Page 67 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 67
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ©Nr. 5 943 9 MIERCURI 20 FEBRUARIE 1974
----------
Activitatea aqitatoriior este îndrumată DISCUL • ECRANUL
ECHIPELE DE ŞOC ALE
ŞANTIERULUI © O zi obiş
spre a sarcinile cele mai Editoriale nuită de lucru. Şi totuşi
forfotă... neobişnuită la şan
o Ansamblul artistic do tierul nr. 4 al I.C.S. Hune
doara. Se trăsese „alarma"
amatori al Casei de cul
considerăm
că
lu
tografiei.
In Editura didactică şi pe
importante ale secţiei dagogică „Ortografia în o şcoa zolva dificila problemă a or crarea lui G. Beldescu răs tură din Baia Mare pre că loturile de construcţii
apărut
a
tografiei.
nouă
duc lipsă de prefabricate,
„Hai
spectacolul
la
zintă
într-o
punde
mare
măsură
tonul
cald,
De
remarcat'
lucrare,
pentru că şoferii de la
noi în Maramureş", — la
autor,
lă", a lui G. Beldescu.
largul
credit
acordat
darea ortografiei în şcoală şi
Concepută şi realizată ca constructiv folosit de profe problemelor ce le ridică pre Brad şi Gurabarza (20 fe S. U.T. nu pot ţine pasul cu
ritmul de montaj. S-au or
Sarcinile multiple pe care ea se prezintă astfel, pe ca mente şi dereglări în func un model de lucru, cartea sorului în vederea acomodă că, în ea. profesorii de lim bruarie), Aninoasa şi Pe ganizat echipe de şoc în
U-
februarie),
partidul şi statul le pun în tegorii de profesii : din to ţionarea agregatelor şi uti se adresează, în primul rînd, rii materialului de ortografie ba şi literatura română vor troşani şi (21 Lupeni (22 fe ajutorul şoferilor. Tîrziu, pe
ricani
faţa fiecărui colectiv —. pen talul de 41 agitatori cît lajelor, mai bine zis în profesorilor de limba şi lite propus în folosirea variatei recunoaşte un preţios „tova la miezul nopţii, s-a consta
tru că fiecare colectiv tre cuprind colectivele la ora ce priveşte exploatarea co ratura română. tipologii de exerciţii etc. răş de lucru". bruarie), Lonca şi Vulcan tat nu numai că a fost evi
buie să-şi aducă contribuţia actuală, avem un număr rectă a acestora. Lucrarea, cu un vast apa Reţinînd stilul sobru, ri (23 februarie). tată stagnarea muncii pe
o Ansamblul „Ţara Oa
la edificarea societăţii so de 35 muncitori — majori Toate aceste sarcini deo rat bibliografic, ia în discu guros ştiinţific în care auto Prof. MIHAI PETRE şului" din Satu Mare, cu şantier, dar că la locurile
cialiste multilateral dezvol tatea cu o înaltă calificare sebit de importante au fost ţie probleme ce le Implică rul abordează problema or Hunedoara fraţii Petreuş, prezintă de lucru s-a adunat un stoc
tate — necesită, în primul şi o vechime îndelungată —, transmise şi discutate, prin- predarea gramaticii — în spectacole ia Hunedoara de prefabricate pentru incă
rînd, luarea de măsuri ca 3 maiştri şi 3 ingineri. tr-o activitate vie de la speţă — a ortografiei, cum (21 februarie), Ghelar şi două zile.
ele să fie cunoscute în tota In urma indicaţiilor pri om la om, de către agita ar fi : principiile şi regulile Haţeg (22 februarie).
litatea lor de către cei care mite cu prilejul instruirii tori cu ceilalţi salariaţi pe ce normează scrierea, folosi ® Teatrul de păpuşi din „BUNUL SIMJ" © Rulea
urmează să le îndeplineas avute în cadrul comisiei fiecare loc de muncă. In rea materialului pentru or Timişoara prezintă „Soldă- ză filmul „Cidul". Lume pe
că, să le dea viaţă, adică de propagandă la nivel de urma intensificării muncii tografie — tratat mai ales în { ţelul de plumb", la Hune- ste lume la un bilet in plus.
de către oamenii muncii. combinat, agitatorii au fost politice — care a întregit accepţiunea lui de „mijloc ■ doara, în 22 februarie. O doamnă, cu bilet „la li
In felul acesta oamenii ac repartizaţi de birourile or măsurile tehnico-organiza- de predare", tipurile de e- ® Teatrul „Constantin ber", îşi ocupă locul. Dar,
ţionează conştient, cu înţe ganizaţiilor de bază, pe torice, analizele şi trageri xerciţii — de la exerciţiile Tănase" prezintă revista vai, scaunul e defect: „Pof
legerea importanţei politice, diferite probleme şi anume: de interpretare a materialu „Trăznitul meu drag", la tim, dragă, ce nesimţiţi".
