Page 80 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 80
—bBBBgaEaaEE gaaHaeggaa BBBHlDSaS57^r23CTW55CGI!S3ffliH8BRI a—— ii...................~i
HBB—— 11
DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5 946 ® SlMBĂTĂ 23 FEBRUARIE 1974
|vrrvwvvvn»i
.
HOTÂRIREA BRE VIAR INICE.RN/LŢIONAL telegrame • note • informaţii
*-• r •
-
PROGRAMUL UMVERSfTÂŢI SERALE
■
Comitetului Executiv al Comitetului DE MARXiSM-LENINISM DEVA
Centrai al Partidului Comunist Intervenţie românească în Comisia 0.1.0. Atlas LUNI 25. II. 1974
— Economie politică anul I predare la cabinetul ju-
Român ou privire ia vizita pentru drepturile omului Transplant cardiac — Principii şi metode ale muncii de partid, anul I,
deţean de partid
dezbatere în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
O echipă de chirurgi de
tovarăşului Hicolae Ceauşescu la un spital din Bruxelles — Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul II.
dezbatere la cabinetul judeţean de partid
NAŢIUNILE UNITE 22 interdependenţă directă cu de dezvoltare. Eforturile pro a efectuat, în noaptea de joi — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul II,
(Agerpres, — Corespondenţă condiţiile economice şi so prii ale fiecărei ţări pentru spre vineri, cea de-a doua predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
în unele ţări arabe de la Constantin Alexandroa- ciale, cursa înarmărilor şi dezvoltarea sa socială şi econo operaţie de transplant car — Filozofie, anul III, predare în sălile Şcolii generale
ie): Comisia O.N.U. pentru relaţiile comerciale interna mică, factor fundamental al diac din Belgia. Bolnavul, Dr. Petru Groza
drepturile omului a trecut la ţionale. Găsim pe deplin în dezvoltării, trebuie să fie — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul I, dez
(Urmare din pag. 1) organismelor interesate să abordarea punctului intitulat temeiate — sublinia amba sprijinite de o asistenţă sub în vîrstă de 35 de ani, a batere în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
acţioneze cu fermitate pen sadorul român — observaţiile stanţială din partea statelor primit inima unei femei în — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, dez
tru îndeplinirea exemplară a „Problema drepturilor econo industrializate şi a O.N.U. vîrstă de 50 de ani. Inter batere în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza.
perării pe multiple planuri, prevederilor acordurilor, con mice, sociale şi culturale con raportului referitoare la ne De asemenea, lichidarea sub venţia chirurgicală s-a
pentru întărirea solidarităţii venţiilor şi înţelegerilor con ţinute în Declaraţia univer cesitatea dezvoltării comerţu dezvoltării presupune exer desfăşurat normal. MARTI, 26. II. 1974
în lupta pentru dezvoltarea venite. Trebuie întreprinse sală a drepturilor omului şi lui internaţional la promova
economică şi socială, consoli imediat măsuri pentru a se în pactul internaţional asupra rea unei adevărate cooperări citarea de către fiecare stat — Economie politică, anul II, dezbatere la cabinetul
darea independenţei şi suve trece la aplicarea practică a drepturilor economice, so economice, menite să atenu a dreptului sau suveran şi \ Inundaţii în Bolivia judeţean de partid
ranităţii, pentru edificarea acordurilor şi convenţiilor ciale şi culturale ale omu eze consecinţele nefavorabile permanent asupra bogăţiilor — Principii şi metode ale muncii de partid, anul III,
unei lumi mai bune şi mai privind cooperarea în pro lui", punct la care raportorul ale grupurilor economice re naţionale. predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
