Page 72 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 72
1
r-wiim'jwiwn^'". ■ .s,if.' ':itir:„..U-WraMliWi—
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 944 © JOI 21 FEBRUARIE 1974
4
VIZITA TOVARĂŞULUI telegrame • note * informaţii
Lucrările Conferinţei Convorbiri între delegaţia
NICOLAE CEAUŞESCU IN IRAK C.C. al P.C.R. şi o delegaţie
pentru securitate
Uniunii Socialiste Arabe
întiinire între tovarăşul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cooperare in Europa CAIRO 20 — Coresponden ciprocă, multilaterală,. asu
şi
s-a întîlnit cu secretarul general al tul Agerpres, Nicolae N. Lu- pra activităţii ale preocupări şi
actuale
lor
P.C.R.
pu,
transmite:
la
Miercuri,
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul GENEVA 20 (Agerpres) — cipalele obiective promovate sediul Uniunii Socialiste A- U.S.A., şi un schimb de opi
nii în legătură cu dezvolta
Partidului Democratic al Kurdistanului Lucrările Conferinţei pentru de delegaţia română la tra rabe au început convorbirile rea în continuare a raportu
securitate şi cooperare în tativele de la Geneva. Ac- între delegaţia. Comitetului rilor de colaborare dintre
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, El a apreciat vizita tovară Europa — marcate de trece ţionînd într-un spirit de în Central al Partidului Comu cele două organizaţii politi
Âziz Mohamed, prim-secretar al secretar general al Partidu şului Nicolae Ceauşescu ca rea de la faza de discuţii ge ţelegere şi de găsire a unor nist Român, condusă de to ce.
lui Comunist Român, preşe avînd o mare importanţă, nerale la faza de redactare soluţii general acceptabile, varăşul Miron Constantinescu, Miercuri după-amiază. de
mod
dintele Consiliului de Stat al contribuind la în întărirea practic, a documentelor finale — cu delegaţia română participă membru supleant al Comite legaţia C.C. al P.C.R. a avut
Executiv,
al
tului
secretar
concret,
legătu
Republicii
Socialiste
Româ
G.C. al Partidului Comunist Irakian nia, a primit, în cursul după- rilor prieteneşti dintre Irak nosc o accentuare a ritmului activ la lucrările tuturor or C.C. al P.C.R., şi o delegaţie o întîlnire cu conducere ale
secretarul
şi
ganelor de lucru ale Comi
şi o mai mare concentrare a
cadrele
de
amiezii de miercuri, la reşe şi România, dintre poporul eforturilor spre abordări con siei a IlI-a adueîndu-şi con a C.C. al U.S.A., condusă de Organizaţiei U.S.A. din gu-
dinţa din Bagdad, pe Habib irakian şi poporul român. tribuţia la procesul de re Mohamed Hafez Ghanem, vernoratul Giza.
Mohammed Kerim, secretar Mulţumind, t o v a r ă ş u l crete. întreaga activitate are dactare. prim-secretar al C.C. al
un caracter de lucru deter
(Urmare din pag. 1) a transmis conducerii Parti general al Partidului Demo Nicolae Ceauşescu a transmis minat atît de tematica largă, Primele rezultate pozitive U.S.A., şi formată din Mah- !
