Page 77 - Drumul_socialismului_1974_02

ms r

Proletar! din toate fările, unifi-vă!
Şedinţa Comitetului

Executiv al C.C. ai P.C.R

In ziua de 22 februarie 1974, a avut loc zultatele acesteia, subliniind, totodată,
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al necesitatea de a se depune eforturi pen­
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae tru realizarea înţelegerilor şi acordurilor
Ceauşescu, secretar general al Partidului convenite cu acest prilej.
Comunist Român. In cadrul şedinţei s-a dat o înaltă a-
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae preciere şi deplină aprobare activităţii re­
Ceauşescu, secretar general al Partidului marcabile desfăşurate de tovarăşul
Comunist Român, preşedintele Consiliului Nicolae Ceauşescu în cursul acestei vizi­
de Stat, a prezentat o informare în legă­ te, consecvenţei cu care acţionează pen­
tură cu vizita oficială efectuată în Re­ tru aplicarea în viaţă a politicii interne şi
publica Arabă Libiană, Republica Liban, externe a partidului şi statului elaborată
Republica Arabă Siriană şi Republica de Congresul al X-lea al partidului.
Irak. In legătură cu vizita tovarăşului Nicolae
Anul XXVI Nr. 5 946 SIMBATĂ 23 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI In legătură cu informarea prezentată, Ceauşescu în Republica Arabă Libiană,
au luat cuvîntul numeroşi participanţi ca­ Republica Liban, Republica Arabă Siria­
re au apreciat importanţa şi utilitatea nă şi Republica Irak, Comitetul Executiv
deosebită a vizitei, au exprimat via satis­ a adoptat în unanimitate o hotărire care
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii facţie şi aprecierea deplină faţă de re­ se dă publicităţii.

Cote înalte in întrecere la mina Lupeni
Socialiste România, tovarăşul HOTĂRÎREA

Saltul de la minus Nicolae Ceauşescu, va face, împreună Comitetului Executiv al Comitetului

cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită

o mie la plus o mie oficială în Republica Argentina Central al Partidului Comunist Român

Preşedintele Consiliului de Stat al publica Argentina, între 5 şi 9 martie
Încheierea lunii ianuarie a fost Brigăzile lui Nicolae Tânăsache, Republicii Socialiste România, tovară­ cu privire ia vizita tovarăşului
o decepţie pentru minerii de la sec­ Vasile Ruşitoru şi Mihai Vazdaru şul Nicolae Ceauşescu. va face. îm­ 1974, la invitaţia preşedintelui Repu­
torul V. Aceasta pentru că, în au trecut de la minusuri la plusuri preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, blicii Argentina, generalul locotenent
pofida unor strădanii deosebite, de producţie. Aşa se face că după o vizită oficială de prietenie în Re­ Juan Domingo Peron.
planul nu s-a îndeplinit cu 1 099 primele 3 zile de lucru din fe­ Nicolae Ceauşescu în unele ţări arabe
tone. Cel mai afectat de această bruarie aveam un plus pe sector
nerealizare a fost minerul şef de de 310 tone.
brigadă Vasile Caila. — Atunci am prins momentul, Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Comitetul Executiv al Co­ realismul politicii interne şi cel mai scurt timp a terito­
— Omul ăsta e cel care s-a luptat l-am strins pe toţi oamenii de mitetului Central al P.C.R.— externe stabilite de Congre­ riilor siriene ocupate.
