Page 79 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 79
BaangBasmBHBBBBBgBaaaaKfl ÎEîfikSESaSKSÎBSffl®
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 946 • SIMBÂTĂ 23 FEBRUARIE 1974
Casa de cultură, centru
NE SCRIU SECRETARI Al ORGANIZAŢIILOR DE PARTID HH»
principal de educare şi informare
CU FORŢE UNITE « Iar
Ştiinţa conducerii cietăţii socialiste. Elemen ştiinţifică a locuiturilor na uscată de anul acesta
tele procesului de conduce
re'', „Adoptarea deciziei so-
mulare
de
Valea
de
la
cial-politice. Particularităţi a făcut ca în lacul de acu
in dezbaterea le deciziei politice. Sarcini (Urmare din pag. 1) La indicaţia organului lo- j ţină apă, îneît alimentarea
Peşti să se adune foarte pu
le ce revin comitetelor de
partid şi birourilor organi cal de partid, în urma cerin cu apă a oraşelor Uricani,
zaţiilor de bază", „Proce O astfel de dezbatere a ţelor mai multor locuitori ai Lupeni şi Vulcan era pericli
invăţămintului sul elaborării şi şi teh avut loc la întreprinderea oraşului nostru, interesaţi în ţie. Şi a fost găsită. S-au
adoptării
tată. Trebuia găsită o solu
aprofundată
cunoaşterea
a
Procedee
chimică, cu muncitorii de la
deciziei.
nici de analiză şi adoptare mase plastice şi grupuri, în legislaţiei socialiste, la casa i înseriat două pompe de ma
Complexitatea sarcinilor ză la o bună evidenţă şi un a variantei celei mai potri care li s-a arătat importanţa, de cultură s-a organizat şi i re capacitate, care să pom
izvorîte din noua etapă ce control sistematic, permite vite" şi altele. scopul şi necesitatea adoptă un cabinet de consultaţii ju- 1 peze apă din Jiu direct în
o parcurge societatea româ o unitate perfectă între, gîn- In stabilirea problemati rii legii privind dezvoltarea ridice, în cadrul căruia, de ^ staţia de tratare. Două zile,
nească pune în faţa între dire şi acţiune. cii cursului s-a avut în ve construcţiei de locuinţe, vîn- două ori pe săptămînă, ce- i zi şi noapte, instalatori şi
gului front ideologic nece Pe aceste temeiuri, biroul dere ca acesta să răspundă zarea de locuinţe din fondul tăţenii interesaţi se pot pre- ' tehnicieni de la IJ.G.C.L.
sitatea valorificării tuturor Comitetului orăşenesc de realităţii concrete din în de stat către populaţie şi zenta pentru consultaţii în \ Deva şi E.G.C. Petroşani au
resurselor apte de a influ partid Brad a considerat treprinderile industriale şi construirea de case de odih orice probleme juridice pri- t lucrat cu maximă răspunde
enţa procesul de conştienti necesar să organizeze un instituţiile de pe raza ora nă proprietate personală şi mind lămuririle competente J re şi rapiditate şi au reuşit
zare, care să-şi găsească curs de învăţământ de şului, pentru a fi mereu în a legii privind administrarea din partea unui colectiv de \ într-un timp record să asi
materializarea în opera de partid pe tema ştiinţei con pas cu schimbările ce se fondului locativ şi reglemen jurişti care deserveşte acest 1 gure alimentarea cu apă a
construcţie economico-so- ducerii societăţii socialiste, produc. Prin organizarea tarea raporturilor dintre pro cabinet. 1 celor trei oraşe.
cială, de transformare a o- unde sînt încadraţi pe gru acestui curs, biroul comi prietari şi chiriaşi. In cadrul în preocuparea noastră a )
mului. In acest context, un pe toţi membrii biroului, tetului orăşenesc de partid dezbaterii au fost puse foar stat, de asemenea, organiza- ţ
rol tot mai important îi re ai comitetului executiv al are convingerea că proble te multe întrebări, ceea ce rea de acţiuni cu caracter r GESTUL @ Se schimbau
vine ştiinţei conducerii so consiliului popular, secre matica abordată îşi va a- confirmă interesul deosebit de educaţie ateist-ştiinţifică ‘ seriile în staţiunea Vaţa.
