Page 7 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 928 © SIMBĂTĂ 2 FEBRUARIE 1974 3
r
(Urmare din pag. 1) în partid. Cine este pen înainte de a încheia acest informată asupra modului
tru?" Aproape în aceeaşi punct de pe ordinea de zi, în care sînt duse la înde
Exigenţă, competenţă, răspundere faţă k că cultura generală. El tre clipă, toţi cei prezenţi au adunarea generală a ţinut plinire aceste sarcini şi re
să mai rezolve o problemă:
zultatele obţinute.
ridicat mina în semn
de
buie să facă eforturi mai
mari pentru a-şi completa aprobare. In unanimitate. integrarea în activitate şi t
cunoştinţele profesionale, In familia comuniştilor de sprijinirea tînărului mem- La mina Vulcan există o \ ŞI-AU FĂCUT DATORIA
deoarece mineritul este o preocupare bună pentru în ţ CU EFICIENTĂ 8 De la
instruirea organelor şi activului in vederea meserie care se învaţă toată tărirea rîndurilor partidului. \ " "" "I.J.G.C.L. Deva am fost
mixtă
secţia
de
transport
viaţa, atît din cărţi, cit şi
In organizaţia de bază nr.
a
din practică. De asemenea, Un tînăr a intrat 8, de la care am redat un înştiinţaţi că, deşi li se ter
să-şi cultive şi să-şi dezvol aspect al acestei munci, minase de mult programul
te trăsăturile comuniste, să s-au primit în partid, anul de lucru, mecanicii Petru
realizării sarcinilor complexe ale acestui an tidului, îndatoririle ce-i revin în marea familie trecut, 6 tineri, în luna ia Trufaş şi Szep Carol au ră
cunoască bine Statutul par
mas pînă la ora 2 noaptea
nuarie încă unul, iar alte
ca membru al P.C.R., să-şi două Cereri de primire ur în atelier, din proprie ini
însuşească, temeinic politica mează să fie dezbătute în ţiativă, pentru a termina
partidului şi statului, ideo a comuniştilor următoarele adunări. repararea a două autobuze
• Instruirea anuală a se lelor unităţi economice pe anuale am prezentat şi logia marxistă, să participe — Toate organizaţiile de care ia ora 5 trebuiau să
cretarilor de partid, a mem 1973 şi sarcinile sporite din temele privind „Forme activ la întreaga muncă a bază — spunea tovarăşul plece în cursă. Treaba a
brilor birourilor şi comite anul 1974. Astfel, secretari le şi metodele mun organizaţiei de partid, să Glieorghe Săcăluş, secreta mers strună şi cele două
telor de partid, a activului lor de la I.M.M.R. li s-au cii politice de masă folosite muncească disciplinat, să se rul comitetului de partid pe autobuze au îmbarcat pri
la nivelul oraşului Simeria prezentat de către inginerul de organizaţiile de partid situeze printre cei mai de. la mina Vulcan a intrat un bru de partid. Adunarea i-a mină — au fost îndrumate mii pasageri la ora planifi
a fost axată pe valorifica şef Iuliu Vernichescu gra pentru mobilizarea colecti nădejde oameni ai sectoru nou membru. trasat ca primă sarcină să cată. Un mod de a înţelege
rea şi transpunerea în viaţă fice privind evoluţia creşte velor la înfăptuirea sarci- lui... In rîndurile partidului s-a ducă muncă de educaţie în să-şi îndrepte atenţia în pri să-ţi faci cu eficienţă da
a indicaţiilor şi orientărilor rii productivităţii muncii în lor economice", „Rolul şi înrolat încă un miner. rîndul tinerilor din sector mul rînd spre acei mineri toria.