drepte. ducţie, realizarea de socie special al comisiei, Manou- gionale ale ţărilor dezvoltate. In încheiere, ambasadorul Diferite zone din sudul — Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, pre
Comitetul Executiv aprobă tăţi mixte în diferite dome chehr Ganji (Iran), a pre De asemenea, considerăm deo român a subliniat necesita şi estul Boliviei au fost dare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
în unanimitate documentele nii, construirea unor obiecti zentat un amplu raport de sebit de oportune recomandă tea unei examinări mai apro inundate ca urmare a ploi — Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul II,
semnate în timpul vizitei — ve economice şi social-cultu- spre starea respectării dreptu rile privitoare la necesitatea fundate de către Comisia lor torenţiale care conti predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
Comunicate comune, acor rale în aceste ţări. lărgirea rilor omului şi libertăţilor instaurării unei politici co O.N.U. pentru drepturile o- nuă să cadă asupra aces — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I,
duri de colaborare şi coope considerabilă a schimburilor sale fundamentale în lume. merciale mondiale vizînd e- mului a relaţiei dezarmare- tor regiuni de peste o lună predare în sălile Şcolii generale Dr. Petru Groza
rare în domeniul economic, economice etc. Luînd cuvîntul la dezbateri, liminarea obstacolelor arti dezvoltare, în scopul elabo de zile. — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dez
tehnico-ştiinţific, agricol, cul Va trebui să se ia măsuri ambasadorul României la ficiale din calea circuitului Citind declaraţiile au batere în sala de consiliu a I.E.C. Mintia.
tural, al informaţiilor, sănă pentru intensificarea schim O.N.U., Ion Datcu, a apreciat rării unor propuneri concrete torităţilor de la La Paz,
şi
tăţii, înţelegerile şi conven burilor de experienţă, a le raportul, arătând că acesta liber de valori materiale de care să fie avansate organis agenţia Reuter relatează că MIERCURI, 27. II. 1974
termenilor
ameliorarea
ţiile stabilite — şi apreciază găturilor dintre instituţiile melor competente ale O.N.U. legăturile rutiere şi fero
că ele deschid noi şi vaste de ştiinţă, artă şi cultură, abordează într-o manieră a- schimb în favoarea produselor şi guvernele statelor membre. viare dintre Bolivia şi zo — Economie politică, anul III, predare la cabinetul
perspective cursului ascen dintre şcoli şi universităţii nalitică drepturile omului în provenite din ţările în curs nele de graniţă din nordul judeţean de partid
dent al relaţiilor dintre Re din România şi ţările arabe, Argentinei, care sînt şi ele
publica Socialistă România şi să se lărgească studierea lim inundate, au fost întrerupte. — Sociologia religiei, anul II, predare în sălile Şco
lii generale Dr. Petru Groza
ţările arabe. bii şi literaturii acestor po Mii de persoane au fost — Etică, anul II, predare în sălile Şcolii generale Dr.
Potrivit stilului de muncă poare, să se facă mai bine Conferinţa miniştrilor nevoite să-şi părăsească Petru Groza.
propriu tovarăşului Nicolae cunoscute în aceste ţări cul locuinţele, numai joi fiind Programul începe la ora 18,00 pentru toate secţiile.
Ceauşescu, în timpul vizite tura şi civilizaţia româneas
lor au avut loc contacte şi că. evacuate 200 de familii
convorbiri cu oameni poli Comitetul Executiv stabi de externe latino-americani dintr-o suburbie a capita
lei boliviene, din cauza pe
tici şi reprezentanţi de frun leşte să se ia toate măsurile ricolului unei alunecări
te ai vieţii economice, cultu
rale, ştiinţifice, cu muncitori, pentru întărirea şi lărgirea masive de teren.
