Page 74 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 945 VINERI 22 FEBRUARIE 1974
■m mY'VE^aHgggg

ÎNTREPRINDEREA 1

CONTINUĂ DEZVOLTARE

întreprinderea „Marmura" Simeria s-a dezvol­
tat mult în ultimii nni, şi-a îmbunătăţit sub toate
aspectele activitatea. Colectivul de muncă s-a su­
dat, s-a maturizat, a crescut din punct de vedere
profesional, a obţinut din an în an rezultate mai
bune.
Iată rezultatele pe anul 1973 :
— realizarea planului producţiei globale în
procent de 100,56 la sută, al producţiei marfă (in
procent de 105,75 Ia sută, al productivităţii muncii L A
Îor rr°^ t /° > V , > iar pe sortimente, DISGWUNÂ MUN
a sută
3 2
ent e
106,66 la sută (placaj finit), 105,811 la sută (dale
Întreprinderea
3
Piatră) ^ ’ ’ ^ ° ‘«armură şi
SUtă (bI CUri de
102 85
Pe ianuarie «.c. : 103,05 la sută la producţia
giobală, 110,15 la sută la producţia marfă, 101,04 la MARMURA"
J a , Productivitatea muncii, iar pe sortimente : ir
84,02 Ja sută (placaj finit), 113,99 l sută (dale mo- SIMERIA D E TE R M IN A N T A L P R O D U C Ţ IE I
a
zmcate), 110,39 la sută (blocuri de marmură şi pia-
După două decade din lun februarie:
a
Realizarea în procent de 100 Ia sută a planului
producţiei globale, producţiei marfă şi productivităţii
muncii, iar pe sortimente: depăşirea cu 12 mp la
placaj finit, cu 8 mp la dale mozaicate şi realizarea LIPSEŞTE O
planului la blocuri de marmură şi piatră. IN CONTRATIMP
Rezultatele bune, în continuă creştere, pe care
, ‘«registrează colectivul de muncă al întreprin­ LA CUPLUL OM-MAŞINĂ
derii „Marmura" Simeria sînt concretizarea efortu­ Teoretic — oră de virf de „calcule" (pe degete !) la ea nu e de găsit. Trei
rilor pe care Ie depun oamenii de aici pentru rea­ pentru producţie. Practic — aflăm de la interlocutori cîtc muncitori stau de vorbă lingă
lizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor în oră de acalmie. Unii dintre maşini funcţionează şi cîţi
întrecerea socialistă, sînt urmarea firească a prco altă maşină. De ce ? Se
salariaţi, grupaţi pe criterii oameni le deservesc la ora ajută între ei !“ — ne spune
X«l "roduc/l™. *> Perf.ctta„« «,i- j După discuţii prealabile la temui de alimentare cu ulei că nu se mai confecţionează de amiciţie, discută. In aceea. Prima concluzie : se convingător şeful secţiei. O
nivelul conducerii întreprin­ de ungere. Se-nţelege, maşi­ pentru ele piese de schimb. nici un caz despre cum să munceşte tare ! altă maşină stă, e în repa­
Sînt şi alte lucruri pozitive la „Marmura" Si- i derii, pornim prin secţii. La nile de tăiat n-au funcţionat Dar acest lucru se ştie de fie dalele mai multe şi Pe teren, împreună. Ioan raţie capitală. Cît durează
meria, demne de relevat, dar in pagina de faţă gaterul dlamaratar se face nici ele la parametrii optimi, mult. De ce nimeni din fa­ mai... dale, ori placajul Petruţ, tehnician de montaj, reparaţia? „Cei de la atelie­
ne-am propus să investigăm rezervele care mai 1 curăţenie pentru primirea producţia a suferit, s-au pier­ brică nu a încercat asimila­ mai... placaj. Tăietorul îl ţine de vorbă pe un tăie­ rul mecanic ştiu !" '— răs­
există aici pentru ca, prin trecerea grabnică Ia va- I uinui nou bloc de marmură. dut 200 m de placaj. Un rea respectivelor piese de Aurel Sigartău se „dezmor­ tor. De ce? „Mă interesez punde şeful secţiei. Tăieto­
2
lorificarea lor, colectivul să urce mai sus treptele 1 Cu cîtva timp în urmă, acest gater cu nisip este demontat schimb ? ! In interesul pro­ ţeşte" cu un ... twist 1 de placajul pentru Timişoa­ rul Iosif Kander merge către
succeselor, să sporească eficienţa economică a în- * pentru reparaţie capitală, al­ ducţiei. Căci justificările nu Deplasări pînă la chioşcul ra I". Nicolae Vălean, mun­ atelierul său agale, ţinînd
treprlnderii. ţ gater de mare randament a tul (nr. 66) -staţionează de ajută la nimic... alimentar, pînă la cutare, citor, se plimbă în altă sec­ un lemn pe umăr.
