Page 78 - Drumul_socialismului_1974_02

ppyjTţTşri’WviftWdWjgaţyr^^
sw’.yţţ.iWffc'M
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 946 SIMBATĂ 23 FEBRUARIE 1974
j Ţ 3 5jjHSSlIcn2aS'»'! - 7* VTW*
IE EE5?aZ C H

----------- ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
Urmaţi-le
ACORDUL GLOBAL ÎMGRIJÎTORI FRUNTAŞI

e x e m p lu l!
puternic stimulent Toţi cei care muncesc în cadrul fermei zootehnice a Mărturie a hărniciei lor stau rezultatele bune obţi­

Sebeştyn Ambrozie lucrsa-
cooperativei agricole de producţie din Deva, femei şi băr­ nute anul trecut, precum şl cele din prima şi a doua ■ ză în sectorul zootehnic al de Ia una 3 1 de Iaple.
într-adevăr o perfor­
Este
baţi, îşi aduc o contribuţie de seamă la înfăptuirea indi­
pentru obţinerea catorilor de plan, la onorarea în mod exemplar a anga­ lună a acestui an. La acest panou de onoare prezentăm ; cooperativei agricole de la manţă !
jamentelor luate în întrecerea socialistă pentru a cinsti cîţiva din îngrijitorii fruntaşi ai acestei ferme, oameni j înfiinţarea unităţii — de Creşterea viţeilor de re­
cu realizări cît mai de seamă a XXX-a aniversare a Eli­ care fac ca cifrele de plan şi angajamentele să prindă j I peste 20 de ani. Ţinînd producţie este încredinţa­
Szekely Balint
să ne arate măiestria în
tă soţilor
de rezultate superioare berării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al Xl-lea viaţă, să devină realitate concretă. ţ [ meseria pe care o practi- şi Ana, care de 10 ani de­
al Partidului Comunist Român.
pun
că, am putut constata cum
stăruitoare
eforturi
j vacile din grupa pe care o pentru a asigura o matcă
j are în primire şi viţeii ne- cît mai corespunzătoare
Ca şl în Anul trecut, la medii lunare de cîte 1 300 — ; predaţi încă la creşă re- pentru fermă. Pentru re­
C.A.P. Deva s-a stabilit ca 1 500 le.i. Unii îngrijitori, ; cunosc, reacţionînd în zultatele obţinute, în anul
îngrijitorii de animale să între care amintim pe Doni \ felul lor, glasul „stăpînu- trecut ei au realizat un
fie retribuiţi, în baza acor­ Marton, Jiga Butaş, Tocaci ; lui“. Am două vaci exem- ciştlg total de peste 32 000
dului global, după efortu­ Deziderhu, Ghergheli Ion II, i plare — ne-a mărturisit el lei.
rile depuse .şi rezultatele Leontin C'.ionca — să ne refe­ ; (ceea ce nu este prea Iată exemple demne de
obţinute în producţie. Con­ rim doar la cîţiva — au obţi­ demn de laudă din partea urmat de către toţi în­
form devizelor întocmite pe nut venituri medii lunare care : conducerii C.A.P. — n. n.) grijitorii de animale, de
anul 1974, a reieşit că la ca­ oscilează între 1 500 — 2 150 j — de cîte 20 de ani. Uitaţi,
tegoria vaci de ilapte, plata lei, diferenţierea fiind în j şl acum seara, am muls fiecare cooperator.
