasta este e-
form intereselor celor două sub nici un motiv ; dreptu direct pacea şi securitatea lărgi consultările Ia toate cul său o personalitate mar asupra dezvoltării lor econo- întrebare; In persoana senţa^ întregii politici, scopul
nivelurile prin folosirea căilor
ţări. lui inalienabil al fiecărui internaţională. cantă, care a jucat un rol mico-sociale. Pentru realiza dumneavoastră, Siria salută însuşi al făuririi socialismu
popor de a-şi alege sistemul Bazîndu-se pe aceste prin diplomatice obişnuite şi prin
în acest scop. cele două politic, economic şi social, schimburile de vizite şi în- important în istoria luptei rea acestei păci este nece o ţară socialistă prietenă; po lui. al societăţii socialiste
părţi au trecui în revistă as corespunzător voinţei şi in cipii şi plecînd de la drep tîlniri periodice ale repre poporului român prieten şi sară retragerea trupelor is- porul nostru este bucuros să multilateral dezvoltate pe ca
pecte şi posibilităţi ale dez tereselor proprii, în deplină tul suveran al ţărilor asupra zentanţilor lor. care depune eforturi sincere raeliene din teritoriile arabe constate că între ţările noas re o edificăm, în prezent. în
voltării relaţiilor între cele libertate şi fără nici un a- resurselor lor naturale, de a P r e ş e d i n t e l e Nicolae pentru consolidarea rela ocupate. Trebuie înţeles că tre se dezvoltă multilateral România. Toate acestea des
două ţări în toate aceste do mestec străin ; dreptul inali le dezvolta şi exploata con Ceauşescu şi preşedintele Ha ţiilor de prietenie dintre Re securitatea şi garanţia ori relaţiile economice, culturale, chid perspective noi de dez
menii, precum şi în domenii enabil al fiecărui stat de a form cu interesele lor, ple fez Al-Assad au evidenţiat publica Socialistă România cărui stat nu constau în politice. Ce ne puteţi spune voltare economico-socială Ro
le industrial şi tehnic, al participa la examinarea şi cînd de la dreptul legitim al importanţa schimburilor de şi Republica Arabă Siriană, cuceriri teritoriale, ci într-o despre perspectivele acestor mâniei, de dezvoltare a co
creşterii şi intensificării re rezolvarea problemelor in ţărilor în curs de dezvoltare vizite Ia diferite niveluri şi plecînd de la credinţa ega politică de pace şi colaborare relaţii după vizita pe care laborării sale economice cu
laţiilor pe linia transportu de a avea acces la cuceririle lităţii popoarelor, a dreptu cu vecinii săi. o întreprindeţi în prezent în ţările socialiste, cu ţările ca
că
ternaţionale
de
rilor, amplificării schimburi mun ; asigurării interes co progresului ştiinţific şi teh au notat cu satisfacţie Arabă lui lor de a-şi hotărî singure Am salutat în acest sens ţara noastră? re păşesc pe calea dezvoltării
în
Republica
avantajului
vizita
lor turistice şi au hotărît să reciproc în cooperarea din nologiei moderne, cei doi Siriană a preşedintelui Con soarta, de a apăra cinstea, înţelegerile realizate între Răspuns : Aşa cum am' mai economice independente, aşa
însărcineze pe reprezentanţii preşedinţi consideră că pro siliului de Stat al Republi demnitatea şi independenţa Egipt şi Israel cu privire la menţionat, între popoarele cum am menţionat 'deja —
autorizaţi ai ţărilor lor să tre state. blemele energiei, ale mate cii Socialiste România a con lor şi care este organic le dezangajarea militară, con român şi sirian există relaţii
continue tratativele în vede Cei doi preşedinţi au sub riilor prime, produselor in tribuit Ia întărirea şi adîn- gat de lupta pentru o pace siderând aceasta ca un în vechi. Ele s-au întîlnit nu o pentru dezvoltarea colaboră
rea semnării de acorduri pe liniat rolul şi contribuţia pe dustrializate şi agricole tre cirea relaţiilor de prietenie dreaptă în toate regiunile ceput, un prim pas spre re dată în lupta lor comună îm rii cu Siria, 'cu toate ţările
baza avantajului reciproc. în care ţările mici şi mijlocii o buie să fie discutate şi să-şi şi cooperare între cele două lumii. tragerea trupelor israeliene potriva asupririi, pentru eli lumii, bazată pe egalitate în’
timpul vizitei au fost sem aduc la instaurarea unui cli găsească soluţii în cadrul ţări. Noi în numele dumnea din toate teritoriile ocupate. drepturi, pe respectul inde
nate un număr de nouă a- mat de pace şi securitate în O.N.U. şi pe baza justiţiei şi Preşedintele Consiliului de voastră şi al întregului co berarea naţională şi socială. pendenţei. suveranităţii’, nea
corduri pentru construirea lume, Ia dezvoltarea relaţii contra exploatării. Stat al Republicii Socia lectiv al Radioteleviziunii si Considerăm de asemenea In anii de după cucerirea in mestecul în treburile interne
unor obiective economice in lor de prietenie şi colabora Avînd în vedere aceste liste România, N i c o l a e riene, salutăm pe înaltul că ar fi necesară realizarea dependenţei depline de către Apreciem că prin întreaga
domeniile industrial şi agri re între toate naţiunile. principii, cei doi preşedinţi Ceauşescu, a exprimat mul oaspete şi îi mulţumim pen unei dezangajări între Siria România şi ai construcţiei sa politică "de construcţie so
col, precum şi Convenţia de Cel doi preşedinţi, con- au fost de acord să spriji ţumirile sale pentru ospita tru bunăvoinţa de a răspunde şi Israel, ceea ce ar însemna socialismului, în anii de după cialistă, prin rezultatele aces
colaborare în domeniul sănă damnînd colonialismul, neo- ne iniţiativa preşedintelui litatea călduroasă care i-a întrebărilor adresate de co retragerea de îndată a Israe cucerirea independenţei de teia. prin nolitica sa externă.