desprinse din expunerea se întreprindere din anul 1938 atribuţiile organizaţiilor de Pentru un moment, in sa Felicitîndu-l călduros pe pentru întărirea disciplinei. care merită din toate
cretarului general al parti pînă în 1973, cu indicatorii masă în etapa actuală". La lă s-a aşternut tăcerea. noul membru al partidului, Tovarăşilor Petru Adam, se punctele de vedere înalta
membri
calitate
de
de
dului la consfătuirea de care stau la baza eficienţei cabinetul de ştiinţe sociale Membrii prezidiului s-au pri preşedintele adunării a ţi cretarul organizaţiei de bază GESTUL o I ată cum ar
lucru de la C.C. al P.C.R. economice, modul cum se de la I.M.M.R. s-a organizat, vit între ei. Apoi s-a auzit nut să adauge: „Mă simt o- şi Carol Dubinski, membru partid, pentru că urmărim 1 arăta transmisia unei dis-
cu primi i-secretari şi se asigură utilizarea capacităţii de asemenea, cu secretarii vocea preşedintelui adu bligat să te atenţionez a- în birou, li s-a încredinţat prin această muncă nu creş ^ pute... nesportive, susţinută
cretarii pentru problemele maşinilor. In plus, s-au mai de partid şi propagandiştii, nării: „Intrucit în . discuţii supra seriozităţii cu care răspunderea de a-l ajuta în terea numerică a organiza / joi, orele 17,00, într-o sta-
organizatorice ai comitetelor prezentat două grafice cu un cadran politic pe tema : nu s-a ridicat nici o obiec- trebuie să ţii seamă de ob continuare să-şi dezvolte ţiei ca un scop în sine, ci * ţie de pe str. Eminescu, din
noastre
capacităţii
judeţene de partid. Avînd producţia globală şi marfă „România în lume". In ul ţiune, supun votului adună servaţiile şi recomandările trăsăturile comuniste, să se întărirea şi organizatorice, t Deva. Soseşte autobuzul
politice
ca obiectiv major sarcinile în anul 1973 pe luni pentru tima zi a instruirilor %au , rii generale a organizaţiei făcute. Să îţnveţi, să mun integreze în viaţa organiza i 31-HD-2612, frînează, uşile
ce decurg din această ex a sesiza oscilaţiile petrecute. transmis principalele sarcini de bază propunerea, re ceşti, să duci o viaţă dem ţiei, să-şi ducă la îndeplini cuprinderea în sfera activi i se deschid, oamenii urcă.
punere, biroul comitetului La instruirea cu secreta ce stau în faţa oraşului în comandarea biroului organi nă, să justifici prin toate re sarcinile, urmînd ca du tăţii politice a tuturor lo ţ In acest timp, un cetăţean
orăşenesc de partid a sta rii de partid de la Comple etapa actuală, contribuţia zaţiei de bază ca tovarăşul faptele încrederea acordată, pă o perioadă de 6 luni curilor de muncă liotărî- l aleargă spre autobuz, a-
bilit — în cadrul progra xul de căi ferate s-au pre pe care trebuie să o aducă Ştefan Cristea să fie primit înaltul titlu de comunişti" adunarea generală să fie toare. I leargă, mai are cîţiva me-
mului de instruire — teme zentat grafice de către in organele şi organizaţiile de .J ţ tri, şoferul demarează, cetă-
şi acţiuni care să conducă partid la înfăptuirea aces l ţeanul sare pe scară, şofe-
la îmbunătăţirea stilului şi tora. I rul „clap" cu uşile, mîna o-
metodelor de muncă ale Deşi este un început mo ' mului e la strînsoare. Taxa-
organelor şi organizaţiilor dest privind îmbunătăţirea Toate preocupările să aibă ca punct de convergenţă ^ toarea sună insistent la şo-
de partid în rezolvarea no activităţii noastre, a spori i fer, şoferul nu vrea să
____ , ______ îşi trage cu
ilor sarcini ce ne stau în rii exigenţei faţă de în ) audă, omul
faţă, insistîndu-se în acest datoririle ce ne revin, sîn- \ greu mîna şi rămîne... per
domeniu pe creşterea exi tem hotărîţi să perseverăm, pedes. Meci nul ! Cetăţea
genţei şi spiritului de răs să ne mobilizăm efectiv nul a „pierdut" autobuzul