economice şi sociale a în economice, organizatorice şi le la răspundere — rezul lui dat pînă la compunerile Lupeni, în 20 februarie, Filmul începe cu un prelu
făptuirii lor în bune condi- propagandă. Această situa tatele nu au întîrziat să se cu temă de ortografie. Pe o Teatrul de stat din diu muzical, fără imagine.
ţiuni şi nu îşi pun între ţie implică o pregătire di- arate. De la începutul anu lingă această gamă de exer \ Reşiţa prezintă „Vikingii" 0 parte din public îşi ma
bările : ce să fac, cît să lui şi pînă în prezent pro ciţii, autorul propune alte | de Petru Vintilă, la Deva, nifestă zgomotos nerăbda
fac şi de ce trebuie să fie centul de declasate a fost tipuri de exerciţii, oum ar fi ; în 20 februarie. rea, crezînd că e defecţiu
atît ? redus aproape la zero, iar cele de educare a auzului, \ _________________________ ne. Doamna, care s-a prins
opriri
acciden
de
numărul
Conştient de răspunderea DSn experienţa tale la agregate s-a redus a pronunţiei, de educare a : la schemă : „Poftim, dragă,
ce-i revine de a aplica în percepţiei limbajului etc. ce nesimţiţi". Se termină fil
practică această sarcină, organizaţiilor în mod simţitor. De ase In alte capitole ale lucră Pentru mul. In dreptul locului 12
comitetul de partid al sec menea, prin reducerea rii, autorul, după ce anali din rîndul 16, al doamnei
ţiei I furnale, de la C. S. de partid consumului de energie elec zează căile de acces la însu I melomani neiertătoare a „nesimţirii"
altora, se odihnesc ghemo-
Hunedoara, a analizat cu trică în cadrul secţiei, se şirea ortografiei, prezintă cî- toacele de ambalaj ale u-
deosebită atenţie rolul şi obţine lunar o economie de teva moduri de organizare a | • „Seară de jazz cu nui fost baton de ciocola
importanţa pe care o are aproape 6 000 lei. La fel lecţiilor, de comunicare a î Aura", acompaniată de
comunistul agitator în pro ferenţiată a agitatorului în şi la consumul de cocs pe regulilor de ortografie — fo j sextetul de jazz Bucureşti, tă...
pagarea politicii partidului problema respectivă, pen tona de fontă s-au obţinut losirea diverselor metode de o Melodii de Camelia CASATORII © 3 tinere
şi statului în rîndul masei tru ca hotărîrile şi sarcinile rezultate bune. In această activizară a lecţiilor tradiţio Dăscălescu, interpretate de familii întemeiate recent la
de salariaţi, stabilind — ce apar pe parcurs să fie activitate obştească rodnică, nale, aplicarea unor proce Corina Chiriac, Marina Brad : Grueţ Alexandrina şi
împreună cu birourile or cît mai clar explicate tu susţinută, desfăşurată de dee moderne ; învăţarea prin Voica, Anda Călugăreanu Constantin, Gruber FMareta
ganizaţiilor de bază — co turor salariaţilor, să fie către agitatorii secţiei noas descoperire, a instruirii pro şi Cornel Constantiniu. şi Gheorghe, Boc Maria şi
lectivele de agitatori pe or cît mai' bine expuse la ade tre, se disting în mod deo gramate etc. ® Romanţe în interpre Ştefan. Tuturor, mult noroc
ganizaţii, formate din cei vărata lor valoare. Consi sebit comuniştii Nicolae Ultimul capitol prezintă tarea lui Ştefan Lăzărescu. şi multă fericire !
mai buni membri de partid der repartizarea colective Guţă, Alexei Ţentiu, Nicolae cauzele şi corectarea greşe
bine pregătiţi din punct de lor de agitatori pe proble Banu, Marin Dop, Traian lilor de ortografie; în con o Recitaluri: Simion COMERJUL ® I.C.l.L. Si-
vedere profesional şi poli me (sau domenii) ca o Sîrbu, Iosif Buday, Vasile cluzie, pornind de la faptul Stanciu la nai şi Constan meria a amenajat mai de
tic, capabili să explice în măsură menită să ridice Oprişan, Francisc Nagy, că prima grafie a cuvîntului tin Gherghina la trompe mult, în Deva, un magazin
orice moment, în orice îm calitatea muncii de la om Constantin Armăşelu şi alţii, sau a sintagmei trebuie să tă, au apărut în seria de desfacere cu autoservire.
