Page 82 - Drumul_socialismului_1974_02

•ywwwu»
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 947 @ DUMINICA 24 FEBRUARIE 1974
Z5~UJZ£B23cW&KZ££S58Z:i

CINJA ŞANI IERUL .Tinere condeie €4
59
pe strune de Concurs organizat de Comitetul municipal
Deva al U.T.C. pentru elevii din licee,
şcoli profesionale şi licee de specialitate yne

F ă c l i e
(PREMIUL I)
Copiii gîndului am fost, aleşi din spumă amară FOLCLORUL—UH ii TRADIŢIONAL,
Ca să dorim cuvîntul bun din vis de floare rară.
De ce să ne întoarcem iar din zborul spre luceferi
Cînd alb pluteam cu pînze mari, cu cer în ochii teferi.
De ce să mergem drumul strîmb cerşind un ciob de zîmbet MOŞTENIT Şl TRANSMIS Pil GENERAŢII
Cînd ne-am născut din bun pâmînt cu trupul plin de cîntec.
De ce să nu zburăm cînd drept ni-a fost ales sorocul
Chiar dacă n-o să fulgui sfînt tot o să-mi cerc norocul. Un om, cu caiet şi mag­ Interviu cu HARI BRAUNER manenţă. Da noi nu e aşa.
Cenuşa stelelor de foc e prinsă-n păsări albe netofon, umblă prin ţară. Se Omul uzinei nu este obli­
Cenuşa dorului de-nalt în trupul florii dalbe. numeşte Hari Brauner şi este gat să renunţe la folclor.
Voi merge singură, în drum mă voi opri să tîngui un eminent folclorist. Ru­ conducere şi pînă în satul despre poluare. Poluarea Am asistat la nunţi în Bucu­
1
Cîmpul de nori rotind uşor oglinzile din crînguri. brica sa permanentă din re­ cel mai îndepărtat, se duce folclorului. In societatea ro­ reşti, ce începeau conven­
vista „Flacăra" intitulată ţional. dar după cîteva dan­
ALINA MARIA JURCA o muncă foarte serioasă do mânească, oamenii îşi des­ suri moderne pornea sîrba.
Liceul „Decebal" „Poluarea folclorului", a re­ păstrare a cîntecelor, doine­ făşoară munca în întreprin­
adus în atenţia generală o lor, jocurilor populare, care deri de dimensiuni mari. A- Iată, de cînd sînt în judeţul
problemă naţională. („Po­ erau la un moment dat pe par deci relaţii noi sociale, Hunedoara, îmi dau seama
Cintece pă luare şi nu degradare pen­ cale de dispariţie. M-a inte­ se pun probleme de adapta­ că „poluarea" sună anacro­
nic. Nu cred că. în urmă cu
tru că poluarea poate fi în­
resat în mod deosebit acest
lăturată pe cînd degradarea fenomen de masă în ce pri- re, de integrare psihosocială 60 de ani, cînd Bartok cu­
a acestei populaţii traditio-
este un termen vizînd defi­ legea folclor pe meleagurile
(PREMIUL II)
nitiva îmbolnăvire a folclo­ acestea, a văzut grupuri de
Ziua sfîrşeşte într-un In vale izvoarele şoptesc rului, ceea ce nu este ca­ căluşari mai multe, mai ori­
ochi de lună. iubitul cîntec zul"). ginale, conforme cu tradiţia,
Mă-ntorc obosit de născut în lacrima frunzei, Aflat în zilele finalei ce­ aşa cum am văzut în aceste
pe cîmp cîntat în inima apei. lei de a V-a ediţii a „Festi­ zile.
Şi urmele drumului bătut Sus, dorm fluierele valului căluşarului hunedo- Cît despre efectele indus­
Se-nghesuie pe tălpi. din care au băut rean“ în judeţul nostru, pro­ trializării, experienţa hune-
Pămîntul află de Toate florile pămîntului. fesorul universitar Hari doreană este grăitoare în ce
duhuri In zori, ciobanii Brauner a avut amabilita­ priveşte soarta folclorului
Şi crapă de boabe ; Işi scaldă obrajii tea să răspundă la întrebă­ nostru.