pundere la toate nivelurile. pentru a întîmpina cu re Realizarea ritmică, decadă \ şi şoferul... să vedem I
Instruirea secretarilor de zultate economice şi politi
partid s-a organizat în mod ce corespunzătoare cele do
diferenţiat, ţinînd cont de ginerul Vladimir Oprinca, uă mari evenimente ale ELUDARE © A predat o
domeniile de muncă ale şeful depoului, şi Iosif Ră- anului — cea de a 30-a a- (Urmare din pag. 1) za" Lupeni, etapa I de la bruarie şi în continuare se munca de la om la om, ac i pereche de ghete îmblăni-
fiecăruia, de problemele pe duţ, secretarul comitetului niversare a eliberării pa fabrica de mătase din Deva vor cere eforturi tot mai sus tivitatea politică şi cultural- ? te, pentru reparaţii, unui
care le ridică activitatea e- de partid pe complex, pri triei de sub jugul fascist şi şi altele. ţinute, o organizare tot mai educativă desfăşurată de or • j lucrător (neidentificat) de la
conomică, socială şi politică vind realizarea planului de ■ cel de al Xl-lea Congres al diţiilor îndeplinirii ritmice a O atenţie deosebită trebuie bună . a producţiei şi a mun ganizaţiile de partid, sindi atelierul de vulcanizare al
din unităţile respective. La prestaţii pe luni în 1973, P.C.R. In tot ce facem ne planului din prima lună, din cii. De aceea, se impune ca cate şi organizaţiile de ti Cooperativei „Unirea" din
şi
investiţiilor
această instruire şi-au a- evoluţia consumului de bazăm pe activul nostru prima decadă. acordată subterane, precum mi şi acum, la începutul celei de-a neret. Ele trebuie să acţio Petroşani. A plătit 15 lei,
niere
dus un aport substanţial combustibil, a siguranţei de partid, pe oameni, dis Programul actual de in pregătirilor, lucrări la care doua luni, să se întocmească neze mai energic, mai direct dar n-a insistat să i se eli
membrii biroului orăşenesc circulaţiei în 1973 faţă de cutăm cu ei. De la ei a- vestiţii este superior — şi ca în 1973 s-au înregistrat ră- programe pentru recuperarea şi explicit pentru ridicarea bereze chitanţă. S-a făcut
de partid şi alte cadre cu 1972, despre folosirea mai flăm multe ■ lucruri care ne volum şi ca diversitate — fa mîneri în urmă de ordinul restanţelor, la toate produse conştiinţei oamenilor muncii părtaş la eludarea legalităţii
munci de răspundere din judicioasă a vagoanelor prin ajută în activitatea de so ţă de tot ceea ce s-a realizat kilometrilor. Şi aici trebuie le şi sortimentele, pentru privind rolul lor de produ cu lucrătorul respectiv. A-
unităţile noastre economice. îmbunătăţirea sarcinii sta luţionare a complexelor sar pînă acum în judeţul nostru. realizarea ritmică, decadă de cători şi proprietari ai mij l cum, Virgil Voichiţa solicită
O problemă nouă pe care tice şi reducerea timpului cini ce stau în faţa oraşului Mai trebuie însă avut în ve făcute programe pentru recu decadă, lună de lună a pre loacelor de producţie, pentru ghetele ; reparate sau nu.
am abordat-o la instruire a de imobilizare. Secretarii Simeria în această perioadă. dere că la această creştere perarea restanţelor. De fapt, vederilor I« producţia fizi întărirea ordinii şi discipli ţ Ghetele nu-s şi el nu poate
fost aceea privind metodo de partid au apreciat, în Am indicat organelor de a volumului investiţiilor cu Ia toate lucrările de investi că, investiţii, export, la pro nei, a răspunderii faţă de l pretinde despăaubM. N-are
logia ce trebuie folosită în cadrul dezbaterii, metoda partid să se ocupe mai mult 20 la sută se adaugă în sar ţii — de suprafaţă sau mi dusele destinate fondului sarcinile de producţie la toa I cu ce dovedi că le-a pre-
niere — este necesar să se
domeniul planificării, elabo folosită privind prezentarea de problemele ce privesc cina constructorilor şi bene pieţei. Toate activităţile — te eşaloanele organizatorice. 1 dat atelierului.