ce revine pe un" hl se ri­ funcţie de producţia de lap­
dică la 72,28 lei, din care, te, viţeii obţinuţi sau
ţinînriu-se seama de struc­ sporul de creştere în greu­
tura prevăzută pe norma tate înregistrat la animale­
convenţională, .mai mult le din loturile pe care le-au
de 60 la sută o reprezintă îngrijit. Turma le «-importantă sursă
plata în bani. O pondere în­ Din dialogul purtat cu
semnată în cuantumul re­ cîţiva îngrijiori de animale
tribuţiei o deţine plata pen­ am desprins că au fost de venituri pentru cooperativă
tru viţeii obţinuţi, urmă- satisfăcuţi de felul cum s-a
rindu-se astfel realizarea aplicat retribuirea, oîştiguri- DANI TEREZIA DA VID IMRE IOSIE AVRAM VARGA FRANCISC
unui procent cît mai ridi­ le obţinute fiind o oglindă Ovinele — animale mai în loc de 660, iar la miei
cat de natalitate, ceea ce, fidelă a activităţii fiecăruia. uşor de hrănit şi întreţi­ 263 faţă de 250. Este me­
fireşte, influenţează şl pro­ Am notat însă şi un aspect nut — sînt o sursă impor­ ritul ciobanilor — fraţii
ducţia de lapte. In acest care nu a fost pe deplin tantă de venituri pentru Ilie şi Gheorghe Vonica —
sens, s-a prevăzut ca pen­ elucidat. Este vorba des­ cooperativa agricolă de > care îşi dau tot interesul
tru fiecare viţel obţinut pre necesitatea repartizării producţie din Deva. A- pentru buna îngrijire şi
şi predat sănătos la vîrsta şi concretizării diferenţiate ceasta o dovedesc faptele. hrănire a animalelor, se
de 20 de zile — pentru a sarcinilor de producţie pe Anul trecut au fost reali­ ocupă cu toată răspunderea
creşa cooperativei agri­ anul 1974 pe fiecare îngri­ zaţi şi depăşiţi toţi indi­ de realizarea planului la e-
cole sau pentru livrare la jitor de animale. Spunem catorii de plan. Efectivul fective, producţie şi pro­
îngrăşătoria complexului in- aceasta deoarece unii în­ de ovine a crescut la 443 duşi.
tercooperatist — să se acor­ grijitori nu cunosc încă capete. fiind mai mare Anul acesta ei au hotă-
de cîte 265,20 lei, avînd în ce producţii de lapte tre­ cu 43 ori decît s-a prevă­ rît să obţină rezultate
vedere structura normei buie să realizeze şi cîţi viţei zut în plan, Ia brînză s-a şi mai bune, angajîndu-se
convenţionale. s;ă obţină de la loturile pe realizat o cantitate de să depăşească planul la
Reiese din cele arătate care le au în primire. 2 070 kg, faţă de 2 000 producţia de lapte, brînză,
că retribuţia se face numai De asemenea, ar fi de planificat, la lînă 763 kg, lînă şi miei.
în funcţie de rezultatele ob­ dorit ca obiectivele cu care
ţinute în producţie — res­ silit confruntaţi îngrijitorii
pectiv de cantitatea de de animale în acest an să
lapte muls şi de numărul fie popularizate la ioc vizi­
viţeilor pe care-i realizează bil şi cunoscute de toţi coo­ Pagină realizată de NICOLAE BADIU, NICOLAE TÎRCOB.
fiecare îngrijitor de ani­ peratorii din acest sector.
male. Evident, eficienţa aplicării SEBEŞTYN AMBROZIE BUTA GABOB MARIOARA TUDORAN Fotografii de VIRGIL ONOIU
Asemănător se procedea­ retribuţiei în acord global,
ză şi la categoria de viţei, se reflectă şi în producţia
unde pentru fiecare tonă de la.pte marfă care, pe
de spor de creştere în greu­ luna ianuarie a. c., se si­
tate se calculează cîte tuează cu mal mult de
1 846 lei, din care mai mult 30 de procente peste nive­ Qstilaţii care îndeamnă la reflecţii ,/ .
