Page 73 - Drumul_socialismului_1974_02

NCHEIEREA VIZITEI OFICIALE DE PRIETENIE
Proletari din toate fările, unffi-vă !

IN IRAK A TOVARĂŞULUI NICOLAE

Sosirea în Capitală

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, te, la cauza păcii şi colabo­ tar al C.C. al P.C.R.. Ion Pă-
secretar general al Partidu­ rării între popoare. ţan, vicepreşedinte al Consi­
lui Comunist Român, pre­ In vizitele oficiale de prie­ liului de Miniştri, ministrul
şedintele Consiliului de Stat tenie efectuate în cele comerţului exterior. George
al Republicii Socialiste Româ­ patru ţări arabe, şeful Macovescu, ministrul aface­
nia, s-a înapoiat, joi după- statului român a fost în­ rilor externe, do consilieri şi
amiază. în Capitală, după vi­ soţit de tovarăşii Cornel experţi.
zita fructuoasă întreprinsă Burtică, membru supleant al
în Libia. Liban, Siria şi I- Comitetului Executiv, secre­ (Continuare in pag. o 4-a)
rak — eveniment politic de
majoră importanţă pentru
Anul XXVI Nr. 5 945 VINERI 22 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI dezvoltarea relaţiilor de prie­ In pagina a IV-a
tenie şi solidaritate cu a-
ceste ţări şi care a adus o • Plecarea din Bagdad
contribuţie de seamă la pro­
• Comunicat cu privire la vizita tovarăşului Nicolae
movarea cursului nou în via­ Ceauşescu în Republica Irak
ţa internaţională spre destin­
IN VALEA JIULUI Angajare unanimă a colectiv dere şi înţelegere între sta­

PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI MESAJUL

preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii

Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat

Mina Vulcan. Cu un
plus de 11 Q00 tone de Conferinţei ţărilor islamice de la Lahore—Pakistan
cărbune de la începutul
anului, se menţine în
fruntea unităţilor minie­ Am deosebita plăcere de a transmite sa­ sursă permanentă de încordare, pentru a-
re din Valea Jiului. In lutul meu cordial şefilor de state şi guver­ firmarea dreptului fiecărui popor de a
fotografie : o parte din ne. celorlalţi reprezentanţi la Conferinţa dispune liber de resursele naţionale, pen­
brigada lui Constantin Ni- ţărilor islamice şi de a ura totodată succes tru crearea unor raporturi de egalitate şi
ţă, de la sectorul VIII in­ deplin lucrărilor acestei importante reuniuni. echitate între state, care să asigure îna­
vestiţii. Pe ianuarie, sec­ Conferinţa dumneavoastră sc desfăşoară intarea tuturor popoarelor pe calea pro­
torul VIII şi-a depăşit in condiţiile în care pe plan internaţional gresului economic şi social.
planul cu 25 ml, iar pe au loc profunde transformări politice şi Bazîndu-se pe aceste principii şi plecînd
cele două decade ale lui sociale, se produc mutaţii de însemnătate de la dreptul legitim al ţărilor în curs de
februarie are un plus de istorică, se afirmă forţe noi. iar probleme­ dezvoltare de a avea acces la cuceririle
8 ml, în întregime apar- le care se ivesc reclamă abordări şi rezol­ progresului ştiinţific şi ale tehnologiei mo­
ţinind brigăzii conduse de vări pe o bază nouă, pornind de la prin­ derne, România apreciază că problemele
Constantin Xiţă. cipiul deplinei egalităţi în drepturi a tiilu- energiei, ale materiilor prime, ale produ­
ror popoarelor şi statelor. Cursul eveni­ selor industriale şi agricole trebuie să fie
Foto : VIRGIL ONOIU discutate şi să-şi găsească soluţii în ca­
mentelor internaţionale confirmă creşterea
în amploare şi intensitate a luptei popoa­ drul O.N.U., pe baza justiţiei şi împotri­
relor împotriva vechii politici de domina­ va exploatării.