rării, fundamentării şi adop principalilor indicatori pe viaţa oamenilor muncii, ficiarilor şi nerealizările fizi concentreze cu prioritate mij politice şi tehnico-organizato- I
loacele materiale şi forţa de
tării hotărârilor. Aş putea bază de grafice, propunînd ştiind că producţia este re ce din anul trecut, recupera muncă la obiectivele restan rice —, toate preocupările • Organele şi organizaţiile de
partid au datoria să se afir
exemplifica aceasta prin ca şi în viitor să se folo alizată de către ei şi, de rea restanţelor în ce pri te. trebuie să aibă ca punct de ^ COMERŢUL © Dorina
două teme expuse: „Plani sească această formă. O me aceea, trebuie văzut cum veşte punerea în funcţiune. convergenţă acest obiectiv me, realmente, ca foruri con ^ Lazăr, merceolog principal
între
ale
ducătoare
politice
ficarea muncii organelor şi todă care după părerea sînt asigurate toate condi Pentru a face faţă sarcinilor In fiecare întreprindere au central : îndeplinirea exem gii activităţi din întreprinderi i la I.C.R.A. Hunedoara, mo-
i tiva lipsa din magazine a a-
organizaţiilor de partid, e- noastră este .eficientă şi pe ţiile de muncă şi de viaţă mult sporite şi a realiza în luat fiinţă, pe lingă comite plară a planului. şi de pe şantiere, să exercite
lement necesar conducerii care am folosit-o la instru pentru cetăţenii Simeriei. acest trimestru cel puţin 23 tele oamenilor muncii, comi In prezent se desfăşoară a- efectiv dreptul de control, să pelor minerale astfel: „Nu-i
ştiinţifice. Metodologia pla irea practică privind con Desfăşurăm o susţinută la sută din prevederile anua sii pentru problemele, de in dunările generale ale salaria nici un ghişeft cu apa asta,
nificării activităţii de ducerea muncii de primire luptă împotriva delăsării, le s-a cerut beneficiarilor şi vestiţii, de dezvoltare. Este ţilor. In cadrul lor trebuie manifeste o exigenţă sporită tovarăşe... Punerea in vînza-
partid" şi „Hotărîrea de în partid şi în cadrul adu inerţiei, rutinei, indiscipli constructorilor să rezolve timpul şi locul ca aceste co să se pună în dezbatere, de faţă de acele cadre care, în re a apelor minerale folo
partid şi rolul ei în actul nărilor generale a fost a- nei şi aceasta o facem în- toate problemele aferente — misii să fie folosite în spri osebit de clar şi de realist, loc să ia măsuri, caută fel seşte un volum mare de
conducerii. Metodologia e- ceea a expunerii şi comen cepînd de la noi, cadrele de documentaţie, aprovizionare, jinirea activităţii constructo modul cum s^a lucrat în lu de fel de justificări. muncă în timpul manipu
lării, iar beneficiul realizat
laborării fundamentării şi tării unor grafice pe aceste conducere. Ţelul nostru es asigurarea forţei de muncă rului, în urmărirea stadiilor na ianuarie, care au fost ca Oamenii muncii hunedoreni, l este mic". Optica deforma-
adoptării hotărîrilor. Con teme care au înfăţişat di te : în această luptă fiecare —, să se elaboreze grafice de de execuţie;- în controlul pe renţele şi să se solicite sala în frunte cu comuniştii, au i tă prin care priveşte mer-
trolul îndeplinirii hotărîri namica primirii în partid membru de partid, fiecare execuţie care să asigure res faze al calităţii lucrărilor. riaţilor sau reprezentanţilor dovedit şi dovedesc un înalt ) ceologul principal proble-
lor organelor superioare". pe luni şi organizaţii de cetăţean al oraşului nostru pectarea termenelor de pu Planul de producţie şi de lor să se mobilizeze, să vină spirit de abnegaţie în trans t mele de aprovizionare a
Pe marginea acestor teme bază şi participarea comu să se înscrie ca un militant nere în funcţiune şi să se ia investiţii pe acest an, ca de cu soluţii pentru îmbunătă punerea sarcinilor pe care / făcut ca în depozit să exis-
şi a schimburilor de ex niştilor la adunările gene disciplinat. măsuri concrete pentru creş altfel şi planurile anilor tre ţirea activităţii economice, le-a pus în faţa lor partidul. ) te circa 210 000 sticle cu