ingineri, specialişti din mari relaţiilor dintre Partidul Co CIUDAD DE MEXICO 22 La rîndul său, secretarul de Grande, şeful diplomaţiei a- La începutul acestei săp-
uzine şi întreprinderi, întîl- munist Român şi partidele (Agerpres) — Şedinţa so merieane s-a pronunţat pen tămîni, adaugă agenţia, 20 Fabrica de industrie locală
niiri directe cu masele de ce comuniste, muncitoreşti, pro lemnă de inaugurare a con stat al S.U.A., Henry Kissin- tru aplicarea. în cadrul sis de locuitori din satul Hua-
tăţeni. Toate acestea au con gresiste din aceste ţări, din ferinţei celor 25 de miniştri ger, a prezentat spre exa temului interamerican de ricana, situat la 80 de
tribuit la mai buna cunoaş tre organizaţiile de masă şi minare miniştrilor latino-a- relaţii, a conceptului Cartei kilometri sud de La Paz, Hunedoara
tere a politicii interne şi ex obşteşti, contribuind astfel ai afacerilor externe din A- mericani o serie de măsuri şi-au pierdut viaţa, ca
la adîncirea prieteniei şi so merica Latină, zona Mării menite să contribuie Ia sta drepturilor şi îndatoririlor e-
terne a României, a realiză Caraibilor şi S.U.A. a fost bilirea cooperării, pe baze e- conomice ale statelor, propus urmare a alunecărilor de sîr. Moldova, nr. 10, telefon 12507-71058
rilor remarcabile dobîndite lidarităţii dintre poporul gale, dintre Statele Unite şi de preşedintele Mexicului, teren provocate de ploile
de poporul nostru pe drumul român şi popoarele arabe, deschisă de preşedintele ţării America Latină, într-un spi Echeverria, în 1972. abundente. Joi, autorităţile
făuririi societăţii socialiste la accelerarea progresului lor gazdă, Luis Echeverria Al- rit nou la inaugurarea unui locale au cerut sprijinul ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
multilateral dezvoltate, au economico-social. varez, care în cuvîntul ros dialog între cele două părţi, Lucrările conferinţei de la elicopterelor pentru eva
făcut să crească tot mai mult întrunind calda apreciere - tit a relevat necesitatea re care, potrivit afirmaţiilor Ciudad de Mexico continuă cuarea altor 1 800 de per URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI :
prestigiul ţării noastre, ne-au a întregului nostru partid, a examinării relaţiilor stabilite cu uşile închise. Pe agenda soane care se refugiaseră
adus noi şi noi prieteni. întregului popor, vizita tova la scara continentului, pentru sale, să fie plasat sub sem reuniunii, relatează agenţiile pe o colină.
răşului Nicolae Ceauşescu în repunerea lor pe baze noi, nul realismului. După cum de presă, figurează o serie — artificieri
In acelaşi timp, vizita a cele patru ţări arabe se în spre a se elimina orice injus relatează agenţia Reuter, de probleme de o deosebită Totodată, agenţia relevă — mineri carieră
prilejuit cunoaşterea nemij scrie în linia politică gene tiţie şi subordonare. Henry Kissinger a propus că locuitorii Insulei Suri-
locită a realităţilor din state rală a Partidului Comunist crearea unui mecanism care importanţă pentru fiecare qui, din lacul Titicaca, au — strungari
le vizitate, a eforturilor po Român, a României socialis Ministrul columbian al a- dintre ţările participante, cerut sprijinul autorităţi — frezori
poarelor din zonă pentru a-şi te de a dezvolta relaţii bune faeerilor externe, Alfredo să prevină sau să soluţioneze printre care relaţiile de co lor în faţa pericolului ca — rabotori