ţie şi dictat, a imperialismului, colonialis­ Participînd activ la efortul comun pen­
mului şi neocolonialismului. pentru in­ tru aşezarea relaţiilor dintre state în Eu­
staurarea unor raporturi noi între state, ropa^ pe principii noi, ţara mea consideră
bazate pe principiile egalităţii în drepturi eă înfăptuirea ' unui sistem de securitate
şi respectului reciproc, independenţei şi europeană trebuie să servească, în acelaşi
neamestecului
naţionale,
suveranităţii interne, nefolosirii forţei sau in timp, cauza înţelegerii şi colaborării în
întreaga lume.
treburile
a-
Măsura muncii politico- REALIZĂRILE EVOLUEAZĂ SUB meninţării a-şi forţa, dreptului fiecărui soarta. popoarelor reclamă o însănătoşire radicală
fundamentale
Apreciem
cu
interesele
po­
că
ale
hotărî
de
de-sine-stătător
por
De
profunzimea
Dimensiunea
trebuie
că
aceea,
considerăm
asigurate
care afectează şi destinele întregii problemelor a ansamblului situaţiei internaţionale. pro­
omeniri,
educative o dau faptele, AUSPICII FAVORABILE caracterul indivizibil în al evidenţă şi cu securităţii blemelor existente pe cale politică, încordare
rezolvarea
necesare
condiţiile
pentru
păcii
pentru
scot
putere
internaţionale
lichidarea
tuturor
focarelor
de
rolul pe care sînt chemate să-l joace toate
statele, indiferent de mărime. potenţial, şi conflict. In acest sens. sîntem de păre­
nivel de dezvoltare, sistem social sau con­ re că trebuie să acţionăm pentru regle­
roadele de fiecare zi CA RITM Si INTENSITATE vingeri filozofice sau religioase, a în contri­ mentarea statornicirea din Orientul drepte şi
situaţiei
Mijlociu,
lumea
păci
unei
pentru
vitală
importanţa
contemporană,
buţiei lor active în determinarea unor so­ durabile. Este necesar să se aplice rezolu­
luţii conforme cu interesele tuturor po­ ţiile Consiliului de Securitate, ceea ce pre­
Miercuri dimineaţa, cînd ..De s-ar face mai mpll" — probleme în adunările orga­ De la dispeceratul Centralei cărbunelui Petroşani am poarelor. îmi exprim speranţa că conferin­ supune retragerea trupelor israeliene din
minerii Văii Jiului au rapor­ adică mai mult decît ceea nizaţiilor de bază de la mina întreprins, ieri dimineaţă, un tur de orizont la toate mi­ ţa dumneavoastră, la care participă un teritoriile arabe ocupate în 1967 şi o re­
tat rodul strădaniei şi al e- ce se face în prezent — deşi noastră, bineînţeles prin nele pentru a constata : mare număr de state, va aborda probleme glementare justă a problemei poporului pa­
fortulud din zilele f acestei în prezent se constată creş­ prisma muncii de partid, contemporane pornind de la tendinţa de lestinian. căruia să i se acorde dreptul de
luni, o singură tonă de căr­ teri vizibile în munca poli­ s-au putut stabili măsuri o- • care este caracteristica activităţii productive din destindere internaţională, de pace şi cola­ a-şi hotărî propriul destin în conformitate
bune lipsea pentru a împlini tică desfăşurată de organele perative şi concrete, cu efi­ primele 5 decade ale anului ? borare între popoare “şi că va găsi soluţii, cn năzuinţele sale naţionale.
plusul de 7 000. Şase mii şi organizaţiile de partid, de cienţă — apreciază ing. Dan inclusiv în problema Orientului Apropiat, Astăzi, mai mult ca orieînd. este impe­
nouă sute nouăzeci şi nouă organizaţiile sindicale ’Şi ale Surulescu, director tehnic la • ce garanţii sînt pentru finalizarea acestei luni şi care să contribuie la afirmarea noului curs rios necesar ca toate statele să acţioneze
1
tone de cărbune extrase " în tineretului. Programul de a-primului -trimestru cu rezultate 'de valoare 7 al situaţiei 'internaţionale. pentru întărirea rolului şi eficienţei Orga­
afara sarcinilor de plan în măsuri pentru îmbunătăţirea E.M. Vulcan. Noi ara reuşit La dialogul organizat cu conducerile exploatărilor. România consideră că. în actualele con­ nizaţiei Naţiunilor Unite în soluţionarea
primele două decade ale lu­ muncii de partid la exploa­ să obţinem rezultate bune. interlocutori sînt : diţii, trebuie depuse noi eforturi de că­ problemelor cu care este confruntată ome­
nii. Creşterile, de la o zi la tările miniere din Valea Jiu­ să realizăm indicatorii pro­ Ing. Carol Schreter — directorul E.M. Uricani : tre ' toate statele. In acest sens, ea îşi ex­ nirea, în promovarea unui curs nou în re­
alta. sînt evidente — exeep- lui în vederea creşterii sim­ gramaţi la calitatea produc­ tinde relaţiile cu toate ţările socialiste, cu laţiile internaţionale. în edificarea unei
tînd o singură exploatare. ţului de răspundere, a for­ ţiei. Un lucru foarte bun. ..Ritmicitatea este bună pe fiecare zi şi decadă la ex­ statele care au păşit pe calea dezvoltării lumi mai drepte şi mai bune.