din răsputeri ca sectorul nostru să bază din sector, le-am arătat că întrunit în ziua de 22 fe­ sul al X-lea şi Conferinţa Comitetul Executiv apre­
intre de la începutul anului în putem să scoatem minusul pînă Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului bruarie 1974 — a luat cu­ Naţională ale partidului, a ciază că, prin poziţia şi ide­
rîndul fruntaşilor — ne spune la sfirşitul lui februarie cu condi­ noştinţă cu deosebită satis­ analizei şi aprecierilor făcute ile exprimate de secretarul
maistrul Silviu Tarbalescu, secreta­ ţia ca fiecare brigadă să urmeze facţie de rezultatele rodnice de partidul şi statul nostru general al partidului cu pri­
rul organizaţiei de partid din pilda lui Vasile Caila, toţi s-au an­ de Miniştri al Republicii Socialiste România, ale vizitei pe care tovarăşul în legătură cu situaţia din vire la situaţia din Orientul
sector. gajat — spune secretarul de partid Nicolae Ceauşescu, secretar Orientul Mijlociu. Mijlociu. în cadrul convorbi­
/
In abatajul lui, împreună cu şefii al sectorului. general al Partidului Comu­ Vizita a prilejuit reafir­ rilor cu conducătorii state­
de schimb Irimia Lazăr, Gheorghe — Care este urmarea ? în Republica Populară Ungară nist Român, preşedintele Con­ marea poziţiei promovate lor respective, cu conducăto­
Hiciuc şi Costicâ Strulea au făcut — Urmarea ? Să vedem. Azi siliului de Stat al Republicii consecvent de Partidul Co­ rii Organizaţiei pentru Eli>-
adevărate 'minuni. La fiecare 2 sîntem pe 22. Pînă ieri aveam Socialiste România, a între- munist Român şi de Guver­ berarea Palestinei şi cu alţi
zile au scos din frontal cîte 3 1 077 tone, iar pînă astăzi 1 194 Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, răşului Jeno Fock, preşedintele Con­ prins-o între 12 şi 21 fe­ nul României socialiste în le­ reprezentaţi ai forţelor pro­
fîşii, cu un randament pe fiecare tone. Scăzînd minusul de luna tre­ preşedintele Consiliului de Miniştri al siliului de Miniştri al Republicii Popu­ bruarie 1974, în Republica gătură cu situaţia din O- gresiste din aceste ţări, vizi­
ta s-a înscris ca o contribu­
miner cu 0,5 tone mai mare. Caila cută rezultă un plus cumulat de Republicii Socialiste România, va face, lare Ungaro, o vizită oficială de prie­ Arabă Libiană, Republica Li­ rientul Apropiat. afirmarea
şi brigada lui a dat în 2 zile lu­ 95 tone — ne-d comunicat Victor în următoarele zile, la invitaţia tova­ tenie în Republica Populară Ungară. ban, Republica Arabă Siri­ necesităţii de a sc intensifica ţie a României socialiste la
rezolvarea politică a conflic­
crătoare 11 000 tone cărbune. Prac­ Skverne, normatorul sectorului V. ană şi Republica Irak. eforturile pentru realizarea
tic, el a dus în spate tot sectorul. Am ajuns, cum s-ar spune, la liman. Comitetul Executiv dă o unei păci trainice şi drepte tului din Orientul Mijlociu,
Dar ce folos. Tot ce a făcut aceas­ Asta datorită brigăzii lui Vasile Şedinţa comună a biroului Comitetului judeţean de partid, înaltă apreciere activităţii în această zonă. la găsirea unor soluţii rea­
tă brigadă a fost înghiţit de nerea- Caila. remarcabile desfăşurate cu In spiritul politicii de prin­ liste în concordanţă cu inte­
resele
popoarelor
din
această
lizările altora. Aşa a rămas sec­ Şi normatorul a plecat să scrie biroului Comitetului municipal de partid Petroşani acest prilej de secretarul ge­ cipiu a ţării noastre care zonă, alo păcii şi destinderii
torul sub plan. Asta a fost atunci ultimele cifre pe grafic. neral al Partidului Comunist s-a pronunţat şi se pronunţă internaţionale.
