Page 69 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 69
Proletari din toate fările, uniji-vă I
VIZITA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN IRAK
Continuarea convorbirilor oficiale româno-irakiene
Miercuri seara, la Palatul Garda militară aliniată în comerţului exterior, George
Bagdad, reşedinţa rezervată faţa reşedinţei prezidenţiale Macovescu, ministrul afaceri
şefului statului român, au a prezentat onorul. Au fost lor externe, Bujor Almăşan,
continuat convorbirile ofi intonate imnurile de stat ministrul minelor, petrolului
ciale dintre preşedintele Con ale Irakului şi României. şi geologiei, Mircea Maliţa şi
siliului de Stat al Republicii Sînt prezente persoanele o- Nicolae Doicaru, consilieri ai
Socialiste România, Nicolae ficiale care însoţesc pe înal preşedintelui Consiliului de
Ceauşescu, şi preşedintele Re tul oaspete român: Cornel Stat, precum şi ambasadorul
publicii Irak, Ahmed ITassan Burtică, membru supleant României la Bagdad, Vasile
Al-Bakr. al Comitetului Executiv, se Gheorghe.
La sosire, preşedintele Al- cretar al C.C. al P.C.R., Ion Cei doi preşedinţi s-au re
Anul XXVI Nr. 5 944 JOI 21 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI Bakr a fost întâmpinat de Păţan, vicepreşedinte al Con tras, continuînd convorbirile
preşedintele Nicolae Ceauşescu. siliului de Miniştri, ministrul lor oficiale.
La mina Aninoasa Dineu oficial oferit de preşedintele
Nicolae Ceauşescu în onoarea
PLHSURI Mii OE PRODUCŢIE, preşedintelui Ahmed Hassan Al-Bakr
LA ÎNTREBAREA:
convorbi
încheierea
După
itnwiiE Imite rilor dintre cei doi preşedinţi, dr. Jawad Hashem, ministrul Bagdadului, Ibrahim Moha-
ora
primarul
med
Ha-
Saadun
dr
Ismail,
planificării,
în saloanele Palatului Bagdad
De ce nu s-au realizat sarcinile a avut loc dineul oficial o- mmadi. ministrul petrolului şului Bagdad. personalităţi
aie vieţii ştiinţifice şi cultu
ininiere,
Moha-
resurselor
şi
■ FRUCTUOASA DISPUTA DINTRE FRONTALIŞTI Şl CAME- ferit de preşedintele Nicolae med Mahmoud Abdul Rahman, rale, conducători ai partide
RIŞTI Ceauşescu în onoarea pre ministrul pentru dezvoltarea lor politice, precum şi şefii
■ RANDAMENTUL PE EXPLOATARE - LA PESTE 2 TONE DE şedintelui Republicii Irak, teritoriului nordic, Ihsan
CĂRBUNE PE POST Ahmed Hassan Al-Bakr. Shirzad, ministrul provinci misiunilor diplomatice acre
ditaţi la Bagdad.
de plan la toate sortimentele? La dineu au luat parte dr. ilor municipale şi rurale, Au participat persoanele
Brigadierul veteran Aurel nicianul Gheorghe Hoţea, Izzat Mustafa. ministru să Mohsen ''Dezai, ministrul con oficiale care însoţesc pe pre
Cristea este acela care i-a de la biroul normare-salari- nătăţii, şi Taher Jadraoui. mi strucţiilor şi locuinţelor, Ne-
provocat pe toţi frontaliştii. zare, le comentează: nistrul industriei, membri ai had Fakhri Al-Khaffa. minis şedintele Consiliului de Stat
Avea în gind să facă toate — Frontaliştii sînt la E.M. DEVA DĂ URMĂTORUL RĂSPUNS: trul transporturilor, Hisham în vizita sa oficială în Irak.
brigăzile din abatajele fron înălţime. Cei de la sectorul Consiliului Comandamentu Al-Shawi ministrul ad-inte- Dineul oficial s-a desfăşu
tale ale minei Aninoasa să I au pînă acum randamente lui Revoluţiei Ilikmat Al- rim al afacerilor externe. rat într-o atmosferă de caldă
se bată în acest an pentru de 7,5—8,8 tone pe post. Cu privire la întrebarea a- 1/4. In a doua se mergea pe pensiilor solide din tulburea Azzawi, ministrul economiei, Jamil Abbab, guvernatorul cordialitate.