Sînt creşteri care amplifică mării unei atitudini înainta­ Dar. la calitatea reparaţiilor tracţie. In aceeaşi măsură şi la deschideri şi pregătiri. independente, cu toate ţările lumii, indi­ Urez ca actuala conferinţă de la Lahore
succesele din . prima lună a te faţă de muncă şi de sar­ şi reviziilor, mai apar punc­ Plusul de producţie este acum de 3 922 tone, iar l pro­ ferent de orînduirea lor social-politică. să reprezinte o contribuţie semnificativă
a
anului, care mobilizează co­ cinile încredinţate. pentru te care necesită intervenţii ductivitate mergem cu 100 de tone în plus. Notaţi că ia la întărirea luptei pentru pace. înţelegere
lectivele şi formaţiunile de sporirea exigenţei şi comba­ şi în cursul desfăşurării pro­ noi s-a pornit iniţiativa să se realizeze planurile lunare Fiind ea însăşi o ţară în curs de dezvol­ şi cooperare internaţională şi transmit tu­
lucru. Se simte, în întreaga tivităţii tuturor muncitorilor cesului de producţie. E locul cu cîte două zile mai devreme. 7 brigăzi se încadrează tare, România se pronunţă şi acţionează turor participanţilor cele mai sincere urări
Vale, cadenţa unei munci en­ mineri, pentru lichidarea ne­ spre care ne vom îndrepta deja în această iniţiativă şi sperăm într-o majorare a cu hotărîre pentru reducerea şi lichidarea de succes în realizarea acestor nobile sco­
tuziaste. Există zeci de bri­ ajunsurilor existente în co­ atenţia în viitoarele ' noastre formaţiilor cu avans de 2 zile ia plan. Bazaţi pe acest decalajelor economice care reprezintă o puri.
găzi, colective întregi în ca­ lectivele minelor — găseşte analize în organizaţiile de fapt. luna februarie o vom încheia cu cel puţin 2 000 tone
re — aşa cuin ne mărturisea aplicabilitate fiindcă se ac­ partid, care fac parte, de peşte plan. Martie la fel. Deci. pînă la sfîrşitul trimestru­ NICOLAE CEAUŞESCU
maistrul Nicolae ■ Trifan. de ţionează cu probitate comu­ fapt, tot din temele orienta­ lui, vom acumula vreo 5 000 tone cărbune peste plan".
la E.M. Dîlja — „mi-i om să nistă pentru materializarea tive — perfecţionarea profe­ Ioan Dumitraş — inginer-şef — E. M. Aninoasa : Preşedintele Consiliului de Stat
nu se zbată pentru lucru, lui. sională a muncitorilor. Noi Cu cele 3 800 tone depăşire la ora actuală şi cu ce vom al Republicii Socialiste România
pentru plan, pentru produc­ — Noi am venit în spriji­ am stabilit un program de mai da pînă la finele lui februarie. înregistrăm peste o
ţie". „Noul program ne-a nul comitetelor de partid de ridicare a calificării, de per­ zi avans l plan. Producţiile medii zilnice actuale sînt
a
dat o dragoste mai mare de 3a exploatări prin stabilirea fecţionare a cadrelor. care peste prevederile lui martie, aşa că nu mai avem pro­
lucru, de abataj, ne cheamă unor teme orientative care este. de fapt, şi unul dintre bleme. Pagina a ll-a
'VÂ<ii<X'
către mină. nu ne depărtea­ să fie dezbătute în adunările angajamentele cit care am cr r VVI /
Ing. Constantin Teodorescu — director tehnic — E.M.