perienţă organizate, secre rale. Pe baza graficelor pre Satisfacţia, mîndria pentru terea volumului de investiţii cuţi, prevede lună de lună şi chiar şi în întreprinderile Acum — ca şi întotdeauna t apă „Boholt" şi 60 000 ape
tarii de partid au scos în zentate s-au tras conclu ce s-a realizat în oraşul Si în regie proprie. Cu toate a trimestru de trimestru o evo care, global, au rezultate me pe parcursul construcţiei so / „Borsec" la sticlă de ju-
r
evidenţă îndeosebi învăţă ziile corespunzătoare şi s-au meria ne obligă la autoexi cestea. evoluţia lucrărilor de luţie ascendentă. Dacă luna ritorii. Tot în acest scop, al cialismului — sarcina centra ţ mătate, precum şi ape me-
mintele desprinse de către stabilit sarcini concrete pri genţă, nu la automulţumire. investiţii este nesatisfăcătoare lă este asigurarea creşterii ( dicinale Malnaş şi Căciula-
ei legate de problemele me vind îmbunătăţirea muncii De aceea sîntem. hotărîţi să şi dacă nu se iau măsuri su ianuarie a fost grea pentru unei largi mobilizări să fie continue a producţiei mate i ta, în vreme ce pe reţea se
todologice. în aceste domenii. Efectul facem totul pentru înfăp plimentare ferme se pot pro unele colective, în luna fe subordonată agitaţia vizuală, riale ! ! duce lipsă de ele. © La
Un alt element nou pe pozitiv a fost acela că se tuirea hotărîrilor partidului, duce întîrzieri şi mari per restaurantul gării Simeria,
care l-am introdus în in cretarii organizaţiilor de a legilor ţării. turbaţii în punerea în func degeaba soliciţi o cafea
struirea noastră anuală a bază care au avut neajun ţiune a unor obiective deo mică. Nu se serveşte decît
fost concretizarea sarcinilor suri în munca lor au tras IOAN FARCAŞ sebit de importante: prima mare. Dacă-ţi exprimi nedu
ce ne revin prin grafice cu învăţămintele cuvenite. secretar al Comitetului linie de ciment de la Chiş- De ce a ajuns în anonimat faima merirea, ospătarul Toma A.
mersul activităţii principa Cu ocazia instruirilor orăşenesc de partid Simeria cădaga, lucrările de mărire te ajută să dezlegi enigma:
a capacităţii preparaţiei Lu- \ „Ca să iasă planul, dom’le!"
peni, lucrările de la „Vîsco- legumicultorilor din Hărău ? Vrei nu vrei, bea Grigore
agheazmă I...
(Urmare din pag. 1) roase impunea să se asigure corespunzătoare în fapte. O
o suprafaţă mult mai mare asemenea situaţie se datoreş- REFLECTOR © La Vaţa
rece amenajarea urmează să de răsadniţe. Referitor la se te şi lipsei de. perioade în de Jos se tot discută de
se facă pentru udarea prin minţe, ni s-a spus că la sor delungate din unitate a şe \ mai bine de trei ani despre
brazde. Tot terenul este o- timentul de varză întreaga fului de fermă — ing. Mir- l amenajarea unei rampe de
gorît din toamnă, iar pe 15 cantitate necesară este pro cea Sivoni, care nici în a- . gunoi. Soluţia nu s-a găsit
hectare s-a făcut şi nivela- dusă din producţie proprie ceste zile, cînd se pun ba 1 încă. Nu s-a găsit pentru
tul. In ceea ce priveşte fer şi s-au trimis probe pentru zele recoltei, nu este de gă l că n-a existat interes şi
tilizarea. pe 15 hectare s-au analiză. Celelalte sortimente sit la cooperativă. , preocupare din partea fac-
transportat 450 tone îngrăşă nu au fost însă ridicate. Redobîndirea de către coo 1 torilor de răspundere. Şi,
minte organice, acţiune care Ca mod de organizare a peratorii din Hărău a faimei ^ ca atare, fabrica de che-
va fi realizată pe întreaga muncii, am reţinut că s-a de buni cultivatori de legu i restea, fabrica de cărămizi
suprafaţă pe măsură ce se format o echipă permanen me obligă la măsuri ener ) şi var, unităţile comerciale,
vor strînge noi cantităţi de tă compusă din 5 coopera gice şi eficiente din partea ^ staţiunea balneară şi insti-
gunoi la ferma de animale. toare, care se va îngriji de organizaţiei de partid, care i tuţiile aruncă gunoiul în
Asigurarea răsadniţelor — producerea răsadurilor. Plan are datoria să asigure mo 1 albia rîului Crişu Alb, polu-
1 000 mp — nu ridică pro tarea şi întreţinerea acesto bilizarea întregului potenţial ţ înd apa. Albia rîului nu-i
bleme deosebite, ni s-a ra s-a stabilit să fie făcute de forţe existente şi folosi l lada de gunoi a comunei.