asigura o dezvoltare econo- Vasqez Carizosa, care a luat eventualele dispute interveni operare interamericane, schim insula lor să fie acoperită
mico-socială de sine stătătoa ’de prietenie, colaborare şl apoi cuvîntul, în numele te între S.U.A. şi ţările A- burile comerciale, transferul de ape. — ţesătoare covoare manuale
re, de a-şi afirma identitatea solidaritate cu ţările arabe, participanţilor la conferinţă, mericii Latine, pronunţîndu- de tehnologie, problema Ca — lăcătuşi
proprie, de a-şi apăra şi în cu toate statele care luptă s-a pronunţat pentru revizui se, totodată, pentru o mai nalului Panama, precum şi — dulgheri
tări independenţa şi suvera pentru dezvoltarea indepen rea sistemului de raporturi amplă consultare a acestui activitatea companiilor multi O notă de — mecanici utilaje
nitatea naţională. dentă, pentru progres econo dintre S.U.A. şi ţările Ame- grup de state în legătură cu naţionale şi conflictul lor cu — zidari
Primirea călduroasă de ca mic şi social, împotriva im ricii Latine, considerată ca problemele internaţionale statele din zonă, posesoare de prudenţă
re s-a bucurat tovarăşul perialismului. colonialismului o cerinţă de prim ordin în care le privesc. materii prime, care luptă — betonişti
Nicolae Ceauşescu în aceste şi neocolonialismului, pentru vederea stabilirii unui echi In domeniul cooperării pentru afirmarea deplinei lor — muncitori necalificaţi
ţări reprezintă o expresie pace şi colaborare între po libru just în relaţiile econo economice dintre S.U.A. şi ţă suveranităţi politice şi econo Studiul îmbătrînirii ce — mecanici auto
pregnantă a sentimentelor de poare. mice interamericane. rile situate la sud de Rio mice. lulelor şi organelor a în
adîncă prietenie şi stimă re ceput să facă un anumit — instalatori apă - gaz 1.
ciprocă existente între sta progres. Din acesta poate
tele şi popoarele noastre, a rezulta într-un termen mai Informaţii suplimentare se dau zilnic la biroul
deosebitei preţuiri ce seţ a- PRAGA. - La Ministerul A- tele Republicii Zambia, o" a* cufofletal'-Republica Popălarâ **%*■ « '■ * r * ■“ * n << <*- >■. t mult sau mai puţin lung personal între orele, 7—15. ...............
1
cordă personalităţii tovarăşu facerilor Externe al R.S. Ceho vut loc o recepţie, în cursul Bangladesh. Actul recunoaşte bomponenţa descoperirea substanţei sau
lui Nicolae Ceauşescu ca slovace a avut loc, vineri, căreia premierul Ciu En-laf şi rii a fost făcut cunoscut de a diverselor forme de tra Salarizarea se face conform H. C. M. 914/1968
remarcabil om de stat, ca schimbul instrumentelor de ra preşedintele Kaunda au rostit primul ministru pakistanez, tament destinate încetinirii şi Legii nr. 12/1971, în acord.
prieten al popoarelor arabe. tificare a convenţiei consula alocuţiuni ; ei au relevat do Zulfikar Aii Bhutto, în cadrul proceselor de îmbătrinire. (37)
Comitetul Executiv îşi ex re între Republica Socialistă rinţa celor două popoare, ţări unei reuniuni speciale, la ca noului guvern Tocmai aici trebuie să
primă deosebita satisfacţie România şi Republica Socia şl guverne de a consolida şl re au participat guvernatorii recomandăm prudenţă. Sint
pentru întâlnirile şi convor listă Cehoslovacă, precum şi dezvolta continuu relaţiile de provinciilor pakistaneze, mem puţini specialişti în acest