prejurare hotărîrile adopta la om, întrucît un agitator, care şi în munca profesio fie corectă, autorul acredi „Virtuoşi ai instrumente Bine primită, iniţiativa a în
te de conducerea partidului, oricît ar fi de bine pregă nală ce o desfăşoară la tează ideea că numai o pe Sophia Loren în „Cidul**. Filmul rulează la cinematograful lor populare româneşti". ceput să fie „ciuntită" în
legile statului, problemele tit, nu poate fi universal, locul de producţie sînt dagogie preventivă poate rc- „Patria** pînă în 24 februarie. ultimul timp. Magazinului i
economice şi politice ce re atotştiutor. exemple demn de urmat se livrează tot mai des lap
vin colectivului nostru de Comitetul nostru de par pentru toţi ceilalţi salariaţi. te la bidon — ocazie pen
muncă. Cînd spun capa tid a ajutat birourile orga După definitivarea anga tru cetăţeni de a sta din
bili să explice în orice mo nizaţiilor de bază de a jamentelor secţiei I furnale, nou mult la rînd. Păi dacă
ment documentele, sarcini orienta, în principal, acti luate în întrecerea în cin e autoservire, să i se res
le, am în vedere faptul că vitatea agitatorilor spre a stea celei de-a XXX-a ani Tinerl la curăţatul pecte firma.
agitatorul este un membru susţine, prin muncă politică, versări a Eliberării patriei
de partid informat, şi care sarcinile cele mai impor şi a Congresului al Xl-lea LOCUINŢA © Apartamen
caută în permanenţă să se tante ce revin colectivului. al partidului (secţia s-a tul nr. 8, scara 1, blocul AB
informeze, să pătrundă sen De aceea, la instruirile lu angajat să elaboreze peste Tinerii din Băiţa, cei (Urmare din pag. 1) In această direcţie a fost pentru lecţii, promovarea 18, din Gojdu-Deva, a fost
surile hotărârilor adoptate, nare care s-au ţinut la ni plan 5 000 tone fontă, să care au chemat la întrece valorificat insuficient spri cu mai mult curaj a unor transformat de multă vreme
să cunoască obiectivele vel de secţie, în afară de obţină o economie de cocs re in acest an toate orga sească cele mai potrivite so jinul pe care ar fi trebuit metode şi procedee moderne în... „casă de oaspeţi". Asta
principale care le avem de hotărîrile noi adoptate de echivalentă cu cea necesa nizaţiile U.T.C. de la sate, luţii, printr-o muncă dife să-l dea grupele de pionieri şi active, care şi-au dovedit pe firmă. Realitatea e că a-
rezolvat, mersul produc conducerea partidului şi ră producerii a 3 000 tone au trecut la înfăptuirea o- renţiată şi susţinută cu fie şi organizaţiile U.T.C. eficienţa în activitatea di partamentul respectiv adă
ţiei, adică să aibă un ori statului, care trebuiau ime fontă şi să reducă cheltuie biectivelor propuse pentru care elev, bazată pe cunoaş Deşi din partea majorităţii dactică. intensificarea ac posteşte cu totul alte... în
îndeplinirea cu 4 luni mai
zont mai larg de cunoaşte diat făcute cunoscute oame lile materiale de producţie terea ştiinţifică a cauzelor cadrelor didactice se des tivităţilor educative în deletniciri. Cine intră pe
devreme
eco
re şi informare. Aceasta nilor muncii, agitatorii au cu 1.5 milioane lei), obiec nomic. a planului după-a- şi particularităţilor psiho- făşoară o luptă susţinută fir ?