stat un schimb întreg din două ore, cu blocul de mar­ La o maşină de tăiat pînă la poartă etc., etc. Asta ţie. De ce ? — De ce aţi părăsit qr"-
— I-am spus unui om că-1
linia
r lipsa unei piese de la siste- mură tăiat pe jumătate, pen­ blocuri, Ambruş pe Dominic trepte, în prima zi. In a doua, discu­ cheamă cineva la poartă. şina ?
de
într-un
tăm
birou
la
situat
tru că mecanicii n-au venit
lucrează
nu
nimeni.
— Am fost după ... apro­
Lucră­
să înlocuiască două şuruburi.
doi paşi de ... ateliere, cu
— Cum aţi aflat ?
torul
se
vizionare.
Pe talgerul repede pînzele — ne spune plimbă prin secţie. mai mulţi factori : Ioan Ţă- chioşc şi am dat şi pe la şi La doi paşi de ... maşini
Piatra e tare, uzează
—
—
Păi, am fost pînă la
pîrlan,
organizaţiei
secretarul
factorii
răs­
Blocul trebuie luat jos
de
oameni,
—
de
şeful
Octavian
echipă
prima
Zasloţi. Atîta se defectează şi pus altul — ne spune. E de partid nr. 3, Alexandru poartă. Mai merg şi ei să-şi punzători, din productiv, verigă
—
greu.
De
a
aştept
ore
fluxului
două
nu
gaterele astea... Dar şi lu­ Varga, şeful secţiei, ing. Ni- cumpere ce le trebuie ! —
Risipa se pare că dispune tovarăşul Ioan Haţegan, di­ cră mult. Zi-noapte, fără o- autostivuitorul. Am anunţat colae Midan, şeful schimbului cunosc situaţia. Iar după re­
de un talger încăpător la rectorul comercial al unităţii. stocul de placaje este şi aşa prire... şeful de echipă. III, şi Dumitru Avram, mais­ intervine şeful secţiei. petatele justificări auzite
„Marmura" Simeria. E vorba, Producţia din trimestrul I — destul de voluminos. Nici Nu departe, la cele două O maşină de despicat nu tragem concluzia că nici nu-i
bineînţeles, şi de materialele în proporţie de 91 la sută. în privinţa aprovizionării nu Defecţiuni mecanice şi în polizoare, doi tineri poves­ tru de schimb. După o serie funcţionează. Nici omul de prea interesează.
irosite în secţii şi de cheltu­ In această problemă, nu pur­ s-a „pedalat" tare. Numai secţia placaj. Pe linia de tesc ceva pasionant. Sînt Va­
60 la sută din cimentul nece­
Cappelli,
de
prelucrare
şeful
ielile neeconomiiooase care tăm nici o vină, contractele sar pe acest an este asigurat echipă Vili Rusu, împreună ier Dara şi Kelemen Ştefan.
se ridică la 1 662 000 lei pe sînt încheiate de „Vitrocim" prin repartiţii şi tot cam atît cu doi lucrători, înlocuiesc Polizorul primului merge.
1973. Cimentul, materia pri­ Bucureşti. discul la o maşină de despi­ — Eu aştept materie pri­ C I O P L I T O R I
mă de bază pentru dalele din oxizi. Aprovizionarea cu cat, care condiţionează în­ mă — se scuză Kelemen.