Sub lună numai în lacrima din care rile noastre, fireşte, despre In altă ordine de idei, am
grînele mai cîntă a băut, nu de mult, Mioriţa. folclor. vorbit cu unii, cu alţii, ca­
— Să începem cu actuala
în lan re îşi exprimau îngrijorarea
IOAN SIMILIE ediţie a festivalului căluşă-
cînd se coc. Liceul industrial minier resc, acum, după ce s-a lă­ că aceste reînvieri — călu­
şarul, de pildă — ar putfca
sat cortina peste finala a fi dăunătoare dansurilor
V-a. mixte. Eu îmi exprim forma
— Am văzut în.tr-o emi­ convingere că nu poate fi
siune a televiziunii ediţia vorba de aşa ceva. Chiar
precedentă, realizată, mi se dacă bărbaţii au unele dah-
pare, de Anca Giurches- suri specifice, ei nu vor re­
cu. Ani avut o imagine in­ nunţa să joace cu femeile.
completă şi nu mi-am dat Reînvierea acestor vechi for­
seama de importanţa acestui maţii va ajuta la menţine­
eveniment. Dar, prezent în rea dansului autentic.
aceste zile în judeţul Hu­ — Care este părerea dum­
nedoara, surpriza a fost cu neavoastră despre concursu­
atît mai mare, cu cît mi-am rile folclorice ?
dat seama de complexitatea
mişcării : a luat proporţii — Chiar dacă de multe ori
nu ca o simplă distracţie, ci sînt chemat să fac parte din
ca un bun tradiţional pe jurii de concurs, sînt împo­
Cintâ şantierul pe strune de foc Venind pe la noi veţi care, probabil artiştii îl veşte aderenţa la folclor. nai agrare. Or, în acest caz, triva competiţiei, concursu­
Cîntă Hunedoara vedea cum, purtau în ei şi acum l-au Acum o săptămînă am a- schimbîndu-şi modul de trai rilor, răsplătirilor. Cum să
Cîntecul zboară, el nu stă II readus la viaţă cu toată se­ sistat la o reconstituire a şi muncă, nu influenţează premiezi un judeţ că a avut
pe loc Cîntă constructori pe mii riozitatea. De la cei mai nunţii de la Ruda-Ghelar, vechea civilizaţie a satului, un costum popular mai fru­
Cîntă Hunedoara de viori, mari pînă la cei mai mici. ce a avut loc la Muzeul Sa­ obiceiurile, deprinderile de mos ca alt judeţ ? Fiecare
Şi tuturor le va spune : Cîntă Hunedoara Copiii joacă şi ei, subliniind tului. Dar faptul că oamenii pînă atunci ? zonă are frumuseţile ei pro­
„Noroc I", Cîntă furnale-mbrăcate cu flori nobila preocupare de a aduşi dintr-un sat de munte — Comparativ cu alte ţări, prii.
Cîntă Hunedoara, Cîntă Hunedoara, transmite mai departe bu­ la Bucureşti au ştiut să sc la noi este doar poluare. In Eu am militat pentru in­
Refren : Cîntă şi strada şi-ai ei trecători nurile preluate de la stră­ transpună atît de bine, do­ alte ţări a fost cu totul alt­ troducerea la radio a unor
Ce poartă-n ea bucurie şi-avînt Cîntă Hunedoara. moşi. Căluşarul a demon­ vedea că aceasta era mai fel. Am avut ocazia să văd program^ folclorice pe re­
Şi inima mea şl dragostea mea Refren. strat frumuseţile incompara­ mult ca un spectacol pentru în Franţa sau Elveţia ce giuni. Şi am reuşit. Fiecare
bile ale unei arte care a re­ cei ce au asistat. Unii aveau mari eforturi se fac acolo regiune să se recunoască in
Mărţişoare apărut în toată puritatea ei. lacrimi în ochi cînd mirele pentru ca oamenii să reînvie muzica transmisă. Asta va
Opinia
dumneavoastră
—
avea o mare influenţă pen­
? cere forurilor culturale hu- îşi lua iertăciuni de la pă­ aceste creaţii şi bogăţii. Cu­ tru folclorul din regiunea
va face, sîntem siguri, plă­
trăire
b
rinţi.
sinceră
Deci,
nosc străini ce studiază fol­
Atenei DESPRE SIMPLITATE Vi E vremea ca mugurii-n crengi să ne legene dorul nedorene. a obiceiurilor şi tradiţiilor. clorul la noi nu ca un fe­ respectivă. C. DROZD
— Se vorbeşte astăzi mult
{
nomen exotic, oi ca o per­
Intre soare şi vînt prevestind primăvară,
Ocrotit de lumina şi gîndul curat să răsară - — Tn alte regiuni am avut
Cel dintîi ghiocel auriu — mărţişorul I prilejul să văd obiceiuri re­
Am citit — nu mai ştiu rămîne în general greu ac­ înviate, dar brâu false şi ne-
unde — că un celebru pălă- cesibilă şi se dobîndeşte în Homarul, trifoiul cu patru petale, ghiocul, convingătoare, trase de păr.