de 60 la sută se acordă în lul prevederilor de plan. In centrul activităţii co­ ţinute în producţie. Anul rînduri ale crescătorilor dc 30,2 tone carne şi obţine­
bani, iar diferenţa o repre­ mitetului de partid şi a trecut l-am încheiat în ge­ animale din judeţ. Este a- rea unui număr de 322 vi­
zintă produsele cuvenite în Conducerile cooperativei a- Urmărind modul cum s-a planificat producţia organizaţiilor de bază, a tu­ neral cu rezultate bunişoa- devărat că mai avjjm—unele ţei şi 240 miei — cu un
raport de structura normei gricole şi' fermei au însă da­ de lapte marfă pe luni, se constată diferenţe apre­ turor comuniştilor care lu­ re. La efectivul total s-au greutăţi cu baza furajeră plus de efort pot fi depă­
convenţionale. Din exem­ toria de căpetenie să asigu­ ciabile între nivelul maxim şi cel minim. Astfel, crează în ferma noastră realizat 816 capete bovine şi cu adăposturile. Sperăm şiţi. Nc-am angajat să rea­
plele amintite se desprinde re neîntîrziat individuali­ faţă de 140—160 hl, cît se prevede să fie livrat în zootehnică — a ţinut să faţă de 800 planificat, iar însă că le vom soluţiona cu lizăm o producţie cu 100
concluzia că îngrijitorii de lunile din primul trimestru al acestui an, în ulti­ sublinieze tovarăşa Elena la matcă 433 în loc de 430. bine. litri de lapte mai mare pe
animale sînt retribuiţi ne­ zarea sarcinilor de producţie mul trimestru s-a stabilit o medie lunară de peste Gros, secretarul comitetului cap de vacă furajată, cu 6
mijlocit în funcţie de rezul­ pe îngrijitori şi urmărirea 500 hl. de partid la C.A.P. Deva, litri pe cap de oaie, cu
tatele concrete pe care le îndeaproape a modului Fireşte, o asemenea situaţie îndeamnă conduce­ în discuţia purtată cu pri­ 0,200 kg lînă, şi să livrăm
înregistrează în producţie. cum acestea se materiali­ rea unităţii la serioase reflecţii în legătură cu mo­ vire la modul cum se acţio­ suplimentar la fondul de
stat 500 hl lapte şi 2 tone
Calculîndu-şe pe această zează în fapte, astfel fiind dul cum este fructificat potenţialul productiv al nează pentru înfăptuirea de carne. Efectivele plani­
bază drepturile cuvenite în­ fermei zootehnice. Este pe deplin posibil şi nece­ sarcinilor de producţie şi OBIECTIVUL CENTRAL AL ficate vor fi depăşite cu 3
grijitorilor de la vacile cu posibil ca potenţialul pro­ sar, totodată, ca, printr-o bună furajare a anima­ rezultatele ce se obţin în ia sută la bovine şi 4 ia
lapte pe anul trecut, reiese ductiv al fermei să fie mai lelor şi organizarea judicioasă a reproducţiei, pro­ muncă — stă îndeplinirea sută la ovine.
că ei au realizat cîştiguri bine fructificat. ducţia să fie ridicată la nivelul lunilor „de vîrf". indicatorilor de plan şi o-
Iată un deziderat care trebuie să-şi găsească ma­ norarea angajamentelor a- ĂCTIVUÂTR COMUNIŞTILOR Sînt la fermă îngrijitori
terializarea în fapte în toate fermele zootehnice. sumate în întrecerea socia­ 5> — comunişti şi fără de
....i listă ce se desfăşoară în A partid — care obţin an de
cinstea aniversării împlini­ an realizări tot mai bune.
Sleirea
Ambrozie
Todoran,
loan
rii a trei decenii de la eli­
0 importantă rezervă posibil de berarea patriei de sub ju­ indep Sebeştyn, Franeisc. Terezia
Avram.