—
mozaicate, se risipeşte pro­ tractele Cum se prezintă con­ piese de schimb continuă să treaga producţie a liniei. — De mult ?
producţia
o
mare
problemă.
pentru
rămînă
porţional cu importanţa sa. Lipsa bronzului grafitat — Nu sînt mulţi la număr. — Ar fi o istorie întreagă meseria lor, caută să afle
In hală — grămezi ale nimă­ destinată livrărilor interne ? din care cauză gaterele au — Nu de mult, aceeaşi — De mult... Produsele care ies din mîinile de spus. Pe scurt, mie mi-a
nui, sub şopron — saci rupţi, — La dale mozaicate exis­ „joc" la lagăre şi taie strîmb maşină de despicat a stat 4 — Pierdem mult timp şi lor poartă însă pecetea mul­ plăcut să pot construi în cît mai multe secrete ale ei.
pierderi. Un electrocompresor tă contracte peste fondul de —, alte piese pentru maşinile zile, perfurbînd serios pro­ pentru a ne aduce singuri tor eforturi la- care se adau­ piatră brută flori, chipuri şi Lumina marmurei este par­
a fost adus dinbr-o carieră marfă pe care-1 avem, însă de la dale unde nu s-a pri­ ducţia — adaugă mecanicul materialul din ţarcurile în­ gă dragostea fiecăruia pentru tot ce doresc şi-mi trece mie că din ce în ce mai pu­
gaterist Toader Nistor.
ca să „trândăvească" în de­ la placaj, din producţia pla­ treprinderii — adaugă mun­ frumos, pasiunea pentru crea­ prin minte. Cît despre ti­ ternică în atelierul de ciopli-
pozitul de blocuri mai multe mit nici una de 5-6 ani, şi — Nu de puţine ori, din citorul tăietor Marton Var­ ţie şi autodepăşire. Dispun
s aptă mini. La prelucrare, o nificată de 50 000 mp, este multe altele despre care ne-au cauza defecţiunilor la gatere, ga. Lucrul nu-i organizat de un atelier în care pătrun­ nerii care au învăţat ciopli- torie al întreprinderii, hn-
maşină „Gregori", cu două contractată numai o cantita­ vorbit muncitorii şi factorii nu avem materie primă de cum trebuie. Iar în secţii — de multă lumină, ca în ate­ toria şi se află în atelierul bogăţindu-se sub dălţile de
fnese, pierde ulei mult. te de circa 5 000 mp. răspunzători din unitate. prelucrat — adaugă maistrul priviţi ! — te împiedici la tot lierele fiecărui artist, de nostru, pot să vă spun că oţel şi sub privirile scrută­
(după spusele conducerii în­ De unde se vede că nu Sabin Sava. Oamenii noştri pasul de materiale, de de­ felurite dălţi şi alte unelte mulţi dintre ei manifestă o toare ale acestor harnici
treprinderii, o garnitură micu­ Aspecte care îngreunează stau, maşinile stau. Şi timpul şeuri aruncate la întîmplare. pe care le mînuiesc cu dibă­
ţă de cauciuc ar purta toată s-a acţionat cu destulă res­ producţia, munca şi se aşează e atît de preţios. Alteori, — Cele două prese de la cie iscînd în tăcerea marmu­ adevărată dragoste pentru
vina 1). Cifra menţionată mai ponsabilitate în această di­ greu cu titlul de risipă pe blocurile prezintă fisuri. Nu dale se defectează şi din 5 rei flori vii de trandafir,
sus se concretizează în pier­ recţie, dacă ţinem cont că numitul talger încăpător. mai scoatem din ele dimen­ în 5 minute — afirmă, ne­ alte semne sculpturale pre­
deri din întreruperi — 169 000 siunile de placaj prevăzute, mulţumit, mecanicul Ale­ tenţioase ca rezultatul ori­
lei, locaţii C.F.R. — 158 000 nu ne mai încadrăm în cos­ xandru Motocea. cărei munci. Decanul de
lei, dobînzi bancare — 1 355000 turi, în coordonatele eficien­ Iată cum, la „Marmura", vîrstă al cioplitorilor sime-
lei, penalizări etc. Adică, ţei. Foarte des se defectea- oamenii şi maşinile nu alcă- rieni este Eugen Kovacs, lealitatea de jos Iu sus
utilajele stagnează în special
la dale, vagoanele nu sînt ză polizoarele de lustruit:' tuiesc acel cuplu productiv care lucrează în această pro­
încărcate la timp pentru că Ele lucrează cam la jumăta- perfect, fiecare confruntîn- fesie de aproape 40 de ani.
marfa nu e gata de expedie­ tea capacităţii maşinilor de du-se cu lipsuri şi neajun­ — Vă rugăm să ne spuneţi, şi de sus fu ies
re... Dobînzile bancare de­ tăiat. Deci, productivitatea suri proprii, cărora organiza­ tovarăşe Kovacs, ce v-a atras
ţin poAderea în cheltuielile muncii este scăzută.