cietăţii în general şi a ce tari ai comitetelor de duce o contribuţie reală la al cetăţenilor pentru cunoaş vizînd teme de cunoaştere a A Cei care soseau, circa 50
lei socialiste, în special. To partid, conducători ai unor cunoaşterea realităţilor, fe terea acestor acte normative structurii universului, origi- 1 de oameni, bărbaţi şi femei,
varăşul Nicolae Ceauşescu întreprinderi şi instituţii şi nomenelor şi proceselor so- de larg interes cetăţenesc. nea şi dezvoltarea vieţii pe ţ erau în majoritate vîrstnici.
arăta că procesele de con alte cadre cu funcţii de cial-politi,ce cu care se Cu muncitorii, cadrele de pămînt, apariţia sectelor re- t De o bătrînică s-a apropiat
ducere au substanţialitate răspundere de pe raza ora confruntă societatea româ specialitate şi conducere ale ligioase etc. Cei aproape 40 ' o tînără fată, i-a luat vali
în măsura în care cuprind şului. Cursul se desfăşoară nească, preocupare care va şantierului de construcţii, de specialişti, profesori, me- \ za din mină şi a condus-o
o temeinică cunoaştere a pe baza unui program care contribui la elaborarea u- dezbaterea acestor legi a fost dici, ingineri, ce fac parte l pînă la cazare cu o amabi
vieţii social-economice, se cuprinde 10 teme. Dintre nor decizii în concordanţă organizată la sediul casei de din brigăzile ştiinţifice şi co- / litate de gazdă îndatoritoa
bazează pe o evaluare e- temele care fac obiectul' cu situaţia concretă din u- Harnicii gospodari ai Devei au declanşat acţiunile ele în cultură, unde de asemenea lectivul de conferenţiari, au ) re. Gestul - foarte frumos
xactă a forţelor materiale dezbaterilor amintim : „So nităţile noastre economice. frumuseţare. In imagine, un aspect de pe una din străzile pe s-a vădit acelaşi interes pen susţinut în perioada anului L — n-a scăpat atenţiei cetă
care a început toaleta pomilor ornamentali.
şi umane, fixează locul, în cietatea socialistă ca sis IONEL VLAD Foto : V. ONOIU tru cunoaşterea lor. trecut 26 conferinţe la între- , ţeanului Gheorghe Nicolae
datoririle, drepturile şi răs tem politic. Aspecte funda secretar al Comitetului prinderile din oraşul Orăş- > din Bucureşti şi el venit
punderile cadrelor, apelea mentale ale conducerii so orăşenesc Brad al P.C.R. tie, cum sînt : întreprinderea i la tratament, care a avut
chimică, fabrica „Vidra", fa- bucuria s-o întîlnească pe
brica „11 Iunie", I.P.M., coo- \ tînăra amabilă în persoana
■STRUCTURII UI ni DE TOATE. perativa ..Viaţă nouă", car- t i tinerei Rodica Cioara, ges
tiere şi altele.
tionară la librăria din Vaţa.
Oa principal centru de e- )
VĂ RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE durată nedeterminată. Pen ducare şi informare a oame- j LOCUINŢA $ Locatarii
sionarii de invaliditate de nilor muncii, am avut per- i
blocului A 6, cartier Gojdu,
în
1
populari-
atenţie
rnanent
III
în
încadraţi
gradul au vechimea neîn DM AU UITAT, SE PME, ESENŢIALUL zarea politicii interne şi ex- \ din municipiul Deva au mo
muncă
Astăzi, despre; Alocaţii treruptă în aceeaşi unitate terne a partidului şi stătu- < tive serioase de îngrijorare.
In apartamentul nr. 52 lo
lui nostru.