cel puţin trei cicluri în Brigăzile lui Cristea, Podaru dresată la rubrica „Metrono reducerea diluţiei de la 1/4 lă, precum şi a volumului ba
plus pe lună în fiecare a- şi Ilie dau lunar cîte 8—9 mul producţiei", apărută în la 1 2 a sterilului preluat din zinelor de liniştire pentru pre
bataj. mii de tone fiecare. Dar nr. 5937/13 februarie 1974, al linia de prelucrare a mine luarea întregului volum de
— M-am gîndit la treaba nici frontaliştii de la „pa ziarului „Drumul socialismu reului cuprifer, spre a creşte steril evacuat de la prelucra Intîlnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu
asta — spune Aurel Cristea tru" nu-s in urmă. Vereş lui", vă facem cunoscut că la cantitatea de util pe separa rea minereului cuprifer ;
— după ce-am făcut o mi şi Tărbuzan merg şi ei cu sortimente, pe prima decadă torii liniei de preconcentrare d) construirea şi montarea
că socoteală. Sîntem 10 bri randamente de 8,3—8,7 din luna februarie 1974, am prin eliminarea apei exceden bazinelor de îngroşare între şi tovarăşul hm Mohamed, prim-secretar
găzi la frontale. Dacă fie tone pe post, iar producţia înregistrat nerealizări faţă de tare. alimentarea cu steril şi linia
care am face în plus cîte 3 lor peste plan întrece 3 000 plan la fier în concentrat Deoarece din demersurile de preconcentrare magnetică.
cicluri lunar ar însemna de tone. La sectorul II, Bo magnetic (— 30 tone), cele făcute nu s-a reuşit achiziţio TRANSPUNEREA IN PRAC al C.C. al Partidului Comunist Irakian
să scoatem o productivitate cor şi Codrea înscriu îm lalte fiind realizate la nivelul narea de separatori, aceştia TICĂ A CELOR DE MAI SUS
de S—10 tone pe post şi o preună pe grafic alte 700 planului. Această situaţie a fiind proveniţi din import, s-a SE VA EFECTUA !N CURSUL
producţie suplimentară de tone plus. Trăgînd linie şi constituit obiectul unei anali adoptat varianta a doua, mai LUNII FEBRUARIE, AVlN- Miercuri la amiază, tova tetului Central al Partidului La primire a participat to
cărbune de peste 10 000 de făcînd socoteala vedem că ze cu factorii de răspundere accesibilă posibilităţilor in DU-SE GARANŢIA CĂ VOM răşul Nicolae Ceauşescu. se Comunist Irakian. Acesta a varăşul Cornel Burtică,
tone pînă la sfîrşitul anu frontalele noastre au cel mai din secţia uzina de prepara terne. REALIZA IN CONTINUARE SI cretar general al Partidului fost însoţit de Abdul Raz- membru supleant al Comite
lui. Iată de ce i-am pro mare aport la realizarea pe re, elaborîndu-se măsuri pen In acest sens se preconi LA ACEST SORTIMENT PLA Comunist Român, preşedin zak Al-Safti. membru al C.C. tului Executiv, secretar n i
vocat pe toţi la întrecere. exploatare, de la începutul tru îndreptarea stării de fapt. zează următoarele măsuri : NUL DE PRODUCŢIE. tele Consiliului dc Stat al al Partidului Comunist Ira C.C. al P.C.R.