Simbătă
nu înseamnă că el nu tre fost înarmaţi şi cu proble tivul central în munca poli individuale. Unii învăţători pentru înlăturarea supraîn rîndul pionierilor şi ute-
buie ajutat pentru a cu mele ce preocupă colectivul tică de la om la om este miază şi duminică, 40 de de la şcolile generale nr. 5 cărcării elevilor şi închide ciştilor, în direcţia mobili
elevi
utecişti
întrecut
s-au
noaşte şi interpreta docu nostru de muncă. De exem menţinerea mereu trează, şi 7 Hunedoara, Ghelar, rea canalelor prin care zării integrale a masei de PIAŢA © Cu preocupare
de
păşunilor
curăţatul
mentele. Asemenea rost îl plu, în ultima perioadă a în rîndurile furnaliştilor, a la C.A.P. Sălişte. Bilanţul nr. 1 Brad Haţeg ş. a. au aceasta îşi face loc, se mai elevi la îndeplinirea obli multă, ceva fonduri şi parti
Ia
au instruirile lunare ale anului 1973, calitatea fon responsabilităţii că fac parte muncii lor? 10 ha păşuni rezolvat problema într-un întilnesc aspecte ale lipsei gaţiilor şcolare. cipare cetăţenească, Consi
agitatorilor. sau cele ope tei devenise una din proble dintr-un colectiv care a curăţate^ mod pur administrativ, de corelare între profesori Merită relevată în această liul popular orăşenesc Lu
peni a reuşit să amenaje
rative, atunci cînd apar mele cheie ale activităţii chemat la întrecere pe toţi Duminică. 50 de tinere prin umflarea artificială a în ceea ce priveşte volumul privinţă strădania şi inte
unele documente ori au noastre. procentul de de metalurgiştii ţării. de la Fabrica „Vidra" din notelor, fără măsuri pentru şi utilitatea temelor cerute resul manifestat de multe ze în oraş o piaţă de ali
Necazul
mente.
cel
mai
loc unele acţiuni care tre- clasate era cu mult peste Orăştie au dat un ajutor asimilarea cuantumului de elevilor. Astfel, de exem cadre didactice de la şco
mare al celor ce fac comerţ
|r„ ,10 y.ift,-difuzate de îndată la limita admisă şi se impu ION CIUBUC de nădejde cooperatorilor cunoştinţe şi deprinderi plu, la Şcoala generală lile din Baia de Criş, Bră- aici : în zona respectivă cim
locurile de muncă. nea luarea unor măsuri responsabilul cu propaganda de Ia unitatea agricolă din corespunzătoare. Dr. Petru Groza din Deva, nişca, Liceul Brad, şcolile
In ce priveşte componen urgente pentru redresarea şi agitaţia în comitetul de localitate. Hărnicia lor s-a Neajunsuri se constată şi pentru ziua . de luni, 11 fe generale Geoagiu, Călan, nr. culă un curent de-ţi peri
ţa colectivelor de agitatori acestei situaţii. La fel partid al secţiei I furnale, concretizat în curăţarea a în ajutorarea elevilor cu bruarie, elevii din clasa a 6 Petrila, nr. 1 Petroşani, clitează sănătatea. închide
fe
rea halelor cu doi pereţi la
din cadrul secţiei noastre, existau şi unele deranja C.S. Hunedoara 20 ha de păşuni. rămîneri în urmă la învăţă VH-a B aveau de efectuat nr. 9 Hunedoara şi altele, capete, iluminarea lor, ar
tură. Nu în toate şcolile în scris 2 probleme la fizi la care, în acest început de înlătura nemulţumirile. Nu
s-au luai măsuri pe linia că, 4 exerciţii la matema trimestru elevii înregistrea încearcă consiliul popular
indicaţiilor
se
date
de
a
{Urmare din pag. 1) cules, toţi dau năvală. Fie stabili programe de consul tică, 2 analize la limba româ ză rezultate la învăţătură să găsească o soluţie şi la
faţă
de
mult
îmbunătăţite
care vrea să i se repartizeze nă, o temă la limba engle această problemă î
vada clasică pe 29 ha. In taţii şi meditaţii, de a le ză, cu toate că instrucţiu cele din trimestrul anterior.