goub
Refat
Ibrahim
şi
dului Comunist Irakian, tu cratic al Kurdistanului, însoţit conducerii Partidului De ale acestui efort colectiv al Shukry, secretari ai C.C. al
turor membrilor partidului de Dara Tawfik, membru al mocratic al Kurdistanului, pre cît şi de faptul că delegaţiile tuturor delegaţiilor partici U.S.A., Sayed Zaki, membru
salutul cald, tovărăşesc al Comitetului Central al parti şedintelui partidului, tova au depus un număr mare de Atlas
Nicolae Ceauşescu, îmbrăţi- dului, redactor-şef al cotidia răşul Mustafa Al-Barzani, sa propuneri, în diferite subco pante au început să se ara al C.C. al U.S.A., prim-secre
şîndu-1, tovarăşul Aziz Mo Partidului Comunist Român, nului de limba arabă „Al- lutul său cordial, al între misii, care trebuie analizate te. Au fost înregistrate ca tar al Organizaţiei U.S.A. din
hamed a transmis secretaru al sau personal, al întregu Taakhi". gului popor român. minuţios în vederea reţinerii elemente de convergenţă, oraşul Cairo, şi alte persoane
lui general al Partidului Co lui popor român, exprimînd La primire a participat to In cadrul convorbirii s-a acelor elemente care întru sau se află într-o fază foarte oficiale. \ Parc naţional
munist Român, în numele dorinţa dezvoltării, în conti varăşul Cornel Burtică, mem exprimat satisfacţia . pentru nesc consensul şi care urmea avansată, primele formulări In cadrul convorbirilor, ca
Comitetului Central al Parti bru supleant al Comitetului relaţiile bune dintre Partidul ză să fie incluse în documem în subcomisiile pentru infor re s-au desfăşurat într-o at j In zona centrală a A-
nuare, a relaţiilor de priete
dului Comunist Irakian, al nie dintre cele două partide, Executiv, secretar al C.C. Comunist Român şi Partidul tele finale. maţie. cultură, contacte u- mosferă caldă, prietenească, ; mazoniei braziliene, în re-
Biroului Politic, al tuturor al P.C.R. Democratic al Kurdistanului, Lucrările celor patru or mane şi educaţie. au avut loc o informare re- j giunea Itaituba a fost a-
comuniştilor irakieni un căl în folosul popoarelor român Secretarul general al Parti dorinţa de a le dezvolta, în gane ale Comisiei a IlI-a, Această cooperare este con \ menajat un parc naţional,
duros mesaj de salut. El a şi irakian. dului Democratic al Kurdista- cadrul colaborării multilate însărcinată să pregătească cepută de ţara noastră ca un \ extins pe o suprafaţă de
relevat că Partidul Comunist Secretarul general al Parti nului a transmis tovarăşului rale româno-irakiene, pentru propunerile în vederea dez sistem de angajamente pe l\u început lucrările \ circa un milion de hectare
Irakian se bucură de pre dului Comunist Român a a- Nicolae Ceauşescu un salut întărirea şi adîncirea priete voltării cooperării europene plan european, care să repre l şi considerat de specialişti
celor
popoarele
niei
dintre
zenţa în Irak a conducătoru preciat rezultatele obţinute călduros din partea condu două ţări. în domeniile educaţiei, cul zinte voinţa politică a sta ; ca fiind cel mai mare de
\ acest gen din Brazilia şi
lui partidului şi statului cerii partidului, a preşedin turii, informaţiei şi contac telor participante de a dez Consiliului 0111.
de Partidul Comunist Iraki Intîlnirea s-a desfăşurat volta relaţiile de prietenie şi : unul dintre cele mai mari
român, fiind pe deplin con telui său, Mustafa Al-Barzani. într-o atmosferă prietenească. telor umane sînt în mod
an în creşterea rîndurilor de încredere între ele, de a \ din lume.
vins că vizita oficială pe ca special marcate de această
sale, a prestigiului şi influ lărgi mereu terenul, insu pentru Namibia \ Potrivit afirmaţiei lui
re o întreprinde deschide noi enţei în rîndul maselor, a- Întîlniri de lucru atmosferă. In organele de lu ficient explorat, al schimbu \ Mauro Cavalcanti, minis-
perspective dezvoltării rela cru ale Comisiei a IlI-a au rilor de valori umane şi ar NAŢIUNILE UNITE 20 — \ trul brazilian al agricultu-
dresînd urarea de noi succe fost depuse 69 de propuneri, ; rit, această imensă rezer-
ţiilor, adâncirii prieteniei în cursul dimineţii de probleme privind colabora aproape două treimi din do tistice al cooperării în con Corespondentul Agerpres C.
se în lupta pentru propăşi-' miercuri, tovarăşul Cornel rea în domeniul presei . şi \ vaţie forestieră, care va fi
dintre cele două ţări şi po cumentele depuse pînă acum diţii- de egalitate, respect şi Alexandroaie, transmite: La
rea poporului irakian. Burtică, membru supleant al televiziunii. înţelegere reciprocă. sediul Naţiunilor Unite din \ mărginită în unele zone de
poare. Primul secretar al A fost exprimată dorinţa Comitetului Executiv, secre Tovarăşul Ion Păţan, vice la Conferinţă. Promovînd linia politicii New York au început lucră \ Transamazonian, cuprinde
C.C. al P.C. Irakian a salu tar al C.C. al P.C.R., s-a în preşedinte al Consiliului de Evidenţierea acelor propu rile Consiliului O.N.U. pentru \ şi o serie de puncte turis-
comună de a dezvolta rela neri care sînt menite să du externe a ţării noastre, care
tat şi apreciat pozitiv acti tâlnit cu Aii Ghanan, mem Miniştri, ministrul comerţu întruneşte tot mai mult o Namibia — organism din \ tice, îndeosebi de-a lungul
ţiile dintre cele două parti bru al conducerii naţionale lui exterior, a purtat con că efectiv la îmbogăţirea spi \ fluviului Tapajoz, unul din
vitatea Partidului Comunist înaltă apreciere internaţiona care face parte şi România.