„Provocarea" comunistului anului şi pînă acum, a Verificîndu-se conţinutul mi a) efectuarea de încercări Republicii Socialiste Româ kian, redactor-şcf al ziarului
Cristea nu numai că a fost 3 654 de tone peste plan. nereului în fracţie magnetică, de limpezire pe fluxul de se Ţinem însă să facem preci nia. a primit, la reşedinţa sa „Tarik Al-Shaab“, şi de Ka- Salutîndu-1 cu deosebită
primită, dar a declanşat în Trecem în cealaltă tabără. s-a constatat că el a scă parare a preconcentratului, zarea că la ora actuală E.M. him Ajuna, membru al C.C. cordialitate pe tovarăşul
Deva are în stoc cantitatea
rîndul brigăzilor de la fron Consultăm realizările came- zut faţă de nivelul de la care spre a se determina viteza de de 2 500 tone concentrat de din Bagdad, pe Aziz Moha- al Partidului Comunist Ira
tale ambiţii mari. Mihai Po- riştilor. Şi nu fără mirare s-a plecat în proiectarea in depunere a particulelor solide magnetită, la care beneficia med, prim-sec ret ar al Comi kian. (Continuare în pag. a 4-a)
daru şi Ilie Nicolae, din constatăm că aici rezultate stalaţiei cu aproximativ 20 la în funcţie de suprafaţa de rul, C.S. Hunedoara, a oprit
sectorul I, Alexandru Ve- le sînt excepţionale. Ingine sută. Instalaţia a fost con sedimentare ; preluările, din motive de în
reş şi Teodor Tărbuzan, din rul Ioan Grosu spune de struită să preia sterilul la ni b) analiza granulornetrică gheţ, încă de la inceputul
sectorul IV, Nicolae Bocor. spre brigăzile lui Petru Ro velul producţiei prevăzute ini pe fluxul de preconcentrare lunii decembrie 1973. Economia judeţului oferă largi posibilităţi de calificare
Petru Codrea şi Gheorghe man şi Eugen Bodnar: ţial prin planul anual din pentru a se stabili nivelul de
Munteanu, din sectorul II, — Au randamente de 8.6 cincinalul 1971-1975, care legare a fracţiei magnetice IOAN GAL CE MESERIE IŢI * TINERE ABSOLVENT? ' -
şi-au pus în gind să-l „bată" pînă la 9 tone şi plusuri la era cu 25 la sută mai mică de diferite mărimi ale parti secretar al comitetului
pe „bătrînul" Cristea, să-l plan de peste 1 000 de tone decît cea actuală. Faţă de a- culelor de steril ; de partid
lase în urmă pe graficul în de cărbune. Lucrează bri ceste aspecte apărute, s-a c) determinarea suprafeţei Ing. NICOLAE BOGDAN
trecerii. găzile astea într-o organiza tras concluzia că este nece optime de depunere a sus director
Dar nu numai ei. In re perfectă şi o disciplină sară mărirea capacităţii de Reţeaua şi profilul
cealaltă tabără, a brigăzilor demnă de invidiat. De aceea prelucrare a instalaţiei afecta
de la abatajele cameră, mi zic că punindu-i în balanţă te pentru separare magnetică,
nerul Petru Roman, cel care cu frontaliştii, cameriştii spre a se compensa prin can şcolilor profesionale
a pus la punct lucrul cu noştri sînt de aceeaşi înal titatea de steril suplimentară METRONOMUL PRODUCŢIEI
patru cimpuri pe zi şi aripă tă valoare. supusă prelucrării, cantitatea
de abataj, şi-a chemat or Valori înalte întîlnim şi de fier magnetic ce nu se reaminteşte, cu această ocazie, conducerii E.M. Deva,
tacii să demonstreze fron- la sectorul IV. Maiştrii Io- realizează datorită scăderii că la finele lunii ianuarie se înregistrase un minus Ia Şcoala profesională pre- Şcoala profesională side- Şcoala profesională co
taliştilor că brigăzile de la Stf Smerec si Dimitrie de conţinut în zâcâmînt. producţia de fier în concentrat de 40 tone. Nici în cea -găieşte .muncitori.. calificaţi ,rurgică Hunedoara., str. 23 mercială Petroşani, str. 23
camere au un cuvlnt greu Cirstean afirmă: Pentru creşterea capacităţii pentru meseriile necesare August nr. 17. August nr. 6.
în desfăşurarea întrecerii. — Din cele 2 300 de tone de separare magnetică s-au de-a doua decadă a lunii februarie lucrurile nu merg economiei naţionale sau — Laminator profile şi — Vînzător produse ali
Disputa dintre frontalişti cit are sectorul nostru pes desprins două variante Pri mai bine, la cele 30 de tone nerealizate în prima de desfăşurării unor activităţi tablă, oţelan-, lăcătuş meca mentare, vînzător produse
cursuri
social-culturale.