situaţia. In faţa insuccesului mulţi Era trecut de ora 15 şi oamenii şi biroului executiv ai Centralei cărbunelui Român, tovarăşul Nicolae pentru soluţionarea conflic­
s-ar fi resemnat, ar fi lăsat-o mai ieşeau din şutul de dimineaţă. Ceauşescu, ca sol al priete­ telor dintre state pe cale po­ Vizita a contribuit, în ace­
moale. Dar la Vasile Caila s-a Intr-un tirziu a apărut şi Caila Ieri a avut loc, la Petroşani,, şedin­ bonifere din Valea Jiului în vederea niei şi solidarităţii poporului litică, în cadrul convorbiri­ laşi timp, la promovarea prin­
petrecut altceva. Om făcut din cu cîţiva ortaci. S-a oprit la grafic ţa comună a biroului Comitetului ju­ realizării planului de stat. român cu popoarele ţărilor lor avute în aceste ţări, a cipiilor cu privire la noile re­
aluatul dîrzeniei şi tenacităţii, el nu şi a privit îndelung şi tăcut noile deţean de partid, biroului Comitetu­ De asemenea, au fost examinate : vizitate, pentru promovarea fost exprimată poziţia Româ­ laţii dintre state, bazate pe
s-a dat bătut. S-a îndîrjit şi mai cifre. Apoi s-a pierdut în drum lui municipal de partid Petroşani şi stadiul îndeplinirii principalelor sar­ politicii internaţionale a niei potrivit căreia asiigura- egalitate deplină în drepturi,
tare. Şi cu toate că nu are un spre baie. Nici n-ai fi bănuit că a biroului executiv al Centralei căr­ cini reieşite din hotărîrea Conferinţei partidului şi statului, precum rea unei păci drepte şi trai­ respectul independenţei şi su­
abataj cu condiţii prea bune, a el este acela care a determinat de bunelui. organizaţiei judeţene de partid din ia­ şi modului strălucit în nice în Orientul Mijlociu se veranităţii naţionale, nea­
reuşit ca din primele zile ale lui fapt, în mai puţin de jumătate de nuarie 1973,' precum' şi ‘ posibilităţile care a acţionat pentru dez­ poate realiza numai prin re­ mestecul în treburile interne,
februarie să salte randamentul lună, saltul sectorului V de la In cadrul şedinţei a fost analizat de utilizare a spaţiilor disponibile e- voltarea relaţiilor de cola­ tragerea trupelor israeliene avantajul reciproc, pe drep­
muncii la 9,3 tone, cu 700 kilogra­ minus o mie la plus o mie de tone. stadiul aplicării măsurilor stabilite xistente în unităţile economice. borare dintre România si din teritoriile arabe ocupate tul inalienabil al fiecărui po­
me mai mult de fiecare miner faţă Este un rezultat care încununează pentru îmbunătăţirea muncii econo­ In problemele analizate au fost a- ţările arabe în interesul de­ în urina războiului din 1967, por de a-şi aîege sistemul
de cele mai bune rezultate din eforturile unui harnic colectiv de mice şi de partid în exploatările car­ plin al poporului român şi prin crearea tuturor con­ politic, economic şi social,
ianuarie. Zilnic, din abatajul lui muncă, evidenţiind hotărîrea fer­ doptate măsuri corespunzătoare. al acestor popoare, al cauzei diţiilor necesare pentru ca corespunzător voinţei şi in­
pleacă peste 500 tone de cărbune. mă de a întîmpina măreţele săr­ păcii şi colaborării interna­ fiecare popor din această tereselor proprii.
— Toate brigăzile din sector au bători — cea de-a XXX-a aniver­ ţionale. Şi cu prilejul aces­ zonă să aibă asigurate in­ Cu prilejul viz-iţei a fost
tei vizite a ieşit puternic in
fost cu ochii pe Caila — ne decla­ sare a Eliberării patriei şi Congre­ evidenţă rolul esenţial pe dependenţa, suveranitatea şi exprimat sprijinul României
ra ing. Nicolae Răspopa, şeful sul al Xl-lea al partidului cu suc­ care îl are în elaborarea şi integritatea teritorială. să-şi pentru lupta de eliberare a
sectorului V. Brigada lui loan So- cese remarcabile. realizarea întregii politici ex­ poată concentra eforturile popoarelor de sub jugul co­
rescu, unde au fost nişte nereguli in direcţia dezvoltării lor lonial. pentru lupta împotri­
de organizare, s-a pus pe picioare. L, VISKI terne a României secretarul economico-sociale. O pace va tendinţelor neocolonialis-
general al partidului nostru, dreaptă şi durabilă presupu­ te, pentru lichidarea regi­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne. de asemenea, reglementa­ murilor rasiste. In cadrul
care, printr-o activitate di­ rea problemei poporului pa­ convorbirilor oficiale. pre­
11 332 fone cărbune peste plan namică, neobosită, plină de lestinian, căruia să i se re­ cum şi în documentele adop­
pasiune revoluţionară, ser­ cunoască dreptul deplin de tate s-a apreciat, de comun
VULCAN. Colectivul la această exploata­ ţii muncii şi a ritmu­ veşte cu înaltă răspundere a-şi hotărî propriul destin, acord, că reducerea şi lichi­
minerilor de la Vul­ re s-au dat pri­ rilor de extracţie. Pe interesele poporului român, darea decalajului între ţări­
can, care a lansat che­ mele 11 332 tone căr­ această bază randa­ cauza socialismului, idealu­ în conformitate cu năzuinţe­
marea la întrecere pc bune peste pian. mentele obţinute în a- le sale naţionale, de a-şi a- le în curs de dezvoltare şi
ţară între unităţile din Remarcabilul succes batajele minei au cres­ rile de pace şi progres so­ sigura bunăstarea şi fericirea ţările economic dezvoltate re­
industria carboniferă, caro reprezintă 2/3 din cut cu 330 kilograme cial, de colaborare şi înţele­ prezintă o problemă de im­
înregistrează un suc­ angajamentul anual es­ pe post. Contribuţia sa.