spus. Totuşi, este de semna de cooperatorii cărora li se rea cu maximum de randa Avem o lege privind apăra-
lat că se constată unele res repartizează suprafeţele an ment a bazei tehnico-mate- 1 rea şi protecţia mediului
tanţe, pînă la începutul a- gajate în acord global, res riale. Numai astfel va fi po
cestei decade nerealizîndu-se pectiv la mia de lei venit. sibil ca aportul cooperatori 1 ambiant. Să se aplice.
decît jumătate din sarcina Optimismul cu care se lor din Hărău la aprovizio t
stabilită, respectiv 500 mp. priveşte soarta viitoarei re narea populaţiei judeţului \ CONTRAVENŢII © După
colte de legume la condu cu legume să fie la nivelul
Să nu mai amintim că pro cerea cooperativei agricole sarcinilor şi cerinţelor cu t cîteva pahare, Ion Mioc
ducerea unor răsaduri vigu din ITărău nu are acoperire care sînt confruntaţi. ; din Brad s-a crezut „ăl mai
) tare om din lume". In con
cluzie, l-a pocnit fără motiv
Manifestare de tradiţie, cu largi Implicaţii cuîtural-educative pe Gheorghe luga, în auto-
gară la Brad. O palmă e-
gală cu... "500 lei amendă
Luna cărţii la sate 66 îndeletnicire pasionantă, dar nu Cu trei contravenţională la Decre
99 zile mai tul 153. Acum cîntă : „ba
(Urmare din pag. 1) trine tematice, cu noutăţile de comună să se organizeze lipsită de probleme — devreme nii, banii".
apărute pe profilul cursuri o acţiune de amploare pentru
stitui principalele manifes lor şi cercurilor de învăţă difuzarea cărţii cu sprijinul ţ PROCESE © Dînsa i-a
tări organizate în cadrul săp- mânt de partid şi agrozoo unor echipe formate din pi Creşterea albinelor este o ceştia. In doi ani a predat aceştia constituie un adevărat Magazinul alimentar cu i făcut semn să oprească, A
tămînii cărţii agrozootehnice tehnic. onieri şi şcolari sub deviza îndeletnicire frumoasă, pa filialei A.C.A. peste 4 000 kg monopol. De multe ori cum autoservire nr. 18 din Pe 1 oprit, a luat-o în maşină
cuprinsă între 8—14 februa In toate organizaţiile U.T.C. „Ziua cărţii pe comună". sionantă şi aducătoare de ve miere, ceea ce revine cam 40 pără şi mierea de la unii troşani şi-a realizat planul \ dar la desti naţie i-a spus :
rie. se vor iniţia acţiuni de pro Unităţile de librărie şi ra nituri. Adevărul acesta poa kg miere de fiecare familie producători mai mici şi o de desfacere pe luna ia i „Dacă ai urcat la mine în
Săptămîna cărţii beletristi pagandă a cărţii, în scopul ioanele de carte specializate te fi oricînd demonstrat cui de albine pe care o posedă. comercializează la preţul pe nuarie a.c. cu trei zile mai > maşină, mergi unde te duc
ce va prilejui întâlnirea ce atragerii tineretului la lectu vor organiza expoziţii de cifre. In judeţul nostru sînt Alţi apicultori ca Ion Bantu, care ei singuri îl fixează şi, devreme. Interesul pentru ţ eu". Atunci dînsa a deschis
tăţenilor de la sate cu scrii ră, precum şi pentru com cărţi cu vînzare, cu lucrări peste 1 350 de asemenea pa Andrei Zudor, Gherasim Ple- curios lucru, tot ei reuşesc aprovizionarea unităţii şi l portiera şi a sărit, cu toată
tori şi redactori ai unor e- pletarea bibliotecilor perso adecvate celor patru genuri sionaţi, constituiţi în filiala şu, Gheorghe Gruiescu, Ioan să obţină în pastoral repar i deservirea populaţiei se / viteza maşinii. Rezultatul :
dituri, cu membri ai cena nale. de literatură. Vitrinele aces judeţeană a Asociaţiei cres Dumbravă,- Petru Iacob, Mir- tizare, pentru zonele cele | manifestă din plin aici. 1 67 zile în spital pentru vin-
clurilor literare, în locali în cadrul adunărilor gene tor unităţi vor fi amenajate cătorilor de albine. De cu- cea Dumitru, Aurel Costoi, mai bune.