La
şi camerişti durează de o te plan. aproape o mie a- ma viza montarea a încă u- cadă adăugîndu-se alte 11 tone. O simplă adunare nic industria siderurgică, textile şi încălţăminte, vîn
lună şi jumătate. Şi n-a fost parţin brigăzilor conduse de nui grup de 3 separatori pe arată că de la începutul anului nu s-au realizat 81 tone le de zi ale şcolilor profe strungar, frezor-rabotor- zător produse metalo-chi-
sionale
sînt
primiţi
absol
o zi măcar, din cele 33 e- Constantin Lăbuşcă şi Ion linia de preconcentrare, spre mortezor, zidar-şamotor. coc- mice, ospătar.
fective lucrate de la înce Ionescu. Ambele dau zilnic a se prelua mai mult steril fier în concentrat. Măsurile preconizate trebuie aplicate venţii şcolii generale, pri sar, forjor, electrician de Şcoala profesională Si-
o
putul anului, ca această dis cărbune peste plan şi au o rezultat din linia rie prepa cu perseverenţă, pentru a se asigura realizarea planu mind practică, pregătire a teoretică întreţinere şi reparaţii, tur- meria, str. 23 August nr.
spre
cores
şi
pută să nu facă să răzbată L. VISKI rare a minereului cuprifer, la lui şi recuperarea restanţelor. punde pe deplin sarcinilor nător-formator. 28.
„la ziuă“ fapte de muncă de raportul solid - lichid de J ce le vor reveni în produc Şcoala profesională mi — Lăcătuş mecanic loco
o remarcabilă valoare. Teh (Continuare în pag. a 2-a) nieră Barza, comuna Criş- motive. lăcătuş mecanic va
ţie. Instruirea practică a cior. goane, cazangiu.
elevilor se desfăşoară în a- — Mecanizator minier, Şcoala profesională de
telierele şi laboratoarele lăcătuş construcţii metali construcţii Deva, str. Ale
din şcoală, după care se ce. lăcătuş mecanic în in xandru Şahi a nr. 3.
0 acţiune prioritară pe agenda cooperatorilor Traseul de autobuze Deva — Chişcădaga — Bar- continuă 'în unităţile pro dustria construcţiilor de — Zidar betonist. dul
bura — Băiţa serveşte şi şantierul de la Chişcă ductive. durata şcolarizării, e- maşini, strungar, electrici gher, instalator de încălziri
Pe
instalator
de
daga. Pe acest traseu se efectuează zilnic 35 de levii şcolilor profesionale an _ întreţinere şi reparaţii, centrale, tehnlco-sanitare in
lăcătuş
şi
mină,
dc
electrici
stalaţii
curse dus-întors, cu 21 de autobuze dintre care 12
Efectuarea lucrărilor de noi ! 21 de autobuze se distrug prematur pe acest beneficiază de sprijinul an de mină. preparator de de gaze, metalice, pentru
lăcătuş
material prevăzut de dispo
construcţii
mon
minereuri.
traseu, cu deosebire în zona de la drumul Deva —
ziţiile legale în vigoare. Ab
elemente
prefabricate
tator
profesională
de
şantierului
side
incinta
Brad,
pînă
Şcoala
di-ncolo
şcoli
E greu de descris în ce hal se află porţiunea res- fabricii. solvenţii acestor pregătirea îşi rurgică Călan, str. Crişana din beton armat, lăcătuş
continua
pot
la
mecanic auto-moto.
"ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE liceele de cultură genera nătorie, Modelier pentru tur materiale profesională de
nr. 1.
Şcoala
—
lă şi la liceele de speciali
construcţii
de
turnător-formator,
baza
pe
susţinerii
tate
nor examene de diferenţă. u- strungar, lăcătuş mecanic Deva, str. Prelungirea Oi-
Drumurile neîntreţinute Pentru cei interesaţi con industria siderurgică, coc-
tuz nr. 12.