Iosif
Varga
gul fascist şi Congresul al
Xl-lea al partidului. Dany şi-au depăşit şi anul
planifica­
producţiile
trecut
cău­ indicatorilor de pian
Pentru
atingerea
pentru' acoperirea deficitului ds fura ii obiective — spunea acestor te cu 150—300 litri. Nagy
inter­
Imre şi Szekely Ana, de la
—
noastră
locutoarea
tăm să organizăm mai bine tineret bovin şi de la vitei,
fac
şi
mulţi
alţii,
precum
E Prin folosirea mustului de grajd se poate obţine sînt însă şubrede, deoarece puţin 3 000 kg îngrăşăminte munca în cadrul fermei, să cinste fermei. Asemenea
o producţie suplimentară de furaje care echivalează cu în dotarea S.M.A. se găsesc chimice substanţă activă şi întărim controlul şi răspun­ bune rezultate obţin şi în
cel puţin 150 tone masă verde. Iată o replică concluden­ suficiente cisterne pentru ad­ se poate realiza un spor su­ derea faţă de sarcini a tu­ şi onorarea acest an. Luna ianuarie a
tă la ideea că „avem suficiente îngrăşăminte chimice pe ministrarea urinei pe supra­ plimentar al producţiei de turor oamenilor din acest fost marcată cu depăşiri
care să le administrăm pe păşuni" feţele destinate producerii masă verde de circa 150 to­ sector. Cu toate că ferma însemnate. La producţia dc
furajelor. ne. Efectul final al iniţierii este cam dispersată — lapte marfă s-au realizai
H Folosită în hrana animalelor, cantitatea respectivă Asupra importanţei şi a- unei asemenea acţiuni s-ar 21 700 litri, cu 6 770
mi­
de nutreţuri poate asigura obţinerea în plus a peste 200 vantajelor pe care le prezin­ materializa în obţinerea a sînt grajduri în Viile Noi, angajamentelor mai mult, şi s-au obţinut
hl lapte tă această metodă de spori­ peste 200 hl lapte, folosind în Gojdu şi la Sîntuhalm 28 de viţei. In luna fe­
— totuşi s-a reuşit să se
1
El Acest calcul nu trebuie scăpat din vedere de spe­ re a producţiei de nutreţuri, în hrana animalelor cantita­ întroneze ordinea şi disci­ bruarie se înregistrează to
tea
furaje
de
suplimentară
cialiştii din unitate nu este cazul să insistăm plina, la aceasta contri­ rezultate bune. In numai
prea mult. De aceea, supu­ rezultată ca urmare a utili­ buind exemplul personal 11 zile s-au livrat la I.C.I.L.
Am desprins din discuţii agrotehnice corespunzător a- nem această problemă re­ zării la fertilizare a mustu­ al comuniştilor care se află Natalitatea s-a ridicat la 75 Anul 1974 este pentru 7 000 litri lapte, adică .iu
lui de grajd. Iată o însem­
că în acest an balanţa fura­ plicate, îndeosebi prin ferti­ flecţiei cadrelor tehnice din nată rezervă potenţială de în fruntea acţiunilor, mun­ la sută la bovine şi 95 la noi, cei care lucrăm în
jeră a fermei înclină spre lizare, se poate ca producţia cooperativa agricolă. Totuşi, ca politică şi de educaţie sută la ovine. La fondul de zootehnie, un an al produc­ mătate din planul acestei
deficit. Sc fac unele căutări de masă verde pe pajiştile un calcul sumar demonstrea­ acoperire a deficitului din desfăşurată în permanentă stat s-au livrat peste 3 000 ţiilor record — sublinia to­ luni şi s-au mai obţinut în­
în scopul de a găsi modali­ naturale să crească de cel ză că pe seama folosirii uri­ •"balanţa furajeră şi de spo­ cu oamenii. Am ajuns^ ca hl lapte marfă şi 48.5 tone varăşul Antoniu Teodores- că 11 viţei.