tăţile : Hărţăgani, Dobra, rale ale organizaţiilor de ti în ’ mod festiv şi periodic rînd ei au dezbătut în plen Aurel Enăşoiu, Zaharia Vă- In conferinţa apicultorilor ^ decarea fracturilor cauzate
Geoagiu, Orăştie, Ilia. Certej, neret, în luna februarie, vor reîmprospătate cu noi lucrări realizările şi problemele re ran, Ioan Miclea au predat astfel de stări de lucruri au ^ astfel Măriei Mustea, un an
Luncoiu de Jos, Căstău. Cin- fi invitaţi bibliotecarii co ce apar. zultate din pasiunea lor. în aceeaşi perioadă cîte 30 fost vehement criticate. A- ţ şi patru luni de închisoare
ciş-Cerna, Cigmău ; organi munali care să facă prezen Prin toate acestea, luna Poate să pară surprinzător kg miere pentru fiecare fa lexandru Mureşan din Ornş- ţ /şoferului Constantin Baida-
zarea unor şezători literare tări de cărţi atît din dome februarie se înscrie în lumea pentru cineva care n-a pă milie de albine pe care o po tie cerea cu insistenţă ca
în localităţile : Boşorod, Cin- niul literaturii beletristice, satelor drept o perpetuă săr truns niciodată în universul sedă. Lista celor care au va biostimulatori să nu li se dea / che din Hunedoara.
ciş, Cerna, Nojag, Blăjeni, al# cărţii pentru tineret, cît bătoare a spiritului, constitu preocupărilor acestor oameni, lorificat prin A.C.A. produse celor care nu valorifică pro Preocupări pentru
Orăştioara de Sus ; întîlniri şi al lucrărilor social-politice ind o garanţie că această e- dar şi unele şi celelalte sînt le pasiunii lor — cîte 20-25 kg duse prin A.C.A. Ioan Făgă-
cu poeţi ţărani în localită editate în ultimii 2—3 ani. diţie dedicată, la început de demne de toată atenţia. De miere de familie de albine — daru din Brad semnala nece mai buna folosire ULTIMA ORĂ © In va
ţile : Zdrapţi, Dăbîca, Uni In aceast ; peri .adă, uteciştii an, măreţei sărbători a popo pildă, valoarea produselor a- este mai lungă. Şi aşa s-au ra anului trecut, grindina
rea ; medalioane cinemato vor fi antrenaţi la acţiuni rului român, Eliberarea pa chiziţionate de ei — miere, adunat cele 50 tone de miere. sitatea inventarierii zonelor a timpului de lucru care a căzut prin părţile
grafice în localităţile : Pui, specifice ca dezbaterea „Ti triei de sub jugul fascist, ce ceară, propolis — se ridică Aproape 5 vagoane de mate melifere şi repartizarea echi Dobrei a distrus şi acoperi
Şoimuş,. Baia de Criş ; seri nerii despre cartea social-po- lui de al Xl-lea Congres al la suma de 1 051 000 lei. Cum rie galbenă ca soarele şi tabilă a lor între membrii şul de^sti clă al solarului de
literare, seri de poezie pa litică" (la Liceul agricol P.C.R., ca şi aniversării a 25 s-ar spune, 1 milion adunat A.C.A. Un apel deosebit că Din iniţiativa Consiliu la C.A.P. Acum este mo
triotică şi procese literare. Geoagiu), simpozionul „File de ani de la istorica Plenară din nectarul florilor de dulce ca... mierea. tre apicultori făcea ingine lui judeţean al sindicatelor mentul cînd acesta trebuie
In cadrul „Săptămînii căr din istoria U.T.C," (la Bur- a C.C. al P.C.R. din 3—5 Sînt însă în judeţ şi altfel rul Traian Iacob, ca fiecare se întreprind — în această să fie pregătit şi folosit în
ţii pentru copii şi tineret" juc), întîlnire cu specialiştii cîmp, de grădină sau de de apicultori, cei care se apicultor să contribuie la lună şi în continuare — vederea producerii legume