Obţinerea unor recolte record în acest an depinde în numit „Cotur", s-au creat semnăm adresele şcolilor sar. — Lăcătuş mecanic pen
bună măsură de acţiunile ce se întreprind pentru reali condiţii de evacuare a apei profesionale din judeţul Şcoala profesională mi tru industria materialelor
zarea exemplară a lucrărilor de desecare, irigaţii, com care stagna pe 28 ha desti distrug maşinile, contribuie nostru, precum şi profilul nieră Lupeni, str. Viitoru de construcţii, ceramist ce
baterea eroziunii solului şi a băltirii apelor, stabilite pe nate a fi însămânţate în pri acestora. lui, nr. 27. ramică brută, operator la
fiecare comună şi unitate agricolă pe baza obiectivelor măvară cu porumb. De ase — Mecanizator minier, fabricarea materialelor de
cuprinse în programul judeţean de îmbunătăţiri funciare. menea, s-au săpat şanţuri Şcoala profesională ener electrician de mină, lăcătuş izolaţii în construcţii, ope
Finalizarea acţiunilor este condiţionată de preocuparea noi pe încă aproape 500 ml, la risipirea combustibilului! getică Deva, str. Minorului de mină. rator pentru industria pre
pe care organele comunale de partid şi de stat, conduce avînd drept scop scurgerea nr. 28. Şcoala profesională mi fabricatelor din beton, pre
rile unităţilor agricole şi cadrele tehnice o au faţă de or apei în exces de pe alte 30 — Electrician pentru cen nieră Petroşani, str. Repu lucrător şi montator de
ganizarea judicioasă a muncii şi mobilizarea tuturor for de hectare. Consiliului comu trale, staţii şi reţele elec blicii nr. 7. marmură, sudor.
ţelor la înfăptuirea sarcinilor cu care sînt confruntaţi lo nal şi organizaţiilor săteşti ale trice. lăcătuş mecanic pen — Electrician de mină. Şcoala profesională sani
cuitorii satelor pînă la declanşarea din plin a lucrărilor F.U.S. din Sanmizegetusa le pectivă de drum. Dar nu numai autobuzele ..dan tru cazane şi turbine cu a- lăcătuş de mină, frozor-ra- tară Hunedoara. str. N.
agricole de primăvară. Deoarece timpul este deosebit de revine meritul de a fi asi sează" prin gropile de pe această porţiune, ci şi o bur, constructor finisor, botor-mortezor, mecanizator Bălcescu nr. 1.
favorabil se impune să şe asigure continuitate in execu gurat o mobilizare de masă mulţime de maşini pentru transport de materiale montator prefabricate. minier. — Soră medicală.
tarea lucrărilor, astfel incit să se asigure premise pentru a locuitorilor comunei la re ale I.T.A., C.F.R., I.C.F., care lucrează pe şantierul
creşterea capacităţii productive a pămîntului şi folosirea alizarea lucrărilor stabilite. fabricii. Porţiunea aceasta de drum a rămas, în
Pentru eforturile depuse me pofida tuturor precizărilor, un „măr al discordiei"
raţională a fondului funciar în scopul valorificării de între şantierul fabricii de ciment şi întreprinderea
pline a tuturor rezervelor de sporire a producţiei agri rită să fie evidenţiaţi toţi cei de construcţii forestiere. Intre precizările răspunde liPil
care au participat la acţiunea
cole. organizată. Am notat însă şi rilor pentru repararea şi întreţinerea drumului în mmm
Cum se materializează asemenea deziderate 7 Răs această zonă amintim pe cea din planul de măsuri Visul de aur al ceferiş
cîteva nume: Cornelia Dră- tilor hunedoreni a devenit
punsul la întrebare îl vom da prin prisma cîto<rva aspec gănescu, Ion ,Oproni, Aurora stabilite în şedinţa de comandament din 27 sep .57 realitate j punerea tn ex
tembrie 1973, şedinţă la care au luat parte ing.
te semnificative întîînite în ultimele zile In unele comu Dănilesc, Păun Hibais, Aurel Vasile Şan dor, şeful şantierului 7, construcţii in ploatare a liniei ferate
ne ale judeţului. Moşonl, Amiţa Muntean. Mi ilsfll Petroşani — Simeria —
inginerii
Chişcădaga,
Alexandru
Boşoro-
dustriale
hai Ciorogariu, Paul Săvoni, gan, director, şi PaVel Oiobanu, şef de lot de la Mintia tnscriindu-se ca
Participare masivă In fruntea acţiunilor s-au Viorel Bugariu şi alţii. I.C.F., întreprindere care modernizează, în antre cel mai semnificativ eve
situat deputaţii care, prin e- priză, porţiunea de drum Lunca Păuliş — Chişcă niment petrecut In ulti
mii ani.