tăţii publice ; Programul de colonialismul şi toate forme Republicii şi Algeriene Demo fost rezervată în timpul vi mentatorul nostru". lului din anumite teritorii o- către Siria. între ţările noas .România îsi aduce o contri
Houari
cratice
Populare,
aplicare a Acordului de coo le de discriminare rasială, Boumediene, care, dînd curs zitei în Republica Arabă Si După terminarea interviu cupate, ca un prim pas, ca un tre s-au dezvoltat relaţiile de buţie activă la cauza întări
perare culturală pe anii sînt de acord să aprecieze că riană şi a transmis preşedin lui, comentatorul de politică început spre o soluţie deplină, colaborare economice, tehnic rii forţelor progresului social,
1974—1975 ; înţelegerea pri una din sarcinile urgente recomandării făcute de par telui Republicii Arabe Sirie externă, Ahmad Halwany, a spre retragerea Israelului din co-ştiinţifice şi culturale. e forţelor socialismului, a
vind facilitarea în acordarea ale epocii actuale este cola ticipanţii la conferinţa Ia ni ne, Hafez Al-Assad, o invi mulţumit 4n mod deosebit teritoriile ocupate în urma In cursul vizitei şi convor forţelor antiimpcrialiste, a'
vel înalt de la Alger a ţări
vizelor. borarea şi armonizarea efor lor nealiniate (septembrie taţie cordială pentru a vizi p r e ş e d i n t e l u i Nicolae războiului din 1967. Această birilor avute cu preşedintele luptei pentru pace şi colabo
Cei doi preşedinţi şi-r/i turilor tuturor ţărilor şi for 1973), a cerut secretarului ta Republica Socialistă Româ Ceauşescu pentru amabilita dezangajare, deci, retragerea Assad, îri convorbirile avute rare internaţională.
exprimat satisfacţia pentru ţelor progresiste din lume general al O.N.U. convoca nia. Invitaţia a fost accepta tea de a răspunde întrebări Israelului din unele terito de miniştrii şi reprezentanţii
evoluţia pozitivă a relaţiilor pentru a forma un larg front rea sesiunii extraordinare a tă cu plăcere. Data va fi lor, subliniind că şi acest rii ocupate, este în avantajul României cu miniştrii şi re ’Aş dori, în încheiere, să
ştiinţifice şi culturale din* unit cu ţările şi popoarele Adunării Generale a O.N.U. stabilită pe cale diplomatică. moment constituie o nouă ţărilor arabe şi deschide prezentanţii Siriei am ajuns urez poporului prieten sirian
tre cele două ţări. în acest din Asia, Africa şi America manifestare a relaţiilor de perspectiva unei soluţii de la o serie de înţelegeri şi a- noi şi noi succese pe calea
prietenie dintre ţările şi po pline. corduri eu privire la colabo dezvoltării economico-sociale
Pentru Republica Socialistă România Pentru Republica Arabă Siriană poarele noastre. De asemenea, apreciem că rarea dintre ţările noastre în independente, pe calea făuri
HAFEZ AL-ASSAD rii bunăstării şi fericirii sale.
NICOLAE CEAUŞESCU Publicăm răspunsurile to este necesară participarea la multe domenii df> activitate. să obţină în cel mai scurt
Secretar general al Partidului Comunist Român secretar general al Partidului BAAS Arab Socialist varăşului Nicolae Ceauşescu conferinţa de la Geneva a Dm romunîentul rare va fi timp o pace dreaptă, deolină.
Preşedintele Republicii Arabe Siriene la întrebările comentatorului tuturor statelor implicate în dat publicităţii, precum şi
preşedintele Consiliului de Stat politic al Radioteleviziunii si conflict. în vederea găsirii prin informarea dosare acor eliberarea teritoriilor «sale si'
al Republicii Socialiste România Damasc, 19 februarie 1974 riene: soluţiilor, pentru o retragere durile realizate, se va putea să se poată concentra spre
făurirea unei noi societăţi.