/
şi pe perioadele, în care se
reîncadrează în muncă, cu Adunarea generală a con tencuit nu au fost folosite condus la depăşirea cheltu Numeroase acţiuni au a- ) cuieşte familia Gheorghe
Wilhelm Binder — Orăş- nici nu se plăteşte alocaţie excepţia celor cărora după structorilor de la T.C. Deva de către toate şantierele, că ielilor planificate la 1000 vut ca temă prezentarea cu- l Grida, care „găzduieşte" în
tie. Dacă sînteţi angajat cu de stat pentru dînsul, ast reîncadrarea în muncă li putea constitui un bun pri au existat întîrzieri în apro lei producţie cu 72-131 lei, vîntărilor tovarăşului Nicolae ; prezent un cîine lup. Cînd
n-au spus de ce nu urmă
contract de muncă pe du fel că în acest caz, pentru s-a desfăcut contractul de lej de analiză exigentă şi vizionarea cu materiale a lo resc reducerea cheltuielilor Ceauşescu cu ocazia unor ţ le este somnul mai dulce,
rată nedeterminată, aveţi ceilaţi 2 copii, alocaţia de muncă în temeiul art. 13, responsabilă a realizărilor curilor de muncă. vizite de lucru în unele ju- ( vecinii se trezesc din cauza
dreptul la alocaţie de stat stat este de 330 lei lunar lit. e, din Legea nr. 1/1970 obţinute în anul 1973, a I S-a vorbit despre toate. de transport prin ■ raţionali deţe ale ţării, în diferite ? lătratului nocturn al anima
pentru copii. (160 + 170 lei). sau art. 20, lit. f sau g din sarcinilor mobilizatoare ce le Dar despre două aspecte ac zarea lor, de ce aproviziona state. 1 lului. Legea nu dă voie să
Sebastian Olingher — Nicolae Diaconeasa — vechiul cod al muncii (pînă revin pentru acest penultim tuale ale activităţii de con rea se face cu cheltuieli La toate acestea se adau- ^ ţii animale în apartament.
Petroşani. Alocaţia de stat Ghelar. Potrivit prevederilor la data de 1 martie 1973 da an al cincinalului. De^ fapt, strucţii nu s-a pomenit ni foarte mari, de ce se plă gă cele 7 cursuri ale Univer- i Posesorul patrupedului are
de
utilaje
cu
tesc
chirii
pentru copii se acordă în legale (art. 9 din Legea nr. ta intrării în vigoare â darea de seamă prezentată mic : despre cauzele nerea- sităţii populare. organizate 1 altă părere ? Pînă una alta,
raport cu salariul tarifar, cu 1/1970), salariatul cu*^ con noului cod al muncii), ori de tovarăşul inginer Teodor lizării planului fizic şi pro mult peste prevederile de la întreprinderile din oraş, ^ Organele în drept sînt sem
deviz în timp ce randamentul
nalate să intervină.
numărul copiilor aflaţi în tract de muncă pe durată în temeiul art. 130, lit. i, j, Negruţiu, ca şi cei care au blemele concrete care concu utilajelor este scăzut, de ce activitatea centrului de ra- i
întreţinerea familiei şi a nedeterminată care a înce k. din noul cod al muncii. luat cuvîntul au surprins o ră la creşterea eficienţei in organizarea procesului de dioficare, lectoratele pentru *
mediului (urban sau rural) tat activitatea pe motiv că In legătură cu încadrarea bună parte din multitudinea vestiţiilor. femei, activitatea artistică. \ STRADA $ Una caldă u-
în care domiciliază bene a fost pensionat de invali în categorie, aceasta se face de probleme cu care se con Situaţia înregistrată la a- producţie se face la inspira Fiecare din formele mun- l na rece pentru IJ.G.C.L.
ficiarul. La un salariu tarifar ditate şi care s-a reînca de către comisia tehnică de fruntă activitatea de con ţie, la nivelul şefului de cii culturale amintite serveşte i Străzile Devei, aproape în
de încadrare de pînă la 1 500 drat în muncă în aceeaşi încadrare şi promovare a strucţii. echipă său maistrului, scă- pe linia aceleiaşi dorinţe ex- 1 totaliţate, sînt pline de mîz-
lei lunar, alocaţia de stat unitate în termen de 90 de muncitorilor din cadrul u- S-au subliniat realizările de pîndu-se din vedere partea prese de a conferi Casei de ^ gă. A fost de-ajuns o ploa
economică a problemei.