ces de prestigiu în te rodul unor preocu­ liotărttoare la realiza­ gere între naţiuni. In cadrul convorbirilor, pre­ portanţă majoră, soluţiona­
cinstea celor trei de­ pări rodnice ale mine­ rea succesului amintit Tnscriindu-se ca un mo­ rea sa corespunzătoare fiind
cenii de la Eliberarea rilor, maiştrilor şi in­ revine sectorului IV, ment de importanţă istorică şedintele Consiliului de Stat, în interesul întăririi păcii, al
ginerilor de la Vulcan
patriei. După o lună şi pentru organizarea su­ care a dat cea mai în dezvoltarea relaţiilor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, progresului omenirii întregi.
jumătate de muncă e- perioară a producţiei, mare cantitate de căr­ României socialiste cu aceste a salutat — în numele parti­ In cursul vizitei au fost
fectivă In adîncuri, creşterea productivită­ bune peste plan. Frezorul loan Popa. <lin cadrul I.U.M. Petroşani, execută danturarea ţări, vizita tovarăşului Nicolae dului şi statului român —
unor roţi conice, necesare meselor de distribuţie de la preparaţiile cărbu­ înţelegerea realizată între puse temeliile unei conlu­
nelui. Execută lucrări de bună calitate şi îşi depăşeşte permanent sarcinile Ceauşescu a reprezentat o crări trainice, îndelungate
lunare de plan cu circa 20 la sută. ' Foto : VIRGIL ONOIU puternică manifestare a prie­ Egipt şi Israel cu privire la între România şi ţările res­
teniei şi colaborării ro-mâno- dezangajarea militară, aceasta pective, pe plan economic,
arabe, o expresie grăitoare fiind considerată ca un prim politic, tehnico-ştiinţific. cul­
pas spre desfăşurarea în con­
a
sprijinului
constant
acor­
tural şi în alte domenii. S-a
luptei
sport Casa de cultură, centru principal de educare PAGINA A ll-A dat de România ţărilor a- tinuare a pentru ' politice, a în spiritul vechilor tradiţii
comună
ca.
afirmat
dorinţa
activităţii
retragerea
rabe în lupta pentru întări­
suvera­
şi
rea
independenţei
nităţii lor naţionale, a soli­ trupelor israeliene din toate de prietenie şi colaborare, e-
teritoriile ocupate. S-a expri­
român
între
xistente
poporul
FERMA ZOOTEHNICA -
şi Informare ştiinţifică a locuitorilor darităţii cu lupta lor pentru mat speranţa că se va ajun­ şi popoarele arabe, să se ac­
Lăudabila iniţiativă a Con­ MODEL DE ORGANI- progres social şi pace. ge la o înţelegere corespun­ ţioneze, în condiţiile noi de
siliului judeţean pentru edu­ ZARE, PRODUCŢIE Şl Vizita în cele patru ţări zătoare şi în ceea ce pri­ astăzi, pentru lărgirea coo-
caţie fizică şi sport de a or­ Activitatea Casei de cultu­ zăm o bună colaborare cu major al realizării sarcinilor EFICIENŢĂ arabe a confirmat încă o veşte Siria, la crearea con­
ganiza, cu sprijinul Centru­ ră din Orăştie s-a dezvoltat organizaţiile de tineret, sin­ de producţie. dată, cu putere, justeţea şi diţiilor pentru eliberarea în (Continuare în pag. a <-a) ,
lui de medicină sportivă şi diversificat mult, în spe­ dicat, femei, ceea ce a con­ La întreprinderea chimică,
Bucureşti şi al Direcţiei sâni cial după apariţia programu­ tribuit şi contribuie la o per­ spre exemplu, am organizat
tare a judeţului Hunedoara, lui de educaţie al partidu­ manentă integrare a forţelor o dezbatere pe tema : „Creş­
o dezbatere-schimb de expe­ lui, din noiembrie 1971, în educaţionale într-un sistem terea responsabilităţii cadre­ La redacţie primim nu­ cred că am făcut cunoştin­
rienţă pe o temă de mare care sînt stabilite sarcini de unitar, prin atragerea unui lor în rezolvarea operativă meroase scrisori care vor­ ţă încă.