tăţi de acoperire a minusu­ puţin 3-4 ori. O asemenea nei colectate la ferma zoo­ rire continuă a producţiei de programul de grajd s‘ă se carne. Veniturile planifica­ cu, membru al comitetului Aceasta demonstrează în
lui, fără a avea însă certitu­ posibilitate stă şi la îndemî- tehnică se pot substitui cel lapte. te — 1 183 000 lei — au
dinea că realmente se va na cooperativei agricole din respecte întocmai, şi fieca­ fost depăşite cu 27 000 lei. de partid, şeful fermei zoo­ mod concret, cu fapte, că
reuşi să se iese din impas. Deva. Ne referim în mod re îngrijitor, luptă să ob­ Or, dacă se realizau inte­ tehnice. Indicatorii de plan organizaţia de partid, co­
Din darea de seamă asupra deosebit la o mare rezervă ţină rezultate cît mai bune, gral şi se depăşeau indica­ pe acest an — 820 capete muniştii, întregul colectiv
activităţii desfăşurate în a- a cărei punere în valoare A fost doi în f©So§finfâ să fie fruntaş în muncă. torii de pian la lapte mar­ la total bovine, 460 la mat­ al fermei este hotărît şi ac
nul trecut, am reţinut că este complet neglijată. De­ fă şi ia carne, se putea ob­
una din cauzele diminuării spre ce este vorba ? Din dis­ Toate eforturile şi stră­ ţine o depăşire şi mai sub­ că, 5 550 hl la producţia to­ ţionează în mod ferm, cu
producţiei de lapte a con­ cuţia purtată cu ajutorul şe­ un nou saivan daniile noastre au drept stanţială a veniturilor. Am tală de lapte de vacă, din răspundere pentru a înscrie
stituit-o şi păşunea slabă fului fermei zootehnice, Szok scop obţinerea de realizări tras — spunea secretarul care 4 070 hl lapte marfă, pe graficul întrecerii noi şi
sub raportul cantităţii de Ladislau, am reţinut că la cît mai bune. Criteriul su­ comitetului de partid — realizarea unui efectiv to­ frumoase realizări în mun­
masă verde la hectar şi al adăposturile de animale se Avîndu-se în vedere dez­ sigurîndu-se în acest fel
compoziţiei ei floristice. află colectată o cantitate de voltarea in perspectivă a condiţii bune pentru adă- prem de apreciere a mun­ concluziile cuvenite din ne­ tal de 500 capete la turma că, pentru a ocupa şi în
Una din sarcinile de mare circa 40 tone must de grajd, turmei de ovine, la C.A.P. postirea şi hrănirea anima­ cii organizaţiei de partid, ajunsurile manifestate şi de oi, din care 280 oi fătă- acest an un loc de frunte
răspundere pe care secreta­ o importantă rezervă de spo­ Deva s-a construit un nou lelor. S-au amenajat boxe a activităţii comuniştilor acum luptăm din răsputeri toare, 1 400 kg brînză, pe­ în întrecerea cu celelalte
rul general al partidului, to­ rire a producţiei de furaje saivan cu o capacitate de speciale pentru oile care sînt faptele, rezultatele ob­ să ne situăm în primele ste 800 kg lînă, livrarea a unităţi din judeţ.
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi de lapte, care pînă acum 1 000 locuri. Acest saivan urmează să fete şi pentru
a pus-o în faţa crescătorilor a fost ignorată. Că nu i s-a a fost dat în folosinţă, a- cele cu miei.
de animale este şi aceea ca, acordat atenţia cuvenită, nu
în timpul cel mai scurt po­ a fost greu de constatat, in­
terlocutorul afirmînd că :
sibil, să întreprindă acţiuni
energice în scopul sporirii ..pentru păşuni avem sufi­
ciente îngrăşăminte chimice .
