Page 75 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 945 @ VINERI 22 FEBRUARIE 1974 3

Coordonate actuale Creşterea eficienţei InfreprincSerea judeţeană

msusirn limbii si de industrie bcaiă Deva
9 9 „GRABA" ELECTRICIENI­
Iii predarea matematicii literaturii române LOR © Hărnicia şi abnega­ Str. Dr. Petru Groza, nr. 28, telefon nr. 11S50,
ţia în muncă sînt atribute
permanente ale electricieni­ interior 21
Cercurile pedagogice ale dească în tot mai multe lor de la I.R.E. Deva. O ul­ ANGAJEAZĂ DE URGENTA :
Poate mai mult ca altă­ generală nr. 8 Hunedoara rea celor cu preocupări deo­ profesorilor de limbă româ­ şcoli din judeţul Hunedoa­
dată, profesorii de matema­ (prof. Rodica Vasilescu). A- sebite pentru matematică nă s-au desfăşurat pe ideea ra. timă dovadă o constituie © un inginer specialitate tehnologia construcţii
tică au abordat în materia­ cestea demonstrează încer­ etc. (de remarcat că la sporirii eficienţei în pro­ Activităţile practice şi realizarea peste plan, în
lele prezentate, în activită­ cările şi reuşitele unor Şcoala generală din Visca materialele prezentate în ca­ multe ore efectuate după de maşini, cu vechime de peste 8 ani.
ţile practice, în discuţii, profesori de matematică de există o revistă de matema­ cesul de însuşire a cunoş­ drul cercurilor au rele­ programul de muncă, a u- Condiţii de angajare conform Legii nr. 12/1971.
aspecte esenţiale din pro­ a-şi îmbogăţi şi diversifica tică a elevilor) ; îmbunătă­ tinţelor de limba română, vat preocuparea profesori­ nei importante lucrări : tre­ (23)
continuă
a
de
dezvoltare
gramul de dezvoltare şi preocupările pentru rea­ posibilităţilor de exprimare lor de limba 'română pen­ cerea la tensiunea de 20
perfecţionare a învăţămîn- lizarea însuşirii temeinice ţirea activităţii de cerceta­ tru sporirea eficienţei lec­ kV a liniei electrice aerie­
tului din ţara noastră : mo­ şi trainice a cunoştinţelor re metodico-ştiinţifică a ca­ corectă orală şi scrisă. în mai ţiilor şi activităţilor legate ne de 15 kV Deva - Ilia, în
Pentru
realizarea
dernizarea procesului de de către elevi. Cu un plus drelor didactice şi, în de predarea acestui obiect, lungime de 38 km. Graba /V
transmitere şi însuşire a de pregătire prealabilă, genere, a cadrelor şi mare măsură a educaţiei vizînd concentrarea efortu­ electricienilor loan Păcurar, întreprinderea de refele
cunoştinţelor de analiză prezentarea unor informări intelectuale şi estetice prin lui de predare-învăţare spre Nicolae Badistru, Augustin
matematică (Orăştie), or­ ştiinţifice („Teoria grofelor comisiilor metodice (men- lecţiile de literatură, pen- realizarea mai multor dezi­ Solonca, a maiştrilor Teodor
1
ganizarea şi funcţionalitatea la Hunedoara, „Algebre de derate : Mureşan şi Mircea lacob, de electrice Deva
cabinetelor de matematică ordinul II" la Deva, „Geo­ la S.D.E.E. Deva, aduce în­
(Petroşani), instruirea pro­ dezice în spaţiul ciocniri­ © Cunoştinţele din ca­ treprinderii o economie în str. George Enescu, nr. 39
acest an de 240 000 kWh e-
gramată în lecţiile de lor plastice" la Petroşani drul obiectului limba româ­ nergie electrică.
matematică (Haţeg), aplica­ etc.), participanţii la cercu­ nă (gramatică lectură lite­
bilitatea cunoştinţelor ma­ rile pedagogice ar fi avut rară, literatură) să contri­ ANGAJEAZĂ IMEDIAT :
tematice şi dezvoltarea gîn- o participare efectivă, de buie în mai mare măsură CINE-I, TOTUŞI, VINOVAT?