ză de ea. Numai că nu toţi generale şi oare să răspundă chemat la întrecere exploa­ Lupeni : iN A N U L J U B I L I A R A A V
înţeleg că avem şi noi nişte realităţilor din colectivele tările miniere din ramura
obligaţii mai mari faţă de respective. Sînt teme — pre­ cărbunelui. Or. această che­ „De la începutul anului am acumulat 1 600 tone plus. DISCIPLINA MUNCII -
mină — e de părere iniţia­ cizează tovarăşul Loghin Po­ mare ne obligă. Lucrăm acum cu o productivitate pe exploatare mai
torul celor 4 „cîmpuri" de pa, secretar cu probleme or­ Comitetul de partid de la mare cu 225 kg pe post. şa că nici nu poate fi pusă la FACTOR DETERMINANT Petrila. învăţarea limbi­ 1 Brad, au loc în aceste zile
a
cărbune de la Aninoasa. bri­ ganizatorice la Comitetul E.M. Vulcan este, dealtfel, îndoială îndeplinirea planului pe februarie. Dealtfel, nici AL PRODUCŢIEI lor străine şi corespondenţa numeroase dezbateri privind
gadierul Petru Roman. Şi eu municipal de partid Petro­ şi autorul unui program pri­ în lunile care urmează, rntrucit producţia se realizează • Realitatea de jos în cu copii de peste hotare „Pionieria la a XXV-a ani­
cred că de s-ar face mai şani — privind întărirea dis­ vind perfecţionarea stilului sînt cîteva din acţiunile versare" şi „Realizările
mult pe linia înţelegerii de ciplinei în producţie, aprovi­ şi metodelor de muncă ale L. VISKI sus şi de sus în jos înscrise in programul „Clu­
către fiecare muncitor din zionarea locurilor de muncă, organizaţiilor de partid în • Pe talgerul risipei bului prieteniei", înfiinţat judeţului Hunedoara în cei
30 de ani de la eliberare".
abataj a sarcinilor de pro­ calitatea reparaţiilor, creşte­ __________ LUCIA LIC1U (Continuare in pag. a 3-a) • Lipseşte o sudură: la de curînd la Casa pionieri­ Dintre acestea, amintim re­
ducţie, rezultatele ar fi şi rea calificării personalului... lor din Petrila.
mai bune". - — Dezbătînd asemenea (Continuare in pag. a 3-a) cuplul om-maşinâ centele activităţi, pe aceste
• In contratimp ★ teme, ale detaşamentelor
Rapoltu Mare. „Dialogul clasei a IV-a D şi clasei
generaţiilor" s-a intitulat a Vll-a B.
întîlnirea pionierilor uni­ ★
COOPERATORI, CETĂŢENI! tăţii de Ia Şcoala generală Orăştie. La Orăştie, în
Rapoltu Mare cu tovarăşii sala festivă a Liceului
Ioan Hodor, Florian Silvă- „Aurel Vlaicu", pionierii
şan, Gheorghe Mcdrea şi claselor a Vll-a din oraş,
DE PE PĂŞUNI SI FINEŢE SE Ioan Cocan — membri ai în cadrul acţiunii „Azi pio­
primei generaţii de pionieri.
nier,
mîine
utecist".
s-au
★ Casa de cul­ întîlnit cu activişti ai orga­
nizaţiei
întîlnirea
U.T.C.
Petroşani.
ORIE NIIMA PRIN INGRIIIREA LOR tură a sindicatelor din Pe­ acţiuni întreprinse pentru
face parte dintr-o suită de
duminică
a
găzduit
troşani
faza municipală a concur­ pregătirea pionierilor în
sului coral „Copiii cîntă pa­ vederea intrării în organi­
! Cum se acţionează în co­ C.A.P. Suprafeţele prevăzute prevederile Legii nr. 81971. tria şi partidul". Dintre cele zaţia U. T. C.