de, de a lărgi şi intensifica a Partidului Socialist Arab vorbiri cu Taher Al Jadraoud, rituală a generaţiilor, la o lă, delegaţia română acţio Preşedinte al Consiliului a \ cei mai mari afluenţi ai
Român, a Republicii Socia schimburile de păreri şi ex BAAS. Cu acest prilej, au ministrul industriei, şi Izzat mai bună cunoaştere recipro fost ales reprezentantul Gu- : Amazonului.
liste România, a tovarăşului perienţă, întărind solidarita fost discutate probleme ale Al Douri, ministrul agricul că, la un respect deplin în nează pentru punerea în a- yanei. Reprezentantul Româ
plicare a acelor măsuri care
Nicolae Ceauşescu pentru re tea militantă în lupta împo dezvoltării relaţiilor dintre turii şi reformei agrare, în tre oameni şi popoare, la reprezintă o garanţie nu nu niei, Petre Vlăsceanu, a - fost Mini-automobil
e-
cele două partide, şi s-a fă
glementarea situaţiei din O- triva imperialismului, colo cut un schimb de informaţii legătură cu colaborarea două dezvoltarea cooperării, cultu mai a sporirii volumului co ales preşedinte al Comitetu
rale în toate domeniile prin
cele
conomică
dintre
rienitul Mijlociu, subliniind nialismului, neocolonialis- cu privire la activitatea ţări şi extinderea acestuiia. folosirea unui evantai larg operării europene, ci, mai a- lui permanent pentru pro Societatea „E VI", din
blemele economice şi juridi
Detroit,
că actuala sa vizită în une mului, pentru întărirea uni Partidului Comunist Român George M'acovescu, mi de metode şi mijloace re les, a calităţii acestei coo ce al Consiliului. In noul zarea unui a anunţat reali
mini-automo-
le ţări arabe constituie un tăţii şi coeziunii mişcării co şi a Partidului Socialist A- nistrul afacerilor externe, prezintă cîteva dintre prin perări. Birou al Consiliului au fost bil cu trei roţi, dotat cu
mi
aport de seamă la cauza pă muniste şi muncitoreşti in rab BAAS. De asemenea, to şi Hisham Al-Asha\vd, afaceri aleşi reprezentanţii Româ motor electric, dispunînd
nistru
varăşul Cornel Burtică a a-
al
ad-interim
cii în această parte a lumii. ternaţionale, a forţelor pro vut convorbiri cu dr. Izzat lor externe, au abordat, în niei, Guyanei, Indiei şi Zam- de o autonomie de 70 km
Mulţumind pentru apreci gresiste de pretutindeni. Mustafa, ministru ad-interim cadrul întilnirii lor de lucru, biei. şi capabil să dezvolte o vi
In prima sa şedinţă, Con
teză maximă de 40 km pe
erile la adresa sa, a parti Intîlnirea s-a desfăşurat în- la Ministerul Informaţiilor, probleme ale relaţiilor din New York siliul a luat în dezbatere si oră.
al
dului şi poporului român, tr-o atmosferă caldă, tovără membru Naţional conducerii Fron tre cele două ţări, făcând un tuaţia creată în Namibia — Motorul autovehiculului
tului
a-
Progresist,
unor
tur
orizont
asupra
de
sub
tovarăşul Nicolae Ceauşescu şească. bordindu-se, ou acest prilej, profbleme internaţionale. teritoriu a aflat Republicii ocupaţie este acţionat de două ba
ilegală
Sud-
Seară dedicată literaturii Africane — în urma arestărilor terii de cîte 12 volţi fie
care, ce pot fi reîncărcate
în masă, operate de forţele în 7 ore, prin simpla lor
Ilustrare vie, emoţionantă, a sentimentelor cu care este româneşti contemporane poliţieneşti sud-<africane, în racordare la reţeaua elec
special
rîndurile
în
patrioţi
trică
Avînd
locuinţei.