dtril elevilor (Brad, Ilia), conţinut, nu numai apre­ la dezvoltarea gîndirii crea­ © I.C.I.L. Simeria ridică — electricieni pentru Şantierul construcţii montaj
raţionalizarea învăţării ma­ ciativă. toare, afectivităţii, origina­ laptele de la Topliţa de 3 la loturile din Deva, Petroşani şi punctele de lucru
tematicii şi evitarea supra­ Constatările noastre, con­ ţionăm necesitatea partici­ tru asigurarea unei per­ lităţii şi independenţei în ori pe săptămînă. Adică,
încărcării elevilor (Hune­ firmate şi cu concluziile de pării la concursul de mij­ ceperi mai profunde a tex­ exprimare: limbajul utili­ aşa ar trebui, că de făcut Haţeg şi Brad ;
doara, Deva, Lupeni). Din­ la cercurile pedagogice, con­ loace de învăţămînt, pre­ tului literar — la cercul zat de elevi să-şi sporească mai face şi altfel. De e- — şoferi macaragii şi tractorişti pentru sediul şan­
tre activităţile practice sus­ duc la necesitatea inten­ cum şi la sesiunea judeţea­ din Brad s-a prezentat refe­ funcţionalitatea ; xemplu : In această lună,
ţinute, merită să amintim sificării preocupării profe­ nă de referate şi comunicări ratul „Modalităţi de îmbina­ © Materialul literar şi 10 zile la rînd, nu a venit tierului din Deva.
lecţia de instruire progra­ sorilor de matematică în cu tema „Creativitatea în re a analizei literare cu lingvistic folosit la lecţii nici o maşină să ridice lap­ — muncitori necalificaţi pentru loturile Deva şi
mată susţinută la clasa a lecţiile de matematică". analiza stilistică" (prof. să-şi aducă o contribuţie tele. Abia după insisten­ Petroşani, punctele de lucru din Haţeg şi Brad, cu
cîteva direcţii : sporirea, Margareta Murani), iar lec­ sporită la educarea patrio­ ţele repetate ale primarului
VIII-a de la Liceul din In acest sens, absenţa posibilităţi de calificare !a locul de muncă, în meseria
creşterea, în fapt, a gradu­ aproape totală a profe­ ţia deschisă (clasele a VH-a, tică şi moral-cetăţenească comunei, a venit o maşină
Haţeg (prof. Viorel Foarce), lui formativ al lecţiilor de sorilor de matematică din prof. Felicia Neag — Liceul a elevilor ; a I.C.I.L. şi a luat... 10 bi­ de electrician.
lecţia de geometrie de la © Prin lecţiile de lec­ (78)
matematică ; îmbogăţirea judeţ de la Şcoala de vară „Avram Iancu" Brad) a ofe­ doane de lapte stricat. S-a
clasa a VIII-a de la Liceul permanentă a arsenalului de analiză matematică or­ rit o mostră vie de reali­ tură literară şi literatură dat vina pe şoferi. Dar a-
din Ilia (prof. Ştefan Stă- metodic şi didactic al pro­ ganizată în 1973 la Deva, de zare practică a acestei (clasele V-VIII şi respectiv ceştia ai cui sînt, nu tot ai
anii I-IV de liceu) să se
nescu), în care jocul şi fesorilor de matematică în către Societatea de ştiinţe îmbinări. stimuleze mai mult dorinţa dv., tovarăşi de la I.C.I.L. ?
descoperirea au condus la clasă şi în afară de clasă, matematice din R. S. R„ învăţarea programată a de lectură, realizînd şi în Secţia S.U.T. Chişcădaga
cunoaşterea unor interesan­ pentru dezvoltarea la elevi trebuie să dea de gîndit limbii române, formă expe­ acest mod cerinţele educa­ CiT SĂ MAI AŞTEPTĂM ?
şi
popularizată
rimentată
(N. R.).