neeconomicoase. torii producţiei nu se stră­ de la început către meseria
Se invocă des motivul că duiesc să le găsească cea de cioplitor, de ce o îndră­ Problemele constatate le-am adus într-o discuţie co­
Desfacerea, asigurarea pro­ mună, la care au participat : maistrul Todor Adam. se­
ducţiei prin contracte, repre­ aceste maşini sînt unicate, mai bună rezolvare. gesc oamenii în general ? cretarul comitetului de partid, ing. Gheorghe Boşorogan.
zintă o altă latură impor­ directorul întreprinderii, Ioan Haţegan, director adjunct
tantă a activităţii din între­ comercial. Boris Răileanu, inginer-şef, ing. Dumitru Ca?
prindere. Care este situaţia dinoiu, secretarul comitetului U.T.C., Ion Ştefan, contabil
Din dorinţa de a com­ şef. Zaharia Mica, şeful biroului personal-învăţămînt-sa-
contractelor pentru producţia pleta fluxul productiv al larizare, juridic, maistrul Nicolae Petric, membru în co­
din 1974 ? unităţii cu utilaje cores­ Colocviu despre absenţe mitetul sindicatului. Şi am consemnat, cu surprindere,
— Producţia anuală pentru punzătoare pentru prelu­ nedumerirea unora dintre interlocutori la relatarea anu­
export este asigurată prin crarea diverselor produse mitor stări de lucruri. Ni s-au adus tomuri întregi de do­
de marmură, un grup de sare, situaţii, grafice, date statistice. Multe necesare, une­
contracte doar în proporţie
muncitori şi tehnicieni a le chiar foarte bune. De hîrtii nu se duce lipsă nici la
^de 35 la sută — ne relatează Şeful : Pot sta liniştit ; gaterele funcţionează în plin. conceput un polizor de — De ce faceţi absenţe prinderii, „Ghimpele"). „Marmura" Simeria.
şlefuit pentru atelierul de nemotivate, tovarăşi ? — Din ce motive ? — Ba eu cred că avem şi prea multe — apreciază to­
— In 6 ani de cînd lucrez — Am fost bolnav. varăşul Ioan Haţegan. Drumul de la ele la situaţia con­
la „Marmura" Simeria n-am — Probleme familiare. cretă din secţii este însă puţin cam mare.
nici o absenţă nemotivată — M-a durut capul. — Nu există ca oamenii din secţii să nu-şi cunoască
CU ADRESA PRECISĂ Prin (Maria Neihardt. secţia dale). Motive şi ... motive. sarcinile, cît lucrează şi cît cîştigă pe zi — afirmă cu
maistrului
evidenţele
In
— De ce n-aţi mers
Nicolae Petric, însă, Maria medic ? la convingere tovarăşul Gheorghe Boşorogan. Zilnic ţinem
operative dimineaţa, la care participă toţi şefii de com­
CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII CENTRALA MATERIALELOR DE autouLilare Neihardt figurează cu două — Pentru o zi nu rentea­ partimente, în fiecare secţie există panouri pe care se
„MARMURA" SIMERIA CONSTRUCŢII BUCUREŞTI absenţe nemotivate de la în­ ză ... (Curioasă optica fami­ înscriu sarcinile de plan şi realizările zilnice, rămînerile
ceputul anului. Şi nu ştia !... în urmă, fruntaşii etc.
© Să acţioneze mai energic pentru me­ — De ce nu mi-aţi spus liei Florian, care lipseşte ... Aceste panouri nu se mai completează însă de multă
canizarea producţiei şl perfecţionarea © Urgentarea contractării şi livrării pînă acum tovarăşe Petric ? în familie de la serviciu — vreme după cum recunoşteau maistrul Nicolae Petric şi
fluxurilor tehnologice, pentru înlăturarea pieselor de schimb solicitate din import dale al întreprinderii Ţineţi secret absenţele n. n.). alţi salariaţi.
operaţiilor manuale de transport. strict necesare bunei funcţionări a utila­ „Marmura". Planurile ma­ mele ? !.. . — Aţi anunţat conducerea — S-a-ntîmplat să staţi de vorbă cu oamenii noştri
© Asimilarea unui număr mal mare de jelor din dotarea întreprinderii. şinii, aşezate mai întîi pe secţiei, tovarăşe Apolzan ? cei mai răi, care nu-şi cunosc bine nici meseria. Ăştia
piese de schimb necesare maşinilor şl uti­ ® Să intervină Ia unităţile producă­ hîrtia de calc, de către Curat secret... — Da, cînd am venit. v-au spus atâtea — încearcă să motiveze tînărul inginer
lajelor din dotare. toare de piese de schimb pentru autosti- proiectanţi, au fost ma­ — E drept că anul ăsta am — Vă doare cam des capul, Dumitru Cadinoiu.