în mediul urban pentru 3 zile de la data la care nu nităţii în care funcţionează. ansamblu obţinute de trust Adunări generate ale cultură din Orăştie, în acest i ie ca să transforme în noroi
copii care, potrivit legii, se a mai fost încadrat în nici Orice nemulţumire în legă în anul 1973: îndeplinirea Considerăm că ar fi fost an aniversar, noi valenţe e- ' tot praful nemăturat sau
iau în considerare la stabi un grad de invaliditate, be tură cu această problemă cu 15 zile înainte de oamenilor muncii necesar, în cele aproape ducative şi formative, dedi- ) măturat superficial în zilele
lirea drepturilor de aloca neficiază de vechime ne se rezolvă de către comite termen a sarcinilor valo 5 ore de discuţii, să se fi cate cu generozitate fiecărui l uscate. Şi uite aşa şi-au dat
ţie, este de 520 lei lunar întreruptă în aceeaşi unitate tul oamenilor muncii din rice de plan, obţine insistat mai mult asupra a- locuitor al oraşului. / examenul controlorii de sa
(160 + 170 + 190 lei). Men şi deci va avea dreptul la unitate, la care vă puteţi rea unui avans de 5 luni cestor aspecte, să se fi tras lubritate.
ţionăm că dadă unul din sporul prevăzut de anexa adresa. faţă de prevederile cincina ceste două capitole vitale concluzii realiste despre ce
tre aceşti copii se află în VII la H.C.M. nr. 914/1968, lului, creşterea productivită ale muncii constructorilor ar anume trebuie făcut în acest Âcfjiini Tinereşti
întreţinerea statului sau precum >şi la alocaţia de IOAN VASILIE ţii muncii, adoptarea unor fi impus cu prioritate o ana an cînd, pe lîngă sarcinile REFLECTOR $ Nemulţu
primeşte bursă de la şcoală, stat pentru copii. Aceasta se VASILE AVRAM tehnici şi tehnologii moder liză severă a neîndeplinirii sporite cu peste 11,8 la sută pentru... tineret mirea cetăţenilor din satul
acest copil nu se ia în con va plăti din prima lună de de la Direcţia judeţeană ne în construcţia obiectivelor planului de locuinţe cu 70 faţă de realizările anului Izvoarele, comuna Teliuc, e
siderare nici la stabilirea la reîncadrarea în muncă pentru probleme de muncă şi industriale şi social-culturale, de apartamente şi a nepune- trecut, constructorii * de la ORĂŞTIE. „Joia tinere în legătură cu modul cum
rii în funcţiune a 8 obiecti
drepturilor de alocaţie şi cu contract de muncă pe ocrotiri sociale extinderea într-o proporţie ve (din 12!) la termenul T. C. Deva trebuie să lichide tului", acţiune eultural- ajunge la ei presa. E drept
substanţială a mecanizării ze şi un volum însemnat distractivă care a intrat că la ei în sat presa soseş
lucrărilor ce necesită un -vo planificat Am aminti doar de restanţe fizice. în tradiţia aşezămintelor te cîteodată şi de două ori
lum considerabil de manope supermagazinul din Deva şi Desigur, planul de măsuri culturale, a prilejuit la pe săptămînă, miercurea şi
1
ră etc. Unii vorbitori, prin bazinul de 10 000 mc pen tehnico-organizatorice adop Casa de cultură din Orăştie duminica, dar mai adesea
tre care ing. Dumitru Ţur- tru alimentarea cu apă a tat la adunarea constructori prezentarea a două expu soseşte numai din vineri în
SPORT TELEX• SPORT nă — şeful grupului de şan Devei. lor de la T. C. Deva a cu neri : „Educaţia tineretului vineri. Proaspete veşti mai
tiere Valea Jiului, Gheorghe Paralel, cu toate că sar prins unele propuneri, acţi prin muncă şi pentru mun aduce I
Nichita, şeful şantierului nr. cina la preţul de cost plani uni şi soluţii bune. Ceea ce că" şi „Respectarea nor
TIR iar Francoise Durr (Franţa) reuşind să termine învingă 4 Brad, şi-au exprimat sa ficată la nivel de trust a se impune însă comitetului melor de convieţuire so TRANSPORTUL IN CO