te elemente de structuri a interesului pentru mate­ prin lucrări de specialitate, ţiei estetice şi formarea gus­ © Această întrebare şi-o ANGAJEAZĂ IMEDIAT
elevilor,
ca
viitori
tului
algebrice ; serata matema­ matică, pentru ajutorarea Prof. ŞTEFAN IOVĂNESCU a stat în ateţ-.a profesorilor cititori de literatură. pun de vreo 3-4 ani cetă­
tică organizată cu elevi din celor rămaşi în urmă la din zona Ilia (prof. Lucia ţenii din satul Romoşel in — 30 şoferi
legătură cu introducerea lu­
J] din localitate. Instalaţia in­ — 3 macaragii auto
clasele V-VIII de la Şcoala învăţătură, pentru stimula­ Prof. PAVEL MÂRZA Idriceanu. Zoia Bogdan şi Prof. GH. ARMĂŞESCU minii electrice la frizeria
inspector şcolar
alţii), tinzînd să se răspîn-
inspectori şcolari
— 4 macaragii pe şenile
terioară este executată, lip­
sind doar racordul (5-6 m — 3 macaragii turn
distanţă) la reţea. Pînă a- — 2 buldozerişti
Iarba grasă de pe păşuni şi fîneţe cum s-au făcut tot felul de — 3 excavatorişti
promisiuni, dar situaţia nu
Se pregăteşte cadoul s-a schimbat cu nimic. Ce — 10 mecanici reparaţii auto
răspuns dă conducerea coo­
se obţine numai prin îngrijirea lor perativei zonale Orăştie la — 8 mecanici reparaţii utilaje
— 2 electricieni auto
întrebarea clienţilor frizeriei
din Romoşel ? — 2 sudori tinichigii auto.
(Urmare din pag. 1) lucrări pentru îmbunătăţirea Consiliul popular comunal l Salarizarea se face în acord.
şi întreţinerea pajiştilor, Lăpugiu de Jos — care poar- L GESTUL © O elevă cu Se asigură transportul din Deva-Vaţa de Jos şi
fiecare crescător de animale tă răspunderea pentru reali- t
consiliilor populare vor con­ este obligat să execute con­ zarea sarcinilor de plan în > nume frumos, Voichiţa Voi- Brad cu autobuze. Pentru alte localităţi se eliberea­
trola modul în care coope­ tribuţia în muncă în numă­ agricultura comunei — tre- ţ ca, din satul Brotuna (corn. ză abonamente.
rativele agricole de produc­ rul de zile stabilit de comi­ Vaţa de Jos) este în clasa Se asigură cazare în şantier, iar pentru familişti
ţie folosesc pajiştile naturale tetele executive ale consilii­ buie să treacă la măsuri ho- ^ a IV-a. Mergînd pe uliţă, a
tărîte, să iniţieze acţiuni de i
şi aplică măsurile stabilite în lor populare, în raport cu amploare şi să mobilizeze J găsit un portofel ce conţi­ se plăteşte chirie.
planurile de organizare, îm­ numărul de animale învoite toţi cetăţenii la executarea nea exact 1 230 lei. Dar pe Se asigură cantină, contra cost, 3 mese pe zi.
bunătăţire şi exploatare a a- la păşunat". Este clar. prin lucrărilor de întreţinere şi l \ lingă noroc, pioniera are şi în condiţiile prevăzute de lege se plăteşte spor
cestora". In art. 14 din a- urmare, că executarea aces­ îmbunătăţire pe suprafeţe cît ; o frumoasă educaţie, primi­
ceastă lege se mai arată că tor lucrări nu este nicide­ tă de la părinţi şi şcoală. de şantier.
„Sînt obligatorii pentru toţi mai mari de păşună şi fine- ) Aşa se face că banii au a- Program de lucru, 10 ore pe zi.
cum un act benevol, ci o o- ţe, asigurînd obţinerea unor ( juns în posesia păgubaşei, (31)
posesorii de pajişti urmă­ bligaţie prevăzută de lege. producţii cît mai mari de i Saveta Cristian. La un ase­
toarele măsuri tehnice : cu­ Tocmai dc aceea se cerc masă verde şi fîn l hectar. * menea gest, ne amintim
răţirea şi nivelarea terenu­ consiliilor populare să acţio­ a ..... . —————————— ................................................................ « .
lui, defrişarea mărăcinilor şi neze în spiritul prevederilor Trebuie mobilizate toate J cuvintele poetului : „Viitor
de aur, ţara noastră are...".
lăstărişurilor dăunătoare, fer­ legii, militînd pentru aplica­ forţele pentru materializarea J
tilizarea cu îngrăşăminte chi­ rea şi respectarea ei în mod cît mai grabnică a progra- i
mice şi naturale, executarea strict. mclor de lucrări stabilite. ţ COMERJUL © Se apro­ întreprinderea materiale
de lucrări antierozionale, de pie 1 martie. Trebuie să ne
desecare şi irigare, aplica­ gîndim - şi mici şi mari —
Grupa nr. 2 a grădiniţei nr. 2 cu orar normal, din Hu-
,.ne,doara. 30 de copii îşi petrec aici o mare parte din timp, rea păşunatului raţional pe la mărţişoare pentru cei de construcţii Turda
dragi. Comerţul „s-a gîndit".