birile avute de tovarăşul a scrisoriloV anexe semnate la prietenie şi cooperare dintre brii Adunării Naţionale şi al domeniu care sînt convinşi
Nicolae Ceauşescu în timpul Bucureşti la 9 decembrie guvernului de la Islamabad. al Braziliei că o prelungire a vieţii
vizitei cu conducătorii unor 1972. dincolo de limitele sale
partide comuniste, progre GENEVA. - Comisia Inter actuale ar fi realizabilă Autobaza Brad
siste şi democratice, ai Or GENEVA. — Vineri a avut Cadran naţională a Juriştilor (C.I.J.), BRASILIA 22 (Agerpres) din punct de vedere ştiin
ganizaţiei pentru Eliberarea loc, la Geneva, o nouă în cu sediul la Geneva, a anun — Preşedintele ales al Bra ţific şi dorită din punct
Palestinei — apreciind că a- trunire a delegaţiilor partici ţat joi, intr-un comunicat, că ziliei, generalul Ernesto ANGAJEAZA
cestea reprezintă o nouă şi pante Ia convorbirile sovieto- R.P. Chineză şi Zambia, pe a adresat autorităţilor ra Geisel, a anunţat oficial com de vedere social. Eforturile
puternică afirmare a solida americane în problema limită baza principiilor coexistenţei siste sud-africane un pro ponenţa noului guvern al lor nu au drept scop să ® 35 de conducători auto pentru autobuze cu
rităţii Partidului Comunist rii înarmărilor strategice, in paşnice, în interesul păcii şl test in legătură cu aresta ţării, care îşi va prelua atri permită tuturor să trăiască
un secol. Ceea ce îi inte
Român cu partidele şi orga formează agenţia TASS. securităţii in întreaga lume. rea unor conducători ai or buţiile la 15 martie. Porto resează pe ei este de a permis de conducere categoriile C şi D
nizaţiile politice respective, o ganizaţiei SWAPO. ’ Potrivit foliul afacerilor externe a înţelege cum îmbătrînim,
contribuţie la întărirea forţe BONN. - La Bonn s-a des WASHINGTON. - Preşedin datelor deţinute de comisie, fost atribuit lui Antonio A- O 30 conducători auto pentru autobasculante
lor progresiste, antiimperia- făşurat o nouă rundă de con tele Nixon a cerut Congresu la 8 februarie a fost arestat zeredo de Silveira, în prezent astfel încît procesul să fie cu permis de conducere categoria C
liste, a unităţii şi coeziunii vorbiri intre Kurt Nier, ad lui să adopte o legislaţie ca liderul Organizaţiei Poporului ambasador al Braziliei în încetinit pentru a se ajunge
mişcării comuniste şi munci junct al ministrului de exter re să permită o combatere din Africa de Sud-Vest Argentina, iar cei al inter de fapt la o prelungire a
toreşti internaţionale. In ca ne al R.D. Germane, şi Guen- mai eficientă a traficului de (SWAPO), David Merero, îm nelor lui Mauricio Rangel vîrstei adulte, în timpul ® 10 conducători auto pentru autotrenuri
drul acestor întâlniri, repre ter Gaus, secretar de stat la stupefiante în Statele Unite. preună cu alţi cinci membri Rais. Economistul Mario căreia indivizii să fie încă autotractoare cu şa, categoriile C şi E.
zentanţii partidelor comunis Cancelaria federală a R.F. Măsurile propuse de preşedin ai conducerii şi patru mem Henrique Simonsen a fost într-o formă relativ bună,
te, ai partidelor democratice Germania, care au examinat te prevăd, intre altele, insti bri ai organizaţiei. numit ministru de finanţe. fericiţi şi să nu mai aibă Informaţii suplimentare la telefon 1992 Brad.