@ Impulsionarea activităţii cadrelor vuitoare în scopul asigurării reparaţiilor terializate de colectivul trei nemotivate. Şeful de tovarăşe Vanvacas, deşi ară­ — Aţi nimerit într-o zi cu multe stagnări ale maşini­
tehnico-inginereşti pentru rezolvarea ope­ în termen ale acestora. atelierului mecanic. Con­ la dale nu m-a înţeles. Acum taţi sănătos, puternic ... lor. cu multe defecţiuni şi nereguli, dar în general trea­
rativă şi eficientă a tuturor problemelor © Alocarea fondurilor necesare activi­ strucţia polizorului a durat sînt la depozit. N-o să mai — Numai cînd beau mă ba merge bine — adaugă, la rîndul său, tovarăşul Todor
legate de producţie. tăţii de cercetare pentru asigurarea fron­ circa 6 luni. întrucît a absentez — se angajează doare, ce s-o mai ocolesc. Adam.
turilor de lucru în sectoarele de extrac­ fost lucrat în „ferestrele" Doina Manea. — Eu vreau să spun că în secţia dale lucrează în
FABRICA DE INDUSTRIE LOCALA ţie. de timp ivite pe parcursul! — Eu am numai una Dar promit, mă angajez ... majoritate femei, lucrul e greu, pentru bărbaţi, cauzează
de s-o mai întîmpla ...
DEVA „VITROCIM" BUCUREŞTI perioadei. Eficienţa sa în (Genoveva Florian). multe îmbolnăviri — relevă tovarăşul Zaharia Mica.
cadrul fluxului s-a văzut La colocviul nostru n-a
© îmbunătăţirea calităţii plăcilor tam­ — Eu două (Ioan Apol- răspuns prezent tehnicianul — Şi încă un factor hotărîtor al producţiei : progra­
pon şi a plăcilor de fund de Ia matriţa © Asigurarea comenzilor pentru des­ însă imediat prin micşora­ zan). C. T. C., Vasile Voinea. Era mul de lucru de 12 ore cu 24 libere nu e bun — explică
rea stocului de dale pre­
piesei de format dale, a celorlalte repere facerea întregii producţii planificate la sate. — Iar eu trei (Nicolae din nou absent nemotivat tovarăşul Gheorghe Boşorogan. Oamenii nu pot da ace­
executate pentru „Marmura" Simeria. sortimentul placaj mare. Vanvacas prezenţă obişnuită laşi randament în tot timpul lucrului. Ba, foarte mulţi
la gazeta satirică a între- din întreprindere. fiind navetişti, locuind la ţară, vin la serviciu obosiţi.
Dacă am avea program de 8 ore, producţia ar creşte cu
15 la sută. Studiem această posibilitate.
Discutăm pe larg despre perfecţionarea producţiei şi
a muncii, despre activitatea cadrelor de ingineri şi teh­
Pentru ea munca să ne fie mai spornică nicieni, despre munca politico-educativă, despre mişcarea
de inovaţii şi raţionalizări.
— Pe linia mecanizării producţiei şi perfecţionării
fluxurilor tehnologice, avem rezultate foarte bune — spu­
ne inginerul Dumitru Cadinoiu, de patru ani la „Mar­
mura" Simeria.
Numai că în secţii împing cîte 6-7 oameni un căru­
cior cu dale sau cu placaj.
— In anul ăsta, cît de curând, vom rezolva şi aceas­
tă problemă — intervine tovarăşul Boris Răileanu. Noi
sîntem modeşti. Nu orice realizare o raportăm inovaţie.
Cadrele noastre tehnice au căutări în această direcţie.
•— In 1973 au fost înscrise DOUA inovaţii la „Mar­
mura" Simeria !... La 19 ingineri. Dar nici cele 2 inovaţii
nu-s ale unor ingineri.