atunci cind părinţii lor sînt la munca. Le poartă de grijă ca grupe de animale şi tarlale REALIZĂRILE EVOLUEAZĂ SUS AUSPXII
deja. Au fost puse in vîn-
o mamă bună, Elisabeta State. Acum, micuţii sînt într-o fe­ şi introducerea animalelor la zare în judeţul nostru STRADA ARMATA ROŞIE, NR. 29
brilă pregătire. Se apropie ziua mămicilor lor şi vor să ie păşunat numai la datele şi 450 000 bucăţi. Şi încă ceva
facă cel mai frumos cadou posibil : jocul alunelul, pe care-l în condiţiile stabilite de or­ FAVORABILE CA RITM SI INTENSITATE
de reţinut : duminică, toate
vor prezenta în cadrul spectacolului de cîntece, jocuri şi poe­ ganele de specialitate, ame­ > unităţile care vînd mărţişoa­ Livrează urgent din stoc şi producţia curentă pe
zii, intitulat „De ziua ta, mamă", închinat zilei de 8 Martie. najarea şi întreţinerea adă­ re vor fi deschise pînă la bază de comandă următoarele produse :
— „Copiii mei" — spunea Elisabeta State, sînt cuminţi, ve­ pătorilor, adăposturilor de (Urmare din pag. 1) ora 12. Deci...
seli şi ascultători. Ştiu alfabetul, despart cuvintele în silabe, pe păşuni, a gardurilor de — Chesoane C 1,5/6 cu toate sarcinile portante
învaţă engleza şi franceza. In plus, în miniateiierul nostru cos tarlalizare şi a drumurilor zilnic peste prevederi, ne concentrăm atenţia la lucrările
covoraşe, fac cusături. Aşa cum stă bine unor copii destoi­ de acces". La art. 16 se a- de pregătiri în special la sectoarele III. V şi VII Bărbă- GARA © Printre liniile — Chesoane CF 1,5/6
nici, fii ai harnicilor siderurgişti hunedoreni. rată că : ..Pentru efectuarea teni. precum şi la îmbunătăţirea fluxului de transport în staţiei Simeria-triaj au fost — Elemente curbe de acoperiş II 3/12 cu toate
unui volum cît mai mare de subteran". montate cişmele care să
Ing. Dumitru Opriş — directorul E.M. Dîlja : permită adăparea animale­ sarcinile portante
„Sintem cu aproape 2 000 tone în plus faţă de planul lor ce se transportă în va­ — Elemente curbe de acoperiş II 3/10,85 cu toate
la zi. Avînd asigurată linia de front şi lucrînd cu randa­ au fost montate, cişmelele sarcinile portante
goane. Dar din 1970, cînd
încheierea
lui
garantăm
mente
superioare
prevederilor,
Măsura muncii politico- februarie cu cel puţin 2 500 tone în plus. Mergînd în nu pot fi întrebuinţate. O toate sarcinile portante
— Elemente curbe de acoperiş CPU 1,5/12 cu
acest ritm. nici luna martie nu ne pune probleme".
dată nu este apă, altădată
Ing. Aurel Brînduş — directorul E.M. Lonea :
„Vă rog să consemnaţi că minusul provocat în pri­ sînt defecte pompele... îneît — Grinzi pentru căi rulare GR 6/60, GR 6/80 şi
însoţitorii animalelor tot cu
mele zile din februarie a fost lichidat. La cele 5 decade, cobiliţa aduc apă de prin GR 6/100 cu şi fără pasarelă
educative o dau faptele, mina noastră se prezintă cu planul îndeplinit. In ultime­ curţile cetăţenilor ce locu­ pe bază de proiecte ale beneficiarilor cu condiţia ca
— Diverşi stîlpi şi grinzi pentru hale industriale
le zile se extrag cu cîte 200—300 tone de cărbune mai
iesc în jurul staţiei.