actualitate în pregătirea mare răspundere instituţiilor număr mai mare de intelec­ şi eficientă a sarcinilor de besc despre mult timp iro­
sportivilor de performanţă, ca sit pentru obţinerea unor — Vi-1 prezentăm noi,
de cultură, pe linia ridicării tuali şi muncitori din oraş, producţie". Concluziile dez­ minerii de la mina Vorţa,
conştiinţei socialiste a oame­ a altor cadre competente, cu baterii au avut o influenţă acte, sau pentru alte moti­ locuitori ai satului Visca.
nilor muncii. experienţă şi pasiune în ac­ pozitivă, contribuind la ridi­ ve, cauzate de salariaţi ai Sîntem 35. Notaţi: Teofil
Comparativ cu anii prece- tivitatea cultural-educativă carea răspunderii faţă de unor instituţii. în cele ce Bureana,_ Petru Căsălean.
clenţi, numărul acţiunilor de masă, în funcţie de spe­ realizarea sarcinilor planului. urmează încercăm un dia­ Lazăr CăsăJean, Gheorghe
culturale a orescut mult, atît cialitatea şi înclinaţia fie­ La cooperativa meşteşugă­ log cu autorii acestor scri­ AM RECEPŢIONAT SEMNALELE DV. Abrudean, Ivan Viorel.
numeric, cit şi din punct de căruia, pe care i-am antre­ rească „Viaţă nouă", s-a or­ sori. Abru ...
organismului după vedere calitativ şi al diversi­ nat în susţinerea şi partici­ ganizat o consfătuire pe te­ încuie lacătul, — Staţi, staţi. N-am să
abordat
au
ficării
lor.
Ele
ma : „Folosirea judicioasă a
parea la rnuilte din acţiunile
teme interesante, de înaltă cultural-educative şi artistice. timpului de lucru", în cadrul LE TRANSMITEM CELOR VIZAŢI. vă pot nota pe toţi 35. Mal
semnificaţie, izvorîte din do­ căreia unii şefi de secţie au descuie lacătul bine prezentaţi-1 pe şofer.
ingineri,
Mulţi
efort, temă de cumentele celui de-al X-lea tehnicieni, intelectuali, didactice, arătat cazuri de cooperatori ianuarie In seara zilei de 25
—
cadre
autobuzul
c„
a.
Congres al P.C.R., ale Plena­
timpul
care
în
programului
—
Sînt Gheorghe Colţan,
rei din noiembrie 1971, Con­ funcţionari, muncitori cu în­ se ocupă de alte probleme. din Oraşul nou Călan. Am SĂ AŞTEPTAI ECOUL LOR! condus de el a ajuns la
meditaţie şi 1972, plenarelor din din februa­ clinaţii şi talent, sînt atraşi Pentru a veni în întîmpi- o plîngere. Visca la orele 21,30 în loc
Naţionale
iulie
ferinţei
şi îşi aduc aportul la infor­
— Vă ascultăm.
rie—-martie şi iunie 1973, pre­ marea şi educarea cetăţeni­ narea cerinţelor multor, ce­ — Unitatea „Pîine“, din nărav care provoacă ne­ pe : în ... chitanţierul in­ de 20.00.
tăţeni. dorinţei acestora de a
comercial de la
mulţumiri, ore de aşteptare
spectorului
brigăzile
aplicare in sportul cum şi din alte documente lor. activînd în de con­ cunoaşte mai aprofundat u- cartierul nostru, se închide de la uşă, uneori destul de consiliul popular al ora­ — O fi avut pană...