plantaţie s-au transportat 300 cît mai mulţi pomi. Dar po aduce la cunoştinţa elevilor nile Ministerului Educaţiei La îmbunătăţirea situa > GARA © ...din Subcetate
tone de gunoi, administrindu- mii dacă nu sînt îngrijiţi nu şi părinţilor, de a urmări şi învăţământului prevăd ţiei la învăţătură trebuie pare să fie o gară vitregi
produc. Anul trecut nu s-au
se cile 10 kg la fiecare pom. respectarea lor cu stricte că pentru zilele de luni să ca organizaţiile U.T.C., : tă. Sala de aşteptare clasa
Sînt asigurate toate îngrăşâ- seama şefului de fermă. se apropie acum de finaliza onorat obligaţiile contractu ţe, conţinutul lor, partici nu se dea teme pentru aca şi de pionieri să-şi aducă o I I e mereu închisă şi neîn-
mintele chimice şi urmează Ori, cu tot entuziasmul a- re, acţiunea a început abia ale la fructe. Livada din parea elevilor la aceste ore. să. contribuţie sporită la cre I călzită, iar ceasul de la pe
ca în zilele următoare să se cestuia, cu toate strădaniile în ziua de 14 februarie. Fer Densuş este tot aşa de bună Exemplificăm în acest sens Faţă de cele consemnate area climatului mobili ron indică cu totul altă
treacă la administrarea lor. pe care le depune nu se tilizări nu s-au făcut nici cu ca şi cea a cooperatorilor de cu aspecte negative de la se impune ca la nivelul zator. a unei atmosfe I oră decît cea reală, aşa că
poate avansa cu lucrările pe
La executarea tăierilor în gunoi şi nici cu îngrăşămin la Toteşti. Dar cu „grija" şcolile profesionale de con fiecărei unităţi şcolare să re angajante de mun I dacă te orientezi după el,
livada din trupul „Hotare" toate fronturile. Se cere o te chimice. Gunoi este, dar actuală a consiliului de con strucţii Deva, şcolile gene se urmărească cu toată exi că. la formarea opiniei rişti să pierzi trenul. Cine
lucrează cooperatorii Pascu mai mare mobilizare de for nu se transportă. Acum se ducere nu-i nici o speranţă rale Romos, Orăştioara de sănătoase în rîndul elevi I „trage" ceasul, că noi am
Vîrvoni, Ion Socaci, Avram ţe la executarea lucrărilor motivează că pămîntul este că livada va rodi mai bine. Sus, Balşa, Liceul industri genţa şi răspunderea pre lor faţă de chiul şi super I dat „Semnalul" ?
Pasc, Iuliu Păsculesc, Livia în livadă, îndeosebi tăieri şi prea moale. Cînd era ger Situaţia nu-i deloc mulţu al minier Deva ş. a. gătirea cadrelor didactice ficialitate în muncă.
Drâgulesc, Minus Macra, Pe stropiri, iar în continuare la se motiva că pămîntul e prea mitoare la fermele din Peş- V 1 TRANSPORTUL IN CO-
tru Lăsconi, Manase Sîrbulesc săpatul gropilor şi plantarea tare. Preşedintele cooperati teana şi Densuş. Consiliul | MUN © Centrul Petrilei.
şi Anton Macra, împreună pomilor. vei, Viorel Niculescu şi in popular comunal are dato Oameni mulţi, grăbiţi aş
cu Ghoorghe Ursu, ajutorul ginerul şef, Marcel Stoicovici, ria să ajute unităţile agrico teaptă în staţiile de auto
şefului de fermă. Tăierile Toată forţa de muncă lasă totul în seama şefului le socialiste în vederea or buz... autobuzul care nu
s-au făcut pe 15 ha şi conti de fermă. Livada am dat-o ganizării unor acţiuni de mai vine. Trec minutele.
nuă. în livadă: doi tăietori în primire fermierului. El masă, cu participarea tutu Deodată apar trei autobu
Anul acesta, aşa cum pre răspunde. Să se descurce. Pe ror locuitorilor satelor. la ze. Oamenii pot alege.
vede planul de producţie, şi un supraveghetor noi nu ne mai interesează executarea lucrărilor de se N-ar fi mai cuminte să vină
trebuie să se planteze o su — zic dumnealor. Şi stau zon în livezi, la pregătirea eşalonat ? © Şi o întrebare
prafaţă de 33 ha cu meri. Suprafaţa fermei pomicole amîndoi la sediul C.A.P. zi- terenului pentru viitoarele pentru conducerea I.G.C.
Lucrările de pregătire bat a C.A.P. Densuş însumează cînd că fac nişte situaţii, plantaţii. Timpul trece, dar Petroşani : Numele şoferilor
însă pasul pe loc. Nu s-au 109 ha din care 17 plantaţie cînd în cîmp este atît de asemenea acţiuni nu se or (Urmare din pag. 1) zute cu aparate de deduri- nedă“ pe sporirea confortu şi taxatoarelor sînt strict se
zare a apei. In felul acesta
lui. S-a marcat un astfel de
desfundat decît 5 ha în intensivă. Tăierile s-au făcut mult de lucru. ganizează. Fiecare comună depunerile din apă pietrifică spor. Dar consumul sporit crete ? Era parcă obiceiul
toamnă şi nu s-a asigurat pe 15 ha din livada inten are un plan şi trebuie să ac căreia se chetttudesc : com ma.i repede elemenţii de ca de combustibil şi energie e — şi indicaţia ! — să li se
Aici trebuie să se planteze o
materialul săditor pentru 26 sivă şi 25 la cea clasică. Rit suprafaţă de 50 ha cu pomi ţioneze cu toată răspunderea bustibil, energie electrică, sa zan şi chiar de radiator, iar calea unică pentru realiza pună tăbliţe cu numele sau
ha. Trebuie să se acţioneze mul de lucru este foarte lent. pentru, transpunerea lui în larii, amortisment la utilaje. schimbul de căldură se face rea acestui spor ? Ni s-a numerele simbol.