mult decît sarcinile. Primul trimestru îl vom încheia cu
cel puţin 1 500 tone cărbune peste plan. ceea ce repre­ numărul de bucăţi din acelaşi tip să nu fie mai mic
zintă 2/3 din angajamentul anual". REFLECTOR © Maria
Ploscaru, din Lupeni, cartie­ de 20 bucăţi.
de fiecare zi te necazuri. Unele se mai menţin şi acum. Esenţial însă este rul Bărbăteni, ap. 35, are de 4 şi 7 atmosfere
Ing. Valeriu Stanciu — directorul E.M. Petrila :
— Tuburi premo de 0 600 şi 0 100 la presiunile
„Se ştie că mina a demarat slab în 74. Au fost mul­
doi copii bolnavi. Este bol­
faptul că oamenii noştri s-au legat foarte mult de plan navă şi ea, părăsită de soţ, — Bandă de protecţie pe bază de PVC pentru
de tatăl copiilor. Mijloace
şi se zbat pentru realizarea lui. Dovada : depăşirea pe de existenţă reduse. A ple­
această lună a crescut la 1 500 tone, cifră ce va fi rotun­ izolat conducte metalice.
(Urmare din pag. 1) arăta secretarul cu problemele ţiile de lucru — arăta to­ jită pînă la finele lui februarie cu încă 1 000 tone. De cat în audienţă la Ministe­
organizatorice al Comitetului varăşul Vasile Oros, secretar menţionat că sectorul V, unde au fost cele mai mari ne­ rul Sănătăţii. De la minister — Blocuri ceramice din argilă arsă la dimensiu­
municipal de partid Petro­ cu probleme de propagandă cazuri. se încadrează acum în sarcinile de plan". primeşte o adresă, către nile de: 290x240x 138 cu găuri orizontale; 290 x
conducerea activităţii econo­ şani — membrii birourilor la Comitetul municipal de Ing. Dan Surulescu — director tehnic — E.M. Vul­ Spitalul judeţean Deva. Să 24 x 138 cu găuri verticale.
mice şi politico-educative în­ comitetelor municipal şi oră­ partid Petroşani. In ultima can : fie examinată, internată, e-
tocmit în spiritul indicaţiilor şeneşti de partid au fost re­ vreme analizele din secreta­ „Fiind colectivul care am lansat chemarea la între­ ventual, pentru stabilirea Doritorii se pot adresa cu comenzi direct la se­
date de tovarăşul Nicolae partizaţi pe exploatări mi­ riat s-au desfăşurat în uni­ cere în cinstea marilor evenimente ale anului, este nor­ diagnosticului. Vine din Lu­
Ceauşescu la consfătuirea de niere, pe organizaţii de bază. tăţile de producţie şi, bine­ mal să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne men­ peni la Deva — conform a- diul întreprinderii.
lucru cu primii secretari ai S-a luat măsura ca nici o a- înţeles, nu întîmplător am ţine în fruntea întrecerii. Avem o depăşire de peste dresei - cu un copil mic (20)
comitetelor judeţene de dunare generală a organiza­ ales o unitate sau alta. Cred 11 000 tone Dacă menţinem ritmul mediu zilnic al depă­ în braţe. La Spitalul jude­
partid 'şi secretarii cu pro­ ţiilor de bază din subteran însă- că organizaţiile de şirilor la peste 300 tone. cît este acum. ne vom ridica ţean se alege cu o... trimi­
bleme organizatorice, din no­ să nu se desfăşoare fără partid din exploatările mi­ pînă la sfîrşitul trimestrului întîi undeva la 18—20 000 tere înapoi, la spitalul din
iembrie anul trecut — pro­ prezenţa acestui activist. In niere trebuie antrenate mult tone. Petroşani. Dar de unde ar
gram care, în ianuarie a acest fel se ajută concret la mai mult în întreaga viaţă a Zeno Jurca — inginer-şef — E.M. Paroşeni : fi trebuit să ştie femeia să
făcut obiectul unui temeinic stabilirea celor mai eficien­ unităţii. „Vorbind pe cumulat, sîntem cu plus 1 015 tone. Dar meargă la spitalul din Pe­ întreprinderea de reparaţii
schimb de experienţă orga­ te măsuri ce se cer luate. — Munca politică desfăşu­ pe februarie avem un minus de 1 000 tone. In zilele care troşani, cînd adresa ministe­
nizat la E.M. Anănoasa cu Munca politico-ideologică rată de organizaţiile de urmează ritmul va fi intensificat, iar pînă la sfîrşitul lui rului scria clar : spitalul ju­
participarea tuturor secreta­ şi cultural-educativă cunoaş­ partid de la aplicarea nou­ februarie va fi recuperată integral restanţa, cumulind în deţean ? L-am întrebat pe utilaje electrice