se vor organiza consfătuiri (la C.A.P. Toteşti şi Şerel), martie 1949, îşi va atinge ţe pădure, concretizat în 50 gîndesc numai la egoismul împăduriri cu arbori meliferi. Ia mina Deva, U.E.I.L. O- lor timpurii. Lucrările de
pe marginea diferitelor cărţi, dezbaterea „Tinerii şi cartea lurile propuse în planul ge tone de miere de albine, care lor, care nu contribuie cu Iată deci că acest domeniu răştie, I.M. Barza, l.I.L. amenajare se găsesc însă
concursul „Cine citeşte, cu tehnică" (la S.M.A Dobra şi neral de organizare. Manifes a luat drumul spre consu nimic la întregirea fondului al afirmării pasiunilor nu e Simeria, E.M. Lonea şi abia în faza de... intenţii,
noaşte", „Acestui pămînt al Cîr'neşti), dezbaterea „Cum tările organizate cu acest pri matorii interni sau s-a con de stat cu produse melifere. lipsit de probleme. Rezolva I.P.E.G. Deva studii în le
ţării mele" în localităţile : lej — aproape 250 de întîl vertit în valută, trecînd gra Marin Ghiţoiu din Orăştie rea unora dintre ele stă în gătură cu utilizarea tim solarul arătînd ca după po
Mărtineşti, Peştişu Mic. Pui, să citim o carte" (la Bul- niri între scriitori, editori şi niţele ţării şi vorbind despre are 50 de familii de albine. puterea fiecărui apicultor. pului de lucru. Concluziile top. întrebarea firească es
Unirea. Vorţa, Brănişca, Be- zeşti), dezbaterea „Figura cititori, numeroase acţiuni de o îndeletnicire pasionantă, Cotizaţii la asociaţie rin Dlă- Altele pot fi rezolvate cu ce vor fi desprinse au o te : cînd va fi reparat sola *
riu. Turdaş, Govăjdia. meda tînărului prezentată în litera propagandă şi difuzarea căr milenară a oamenilor de pe teşte pentru nici una. Rea mai multă preocupare din mare importanţă pentru rul ?
lioane cinematografice la Be- tura contemporană" (la Liceul ţii cu .participarea tineretu aceste meleaguri. Cînd te lizează în jur de 25 kg miere partea filialei, iar altele cad orientarea activităţii orga
riu şi Luncoiu de Jos. Ilia), întîlniri cu redactori ai lui, multiple acţiuni organi gîndeşti că majoritatea a- de la fiecare, dar la A.C.A. în sfera de preocupări a Di nizatorice şi politice pri REPORTER \
în cadrul fiecărei săpta- unor edituri. Pentru com zate de biblioteci şi cămine cestor oameni îndeplinesc în nu predă nici un kilogram. recţiei generale agricole. vind creşterea gradului de
mîni se vor organiza expo pletarea bibliotecilor perso culturale cît şi de cooperaţia societate o altă muncă utilă, Petru Nelega din Deva arc Laolaltă, toţi aceştia pot face utilizare a fondului ma \
ziţii de carte pe genuri de nale cu lucrări necesare bi de consum — vor însemna noi îndeletnicirea lor secundară 100 de familii de la care rea din îndeletnicirea stupăritu- \
literatură, iar la punctele bliografiei şcolare, elevii vor prilejuri de cunoaştere di capătă chiar un accent de lizează cîte 25 kg de miere, 1 ui un izvor şi mai puternic xim de timp în întreprin
de informare şi documenta face vizite, pe clase, la li rectă a vieţii satului con patriotism. dar prin A.C.A. valorifică de de venituri în folosul statului derile şi pe şantierele din
re în domeniul ştiinţelor so- brării. ' temporan şi a dorinţelor ci şi al apicultorilor. judeţ.
cial-politice şi în sediile Cooperativele vor lua mă titorilor ca şi de intensificare Ladislau' Bodachi, din O- ochii lumii 300 kg. Pe piaţa
C.A.P., se vor organiza vi suri ca în fiecare centru a răspândirii cărţii. răştie, este unul dintre a- neorganizată însă, unii dintre ION CIOCLEI ----------- J