colectivul
ştiinţifice,
de partid şi de stat şi din
— Da. Pană de . .. bufet.
prevederi
legilor,
ale
cuvîntările secretarului gene­ ferenţiari, universitatea popu­ nele de cultură a organizat cîte 4-5 ori pe zi. Pe la frecvent, geamuri sparte. şului dv. In faţa bufetului din Vorţa,
casa
10,30, apoi pe la 11,30, din
cenaclul
întreprinderi
de performanţă ral al partidului nostru, to­ lară, cercuri de literar, diferi­ dezbateri în pentru populariza­ şi nou pe la 17,00, încă o dată Tot la uşă ... Autobuzul serveşte... şoferul a oprit şi a intrat.
îndeletniciri
te
varăşul Nicolae Ceauşescu.
sediu
la
pe la 18,30. O mai închid
— Deci nu-i invenţie, e
Majoritatea acţiunilor cul­ practice, formaţii artistice, rea şi aprofundarea cunoaş­ cînd se schimbă tura, cînd Cu taxatorul. Au stat o
tural-educative au fost gru­ cor etc. terii acestor legi. varsă banii... nărav rău. Leacul ştiţi şoferul sau călătorii ?
pate pe cicluri : „Sub stea­ Acţiunile cultural-educati­ — O fi vorba de vreun unde se află ? La conduce­ GH. NEGREA
gul partidului, pe calea în­ ve şi de informare organi­ PETRU PAVEL rea întreprinderii comerciale
cea a refacerii organismului făptuirii măreţului program zate de către casa de cultu­ directorul Casei de cultură program — invenţie ... — 11 cunoaşteţi pe şoferul
după efort, a avut un bun al Conferinţei Naţionale — ră, fie la sediu, fie în între­ Orăştie — Ba nu. Este năravul de stat „Alimentara", din Florin Nan ?
ecou în rîndul specialiştilor realizarea cincinalului îna­ prinderile oraşului, sînt sub­ gestionarei la mijloc. Un Hunedoara. Sau mai aproa­ — Ştiu eu ce să zic ? Nu (Continuare în pag. a 3-a)
— medici sportivi şi antre­ inte de termen", „File glo­ ordonate totdeauna scopului (Continuare în pag. a 3-a)
nori — hunedoreni. rioase din istoria patriei şi
Atît prin participarea nu­ partidului", „Omul, munca şi
merică, cît şi prin opiniile societatea", „Tineretul şi e-
exprimate, s-a demonstrat ducaţia prin muncă şi pen­
flecare
de
pregătire
că problema- propusă dez­ tru muncă". „Echitate şi FILME DOCUMENTARE şi arte plastice Deva, a a- preşedinţii comitetelor sin­ duminică, între (în orele 10 CLUB PENTRU tării în pădurile din zona
vut loc spectacolul pro­
dicale,
comi­
secretarii
baterii a ajuns să preocupe dreptate socială — trăsături Acţiunile cultural-edu- ducţiei muzicale al cla­ tetelor U.T.C., iar de la şi 12), pentru absolvenţii CEFERIŞTI dealurilor de la ocoalele
silvice din Dobra, Haţeg.
tot mai mult şi pe specialiş­ morale proprii societăţii cative programate în selor de pian (prof. Eve- I.M. Barza au fost pre­ nri t A de liceu ce doresc ca în La Pul a fost inaugurat Simeria, Hunedoara şi
acest an să sc înscrie Ia
tii noştri, să fie considerată noastre socialiste", „Făurirea cinstea celor donă mari lina Cîmpean), vioară zenţi preşedintele consi­ JLr£Li JLix^ examenul de admitere recent un club pentru Geoagiu. In acest an. In­
liului economic de control
(prof. Lucia Florian), in­
la adevărata sa importanţă societăţii socialiste multilate­ evenimente care mar­ strumente de suflat (prof. muncitoresc 1 şi membrii ■ : . ,.... pentru învăţămîntul de ceferiştii staţiei din loca­ spectoratul silvic jude­
chează acest an — cea
litate, menit să ofere con­
şi valoare în procesul in­ ral dezvoltate, etapă nouă a de-a 30-a aniversare a E- Gheorghe Bobocescu şl Io- comisiilor pe domenii de arhitectură. diţii pentru destinderea ţean Hunedoara şi-a pre­
struirii sportive. Avînd ca programului de înflorire e- liberării patriei şi al XI- sif Griinner). Spectacolul, Ia I.M. Barza. Cu acest şi recreerea oamenilor, văzut să facă lucrări de
tehnic
prilej,
directorul
împăduriri
cuprinzînd 25 de puncte
bine
mai
pe
punct de plecare comunica­ conomică şi culturală a lea Congres al P.C.R. — susţinute de elevii din de la I.M. Barza a pre­ O ZI COFETĂRIA „VIOLETA" precum şi pentru desfăşu­ (le 2 500 ha.