la lucru xemplul lor. i-au mobilizat Bilanţ rodnic daga, de pe drumul Deva — Băiţa. In acest plan ne acest lucru ne-a
şi pe ceilalţi cetăţenii la rea de măsuri se precizează că de repararea acestei
lizarea unui important vo convins şl mecanicul Chi-
Duminica trecută, peste lum de lucrări de îmbunătă In zilele de 15, 16 şl 17 porţiunii, cit timp el e folosit în scopuri industriale, riac Anghel de la remiza
300 de cooperatori din co ţiri funciare. Efectul acţiuni februarie a.c., în cele cinci răspund solidar I.C.F. şi şantierul 7 construcţii in Petroşani, specializat în
muna Geoagiu, mobilizaţi de lor întreprinse se va concre cooperative agricole din co dustriale. Au uitat cele două unităţi de această conducerea şi exploatarea
comitetul de partid şi con tiza în obţinerea unor spo muna Bretea Română s-au răspundere comună îneît acum reprezentanţii lor mijloacelor moderne de
siliul popular comunal, au ruri de recoltă evaluate la desfăşurat ample acţiuni, la se arată cu degetul undi pe alţii ? Au fost prezenţi tracţiune, pe care vi-1
fost prezenţi la executarea peste 60 de tone produse a- ca,re au participat peste 400 la acea şedinţă de comandament şi factori de răs- prezentăm la „pupitv
lucrărilor de îmbunătăţiri gricole. unei locomotive electrice.
funciare în cele cinci locuri' A. COSTEA ION CIOCLEI
stabilite. Din satul Gelmar, S-a eliminat excesul N. TIRCOB Foto : VIRGIL ONOIU
60 de cooperatori au parti (Continuare ta pag. a 2-a)
cipat la întreţinerea canalu de umiditate de pe (Continuare In pag. a 2-a)
lui de desecare pe 500 ml, a-
sigurînd astfel înlăturarea 96 de hectare
excesului de umiditate de pe
o suprafaţă de 30 de hectare „NE MINDRIM tigat locatarii blocului nr. dii de agrochimie sau RECUNOAŞTEREA T.C. Deva, a ridicat la co
care urmează să fie însămîn- Demne de laudă sînt şi ac CA SINTEM 5 de pe Aleea Viitorului, pedologie kt unităţile a- r MERITELOR IN MUNCĂ ta finală blocul II 1-3 din VREMEA
locul II l-au ocupat loca
grlcole din cadrul cotRl-
ţată în această primăvară. ţiunile pe caro-le-au realizat SIDERURGIŞTI" tarii blocului E-4, iar lo liilor intercooperatiste Si TfcT?* T A cartierul Aeroport — Pe Pentru 24 ore
troşani. Acum au început
O bună parte din forţe — cooperatorii din Sarmizege- cul III cei din blocul A- meria şl Deva, comune JLIJtLi Juii Un număr de 12 sala lucrările de finisaj, iar
Organizaţia U.T.C. — ca
61. Au mai fost acordate
120 de oameni — s-a con tusa. Secretarul comitetului dre didactice de la şcoli 5 menţiuni blocurilor B-61. le Gurasada şl Lăpugiu de riaţi din unităţile de po formaţiile dc instalatori Vreme instabilă, cu ce
judeţului
raza
Hunedoara
Jos.
centrat în tarlaua numită de comunal de partid. Vasile le generale nr. 1 şi 5, din G-3, G-4, D-3 şi I Soho- ale regionalei C.F. Ti au intrat din plin în ac rul noros. Vor cădea ploi
slabe locale. Vîntul va su
ţiune. Ei vor ca cele 20
localnici „Folorît". ia cură Zgîrcea. preşedintele C.A.P.. Hunedoara, * Iniţiat o reu dol. ITINERAR TURISTIC mişoara au fost decoraţi de apartamente să fie pu fla moderat cu intensifi
cu medalia „Meritul Cefe
ţarea şi întreţinerea canale Tenie Toteştean. şi inginerul şită întâlnire cu furnalis- STUDII AGROCHIMICE EUROPEAN rist". Printre medaliaţi se la dispoziţia minerilor cări temporare, predomi-
Ilumltrhi,
Gheorghe
tul
înainte dc termen.
lor de irigaţii pe 600 ml. a- şef Gheorghe Dauerbach, au de la secţia I furnale din O ZI se numără şeful de echi nind din sectorul sud şi
sud-vest.