rier parizian, determinat mai timp. Simplitatea este unul Vinători înarmaţi cu săgeţi şi cu lire Dacă acest record s-a rea­ O dragoste de-o viaţă
mult de legile concurenţei dintre atributele fundamen­ Nu vorbesc şi nu cîntă decît de iubire, , ' >/ lizat la HunedSăra, se dato-
î \ decît de pasiune artistică, tale ale morii arte, dar ea Nu aduc şi nu poartă ceva mai de preţ ca norocul. reşte faptului că aici pro­
şi-a rugat prietenul, un nu nu se iveşte decît la depli­ L TRAIAN FILIMON blemele folclorului nu sîn.t Sus, la supraetajare, în sala de repetiţii Valeriu Erzian („care mă va scoate la
mai puţin celebru pictor, nă maturitate artistică. Nu­ tratate superficial, ci, de la a formaţiei de dansuri a clubului „Side- pensie"). împreună cu formaţia a cîşti-
să-i aranjeze o vitrină cum mai după ce a citit multe rurgistul". Se aude acordeonul corepe­ gat de trei ori titlul suprem în întrecere
nu s-a văzut (cum n-a vă­ cărţi, numai după ce a în­ titor, aceeaşi şi aceeaşi melodie, întreruptă, cu cele mai bime formaţii din ţară.
zut Parisul I). Dîndu-i mînă negrit mii de foi la care a- continuată şi reluată, mereu şi mereu... Turnee în Ungaria, Polonia, pe litoral,
liberă pictorului, i-a pus la poi a renunţat, numai după ă \ O voce energică punctează ritmul. Aşezaţi sute de spectacole.
dispoziţie un munte de pă­ ce s-a izbit de nenumărate în semicerc, mai mulţi tineri şi tinere — In fond, pe tine nu te cheamă...
lării de toate formele şl cu­ ori cu fruntea de zidul ne­ încearcă să imite, cît mai exact, paşii pe Marinică !
lorile şi un întreg inventar văzut care stă între a voi care îi execută, aşezat la doi metri mai — De, intr-adevăr, dar toată lumea s-a
de accesorii decorative, de şi a putea, Eminescu a a- în faţă, un vechi membru al formaţiei. obişnuit să-mi spună aşa. Cu adevărat,
la pioneze pînă la zeci de juns să scrie „Stelele-n cer/ Maestrul Valeriu Erzian îmi răspunde eu mă numesc Marin Dumitru şi nu
metri de catifea. Din toate Deasupra mărilor/ Ard de­ la salut. Ii spun că îl caut pe Marinică sînt... oltean, ci buzoian.
astea, pictorul a reţinut părtărilor' Pînă ce pier", ver­ şi mi-l arată cum acesta repetă cu nişte Pentru Marin Dumitru, atmosfera de
doar trei lucruri : un postav suri care pot sluji drept epi­ noi veniţi. Mă îndrept spre el şi îl „atac" lucru a unei formaţii de dansuri a în­
purpuriu, cu care a realizat graf supremei simplităţi: sînt direct fără introducere. semnat totul. Aici a avut mari satisfac­
fondul, o tijă de argint pe doar zece cuvinte aici, dar \ — Am venit special pentru tine. Vreau ţii, aici a cunoscut-o pe soţia sa, Adriana
care a aşezat-o puţin oblic nici o figură de stil, nici un să-mi spui cîteva lucruri pentru ziar. (are doi băieţi, Marcel şi Gabriel — de
în mijlocul vitrinei şi o su­ trop, nici cel mai elementar Pentru că ne cunoaştem de-o bună bu­ 8 şi 6 ani —, viitori dansatori !), aici
perbă pălărie ■ neagră, una epitet, doar acele puţine cată de vreme, Marinică este puţin sur­ a reuşit să-şi formeze o cultură artistică,
singură, pe care a plasat-o cuvinte, singure şi pure, prins de acest ton cam oficial, dar îmi o adevărată cunoaştere a tainelor şi fru­
în virful tijei argintii. Aşa­ transformate în esenţă şi re- surîde cu ochii lui cînd albaştri, cind museţilor dansului românesc.