11
producţiei de nutreţuri pe Cînd am insistat asupra ne­ CALENDARUL MONTELOR CINE-L ATENŢIE DEOSEBITĂ LA PIERDERI!
păşuni şi fînaţuri. unde sc cesităţii folosirii acestui în- NOTE NOTE NOTE
realizează cele mai ieftine grăşămînt, s-a adus în dis­ COMPLETEAZĂ? Pierderile prin avorturi, simţitor ridicat şi se înre­
cuţie lipsa utilajelor pentru mortalităţi şi sacrificări de
furaje. Nu mai este nevoie gistra un real cîştig pentru
să amintim că prin măsuri administrare. „Argumentele" In biroul şefului fermei o fişă completată. Ni s-a necesitate la viţei atîrnă fermă, dacă în anul trecut
balanţa
în
se află afişat şi calendarul spus că această responsa­ popular municipal Deva mai poate intra la fermă cu greu înregistrate de rezultate­ nu se contabilizau la ca­
lor
ferma
montelor — un instrument bilitate revine tehnicianului nu are nimic de spus? Este maşinile şi atelăjele. Intr-o zootehnică in anul trecut. pitolul pierderi 32 de viţei.
Este o situaţie care nu tre­
o lege a pămîntului. Să fie
zi se împotmolise un auto-
în­
Ursalăş.
Dumitru
Am
pentru
CREŞTEREA EFECTIVELOR Şl A PRODUCŢIEI deosebit de şi util conducerea ţeles că nu este facultativă aplicate prevederile ei. Cit aşa mai bine de două ore Procentul de natalitate — buie să se mai repete in
cran al şantierului şi a stat
de 75 la sută — putea fi
acest an.
organizarea
ţinerea
degradarea
drumu­
priveşte
evidenţei
respective.
ANIMALIERE Lâ G.A.P. DEVA judicioasă a reproducţiei. Atunci de ce nu se fac în­ lui, conducerea şantierului în drum pînă a venit un
Aici nu se găsea însă nici registrările cuvenite ? buldozer şenilat de l-a GRAFICUL PREVEDE UNA,
trebuie obligată la reface­ scos afară. Cine strică să
rea lui, pentru că nu se plătească ! I.C.I.L. SIMBRIA FACE ALTA
UNII CU REPARATUL, ALŢII CU
DE CE SE IGNOREAZĂ UNELE REGULI Conducerea fermei zooteh­ ora 21, iar în alte zile.
STRICATUL nice a C.A.P. Deva a sta­ ca de exemplu în 10 fe­
ELEMENTARE DE IGIENĂ ? bilit, de comun acord cu bruarie, aproape de ora
I.C.I.L. Simeria, un grafic 23. Oare I.C.I.L. are pre­
Cooperativa agricolă de ogaşe, fiind complet imprac­ pentru preluarea laptelui de tenţia ca ferma să plă­
producţie şi-a amenajat ticabil. de utilajele grele ale Urmărind modul cum se asemenea practici le-am pu­ la grajdurile din Gojdu. tească un om care să aştep­
un drum de acces cu fon­ acestui şantier. Terenul a- face mulsul. am constatat tut constata şi cînd am Numai că una prevede gra­ te cisterna pînă la aseme­
duri şi forţe proprii, pe feclat şantierului este bine că unii îngrijitori aveau privit „puritatea" laptelui ficul şi alta face I.C.I.L. nea ore tîrzii ? Laptele
Ungă gardul care imprej- delimitat. Dar conducerea halate, alţii nu. Spălatul din bidoanele gata de li­ S-a convenit ca laptele să trebuie ridicat la timp, aşa
muieşle şantierul fabricii de acestuia ocupă cu i le la ugerului înainte de muls nu vrare. La capitolul igiena fie ridicat între orele 18 cum s-a prevăzut in gra­
mătase care se construieşte sine putere mereu noi su­ este întotdeauna şi pentru mulsului, mai este deci cîte
in Gojdu. Numai că dru­ prafeţe. le degradează, stri­ toţi îngrijitorii o operaţiune ceva de pus la punct. şl 19. In cele mai multe zile fic. Obligaţiile asu vate tre­
mul a fost transformat in că semănăturile. Consiliul obligatorie. Urmările unor insă, cisterna a venit după buie respectate reciproc.
V