Temperatura
va
Neamţu,
Dc curînd, la Clubul sin
fectînd o suprafaţă de 50 de organizat temeinic munca, combinatul hunedorean. Şl PEDOLOGICE dicatelor din Simeria a 11:Ă-itîii'i 511:;'!'-: pă linii Ioniţă locomotivă ÎN CONSTRUCŢIE fi cuprinsă, noaptea, între
de
mecanicii
hectare. Ceilalţi săteni au ceea ce a permis asigurarea Oaspetele a reliefat aspec Lucrătorii din cadrul avut loc un interesant Iti Aurel Tarola şi Vasile Ba- UN MAGAZIN minus 3 şl 2 grade, iar
te legate de frumuseţea şl
ţinut să fie prezenţi ia în succesului deplin în execu nobleţea muncii de Jur Laboratorului de agrochi nerar turistic european, lea, şeful de manevră UNIVERSAL ziua între 6 şi 12 grade.
şeful
dreptarea şi regularizarea tarea lucrărilor stabilite. Bi nalist. mie şi pedologie Deva comentat pe bază de dia Laurenţiu Rentea, Meşter, In satul ŞesurI, comu
de
Ioan
staţie
pozitive în culori, de pro
definitivează în aceste zi
cursului a două văi care an lanţul activităţii desfăşurate PREMII PENTRU... le studiul pedologie com fesorul dr. docent Petru LA manevranţii Viorel Irina na Bucureşci, s-au în
de an provocau însemnate de cei peste 350 cooperatori plet Întocmit pentru co Ţîriea, conferenţiar al U- • •• i. ■ şl Tănase Toina şi alţii. ceput lucrările dc con Pentru următoarele
pagube, distrugînd prin re a fost rodnic. într-o singură FRUMOS / muna lila şi extrasele niversităţii din Cluj. Du strucţie a unui magazin două zile
unităţile
agricole
cu
pentru
universal,
pă cum ne transmite co
prevăzut
vărsare recolta de pe aproa zi, respectiv duminică, reu- Marţi a avut loc la Vul din comunele Dobra, Ve- respondenta noastră. Ar BLOCUL H 1-3 LA COTA spaţii pentru desfacerea
pe 50 de hectare şi pnnîn-d şindu-se să fie înlăturat ex can premierea celor mai ţel şi Ilia. Incepînd din gentina Borza, biblioteca ALTA FINALĂ mărfurilor industriale şi Vremea se menţine In
ra
sindicatelor
în pericol de inundare 40 de cesul temporar de umiditate harnici gospodari în în trimestrul II al acestui an din clubului la acţiunea Brigada de zidari con alimentare, precum şi cu stabilă, cu cerul noros.
Simeria.
se poate trece la aplica
bufet. întreaga lucrare se
gospodării ale populaţiei. Un de pe 96 de hectare, din ca trecerea, desfăşurată în rea lor. amintită au participat un dusă dc Dumitru Postola- realizează prin contribu Vor cădea ploi slabe, lo
u-
în
cale.
anul trecut, pentru înfru
Temperatura
alt punct de lucru l-a con re 38 sînt ocupate cu cereale museţarea blocurilor şi Pentru acest an se pre mare număr de cetăţeni . - - che, din cadrul şantieru ţia in bani şi In muncă şoară scădere la sfîrşitul
stituit întreţinerea canalelor păioase însămânţate îi toam scărilor. Locul I l-au cîş- vede să fie întocmite stu din oraş. lui din Valea Jiului al a cetăţenilor comunei. Intervalului.
de desecare la cooperativa na trecută. Prin săparea unui
agricolă din Aureii V laicu. şanţ pe 2 020 ml, în locul J