a
t lor namibieni şi ai militanţi caroseria din plastic, mini-
lor SWAPO.
două lo
automobilul are
NEW YORK 20 (Agerpres)
înconjurat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Bagdad — Corespondenţă de la ,C. ferenţiat despre „Direcţiile reprezentantul român a sub curi şi cîntăreşte numai
ternaţional
dedicat
scrisu
Luînd cuvîntul la dezbateri,
lui şi scriitorilor" — a con
180 kg. Producţia s-a de
Alexandroaie:
biblioteca
La
română din New York a principale ale literaturii ro liniat necesitatea adoptării serie va începe în toamna
de către O.N.U. a unor mă
acestui an. preţul de des
Cea de-a doua zi a pre mai importante colecţii de Este o manifestare impre Stăruie încă ecoul aplau fost organizată o seară de mâne contemporane". suri ferme în sprijinul lup facere urmînd a fi de aproxi
zenţei preşedintelui Nicolae antichităţi ce redau nivelul sionantă, de neuitat. zelor şi ovaţiilor, cînd corte dicată literaturii româneşti Au participat profesori şi tei de eliberare naţională a
Ceauşescu în Irak a prileju înalt de îndemînare şi crea De, la balcoanele clădiri giul oficial de maşini se contemporane. Scriitorul Pe studenţi de la universităţile Namibiei, de condamnare mativ 1 200 de dolari.
it, în cursul dimineţii, un ţie al celor care le-au făurit. lor, de la ferestrele institu îndreaptă spre sudul oraşu tru Popescu — aflat la V- newyorkeze, scriitori şi cri hotărîtă a represiunilor în
contact direct, nemijlocit cu Aici se află expus şi ce ţiilor şi ale locuinţelor,, ce lui,. de-a lungul fluviului Ti niversitatea statului Iowa, tici de artă, un numeros masă, arestărilor, proceselor Vocea Giocondei
tot ceea ce reprezintă capi lebrul Cod Hamurabi. tăţenii îşi unesc glasurile cu gru, străbătând bulevardele în cadrul „Programului in public. şi întemniţării luptătorilor reprodusă?
tala sa, (Bagdadul, ca oraş In sălile muzeului, pre cele ale mulţimii aflate în Zardfa şi Abahanifa care, pentru libertate.
păstrător a l vestigiilor unei şedintelui român îi dau ex stradă. Din loc în loc, oa prin îmbinarea stilurilor ar
străvechi culturi şi civiliza plicaţii cîţiva specialişti, în menii se urcă pe balustrada hitectonice, oferă o imagine Un grup de ingineri ja
ţii, oraş în plină dezvolta-, tre cârd Abdul Ilah Al Ha- de metal de la marginea concludentă între trecut şî ponezi au anunţat că vor
re pe coordonatele vieţii rak, directorul muzeului. La trotuarului, scandând : „Tră prezent, trăsătură de unire CARACAS. - La Galeria telor industrializate, Italia es putea „reproduce" vocea
moderne, puternic propulsa încheierea vizitei, preşedinte iască Ceauşescu, trăiască reprezentând dezvoltarea ur „Otra Banda" de la Univer te ţara cu cel mai mare defi cii economice şi sociale i se Giocondei pentru publicul
va acorda prioritate absolută
te de elanul unei populaţii le Nicolae Ceauşescu scrie în România", „Bagdadul te sa banistică şi edilitară. sitatea Anzilor din Merida, cit bugetar. De asemenea, a şi exclusivă. care va veni să admire ce
receptive la idealurile nobile Cartea de onoare : „Apreci lută, frate şi tovarăş pre important centru cultural al arătat el, în Italia s-a înre lebrul tablou al lui Leo-
Bagdad,
oraşului
Numele
ale progresului social. ez preocupările şi rezultatele şedinte". fondat în anul 762 de califul Venezuelei, a fost inaugura gistrat anul trecut cel mai GENEVA. - Faruk Berkol, co nardo da Vinci, ce ur
De la reşedinţa rezervată specialiştilor şi istoricilor, La un moment dat, se des Abbasiz Al-Mansur, evocă tă o expoziţie de gravură înalt nivel al creşterii preţu ordonatorul programului O.N.U. mează să fie expus la To
kio, între 15 şi 28 februa
şefului statului român, co care asigură păstrarea şi pu prinde din mulţime un tâ atmosfera povestirilor din contemporană românească. La rilor şi există pericolul ca a- de ajutor pentru victimele ca rie. Este vorba — au ţi- j