a dispus cu 6-1, 6-4 de Ka- toare la o diferenţă de 14 tisfacţia că faţă de anii pre- fost realizată la limită, şan oamenilor muncii şi organi cială —datorie de onoare MUN £ ...în Orăştie se va
HAGA 22 (Agerpres). — ren Krantzcke (Australia). puncte, avîod toate şansele , cedenţi s-a făcut un salt în tierele din Orăştie, Brad şi zaţiilor de partid este ur a fiecărui tînăr. îmbunătăţi simţitor datorită
La sfîrşitul acestei săptă- Virginia Ruzici a întîlnit-o de calificare în semifinale semnat în activitatea con Haţeg au înregistrat pierderi mărirea strictă a îndeplini Expuse de oameni com faptului că începînd cu lu
mîni se vor desfăşura în pe jucâtoarea americană le Cupei. Partida retur se structorilor. însemnate. Factorii răspun rii prevederilor de plan din petenţi şi întregite cu na martie E.G.C.L. Orăştie
oraşul olandez Enschede Kris Kemmer. Primul set a va disputa la 28 februarie, Au fost semnalate şi une zători din şantierele amin acest an, intervenţia promptă exemple concrete, cele va fi dotată cu 4 autobuze
campionatele europene de fost cîştigat cu 6-3 de te- la Bucureşti. Punctele for le nereguli ; serviciile func tite au menţionat că, în acolo unde lucrările sînt două teme au constituit o noi, iar apoi, pînă la fine
tir cu aer comprimat la ca nismena română. In cel maţiei Politehnica au fost ţionale din cadrul trustului comparaţie cu 1972, costul rămase în urmă. bună completare a pro le anului, va mai primi şi
re şi-au anunţat participa de-al doilea set, Virginia marcate de Gabriela Cio nu au acţionat în suficientă lucrărilor a fost redus, dar gramului serii. : ■ altele, în funcţie de necesi-
rea peste 300 de ţintaşi re- Ruzici, suferind o întindere can (27), Ecaterina Savu măsură pentru realizarea unor n-au arătat cauzele care au ILiE COJOCARU f \ tăţi. Lucru îmbucurător pen-
prezentînd 23 de ţări prin de ligamente, a fost silită (14), Cornelia Taflan (9), acţiuni menite să ducă la ( tru locuitorii Orăştiei.
tre care U.R.S.S., Suedia, să abandoneze. Kris Kem Suzana Szabados (8), Anca mai buna gospodărire a ma
România. Ungaria, Polonia mer obţinînd calificarea în Demetrescu (7) şi Margareta teriilor şi materialelor, nu
şi altele. sferturile de finală. Pruneu (5). Cele mai bune s-a insistat suficient în pri AŞTEPTĂRI q Din noiem
La această ediţie a cam realizatoare ale echipei mi vinţa creşterii calităţii lu brie anul trecut aşteaptă
pionatelor europene, Româ B A S C H E T laneze au fost Ghirri şi crărilor, întărirea situaţiei Refacerea organismului dopa efort, Domnica Mihonescu din sa
nia va fi reprezentată prin I Alderighi, care au înscris financiare, folosirea raţională tul Ulmi, văduvă cu un co
tre alţii de Dan Iuga, Li- , „Cupa campionilor euro 23 şi, respectiv. 10 puncte. a capacităţilor şi a fondului pil, să fie chemată la co
viu Stan. M. Truşcă, Ani- peni" la baschet a progra La Budapesta, intr-un de timp. misia de judecată de pe
şoara Matei şi Ştefan Ca- mat primele meciuri din meci' contînd pentru aceeaşi — Cele 669 303 ore om temi de meditaţie şi aplicare lîngă Consiliul popular Cer-
ban. turul III al grupelor sfer grupă, Dâugava Riga a în nefolosite, din care mai mult băl, pentru un conflict avut
turilor de finală. trecut cu 55-40 (26-14) for ,de jumătate sînt cauzate de cu un vecin. Din noiembrie
T E N I S In grupa A a competiţiei maţia MTK. Echipa sovie învoiri şi concedii fără plată, şi pînă în februarie nu s-a
feminine, echipa Politehni- tică, deţinătoarea trofeului, absenţe nemotivate şi între putut întruni comisia sau
NEW YORK 22 (Ager 'ca Bucureşti s-a deplasat este deja calificată pentru ruperi, au diminuat substan In sporii! d@ performanţă acţiunea Domnicăi Mihones
pres). — în optimile de fi la Milano, unde a reuşit o semifinalele competiţiei. ţial realizările trustului — cu s-a „pierdut" pe undeva?