muna Lăpugiu de Jos pen­ a fi curăţate de fiecare — „Pajiştile proprietatea coope­ 14 formaţii corale pionie­ +
tru punerea în valoare a în­ cîte 50 ha — sînt prea mici. rativelor agricole de produc­ reşti prezente la faza mu­ Sibişel. ..August fierbin­
tregului potenţial de produc­ Pentru cetăţeni nu s-au pre­ ţie şi cele proprietate de stat nicipală. cele mai bune te" s-a intitulat activitatea
ţie a păşunilor şi fîneţelor văzut deloc suprafeţe de cu­ date în folosinţă acestora s-au dovedit a fi corurile pionierilor de la Şcoala ge­
naturale ? Sursa principală răţat. Or, din aproape 3 000 fără termen — prevede art. şcolilor generale nr. 5 Pe­ nerală Sibişel, cu prilejul
de furaje pentru creşterea a- ha de păşune să cureţi nu­ 6 — se administrează de trila, nr. 1 Petroşani şi căreia au fost evocate prin­
nknalelor în C.A.P. şi în mai 200 ha şi să fertilizezi consiliile de conducere ale Liceului Vulcan (clasele cipalele momente ale actu­
gospodăriile populaţiei din o sută este extrem de puţin. cooperativelor respective, ca­ V-VIII), nr. 5 Petroşani, nr. lui insurecţiei naţionale
satele acestei comune o con- La C.A.P. din Teiu, unita­ re răspund de executarea tu­ 5 Petrila şi nr. 1 Petrila
iltuie pajiştile 'naturale. te care deţine 399 ha păşune turor lucrărilor de întreţi­ (clasele I—IV), nr. 1 Vulcan antifasciste armate din au­
Este firesc deci ca aici să se şi 204 ha fineţe — ne rela­ nere, îmbunătăţire şi folo­ şi nr. 6 Petrila (coruri de gust 1944, au fost trecute
manifeste cea mai mare grijă tau Iosif Semăn, preşedinte, sire raţională, cu mijloace cameră). în revistă principalele rea­
proprii.
din partea tuturor factorilor şi Mircea Jivan, inginer şef ★ lizări ale judeţului obţinute
Efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor este o luorare căreia cooperatorii
de răspundere — comitet — s-au fărdt lucrări de în­ Comitetele executive ale VWcele II acordă o grijă sporită, participînd în număr mare la curăţarea acestora. din Brad. In cadrul detaşa­ în cei 30 de ani de la eli­
comunal de partid, consiliu treţinere pe 75 ha fineţe şi mentelor Şcolii generale nr. berare.
popular şi conducere de s-a trecut şi la curăţirea pă­ (Continuare in pag. a 3-a)
C.A.P. — pentru întreţinerea şunii. Cooperatorii din Oha­
şi fertilizarea păşunilor şi ba — unde este singura pă­
fîneţelor, pentru sporirea şune tarlalizată pentru bo­
randamentului la hectar de vine şi se practică păşuna- SERI PENTRU frumoasă şl apreciată te­ miu pentru strădaniile şl zent ie găsesc In faza do
iarbă şi fin. Intenţiile Sînt tul raţional — sublinia Lu­ TINERI FRUNTAŞI mă : „Rolul femeii în rezultatele obţinute în analiză alte 30 de probe. 70 „BRĂŢĂRI DE AUR" cu prilejul „Lunii cărţii
la sate", localnicii s-au în­
politică
economică,
bune. Rezultatele practice cian Albu, inginerul şef al viaţa socială a României". muncă. Cu acelaşi prilej I.a Termocentrala Min­ tîlnit cu poeţii Traian Fi-
şl
au fost premiaţi alţi 70
A
T
nu reflectă insă nici pe de­ C.A.P., s-au făcut lucrări de Timp de * zile — ince- Reprezentantele spitalului de mineri, ajutori mineri i iri jujaL ULTIMELE PREGĂTIRI tia, încă 7(1 de muncitori limon şi Constantin Gh,
parte posibilităţile şi cerin­ întreţinere pe mai bine de plnd de Ieri — In întrea­ unificat — Ecaterina Ba­ şi muncitori de la sectoa­ şi-au însuşit „brăţara de Naidin din Deva, care an
ga Vale a Jiului se des­
citit din lucrările lor ce­
ţele actuale. 10 ha, iar la fineţe din 250 făşoară o interesantă ac­ ba, Aurelia Olteanu şl Li- rele de producţie şl au­ V • ALE JIULUI aur“. După o pregătire le mai recente. In conti­
dla Borăscu — au ocupat
xiliare
ale minei.
de 10 luni Ia locul de
Păşunile ocupă la noi în ha nu s-a curăţat încă nici ţiune organizată de Co­ primul loc, urmate de re­ muncă, ei au trecut cu nuare, oaspeţii au răspuns
comună — spunea C. Crişan. unul. Acţiunea de curăţire mitetul municipal al U.T.C. prezentantele cooperativei PESTE 600 PROBE Astăzi, divizionara A succes examenul profesio­ la întrebările participan­
Petroşani. In Lupeni, Uri­
ţilor referitoare la unele
„Drum nou“ şl ale fabri­
vicepreşedinte al consiliului a păşunilor şi fîneţelor se cani. Vulcan, Petrila, A- cii de Industrie locală. DE SEMINŢE A «3TT Jiul Petroşani pleacă la nal, obţinînd calificarea probleme de creaţie lite­
de electricieni şi lăcătuşi.