dar, cantităţii şi fastului, ar­ flectînd întreaga i nfinire în verzi. E lac de sudoare (dansul cere un — Am auzit că vrei să te... retragi ?
tistul i-a preferat simplita­ spaţiu şi timp. efort imens !), îşi trece mina prin părul — Nu ştiu, să vedem, eu aş dori să pot
tea. Chestiune de gust, se Simplitatea e idealul în­ năduşit şi ne retragem. După mai multe atinge o cifră mai rotundă, adică 20 de
poate zice. Evident de gust, spre care aspiră, mărturisit întrebări aflăm următoarele : Are 34 de ani de dans.
dar în aceeaşi măsură e şi sau nu, oricare artist. Un ani, dansează de 18 ani (jumătate din I-am promis că vom fi şi noi prezenţi \
o chestiune de experienţă. ideal la care se ajunge de viaţă şi-a petrecut-o la repetiţii sau pe la acel moment, cînd acest artist amator
Căci simplitatea, văzută ca obicei rar şi tîrziu şi care scena de spectacole !), primul lui „mais­ al Hunedoarei va preda ştafeta entuzias­
o calitate artistică, opusă rămîne de aceea, un perpe­ tru" a fost profesorul Ion Brlncoveanu, mului său pentru dansul românesc, aceas­
simplismului diletanţilor, ca tuu motiv de nostalgie. urmat de adevărate somităţi ca Ion tă dragoste a sa de-o viaţă întreagă.
şi abundenţei ostentative Cîmpeanu, Cornelia F armazon, Liviu
dragă îndeobşte parveniţilor, RADU CIOBANU Primăvară timpurie... Foto : VIRGIL ONOIU Oros, Marin Bodea, Aurora Pecs şi VICTOR NITĂ
zenţa unui cuplu interpretativ de excepţie.
Fiim Urmărind evoluţia lui Peter O'Toole în rolul
titular cu dublu caracter, cu greu am putea
găsi un alt actor capabil' să realizeze perfor­
„Om sil manţa înregistrată de acest artist mare şi poli­
i,m iiHiownumrirrwmrtYrninnmimii i «mim »iimn"ttmiutu«m»nmn»»»i valent. Valenţele creaţiei lui Peter O'Toole —
intermediul oamenilor, dat fiind că ele cuprind vioara primă a filmului — nu pot fi discuta­
Peter
comparaţiei.
pe
te
O’Toole
planul
nu
Editoriale şi conştiinţa lor". comunicărilor reproduse în vo­ din la Mancha" este un Don Quijote mai bun decît cel plămă­
Majoritatea
lum oglindesc preocuparea sociologilor faţă de | Profil dit de Şaliapin şi Cerkasov. El este, pur şi
dezvoltarea, evoluţia şi viitorul omenirii, consi­ simplu, un alt Don Quijote, superb în scrîntea-
^rei secole şi şapte decenii trecuseră de la
„Societăţi prezente, deraţiile lor exteriorizând o deosebită conştiin­ debutul editorial al uneia dintre cele mai stră­ la sa poetică, cuceritor în contopirea sa totală
un I Elisabeta Selba
cu idealuri nesocotite de un ev întunecat, igno­
este
de
„Dezvoltarea
ţă
genul:
socială,
concept cheie în procesul de autoexaminare lucitoare nestemate ale literaturii universale. rant şi lipsit de sensibilitate.
Celălalt
este
membru
al
tandemului
societăţi viitoare" ce caracterizează omenirea în perioada actuală. Revăzînd pe ecran capodopera lui Don Miguel Loren (Aldonza-Dulcinea), extraordinară Sophia
de Cervantes y Saavedra în ipostază de mu­
şi
autoînţelegerea
înainte,
în­
De
aici
autocon­
3
servarea umană trebuie să presupună o grijă zical, aproape obiectiv se iscă interogaţia nedu­ tr-un rol anume creat, parcă, pentru ea.