nală ale turneului interna frumoasă victorie, cu scorul In cadrul grupei B, for au recunoscut vorbitorii
ţional feminin de tenis de de 70-56 (32-29), în faţa maţia bulgară Mariţa Plov- In analiza critică a activi (Urmare din pag. 1) medico-sanitară a sportivilor educăm la sportivi tehnica
la Detroit. campioana ame formaţiei locale Standa. div a cîştigat. cu scorul de tăţii de anul trecut s-a şi multă naţionalitate în ali automasajului". CONTRAVENŢII © Nichi-
ricană Billie Jean King a După o primă repriză echi 66-53 (33-27), jocul susţinut punctat şi faptul că nu a mentaţia lor, mai cu seamd Ştefan Beregsazi (antrenor for Herbei din Tomeşti a
învins-o cu 6-3. 6-1 pe com librată, baschetbalistele ro pe teren propriu cu echipa existat preocupare pentru do la antrenament sau în com a celor necăsătoriţi. Un alt de atletism, Corvinul Hune construit o locuinţă în afara
petiţie, dezbaterile s-au o-
vetrei satului şi fără a avea
patrioata sa Sharon Walsh, mânce au preluat iniţiativa poloneză LKS Lodz. tarea utilajelor cu maşini rientat cu predilecţie spre aspect de importanţă este doara) : „Condiţiile materiale ^autorizaţie de executare de
controlul medical al sportivi
de transport, că pompele de condiţiile şi posibilităţile con lor şi elevilor-sportivi din de care dispune clubul nos lucrări. In conformitate cu
crete existente în cluburile şcoli, deficitar încă, ceea ce tru pentru organizarea refa« Hotărîrea Consiliului de Mi
şi asociaţiile sportive din ju face ca qceştia să nu fie ur cerii măcar la un nivel ac niştri nr. 2490/1969, faptul
deţ, spre folosirea acestora măriţi sistematic în procesul ceptabil sînt minime. Lucrind e considerat contravenţie,
mai mult cu juniorii, constat
la maximum.
ol
antrenamentului
complex
iar N.H. a fost amendat cu
Am recepţionat semnalele dv. le transmitem ce efort, refacerea se pro şi refacerii". că alimentaţia lor raţională o sumă de 3 OtJO lei.
In mod obişnuit, după ori
neuniformă,'
deficitară,
este
loan Ciofică (antrenor de
în funcţie de condiţiile fiecă
duce spontan, fără interven
PROCESE © Recursul îna
ţia medicului, în cazul spor atletism, Liceul nr. 2 Deva) : ruia". intat Tribunalului judeţean
„Legat de cele spuse de doc
Mircea Pcscu (vicepreşedin
celor vizaţi. Să aşteptăm ecoul lor! sînt ritmice, de durată şi cu tuirea obligatorie a două con te la clubul Jiul) : „Faţă de de Vasile Beţiu, spărgăto
tivilor, însă, unde eforturile
torul Mărilă aş propune insti
ceea ce este necesar pentru
rul casei de bani a C.A.R.
continuitate, refacerea se
impune ca proces dirijat. troale medicale, pe lună, a o refacere corespunzătoare, de la C.S. Hunedoara, a
sportivilor şi asigurarea unui
impusă de pregătirea perfor
In accepţiunea că antrena program special de consulta merilor, ceea ce se face şi fost respins. V.B, va execu
(Urmare din pag. 1) Cînd mi-au dat buletinul, 2 Iei + negliienta pensie. M-am adresat cu o mentul şi refacerea sînt' două ţii pentru sportivi la policli ta o pedeapsă de 15 ani
am observat ca nu era moi ° * cerere Consiliului popular componente indisolubile ale nici". se oferă în cluburi şi asocia închisoare. La pedeapsa de
J
grupa trecută, nu era nici 5 lei al oraşului Haţeg, rugind unuia şi aceluiaşi act com ţii este nesemnificativ. Mai 12 ani, i s-au mai adăugat
oră şi 20 de minute amîn- bonul. Funcţionara mi-a Nicolae Sabaslâu (antrenor întîi, pentră că nu avem o e- 3 ani, pentru periculozita
doi în bufet. Noi aşteptam spus să merg la centrul de să-mi elibereze dovada. Adre plex, pe baza realităţii . biolo de fotbal, Corvinul Hunedoa ducaţie medico-sportivă şi de tea deosebită a faptei sale.