rilor comitetelor de partid te o înrîurire tot mai profun­ lui program cu săptămîna de plus, pe cele două luni, cel puţin 1 500 tone". doctorul Alexandru Popa, de
din exploatările miniere ale dă în masa de muncitori. lucru redusă se măsoară, fă­ la direcţia sanitară, dacă
Văii Jiului. La sfîrşitul aces­ Dezbaterile operative ale unor ră îndoială, cu faptele, cu cazul de faţă nu miroase a C î m p i n a
tei luni, perfecţionarea stilu­ documente importante ale roadele de fiecare zi — a- purtare pe drumuri. Ni s-a
PROGRAMUL UMVERSITĂTI SERALE
lui şi metodelor de muncă în partidului şi statului nostru, preciază tovarăşul Gheorghe
conducerea activităţii econo­ apropierea învăţămîntului de Feier, secretar cu probleme răspuns că nu. Mai reflec­
mice va constitui tema unui partid şi politic al U.T.C. de economice la Comitetul mu­ taţi I str. Bobîlna, nr. 44, judeţul Prahova
DE WiXiSM-LEiliSM DEVA
alt schimb dc experienţă, sarcinile specifice producţiei nicipal de partid Petroşani.
organizat de comitetul de — prin actualizarea temati­ Iar. faptele se văd. Cele pes­ CONTRAVENŢII © Neres- Execută cu maximum de urgenţă reparaţii medii
partid de la E.M. Lonea. pectarea regulilor şi instruc­ şi capitale la :
cilor cursurilor şi a materia­ te 21 000 tone de cărbune,
Se acţionează, aşadar, prin lului documentar, — reorga­ extrase în plus de la începu­ LUNI 25. II. 1974 ţiunilor de protecţie şi secu­ — motoare electrice de curent alternativ de joasă
forme diverse şi viabile pen­ nizarea colectivelor de agita­ tul acestui an, spun mult. — Economie politică anul I — predare la cabinetul ju­ ritate a muncii se pedepseş­
tru ca munca politică să in­ tori pe domenii de activitate, Mediile zilnice la producţia deţean de partid te cu asprime. In acest sens şi înaltă tensiune, de toate tipurile pînă la 3 000 KW
(în afara celor executate în carcasă de aluminiu) ;
fluenţeze. să aibă înrîurire, îmbunătăţirea şi reîmprospă­ de cărbune au crescut de la — Principii şi metode ale muncii de partid, anul I, că şi maistrul Aristică Lăta I
pot depune mărturie şi Cor­
să se simtă în participarea tarea atractivă a agitaţiei vi­ 22 431 tone pe zi în octom­ dezbatere în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza nel Vodislav, de la E. M.
şi strădania în producţie a zuale (în toate sălile de apel brie 1973 (cînd s-a lucrat şi — Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul II, Deva, ing. Gheorghe Miri-
oamenilor. Şi. totuşi, mai este ale minelor au fost montate în zilele de repaus legal), la dezbatere la cabinetul judeţean dc partid
mult de făcut. La unele or­ panourile „Faptul zilei"), 30 860 tone în ianuarie, rcu- — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul II, - Preparaţia Corceşti, mais­
ganizaţii de bază — nr. 3 şi popularizarea iniţiativelor şindu-se să se obţină şi pro­ predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza trul Tauer Anton şi ing. — generatoare de sudură şi lumină ;
8 de la E.M. Uricani, 2 şi 5 valoroase care vizează creş­ ducţii record, (nemaiîntîlni- — Filozofie, anul III, predare în sălile Şcolii generale Ignat Dane - E.M. Dîlja,
de la E. M. Petrila, 12 B terea vitezelor de avansare te) de peste 32 000 tone/zi. In Dr. Petru Groza care au fost amendaţi re­ — transformatoare de forţă şi lumină pînă la
Vulcan, 2 Aninoasa, 2 Lupeni în abataje, întărirea disci­ perioada de cînd se aplică — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul I, dez­ cent cu amenzi cuprinse în­ 4 000 KVA, 35 KV;
— adunările generale nu se plinei, schimburile de expe­ noul program s-a intensificat batere în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
pregătesc temeinic, materia­ rienţă (consfătuirea de lucru ritmul de execuţie a lucră­ — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, dez­ tre 500 şi 3 000 lei. Un ade­ — electromotoare şi dinamuri auto.