de
urgent la desfundarea te Aici am găsit la muncă pe fructiferi. că Dar în afară s-au viaţă. De la toată lumea se Situaţia aceasta, semnalată mal greu, deci cu consum vorbit convingător, de multe
toamnă
în
faptul
renului, pichetarea lui ‘şi cooperatorii Ion Arad şi Ia- .aşteaptă fapte şi nu justifi de ziar încă în xînmă cu 3 mai mare de combustibil. ori, de către tehnicienii de CONTRAVENŢII © Aurel
săparea gropilor, asigurarea cob Vasiloni, împreună cu desfundat 30 ha şi s-a asi cări. Aceasta se aşteaptă şi ani, nu s-a îmbunătăţit. la I.J.G.C.L., despre soluţii Aslău, din Bulzeştii de Sus
întregului material săditor ing. Viorel Stroie, şeful fer gurat materialul săditor pen de la Consiliul popular „Eterna poveste" a subso O bună parte a risipei de tehnice proprii la aceste nu înregistra real cantităţile
pentru ca odată cu primăva mei. Toată forţa de muncă tru 15 ha nu s-a mai făcut Densuş, precum şi de la con lurilor tehnice inundate, în combustibil vizează direct probleme, soluţii eficiente şi de ţuică fabricate cu caza
cînd
Acum,
termoficarea.
ra să se poată trece masiv din livadă era de doi tăietori nimic. La muncă în livadă siliile de conducere ale ce special în cartierul Gojdu, a prin lege s-a precizat că în fără cheltuieli mari. Cînd se nul. I s-a constatat un plus
la plantat. Consiliul de con trebuie mobilizaţi toţi coope lor două cooperative, de la rămas nerezolvată şi în mul fiecare apartament trebuie vor aplica ? neînregistrat de circa 250
ducere, preşedintele şi ingi şi un supraveghetor. La stro ratorii. Ce aşteptaţi tovarăşi toţi cooperatorii şi locuitorii te cazuri apa a distrus izo asigurată o temperatură a- 1 de ţuică, fapt pentru care
nerul şef au lăsat treaba în pit, lucrare care trebuie să de la Densuş? Toamna la satelor. laţia de pe conducte, astfel Am vorbit pînă acum mai i-a fost confiscată „apa de
că agentul termic trebuie să numită, garantarea ei în mult de neajunsurile unităţii foc" şi a fost amendat cu
încălzească mai întîi apa u- toate zonele cartierului scoa prestatoare. Iată însă cum 150 lei, de către întreprin
zată din jur şi apoi să-şi fa te la iveală carenţe tehnice îşi fură căciula locatarii în derea viei şi vinului. ® Cu
bul invitaţilor; 16,00 Ra Maşini matematice (I): că datoria în apartamente; cărora nu li s-a dat impor şişi. Sînt în Deva — şi nu 125 lei a fost amendat de
diojurnal. Buletin meteoro 10.00 Curs de limba engle Promisiuni pentru o rezolva tanţa cuvenită la timpul po numai în Deva — o mulţime către I.R.E., Iosif Ember din
de „chiriaşi la chiriaşi", le
re
a
logic; 16,15 Cîntece de Di ză. Lecţia 78 ; s-au categorică Aşteptăm problemei trivit. Inundarea reţelelor gali sau nelegali. Aceştia Petroşani, pentru folosirea
se
să
făcut.
Curs de limba rusă.
DEVA: Cidul, seriile I-II PROGRAMUL I: 5,00 nu Stelian; 16,25 Odă limbii 10.30 Lecţia 79 ; treacă încă de acum la îm termice exterioare cu ape consumă apă rece, apă caldă, unui reşou nedeclarat. El a
freatice şi cu ape uzate de
(„Patria"); Cea din urmă zi Buletin de ştiri; 5,05 Dru române ; 16,45 Discul zilei — plinirea lor. la fabrica de conserve spo lumina de pe scări, dar nu fost obligat şi la despăgu
tineret:
Film
(„Arta") ; SIMERIA : Au meţie folclorică muzicală; Michel Delpech; 17,00 Bu 11.00 „Păşesc pentru Mosco Numai cîteva din instala resc „debitul" cauzelor. sînt luaţi în niici o evidenţă. biri în valoare de 162 lei.