şi progresiste din ţările vi probleme ale relaţiilor dintre tuirea unei pedepse minima grija sănătăţii care înso (35) 4
zitate au salutat cu bucurie cele două state. Intr-o decla de trei ani pentru orice per MADRID. — Poliţia spanio Portofoliile aviaţiei, forţelor ţeşte îmbătrînirea. Cu toa
vizita tovarăşului Nicolae raţie făcută presei, reprezen soană implicată în traficul de lă a anunţat arestarea unui terestre şi marine vor fi de te aceste eforturi, puţini
Ceauşescu, apreciind-o ca un tantul R.D. Germane a apre grup de 24 de studenţi, acu ţinute, respectiv, de Joelmir dintre noi vor depăşi limi
aport de mare însemnătate ciat că „au fost înregistrate droguri, fără posibilitatea de zaţi de „activităţi subversive", Ararife Macedo şi Vincente ta de şapte decenii, care
la nobila cauză a întăririi progrese într-o serie de pro a fi puse în libertate pe cau relatează agenţia United Press Dale Coutinho (generali) şi ne-a fost promisă, însă aş
prieteniei şi solidarităţii ro- bleme". I ţiune, condiţională sau sus International. Dintre aceştia, amiralul Geraldo de Azevedo teptarea ultimelor clipe întreprinderea de refele
mâno-arabe. ^ pendarea pedepsei. 15 sînt studenţi Ia Universi Henning. va fi, fără îndoială, mai
Aprobînd pe deplin rezul PEKIN. - Cu prilejul vizi tatea Santiago de Composte- Potrivit agenţiei France
tatele deosebit de pozitive tei în R.P. Chineză a lui Ken- ISLAMABAD. - Republica la, poliţia acuzîndu-i de „pro Presse, numai doi dintre ac- confortabilă decît este ea electrice Deva
ale vizitei, Comitetul Execu neth David Kaunda, preşedin- Islamică Pakistan a recunos- pagandă comunistă ilegală". 1 tualii miniştri — ai planului în prezent.
tiv trasează sarcină tuturor şi aviaţiei — îşi păstrează str. George Enescu, nr. 39
ministerelor, instituţiilor şi posturile în noul cabinet.
ANGAJEAZA IMEDIAT :
mieră Radio-T V. ; 9,20 taţie la dans ; 23,00 — 6,00 Debuturile editoriale şi e- 17,30 Telex ; Tudor din Bîrsa, Le — electricieni pentru Şantierul construcţii montaj
Orchestra de muzică popu Estrada nocturnă. xigenţele criticii; 18,00 Or la loturile din Deva, Petroşani şi punctele de lucru
cultural-
Caleidoscop
Cirîema lară „Doina Olteniei" din chestra de muzică uşoară 17.35 artistic, emisiune de nuţa Mîndruţău din Haţeg şi Brad ;
Chişineu-Criş, Ion Mi
Craiova; 9,40 Clasici ai PROGRAMUL II: 6,00 a Radioteleviziunii dirijor informaţie şi actuali lo tă din Arad, Cornel
operetei — selecţiuni din Buletin de ştiri; 6,05 Ma Sile Dinicu; 18,15 Atlas cul tate literară, tea Onica (clarinet) din — şoferi macaragii şi tractorişti pentru sediul şan
DEVA: Cidul, seriile I- opereta „Văduva veselă" tineu muzical; 7,00 Radio tural; 18,35 Muzică de pro trală, cinematografică Apateu ; tierului din Deva. y ~
II („Patria"); Cidul, se de Lehar; 10,00 Buletin jurnal; 7,15 Pe drumul ţării menadă; 18,55 Moment poe şi plastică ; 19,15 Publicitate ;
riile I-II („Arta"); SI- de ştiri ; 10,05 Curier eco luminos — cîntece; 7,35 tic. John Keats; 19,00 Bu 19,20 1001 de seri : Iepura — muncitori necalificaţi pentru loturile Deva şi
MERIA : Torino Negru nomic ; 10,10 Medalion Noru Mîndru-i jocul pe la noi; letin de ştiri; 19,05 Parti 17,55 Din ţările socialiste ; şul Bunny Bugs ; Petroşani, punctele de lucru din Haţeg şi Brad, cu
(„Mureşul") ; HUNEDOA Demetriad ; 10,30 Rîuşor 7.55 Moment poetic. Româ cipanţi la concursul „Steaua 18,05 Familia : „Gemenii". 19.30 Telejurnal ; posibilităţi de calificare la locul de muncă, în meseria
RA : Misiunea secretă a povestitor — muzică popu nie, ţară de lumină; 8,00 fără nume" — Floarea din Autorii emisiunii îşi 20,00 V i z i t ă tovarăşului de electrician.