au prilejuit comitetului de
rarea
clasele mici pînă la cel
rea susţinută de dr. Carmen României socialiste" şi altele. partid al întreprinderii din ultimii ani ai liceu­ zentat aspecte din meto­ ţiuni unor multiple ac­
cultural-educative.
dele de punere in practi­
Dumitru, şef de secţie la Ca instituţie de cultură cu „Victoria" Călan organiza­ lui, s-a bucurat de un că a principiului muncii La amenajarea sa şi-au VREMEA
rea
gale
unei
Ieri s-a deschis, la De­
filme
de
Centrul de medicină sporti- pronunţate rezonanţe în via­ documentare la clubul „11 deosebit succes. şl conducerii colective. va, o nouă imitate a adus o mare contribuţie
vâ Bucureşti, care a cuprins, ţa spirituală a oraşului, casa Iunie", „Vizita tovarăşului I.C.L.S. pentru alimenta­ tovarăşii Matei Gîlcă, loan Pentru 24 ore
Ungur şi loan Jude.
în limitele unei atari lucrări de cultură încearcă să se Nicolae Ceauşescu în u- SCHIMB DE EXPERIENŢĂ CURS DE INIŢIERE LA ţie publică. Este vorba
cu titlu de informare, cele impună printr-o activitate nele ţări lathio-amerlca- PENTRU INVĂŢÂMINTUL despre cofetăria „Violeta", SE PREGĂTESC
parterul
Ia
amenajată
ne“, „Călanul între 1913—
Vreme
instabilă,
uşor
mai noi cuceriri ale ştiinţei zilnică, bogată în conţinut şi 1972“, şl alte filme, au DE ARHITECTURĂ V y \4 >s ' noului bloc. recent dat In DE ÎMPĂDURIRI cu cerul temporar noros.
medicale aplicate în procesul organizare, fără să se situe­ fost vizionate de un nu­ La Cabinetul orăşenesc folosinţă pe strada V. I. Izolat vor cădea precipi­
refacerii organismului spor- ze în postura de „concurent" măr mare de siderurgiştt. de partid Brad a avut loc Filiala Uniunii arhitec­ Lenin. Noua unitate, cu 50 900 bucăţi puicţi de taţii slabe. Vintul va su­
judeţean, ALTA
orar zilnic de la G,30 ia
tivului după efortul depus al celorlalte instituţii, ci, dim­ PRODUCŢIA un schimb de experienţă ţilor, cu sprijinul Inspec­ 21,30, pune la dispoziţia pin şi alţi 30 000 de mo- fla slab. Temperatura va
iid au fost scoşi din pe­
cu
comitetele
cuprinsă,
minus
toratului
şcolar
fi
între
oamenilor
potrivă. căutînd permanent MUZICALA muncii din întreprinderile organizează. începînd cu cumpărătorilor un sorti­ pinierele Reia-ITaţeg şi 3 grade şi un grad, noap­
N. STANCIU industriale, la care au data de 24 februarie, la ment bogat şi variat de Valea Mărăşească din co­ tea, iar ziua între 5 gra­
să adîncească colaborarea cu Ieri, în sala de festivi­ mai participat şl secreta­ Liceul „Decebal" din De­ w tmm prăjituri, dulciuri, înghe­ muna Dobra, pentru a fl de şi 8 grade. Dimineaţa
acestea, pentru a da acţiuni­ tăţi a Liceului de muzică rii comitetelor de partid, va, un curs de 10 lecţii m/ ţată. pregătiţi în vederea plan­ ceaţă locală.
(Continuare în pag. a 3-a) lor un plus de extindere şi
eficienţă. Am reuşit să reali­ V.