loana maşinilor oficiale tre nerea în valoare a unor mo năr care, trecînd de linia o- cele „1001 de nopţi" arabe Asociaţia funcţionarilor din ceastâ situaţie să se reedite tastrofelor naturale, a arătat nut ei să sublinieze — de -
ce peste unul din cele şase numente şi piese rămase de fioialităţilor, se apropie de ale Şeherezadei. Trecut prin acelaşi oraş a fost deschisă ze şi în acest an. într-o declaraţie făcută la Ge vocea „autentică" a cele
poduri ce> unesc cele două la civilizaţiile ce s-au suc tovarăşul Ceauşescu şi îl îm numeroase calamităţi, el s-a o expoziţie de fotografii inti neva, că situaţia din Etiopia brului model al artistului
maluri ale fluviului Tigru, cedat pe pămîntul Irakului brăţişează. tulată „Personalităţi ale şti VIENA. - Cancelarul Austri rămîne gravă, iar urmările renascentist, „sintetizată"
poposind la Muzeul irakian, de azi. Am văzut magazine golin- refăcut, cînd de o parte, cînd inţei şi culturii româneşti". ei, Bruno Kreisky, l-a primit secetei, în ciuda contribuţii de un ordinator, care a ţi
de alta a Tigrului, devenind
unul din aşezâmintele de cul Le doresc ca cercetările du-se în cîteva clipe, cum astăzi o adevărată metropo pe Wlodzimierz Lejczak, mi- lor substanţiale furnizate de nut. cont de forma buzelor,
tură ce adăpostesc cele mai lor să fie încununate de noi părători şi vânzători venind lă a „pământurilor dintre a- SAN JOSE. - Tribunalul comunitatea internaţională, a nasului, a obrajilor şi a
valoroase vestigii ale istori succese". împreună să-l salute pe şe pe" (Mesopotamia). Locul Suprem^ Electoral din Costa continuă să se facă simţită capului, toate aceste date
ei popoarelor ce au locuit, La ieşirea din muzeu, to ful statului român. Tovară străzilor înguste, specifice o- Rica a confirmat oficial nu Cadran în multe localităţi. Sînt ne fiind transformate în frec
de-a lungul secolelor, în re varăşul Nicolae Ceauşescu şul Ceauşescu răspunde cu raşelor medievale ale Orien mirea lui Daniel Oduber cesare, în special, alimente venţe şi integrate în cir
giunea situată între Tigru este întâmpinat de aceiaşi căldură şi prietenie mani tului arab, este luat tot mai Quiros în funcţia de pre bogate în proteine, noi can cuite electronice. Mona
şi Eufrat. tineri şi aceleaşi tinere, de festărilor spontane ale cetă şedinte ales al ţării, pe o nistrul polonez al industriei tităţi de cereale, precum şi Lisa va vorbi admiratori
numeroşi cetăţeni ai oraşu mult, şi mai ales după re perioadă de patru ani. grele, aflat în vizită la Vie- camioane şi silozuri pentru
La intrare în muzeu, un lui care ovaţionează înde ţenilor, cu gestul atât de a- voluţia de la 14 iulie 1958, lor ei niponi timp de 18
a
grup de tineri şi tinere fac lung. propiat nouă, pe care îl ştim care a înlăturat monarhia, Şeful de stat costarican, re na. Au fost discutate aspecte transportul şi conservarea ce secunde, dar, în italiană,
o entuziastă primire şefului Bulevardul Harun Al Ra- din atîtea şi atîtea întîlniri de o structură edilitară şi ar prezentant al Partidului Eli legate de colaborarea pe realelor. pronunţînd cu o voce dulce
statului român, manifestân- şid este un adevărat centru cu oamenii de acasă. hitectonică în care se îmbi berării Naţionale, de guver- plan economic dintre cele şi scăzută: „M-am născut,
du-şi bucuria faţă de prezen vital al capitalei, de-a lun Ajuns în faţa atelierului' nă într-o manieră caracteris nămint, îşi va prelua funcţia două ţâri. VIENA. - Juriul premiilor la Florenţa şi aveam 26
ta sa în capitala Irakului. gul său, pe distanţă de a- unui meşteşugar, tovarăşul tică atmosfera de odinioară la 8 mai, dată la care expiră internaţionale Gottfried von de ani cînd mi s-a făcut
Pe o pîinză desfăşurată sînt proape doi kilometri, aflîn- Ceauşescu se opreşte, intră cu cea de astăzi. actualul mandat al preşedin NICOSIA. - La Nicosia au Herder — decernate unor per portretul."