maiorului Cook („Siderur- lară ; 11.00 Buletin de Dansuri simfonice de com grădină; 19,50 Noapte bună, propun să răspundă Nicolae Ceauşescu în
gistul"); Fluturii sînt li ştiri; 11,05 Cîntece de pozitori români; 8,30 Micro copii! Povestea „împăratul cu ajutorul unor spe Libia, Liban', Siria şi (78)
beri („Constructorul") ; CĂ- George Vancu ; 11,20 Pre fonul pionierilor. Dialog pe cel cu trei feciori"; 20,00 cialişti la cîteva în Irak (I) ;
LAN: O afacere pe cinste calea undelor; 8,50 Tezaur Concertul orchestrei simfo trebări mai importan 20,40 Teleenciclopedia.
(„11 Iunie"); TELIUC: Dru zenţe solistice: Doina de cînteo românesc; 9,20 nice a Filarmonicii ‘„George te oare preocupă foar ® Flori de mină ;
mul spre Vest („Mine Badea, Nicoletta şi Zafir Avanpremieră Radio-TV: Enescu"; 22.00 Almanahul te mulţi, părinţi pri • Secolul Iul Periclc
rul"); PETROŞANI : Joe Hadzimanov; 12,00 Buletin 9,35 Viziuni interpretative. melodiilor; 22,30 Buletin de vind creşterea şi e- (III) ; Secfia S.U.T. Chişcădaga
Kidd („7 Noiembrie") ; An- de ştiri ; 12,05 întâlnire cu Simfonia în re minor de ştiri; 22,35 Opera „Fedora" ducaţia gemenilor ; • Breviar ;
toniu şi Cleopatra, seriile melodia preferată şi inter Cesar Franck; 10,13 Suita de Geordano (fragmente); 18.35 Ansambluri folclorice. • Voladores (oameni
I-II („Republica") ; LU- pretul preferat; 12,30 Ştiinţa pentru pian „Imagini din 23,00 Pagini din istoria mu „Crişule, Mureşule". zburători) ; ANGAJEAZĂ IMEDIAT
PENI : Veronica se întoar la zi ; 12,35 Te cîntăm, zicii. Noutăţi discografice; Spectacol folcloric re 21,20 Film serial — „Co
ce („Cultural"); Y-17 acţio frumoasă Românie ; 13,00 Dobrogea" de Diamandi 0,02 Jazz după miezul nop alizat la Palatul Cul lumbo". „Proiect ne
nează („Muncitoresc"); LO- Radiojurnal ; 13,15 Arii Gheciu; 10,30 Buletin de ţii; 0,55—1,00 Buletin de turii din Arad. Parti terminat". Regia Pe- — 30 şoferi
NEA: Morgiana („Minerul"); din operete ; 13,30 Radio- ştiri; 10,35 Solişti de ope ştiri. cipă echipele de dan ter Falk ; — 3 macaragii auto
ANINOASA: Cînd legendele divertisment muzical. Emi ră: Hilde Gueden şi Ion suri din Hălmăşel. 22,25 Telejurnal, — 4 macaragii pe şenile
mor („Muncitoresc") ; VUL siune de Daniela Caraman- Dacian; 11,00 Pierduţi în Petriş. Prunişor. Sa o Sport ;
CAN: Ultimele şase minute Fotea şi Nicolae Duţu; spaţiul cosmic! — Fantezie Televiziune tul Nou, Bocsig, Şem- 22,35 Romanţe şi cîntece de — 3 macaragii turn
(„Muncitoresc") ; URICANI: 14.00 Buletin de ştiri ; radiofonică; 13,00 Radio lac, Hăşmaş, Chere- petrecere cu Ileana — 2 buldozerişti
Jucătorul („7 Noiembrie") ; 15.00 Buletin de ştiri ; jurnal; 13,15 Revista şlagă luş. Nădlac, Şicula, Sărăroiu. Olga Stănes- — 3 excavatorişti
ORAŞTIE : Poliţistul („Pa 16.00 Radiojurnal. Buletin relor; 13,40 Pagini din opera 9,00 O viaţă pentru o idee: orchestra populară a cu. Toana Cristea,
tria"); Perechile („Flacăra"); meteorologic ; 17,00 Bule „Madame Butterfly de Puc- Daniel Danielopolu ; Filarmonicii de stat George Hazgan şi Pe — 10 mecanici reparaţii auto
GEOAGIU-BAl : Lupta du tin de ştiri ; 17,05 Radio- cini; 14.30 Radioşcoală Li şi a Liceului pedago tre Săbădeanu. Acom — 8 mecanici reparaţii utilaje
pă victorie. seriile I-II ; publicitate; 17,15 Ştiinţă, teratura română (analize şi 9,30 Film serial pentru ti gic din Arad. Solişti: paniază o formaţie — 2 electricieni auto
HAŢEG: Clasa muncitoare tehnică, fantezie ; 17,40 Re sinteze). Real- şi fabulos în neret : „Pistruiatul" Letiţia Bulzan din condusă de Paraschiv — 2 sudori tinichigii auto.