asta
fost
sarea
a
tare
în autobuz. I-am scos greu, sînge. Acolo se trece. — Eram mai mulţi oa demult. gice, bă procesele metabolice ra) : „Se greşeşte mult în alimentaţie raţională, dar a-
după ce ne-au înjurat. La meni în halta Batiz, în consumate în timpul antre practică prin neglijarea în poi pentru că nu sint nici
bufetul din Visca. Florin — . Simplu. încă un drum ziua de 27 ianuarie a. c. — N-or fi primit cererea. namentului sînt necesar com cheierii şedinţei de antrena condiţii materiale. Cine a vă COMERŢUL g Magazinul
Nan a tras pe dreapta din l a . . . Călătoream la Călan. Prin — Cum să nu. Am tri pensate de procesele anabo- ment, porte rezervată reface zut clubul nostru, ştie că sîn cu articole tehnico-medicale
nou. A refuzat categoric să — Da, dar la centru am tre ei şi eu, Constantin mis-o cu aviz de primire. lice care au loc în perioada rii sportivilor după efort. A- tem departe de aşa ceva". de pe strada Republicii din
refacerii, au fost stabilite cî-
meargă pînă la capul de fost refuzat. Dacă n-am Creţu, din Călan. Dar de adeverinţă nici teva principii, adevărate le poi, lipsa unei educaţii a ali Dr. Cristian Georgescu (Di Petroşani nu e nou. Are
linie. Să ştiţi. că a mai avut bonul. — Şi n-a venit trenul ? pomeneală. gităţi ale refacerii. mentaţiei se alătură lipsei recţia sanitară a judeţului) : cîţiva ani, numai firmă nu
fost criticat la ziar pentru — încă un drum la mili — Ba a venit. Nu chiar posibilităţilor de organizare a „In fala atîtor probleme ridi are încă. De căutat e foar
asemenea abateri. ţie după bon ... la fix, dar alta-i buba. Au trecut 3 luni de Vizînd aspecte complexe alimentaţiei corespunzătoare. cate de refacerea organismu te căutat, că e singurul de
— Aveţi dreptate. Acum — Bun, bun, dar bonul O bubă ce se cheamă ne ale antrenamentului şi refa Dar mai rău e că nu orga lui, cel mai indicat lucru este acest fel din Petroşani, dar
îmi dau seama că-1 „cu nu mai era. glijenţă şi care ne-a scos cînd mă poartă pe cerii după efort, trebuie men nizăm odihna activă şi cea ca peste tot să fie folosite la de găsit e mai greu, după
nosc". Dar bine că ni l-aţi — Atunci la centrul de la fiecare călător cîte 3 drumuri ţionat că, în afara principiu pasivă. Se practică la aproa maximum condiţiile existente bucăţica de hîrtie lipită pe
mai prezentat o dată. Să-l sînge. Să vă elibereze lei în plus din buzunar. lui unităţii celor două loturi pe toate echipele de fotbal deja şi posibilităţile locale vitrină. Acum însă l-am fă
cunoască şi conducerea altul. — Adică. in cadrul unui proces unic, suspendarea antrenamentului de creare a minimului nece cut cunoscut !...
autobazei Deva. Acum tre — In zadar. Tovarăşele — Halta n-are bilete de — Soţul meu, Vasile refacerea se adresează unui de luni, după meci, lăsînd' sar organizării şi efectuării
buie să urmeze şi măsurile. de acolo m-au refuzat. Mi-au Călan, cu 2 lei. Şi vinde Ştefânescu, a decedat. A organism sănătos, pe cînd re acea zi pentru refacere. Ce procesului de refacere. Pentru ULTIMA ORĂ © O scri
la
şantie
excavatorist
fost
spus : Citez: „Nu ne de Bretea Strei. Cu 5. rul nr. 7 Chişcădaga. Eu, cuperarea se referă la un folos, însă, dacă un jucător, aceasta ar fi bine ca toţi soare sosită la redacţie ne
organism handicaipat fizic sau
N-au vreme să caute plictisiţi. Nu sîntem plăti — Casierul ce zicea ? soţia lui, Rodica Ştefă- fiziologic. în ziua liberă se „reface" antrenorii şi medicii sportivi face să revenim asupra u-
te să căutăm în registru — Dacă nu ne place, să să studieze şi să aplice po nor fapte despre care am