scrise cuvintele : „Unitate, du-se principalele instituţii, în mica încăpere şi, cerce- telui în exerciţiu, Jose Figue- fost reluate, marţi, după o sonalităţi din ţările Europei
prietenie, socialism". tînd operele acestuia , cum Tabloul acesta continuă pî- res Ferrer. întrerupere de trei sâptâmîni, de est şi sud-est, care au
1
numeroase magazine, pre nă către extremitatea sudi convorbirile intercomunitare ci contribuit in mod strălucit la Cutremur în
In acest muzeu se află cum şi atelierele vestiţilor pără o stampă prezentând că a oraşului, unde se pro ROMA. - Camera Deputa priote, al căror scop este de promovarea moştenirii cultu
peste 50 000 de exponate de meşteşugari, creatori ai unor Bagdadul vechi. L ieşire es filează celebrul mausoleu şi ţilor a Italiei a adoptat marţi terminarea statutului locuitori Filipine
a
rale europene în sensul în
o inestimabilă valoare, înfă obiecte de o mare frumu te înconjurat de oameni ca templu sacru, Al-Kadhame- seara, în forma definitivă, pro lor insulei. ţelegerii paşnice între popoa
ţişând cea mai îndepărtată seţe. re îi strâng mâna, îl conduc iectul de buget al ţârii pe a- Două persoane şi-au pier
perioadă a istoriei, culturii şi La ceasurile amiezii, forfo cu un alai sărbătoresc. yah, pe arterele principale nul 1974. Noul buget ita OUAGADOUGOU. - După r e - a anunţat numele lau dut viaţa şi alte 158 au
reaţilor înaltei distincţii pe a-
civilizaţiei arabo-islamice. In ta mulţimii atinge cota ma Este ilustrarea vie, emoţio Jumhurya, pe care, în Piaţa lian prevede un deficit record, preluarea puterii de către ar nul 1974. Printre personalităţi fost rănite în urma cutre
şase săli- spaţioase ale mo ximă. Coloana de maşini se nantă, a cuvintelor rostite cu Libertăţii, se înalţă un im estimat la 9 200 miliarde lire. mată, la 8 februarie, genera le cărora li s-a conferit pre murului înregistrat marţi
dernei clădiri a muzeului sînt opreşte la începutul bulevar o zi înainte de tovarăşul punător Monument al elibe Proiectul a fost prezentat lul Sangoule Lamizana, şeful miul Herder în acest an se în Filipine — s-a anunţat la
păstrate mărturii materiale dului şi. spre surprinderea Ceauşescu, cînd i s-a înmî- rării,realizat de celebrul ar deputaţilor de ministrul tre statului Volta Superioară, a află şi compozitorul şi muzico Manila. Epicentrul seismu
ale culturilor preistorică, su şefului protocolului irakian, nat cheia de aur a oraşului: tist şi sculptor irakian Joad zoreriei, Ugo La Malfa, care rostit primul său discurs pu logul român Zeno Vancea. lui a fost focalizat în pro
meriană. babiloniană, asiria- tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Sper că această cheie se va Se'lim. s-a referit, totodată, la o se blic. Reafirmînd hotârîrea au Ceremonia premierii urmea vincia Guezon. In oraşul
nă, hatran şi islamică. Cele coboară din maşină, pornind asemui cu cheia din poves După vizitarea acestui o- rie de aspecte ale situaţiei torităţilor de a lua toate mă ză să aibă loc, potrivit tradi Calauag, din zona epicen
bra harpă de aur sumeria pe jos, printre cetăţeni. Cî- te şi ne va ajuta să deschi raş situat în inima Orien economice şi monetare a Ita surile pentru redresarea situ ţiei, in aula Academiei austri trului, pagubele materiale
nă, un cap de rege akkadi- teva momente numai şi ves dem orice uşă — sigur, mă tului Mijlociu, cortegiul ofi liei. Intre altele, La Malfa a aţiei economice şi sociale a ece de ştiinţe, la începutul se ridică la aproximativ
an, numeroasele sculpturi şi tea se răspîndeşte ca iuţeala gândesc la uşa prieteniei şi cial se îndreaptă spre re recunoscut că, în rîndul sta ţării, el a subliniat că politi lunii mai. 2 milioane de pesos
celelalte exponate fac din fulgerului. Aplauzele, orale frăţiei dintre popoarele noas şedinţa rezervată şefului sta (1 425 000 franci francezi).