lele prezentate nu analizează de la E.M. Uricani cu factorii rilor de deschidere şi pregă­ batere în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza. vărat... semnal de alarmă I Se garantează calitatea reparaţiilor.
activitatea prin prisma mun­ responsabili din domeniul tiri, au sporit vitezele de a- MARŢI, 2G. II. 1974
cii de partid. Organizaţiile de muncii politico-educative ; vansare şi realizările pe cen­ — Economie politică, anul II, dezbatere la cabinetul ULTIMA ORA © La fer­ Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon nr.
bază nr. 5 şi 7 de la E.M_. consfătuirea cu şefii de bri­ trală cu peste 1 500 ml de judeţean de partid ma nr. 2, complexul de la I Utilajele se vor trimite complete (aşa cum au re­
12577 şi 11382 - Cîmpina.
Lupeni. 2 Dîlja nu manifestă găzi de la Lonea-Pctrila ; lucrări pe lună. Şi, totuşi, — Principii şi metode ale muncii de partid, anul III, Bîrcea, aparţinînd de I.A.S. zultat din starea de funcţionare) însoţite de comenzi
1
exigenţă faţă dc calitatea schimbul de experienţă cu importante rezerve sînt in­ predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza Simeria, trebuia să fie dată ferme.
muncii conducerilor sectoa­ colectivele gazetelor de pere­ suficient valorificate. Din 37 — Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, pre-j în folosinţă în toamna anu­
relor, nu folosesc dreptul dc te organizat săptămîna trecu­ sectoare de producţie. 6 nu dare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza lui trecut o modernă bucă­
control pentru 'a determina tă la Petrila), zilele briga­ şi-au realizat sarcinile de — Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul II, tărie furajeră. Acesta n-a
creşterea răspunderii acesto­ dierului. sectorului, între­ plan (la Dîlja. Aninoasa, Pe­ predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza fost nici primul, şi nu-i nici
ra pentru bunul mers al ac­ prinderii, editarea unor foi trila şi Lupeni). Un mare nu­ — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I, ultimul termen. Bucătăria
tivităţii productive. Propu­ volante pe tema disciplinei măr de brigăzi nu-şi îndepli­ predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza nu-i gata nici azi. O fi fru­
nerile făcute în adunări nu — sînt forme şi acţiuni cu nesc sarcinile de producţie. — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dez­ moasă joaca asta cu terme­
sînt tratate, mai ales de că­ rezonanţă pe tărîmul muncii Disciplina şi fluctuaţia sînt batere în sala de consiliu a I.E.C. Mintia. nele, dar îi păgubitoare.
tre cadrele tehnice, cu răs­ politice educative. două mari compartimente
punderea ce o incumbă sta­ — Este adevărat că obiecti­ spre care trebuie să ne în­ MIERCURI. 27. II. 1974 Totuşi, care-i ultimul ter­
tutul pe care aceştia îl au în vul central al muncii noas­ dreptăm atenţia. Şi. deşi — Economie politică, anul III, predare la cabinetul men ?
sector, la mină. tre au fost exploatările mi­ s-au făcut paşi mari în a- judeţean de partid REPORTER
— Pentru că nu ne sînt niere. că s-a acţionat cu răs­ ceste direcţii. avem încă — Sociologia religiei, anul II, predare în sălile Şco-
străine aspectele de mai sus. pundere. dar cred că am foarte mult de muncit. E lo­ Iii generale Dr. Petru Groza
am întreprins măsuri care să mers uneori pe acţiuni do cul în care există cel mai — Etică, anul II. predare în sălile Şcolii generale Dr.
ducă la sprijinirea şi îndru­ amploare, cînd ştim foarte mare spaţiu de a acţiona Petru Groza.
marea concretă a acestor or­ bine cîlă eficacitate au ac­ prin toate fo'mtele muncii Programul începe Ia ora 18,00 pentru toate secţiile.
ganizaţii de partid. Astfel — ţiunile întreprinse în forma­ noastre politice şi educative.