— Trebuie să recunosc însă că specialiştii noştri
n-au făcut totul — revine tovarăşul Boris Răileanu.
— Cît priveşte munca de educaţie în rîndul tinerilor,
a fost sub aşteptări. In tot anul 1973 n-am organizat nici
o acţiune cultural-educativă. Sancţiuni în schimb, cele
mai multe administrative, s-au dat destule tinerilor'.
La autocritica secretarului comitetului U.T.C., tova­
răşul Todor Adam completează:
— Nici la nivelul comitetului de partid nu s-a acţio­
nat suficient pentru întronarea unei discipline ferme,
Sînziana Lupaş, muncitoare Octavian Dobrişan, şlefui­ Siilo Emeric, şef de echi­ Gheorghc Sirbu, şef de e- Petru Şuteu, tăietor placa­ Alexandru Bcnţa, şef de responsabile.
la staţia mozaic : Lucrez de 4 tor mecanic: Fiecare să ne pă tăietori placaje : Personal chipă formatori dale : Cei 14 je : Pentru ca maşinile să echipă tăietori placaje : Lu­ Iar tovarăşul Gheorghe Boşorogan concluzionează :
ani la „Marmura" . Mă uit facem datoria aşa cum se mă străduiesc să întronez o lucrători din schimbul nostru meargă bine trebuie să le în­ crez de 20 de ani în această — Minima exigenţă, unele neajunsuri pornesc chiar
în jurul meu şi văd că uno­ disciplină fermă în rîndul îşi fac întotdeauna cu conştiin­ treţinem în mod corespunză­ meserie. îmi place. Noi tre­ de la mine. Sîntem conştienţi că mai avem încă destule
ra le place să se plimbe de cere. Dar nu ne-o prea fa­ oamenilor cu care lucrez, că ciozitate datoria, realizea­ tor, să le exploatăm cu cea buie să le dezvoltăm şi tine­ lipsuri, dar şi hotărîţi să le înlăturăm cît mai grabnic.
ici-co)o. să-şi schimbe des lo­ cem toţi. Unii pierd inutil fără disciplină nimic nu iese ză ritmic sarcinile de plan, mai mare atenţie. Numai aşa rilor gustul faţă de muncă, Măsurile luate se vor concretiza prin eforturile susţinute,
cul de muncă, să fie indis- timpul, nu supraveghează cu bine. Nu admit sub nici un dau producţie în plus de vom preveni defecţiunile ca­ faţă de meseria aleasă. Ar responsabile, ale întregului nostru colectiv, sub îndruma­
ciplinaţi l serviciu. Nu ştiu atenţie maşinile, se mulţu­ argument absenţele nemoti­ dale presate. De aceea este rea permanentă a organizaţiilor de partid.
a
de ce procedează aşa, fi­ mesc cînd n-au de lucru şi vate de la serviciu. Unii nu fruntaş pe întreprindere în re se remediază cu mare di­ trebui ca secţia de întreţine­
indcă eu cînd m-am anga­ stau pur şi simplu degeaba. se gîndesc că lipsa lor de la întrecerea socialistă. Se im­ ficultate din cauza lipsei re să acorde mai mare aten­
jat mi-am zis că de aici nu Gaterele se defectează des, lucru supune la eforturi mai pune însă o mai bună apro­ pieselor de schimb. Asta pre- ţie reviziilor periodice la u-
mai plec pînă la pensie. Ar pînzelr- se uzează prematur. vizionare a locurilor de mun­ ’ supune însă dragoste de me­ tilaje, pentru evitarea tîtor
trebui şi ei să ştie că omu' Şi noi şlefuitorii trebuie să mari pe ceilalţi colegi, iar că cu tot ceea ce ne trebuie, a
de-aia îi făcut ca să mun­ lucrăm mai mult pc plăci, programul de muncă de 12 ca să nu mai avem goluri serie, de muncă în general ; defecţiuni şi deranjamente Pagină realizată de :
cească, să fie harnic şi cin­ să. creştem cît mai mult ca­ ore cu 24 oro libere este de producţie să ne facem ceea ce unora le cam lip­ care ne diminuează mult DUMITRU GHEONEA, MARIN NEGOIŢA.
stit. litatea produselor. destul de lung, obositor. ritmic planul. seşte. roadele muncii. Desene : VICTOR MIHAILESCU.