acest muzeu una dintre cele le şi ovaţiile se amplifică. tre". tului român.
lar") ; BRAD : Ala din şi fară; 11,20 Meridiane melo dustriei în câmpia Buma- ■ de muzică populară la ce 18.00 Teleglob : China în muzical-distractiv rea trului Mare din Na-
rerea ascultătorilor;
19,30
haine de lucru;
Cinema lampa fermecată („Steaua dii; 12,00 Buletin de ştiri; zului. Reportaj de Nicolae De joi pînă joi — caleidos 18.20 Universitatea Tv ; lizat de Televiziunea poli ;
12,05
cu
roşie") ; GURABARZA: Ma
întîlnire
melodia
Dobriţoiu; 20,40 Muzică pe
italiană în sala Tea
rfa Stuart („Minerul"); populară şi interpretul pre adresa dumneavoastră; 21,00 cop sonor. Din cuprins: 22,15 24 de ore.
ILIA: Aventura lui Posei- ferat; 12,30 Ştiinţa la zi; Buletin de ştiri; 21,30 Con caleidoscop ştiinţific — 18,55 Film serial pentru co
DEVA : Cidul, seriile I- don („Lumina"). 12,35 Formaţii participante semnări de Teodor Roman, O.Z.N.-ul, o necunoscută la pii „George". Episo
II („Patria"); Pămîntul pă la concursul coral interju- secretar al Comitetului ju puterea n. Aduceri aminte: dul „Noul prieten al
rinţilor noştri („Arta") ţ deţean „Cîntare patriei"; deţean de partid — Teleor Aniversarea lui Constantin lui George" (reluare); Pronoexpres
SIMERIA: Autostop („Mu 13.00 Radiojurnal; 13,15 Brâncuşi şi comemorarea 19.20 1001 de seri. „Iepura
reşul"); HUNEDOARA: Mi Concert de prînz; 14,00 Bu man; 22,00 Radiojurnal; j lui Michelangelo ; Reporta şul Bunny Bugs" ; Rezultatele concursului din 20 februarie 1974.
siunea secretă a maiorului letin de ştiri; 14,05 Varietăţi 22,30 Bijuterii muzicale. Se- jul „Casa cu sute de fete" Extr. I: 19, 40, 26, 35, 2, 44.
Cook („Siderurgistul"); Fer lecţiuni din opera „Tra- realizat la Lugoj, de Mir- 19,30 Telejurnal; Fond de premii: 553 508 lei.
ma din Arizona, seriile I- Bucureşti muzicale; 14,40 Melodii viata" de Verdi; 23,00—5,00 cea Muntean. O întrebare, 20.00 Seară pentru tineret; Extr. a Il-a: 29. 3, 15, 21, 27.
II („Arta"); CĂLAN : Val- populare cu Ileana Grecu- Estrada nocturnă. un răspuns. Să învăţăm un' cân Fond de premii: 542 510 lei.
ter apără Sarajevo, seriile I- PROGRAMUL I: 5,00 lescu şi Gică Cristea; 15,00 tec. Cîntec tineresc de
II (..11 Iunie"); GHELAR: Buletin de ştiri; 5,05 Dru Buletin de ştiri; 15,05 Me- muncă ;
Tată ' de duminică („Mine ridian-club; 16,00 Radiojur Timişoara Televiziune 20.07 De joi pînă joi ;
rul") ; PETROŞANI : Joe meţie folclorică muzicală; nal. Buletin meteorologic; 20,12 Anii dăruiţi muncii.
Kidd („7 Noiembrie"); An 5,40 Jurnal agrar; 6,00 Ra- 16.15 Cîntecele noastre: Cin- Inginerul Cheorghe MICA PUBLICITATE
tonia şi Cleopatra, seriile dioprogramul dimineţii; 8,00 tec de leagăn de Timotei 18,00 Actualitatea radio; 16,00-17,00 Teleşcoală. Glăman ;
I-II („Republica"); LU- Sumarul presei; 8,08 La Popovici, versuri populare; 18,10 Tangouri celebre; 20,27 Teletop; vina „Skoda S 100“. Vizibil Vînd apartament 4 camere.