ninoasa
Petroşani
şi
au
popular comunal — o supra­ desfăşoară foarte anemic şi loc sari edueattv-distracti- ANALIZATE Oradea unde va partici­ O notă bună pentru das­ rară.
faţă de 2 926 ha, iar fîneţele în C.A.P. din Fîntoag. HoIt, ve pentru tinerii fruntaşi TROFEUL In laboratorul Inspec­ pa la un turneu — sîm- călii lor — ing. Cornel
bătă şi duminică —, ală­
naturale 2 645 ha. \ Am dea şi Lăsau, iar suprafeţele în prodneţie şi la învăţă­ „LAMPA MINERULUI" toratului judeţean pentru turi de formaţiile F.C. Bi­ Costina, ing. Tiberiu An- VREMEA
ţilă şi maistrul principal
mici.
sînt
prevăzut să curăţim 252 ha, realizate preşedinţi foarte ingineri tură. calitatea seminţelor şt ma­ hor şi Olimpia din loca­ Ion Jula care, după ore­
şi
Mulţi
In cadrul „Zilei briga­
litate şi V.S.S. Kosice (Ce­
să defrişăm 10 ha şi să fer­ O FRUMOASA TEMA dierului", organizată de terialului sădltor Deva au LA hoslovacia). partide cu le de muncă — ne infor­ Pentru 24 ore
fost analizate şl s-au c-
tilizăm 100 ha cu îngrăşă­ exprimau părerea greşită că DE CONCURS conducerea E.M. Vulcan, mis buletine pentru mai care echipa minerilor îşi mează corespondentul Mir­
cea Lepădatu — s-au o-
minte chimice. La fineţe nu din moment ce cooperativele la clubul din localitate, mult de 600 probe de se­ • • încheie meciurile tle veri­ cupat voluntar de pregă­ Vreme în uşoară răci
cu
schimbător
cerul
re,
minţe din stocurile
ce se
Casa de culturi din Hu­
s-a prevăzut nimic. A fost plătesc taxa de păşunat, în­ nedoara a găzduit un con­ minerilor şefi de briga­ vor insăminţa in această ficare precompetiţionale. tirea profesională a celor Vîntul va sufla slab. Tem
şi
treţinerea
Săptămîna
pre­
pă­
fertilizarea
viitoare,
dă Ioan Sima, Petru Ai-
lăsat totul la latitudinea curs gen „Cine ştie, ciş- Uncăi, Constantin Nicoles- primăvaTă. Probe s-au Aţ.Vt-VJ mergătoare reluării cam­ 70 de noi muncitori. peratura va fi cuprinsă
C.A.P. şi a cetăţenilor. In şunilor priveşte în mod ex­ tigă“, organizat de comi­ eu, N'icotae Stoian, Szabo primit din toate unităţile &3LTA pionatului, va fi rezervată între minus 2 grade ş
total s-au curăţat aproape 50 clusiv consiliul popular. tetul municipal al femei­ Balasz. Constantin Xiţă şi agricole pentru culturile exclusiv pregătirii com­ INTILNIRE CU POEZIA plus 2 grade, noaptea, ia
intre 3 grade şi 8 grade
plexe a primului meci o-
Ioan Bud U s-a înmînat
lor In colaborare cu co-
de orz, ovăz, sfeclă fura­
ha păşuni şi defrişat 10 ha. Pentru a clarifica această imtMiil municipal al trofeul „Lampa mineru­ jeră, mazăre, măzăriche, > ''-riUr flolal, de la 3 martie, la La căminul cultural din ziua. Dimineaţa, ceaţă lo
îngrăşăminte chimice nu problemă şi pentru alţii ca­ U.T.C. Concursul a avut o lui" şl clte 1000 lei pre­ legume şi altele. In pre- Km mmm* Craiova, cu liderul. llărţăgani (com. Băiţa), cală.
s-au aplicat încă pe nici un re poate gîndesc la fel, ţi­ J
hectar. In comună sînt cinci nem să amintim «îteva din