— episodul VIII;
merge în paradis („Popu citalul pianistului Valentin povestirile lui Ion Creangă; Sebiş. Lenuţa Biborţ Oprea. Redactor Ma-
lar") ; BRAD : Viforniţa 14.55 Sfatul medicului. Ali 10,05 Teatru scurt : Ciclul din Zăbrani, Florea ria Banu. Salarizarea se face în acord.
(„Steaua roşie") ; ILIA : Gheorghiu; 18,00 Orele mentaţia şi caria dentară; „Micile tragedii" de
Stare de asediu („Lumina"). serii ; 20,00 Selecţiuni din 15,00 Cvartetul cu pian nr. A.S. Puşkin — Mo
spectacolul Ansamblului 2 în .Mi bemol major op. zart şi Salieri ; Se asigură transportul din Deva-Vaţa de Jos şi
„Rapsodia Română" — Ha 493 de Mozart; 15,25 Suită 10,30 Muzică uşoară cu Brad cu autobuze. Pentru alte localităţi se eliberea
Radio nul cu cîntece ; 20,30 simfonică din muzica bale Ana Petria şi Geor L O T O ză abonamente.
ge Enache;
Itinerar la harta ţării. Azi,
tului „Curtea veche"; 15,48
Telecinemateca:
în România ; 20,40 Muzică Cîntece populare; 16,00 10,45 nul însîngerat" „Tro Se asigură cazare în şantier, iar pentru familişti
—
PROGRAMUL I : 5,00 pe adresa dumneavoastră ; Radiojurnal. Buletin meteo Producţie a studiouri se plăteşte chirie.
Buletin de ştiri'; 5,05 Dru 21.00 Buletin de ştiri ; 21,30 rologic; 16,15 Muzică; 16,20 lor cinematografice Rezultatele concursului din 22 februarie 1974:
meţie folclorică muzicală; Consemnări de Dan Alexan Radiopublicitate; 16.40 Se japoneze: Se asigură cantină, contra cost, 3 mese pe zi.
6,00 Radioprogramul dimi dru, directorul Teatrului lecţiuni din opereta „Merrie 16,00 Volei masculin : Djna- Extr. I: 63, 33, 42, 40, 87, 24, 12, 26, 57. In condiţiile prevăzute de lege se plăteşte spor
neţii ; 8,00 Sumarul presei; England" de German; 17,00 mo — Steaua. Trans Extr. a II-a 11, 69, 61, 75, 1, 89, 46, 62, 68 de şantier.
8,08 La microfon. melodia de stat din Arad; 22,00 Creaţia muzicală româneas misiune directă de la
preferată; 9,05 Avanpre Radiojurnal ; 22,30 Invi că; 17,40 Dazbateri culturale. Timişoara : Program de lucru, 10 ore pe zi.
(31)
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. (Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.