PENI : Veronica se întoar microfon, melodia preferată; 16,25 Clasicii, contemporanii 18,30 Emisiune literară. Cu • Ştiinţe sociale (con duminică, 24 februarie, parcare Deva, Micro 15. bloc B, ap.
ce („Cultural") ; LONEA : 9,00 Buletin de ştiri; 9,05 noştri. Eminescu; 16,45 prinde : „Arpegii la dimi sultaţii). Creşterea 21.08 Este tineretul capul „Sarmis“ Deva, orele 10,00— 44.
13,00. Informaţii Simerla inter
Morgiana („Minerul"); A- Avanpremieră Radio-TV; Discul zilei — Gică Pe- neţile patriei" — poem în bunăstării materia de afiş al căminului 26.
urgent
apartament
2
Vind
NINOASA : Copernik, serii 9,20 Orchestra de muzică trescu; 17,00 Buletin de proză de Endre Ka-roly. So le şi spirituale a cultural ? Raid în ju camere, Deva, Micro 15, bloc
Vînd Moskvici 407. Vizibil De
le I-II („Muncitoresc"); PE- populară „Ţarina" din Alba ştiri; 17,05 Radiopublicitate; , întregului popor. deţele Ilfov şi Pra va, parcare „Sarmis“, dumini 7 C, sc. 3, ap. 2. Informaţii du-
TRILA : Infailibilul Raffles Iulia; 9,40 Voci nemuri 17.15 Tribuna radio. Munca nete de Lazăr Iovănescu ; e Album istoric. Pin- hova ; că, 24 februarie,, orele 9—12. pă-amiaza.
(„Muncitoresc"); VULCAN: toare ale operetei — Luis — fundament al personali 18,40 Partidul m-i-e mîn- tea Viteazul. 21,25 Cum te cheamă tine
Vînd
mobilă
Vînd maşină tricotat 4-7/90.
pentru
aparta
Ultimele şase minute („Mun Mariano; 10,00 Buletin de tăţii. Prezintă Stelian Stoi dria — program de cînte • Fizică. Oscilaţii şi re ? Portretul unui tî- ment 2 camere. Deva, Gojdu, Orăştie, str. Popa Şapcă ’K —
citoresc") : URICANI : O zi ştiri; 10,05 Curier economic; ca; 17,25 Din creaţia com ce ; 19,00 Emisiunea pen unde elastice (ciclu năr a cărui prezenţă B6 prim, ap. 5. Chimire).
mai lungă decît un an („7 10;10 Tineri autori de mu pozitorului Georg Friedrich tru sate. Va cuprinde o de consultaţii în de spirit a dus la sal
Noiembrie"); ORĂŞTIE: Po zică uşoară: Marius Dumi- Hăndel; 18,00 Orele serii; cronică a lucrărilor agrico sprijinul candidaţi varea unei vieţi ; Vînd apartament, Deva, Goj- Vînd casă două corpuri. Si-
liţistul („Patria"): Perechi- 20.00 Concert de muzică le de sezon şi o discuţie cu lor la concursul de du, bloc E14 b, sc. I, ap. 15. meria, Mihai Viteazul 28.
trescu, Marcel Dragomir şi primarul comunei Bided de admitere în învăţă- 21,33 Şcoala caracterelor sau
1' („Flacăra") : GEOAGIU- populară cu Maria Butaciu, Vînd apartament 2 camere, Cedez apartament 2 camere,
Gelu Mihăilă; 10,30 Fişier spre lucrările de desecări, mîntul superior); valenţele educative confort sporit. Deva, Mineru
BĂI : Legenda negrului editorial; 10,40 Cîntece ale Dan Moisescu şi Constantin efectuate în vatra comu 17,30 Telex ; ale sportului ; lui, bloc P 3, ap. 1. Informaţii parter, doresc apartament 3
Charley ; HAŢEG : Ordo popoarelor; 11,00 Buletin de Sofian; 20,30 Itinerar la nei ; 19,10 Dragi mi-s cîn- 17,32 Curs de limba ger 21,45 Publicitate ; după-masă. camere. Deva, telefon 16814.
nanţa Selmenko („Popu ştiri; 11,05 Ritmuri de fan harta ţării. Catarge ale in tecul şi jocul — program mană. Lecţia 81 ; 21,50 Senza ' Rete. Spectacol
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. J5. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.