prin
tostop („Mureşul") ; HU 5,40 Jurnal agrar; 6,00 Ra- letin de ştiri; 17,05 Radio- va" ; ţiile de centrală sînt prevă La I.J.G.C.L. „se bate mo- Chiriaşul principal nu are
NEDOARA : Nunta („Si- dioprogramul dimineţii;8,00 publicitate ; 17,15 Univer 12.15 Pagini din operele lui nici un interes s-o facă, şi PROCESE <j Nicolae Mol-
derurgistul“) ; Livada din Sumarul presei; 8,08 La sul familiei. Ştafeta văzută; Puccini ; atunci costurile ocazionate dovan din Petroşani, con
stepă („Constructorul") ; microfon, melodia prefe 17,40 Solişti de muzică popu 16,00-17,00 Lecţii Tv pentru de consumurile lor se împart damnat de instanţa de fond
Ferma din Arizona. seriile rată; 9,00 Buletin de ştiri; lară^ Nelu Huţu şi Florea lucrătorii din agricul pe locatarii identificaţi. Apa la opt luni închisoare pen
I-II („Arta"); C Ă L A N : 9.05 Avanpremieră Radio— Voinicilă; 18,00 Orele serii; tură — Creşterea a- caldă menajeră se furnizea tru ultraj cu violenţă, va e-
Valtor apără Sarajevo, se TV; 9,20 Orchestra de mu 20,00 Muzică populară cu nimalelor ; ză la temperatura de 60° C xecuta un an de închisoare.
riile I-II („11 Iunie"); TE- zică populară „Chindia" din Gheorghe Roşoga, Iovi Dio- 17.30 Telex ; cu scopul de a obliga la a- Neconvinsă de buna dozare
LIUC : Fata care vinde flori Tîrgovişte; 9,40 Umorul o- nisie şi Nicolau Băluţă; 17,35 Curs de limba france mestec cu apă rece, care se a pedepsei, procuratura a
(„Minerul"); PETROŞANI: peretei — duete şi scene 20,15 Transmisiune sportivă. ză. Lecţia 81 ; obţine mult mai ieftin. O făcut recurs, care i-a fost
Pisica junglei („7 Noiem vesele din operete; 10.00 Aspecte de la întîlnirea de 18,05 Steaua polară — (Urmare din pag. 1) şi trei camere. Scontăm ca parte dintre cetăţeni însă admis şi sentinţa a fost mo
brie"); Te aşteptăm, flăcă- Buletin de ştiri; 10,05 Cu baschet masculin Steaua — pînă la sfîrşitul săptămînii reţin apă fierbinte în cadă, dificată prin agravare. ©
Pentru furturi de materiale
ule („Republica"); LUPENI: rier economic; 10,10 Meda Estudiantes Madrid, din ca Testarea aptitudinilor cest an. să înregistrăm cel să scoatem de la „11“ vreo apoi o lasă să se răcească. feroase de pe şantier, Ale-
Mafia albă („Cultural"); lion I-I. Mălineanu; 10,30 drul Cupei Cupelor; 20,45 profesionale ; puţin o zi avans în îndepli mie de tone zilnic, astfel ca Sint bani care se pierd în xa Szekely din Brad, fost
Trăind în libertate („Mun Din ţările socialiste. Re- Muzică pe adresa dumnea 18.30 Fantezii coregrafice ; nirea planului. Este un lu pînă la finele lunii să se re aburul din baie. S-au înre salariat pe şantierul 4 al
citoresc"); LONEA: Un om portaj din R.S. Cehoslovacă voastră; 21,00 Itinerar la 18,45 Cunoaşteţi legile ! ; cru posibil dacă ne gîndim cupereze integral restanţa de gistrat în iarna aceasta mai T. C.H., a fost condamnat la
în sălbăticie („Minerul"); şi R.D. Vietnam; 10,45 Mu 19.10 Tragerea Pronoexpres; că pînă acum avem un a- 406 tone, cît este acum. Să mult de 100 radiatoare spar 7 luni închisoare.
ANINOASA: Puterea şi A- zică populară interpretată harta ţării. Ghid timişorean; 19,20 1001 de seri: Calime- vans de 5 zile. asigurăm o depăşire substan te de ger pe casele scărilor.