în registru. Cînd ar după toţi... Vă duceţi şi aşteptăm pînă va primi nescu, din Hunedoara, str. Puşi în cunoştinţă cu aces consumînd alcool ? Degeaba sibilităţile depistate, iar me mai vorbit. Nu ne pare însă
V. Babeş, 68, am drepturi
sta de vorbă la cafele? vă determinaţi din nou bilete cu 2 lei. Cum să de urmaş. Dar de peste tea, medicii sportivi şi antre am avea mijloace moderne dicilor le revine şi sarcina u- rău, pentru că e vorba de
grupa sanguină". aşteptăm ? Cine ştie cînd 3 luni, contabilul şef al norii prezenţi la dezbatere au de refacere, degeaba l-am nei temeinice pregătiri în do cinste şi corectitudine. Vic
evidenţiat o serie de aspec
meniul acesta, atît de impor
— Mi-am schimbat bule — Au treburi importante se va întîmplă minunea şantierului mă tot amină te şi probleme, soluţii şi pro supune oxigenării sau altor tant". toria Munteanu - o femeie
tinul de identitate. Acum acolo ? asta ? cu întocmirea formelor. puneri pentru integrarea tot procedee ştiinţifice de refa Subscriind întru totul opi de 60 ani din Timişoara —
am unul nou, pe 10 ani, zice — Da. Stau la poveşti, de » — Ce spune ? mai accentuată, cu tot mai niei de mai sus, nu putem o- în trecere prin Deva, a pier
Florea Tudor. bd. Dacia 5, vorbă, la cafele... Să-mi pierd răbdarea bune rezultate în pregătirea cere. Trebuie folosite mijloa mite, însă, că în general te dut buletinul de identitate
Hunedoara. — Atunci se schimbă — De cîte ori merg la sportivilor, a procedeelor, teh cele care le avem la îndemî- ma dezbaterii a lăsat impre şi 1 130 lei. Ne ruga s-o a-
— Să-l purtaţi sănătos. placa. ori să mai aştept ? dînsul — cheltuiesc bani şi nicilor şi tratamentelor de nă pînă a solicita fel şi fel sia unei noutăţi, sau, chiar jutăm să mulţumească celor
— Sănătos, sănătos, dar, timp, de la Hunedoara la refacere. de instalaţii moderne". cunoscută de mulţi, problema ce i-au înlesnit găsirea ac
să bat în lemn. în caz de — Ce se schimbă ? Eu — Eu sînt din satul Ştei, Chişcădaga ! — promite şi refacerii după efort s-a re> telor şi banilor — organelor
ceva, ce mă fac ? N-am umblu pe drumuri, pierd comuna Densuş. Mă chea iar promite. Spicuim cîteva opinii. Dr. loachim Oană (Spita impus în faţa specialiştilor ca de miliţie. O facem cu plă
E drept, oameni din
—
grupa sanguină trecută în timp, ori mai dau sînge mă Simion Moisoni. aceştia care promit dar nu Dr. Aurel Mărilă (C.S. Jiul lul Hunedoara) : „Trebuie să o temă şi activitate demne cere, publicînd aceste rîn-
el. o dată. Iar dumnealor cu — Am înţeles. Mai depar Petroşani) : „Pot afirma cu asigurăm dotarea bazelor de toată consideraţia lor, de duri...
— Dar cum se întîmplă ? cafeluţele ... te. rezolvă sînt tot mai certitudine că la noi, în pri sportive cu minimul necesar o atenţie şi preocupare sus REPORTER
puţini. Dar puţini cîţi sînt
— La miliţie am dus un — Staţi. Este imposibil — Intre anii 1946 — 1955 mul rînd, este deficitară con ţinute pentru instalarea ei in
bon, eliberat de Centrul de să nu intervină şi conduce am lucrat la drumuri şi trebuie să-i ajutăm să-şi ştiinţa sportivilor în legătură pentru desfăşurarea procesu procesul de antrenament ca
recoltare şi conservare a rea spitalului din Hunedoa poduri, sectorul Haţeg. Am facă treaba ca lumea, să cu importanţa refacerii. Apoi, lui de refacere : cabine-ves- parte integrantă, aşa cum
sîngelui, în care era tre ra pentru a le „servi" ceva nevoie de-o dovadă de- nu mai irosească timpul se remarcă o slabă educaţie tiar, duşuri calde, masaj ; să este.
J
cută grupa mea sanguină. de dulce .. . vechime, la dosarul de nostru preţios.