Consemnări de Victor
21.30
devărul. seriile I-II („Mun la diferite instrumente; 11.00 Vasilescu; 22,00 Radiojurnal. ro (III) ; Sectorul III nu-şi dezmin ţială a planului de produc O sută de scări pe care ce ULTIMA ORĂ © Nicolae
citoresc"); PETRILA: In Buletin de ştiri; 11,05 Rit 19.30 Telejurnal. Baschet te renumele de avanpost în ţie. Am avut în acest sens tăţenii se dovedesc negli Bota e de trei ani portar la
failibilul Raffles („Muncito muri de fanfară; 11,20 Re Buletin meteorologic. Sport; masculin: Steaua — cadrul exploatării. Ce se o discuţie cu toţi comuniştii jenţi cu închiderea uşii de Şcoala profesională de con
resc"); VULCAN: Lupta citalul formaţiilor Phoenix, 22.30 Bijuterii muzicale. Estudiantes Madrid întîmplă însă cu celelalte din sector şi toţi au afirmat la intrare. strucţii din Deva, dar nici
după victorie, seriile I-II Czerwone Gitary şi Red- Arii şi duete din operele (repriza a Il-a) în sectoare ? — l-am întrebat hotărîrea ca în cîteva zile O mare parte ddn adevă pînă acum nu i s-a spus ce
(„Muncitoresc"): URICANI: bone; 12.00 Buletin de ştiri; lui Donizetti; 23,00—5,00 Es sferturile de finală pe tovarăşul Radu Lupaşcu, sectorul II să se ridice la rurile arătate aici sînt vala are de făcut, ce are de
O zi mai lungă decît un an 12.05 Intîlnire cu melodia trada nocturnă. ale „Cupei Cupelor". secretarul comitetului de plan. bile şi în alte oraşe ale ju păzit. Cine vrea intră, cine
(„7 Noiembrie") : ORAŞTIE: populară şi interpretul pre Transmisiune directă partid de la Dîlja. La Dîlja, ca peste tot în deţului. vrea iese. Şi ce frumos era
Doi pe un balansoar („Pa ferat; 12.30 Ştiinţa la zi; de la Sala sporturilor — Sectorul I se apropie Valea Jiului, pulsul întrece Principalul lucru de care pe vremea cind elevii se pu
tria"); Ucideţi oaia neagră 12,35 Album coral; 13,00 Ra Floreasca ; de plan. Mai sînt de recu rii urcă mereu la cote tot trebuie să se ţină seamă e ca teau preumbla prin tîrg nu
(„Flacăra"); GEOAGIU- BAI diojurnal. Buletin meteo-ru- 20.30 Telecinemateca: „Tro perat 120 tone. Aici au fost mai înalte. Dorinţa şi hotă între nivelul consumurilor şi mai cu biletul de voie sem
Legenda negrului Charloy ; nul însîngerat" — nişte greutăţi, dar acum se rîrea colectivului de aici este cel al confortului să se sta nat de vreun cadru didac
HAŢEG: Ordonanţa Sel- tier. Sport: 13.15 Concert 9,00 Telcşcoală. Album: A- producţie a studiouri face planul zilnic şi se dă şi unanimă cu a tuturor celor bilească un echilibru optim, tic !
menko („Popular"); BRAD: de prînz; 14.00 Buletin de duceri aminte. Mărtu lor japoneze. Cu : ceva în plus. Cît priveşte lalte colective din bazin : prin care să se evite orice
Aladin şi lampa fermecată ştiri; 14,05 Varietăţi muzi rii de Ion Pas. Bio Toshiro Mifune, Isu- sectorul II. cel care deţine realizarea sarcinilor de plan. risipă. La asigurarea lui pot REPORTER
(„Steaua roşie"): GURA- cale; 14,40 Cîntece şi dan logie (anul III): Fi zu Iamada, Takaski ponderea în producţia ex acumularea zi de zi a unor să participe. conjugîndu-şi
BARZA: Maria Stuart (.Mi ziologia analizatori Shimura. Minoru Chi- ploatării, lucrurile merg mai sporuri de producţie care să eforturile, întreprinderea pres
nerul"): ILIA: Y — 17 ac suri ale popoarelor: 15.00 lor. Introducere în aki ; bine. Aici a fost pus în func plaseze colectivele minereşti tatoare, asociaţiile. fiecare
în
ţionează („Lumina"). Buletin de ştiri; 15,05 Clu matematica modernă : 22.15 24 de ore. ţiune un nou abataj frontal. din acest bazin carbonifer în locatar acestei parte. Demonstra
se
ni
necesităţi
rea
primele rînduri ale marii în
Se lucrează în trei frontale treceri din acest an jubiliar. pare făcută !