şi o preocupare deosebite pentru contextul meririi : „Nu e un sacrilegiu transferarea Totul, dar absolut totul din acest film este
uman, atît pentru natură ca mediu înconju­ Cavalerului Tristei Figuri din Pantheonul ne­ la locul său, emoţionind cu instrumentele
Volumul, apărut în Editura politică, „Socie­ rător, cît şi pentru semenii noştri" (van muritorilor în cercul oricum mai teluric al Elizei autenticei arte. Aici, în această disponibilitate
tăţi prezente, societăţi viitoare" cuprinde Nieuwenhuijze — Canada). Doolittle şi al Dolly-ei ?“. Răspunsul este va­ de a mişca sensibilitatea tuturor meridianelor,
38 din cele mai valoroase comunicări ale închei seria citatelor edificatoare 1 pentru riabil, fireşte, în funcţie de punctul de vedere stă universalitatea operei lui Cervantes şi,
ultimului Congres modial de sociologie, ţinut cadrul de preocupări şi nivelul de gîndire ale estetic. Dar indiferent de raportul divergent hrănindu-se dintr-însa, valabilitatea generală
la Varna în 1970. Din cuprinsul celor 550 de volumului, printr-o consideraţie a sociologului dintre convingerile estetice ale spectatorilor ră­ a unei versiuni cinematografice de neuitat.
pagini luăm cunoştinţă de cele mai noi şi mai Mlrcea Ioanid, privind rolul cercetării ştiinţi­ mâne în picioare un adevăr ce nu poate fi con­
valoroase cuceriri ale sociologiei. fice, despre care spune: „Aceasta presupune testat : „Omul din La Mancha" este un film AL. COVACI
Pentru a ilustra tematica volumului, iată titlul valorificarea critică a tuturor realizărilor foarte bine făcut, sporind considerabil faima lui
citorva din comunicările susţinute la Congres ştiinţifice şi tehnice pe plan mondial,... în Arthur Hiller, generată de acea „Love Story"
şi publicate în volum. „Consideraţii asupra sfîrşit şi mai ales, elaborarea unor structuri adulată şi hulită în acelaşi timp.
transformărilor relaţiilor sociale" — Miron organizatorice capabile să potenţeze elanul Reuşita înregistrată de Hiller este cu atît
Constantincscu ; „Determinism, sociologie şi creator al maselor, la creşterea aportului fie- mai semnificativă, cu cît memoria cinefililor
conducerea vieţii sociale" — Constantin Vlad ; curuia şi al tuturor, la progresul multilateral mai păstrează încă magistrala creaţie a lui
„Gîndirea politică a lui V. I. Lenin şi viaţa al ţării" . Cerkasov sau amintirea lui Şaliapin, purtînd
socială contemporană" — Petru Pînzaru : Din toate cele relatate. rezultă faptul masca stranie a hidalgo-ului refugiat din cer­
„Caracteristici pentru definirea planificării în neîndoielnic că volumul „Societăţi prezente, nitul ev mediu spaniol într-o lume picarescă,
economia socialistă" — Roman Moldovan ; societăţi viitoare" reprezintă una din cele mai Debutează pe scena Teatrului „Valea Jiului" j păstrînd nealterate nişte calităţi morale ca
„Dialectica planificării şi previziunii sociale"— actuale şi mai importante lucrări din dome­ f în 1952 după absolvirea I.A.T.C., împletindu-şi : cinstea, onoarea şi cavalerismul. Fără-ndoială,
Pavel Apostol ; „Dezvoltarea structurii socia­ niul ştiinţelor sociale. Lectura lui este nu î de atunci cariera cu destinele teatrului mine- ; Hiller ne propune o viziune originală a roma­
le a României"— Constantin Ionescu. Aceleaşi numai recomandabilă ci şi necesară tuturor | rilor. j nului cervantesian. Curios, ineditul versiunii
preocupări sînt reflectate în comunicările so­ celor ce doresc să dobîndească o viziune mai 1 Cariera sa începută sub auspicii promiţătoa- j sale nu constă în faptul că Don Quijote devine
ciologilor altor state, din rîndul cărora citez : clară şi o competenţă sporită în dezbaterea j re este azi deplin realizată. Sensibilitatea crea- j eroul unui musical, ci în acela că alternarea
„Evoluţionismul modern şi problemele pro­ problemelor sociale. ; toare, intuiţia 6cenică, naturaleţea, dau măsura i planurilor romanului cu cele ale biografiei au­
gresului social" — G. V. Osipov (U.R.S.S.) ; VICTOR ISAC ! talentului său viguros, susţinut de o conştiin- ! torului demonstrează o foarte strînsă interde­
„Materialismul istoric şi concepţia marxistă a Hunedoara I ciozitate profesională nedezminţită. însuşirile : pendenţă între Cavalerul Tristei Figuri şi crea­
sociologici" — Milos Kalab (R. S. Cehoslova­ : specifice personalităţii sale artistice şi le-a pus ; torul său. In aceeaşi ordine de idei, este lim­
că) ; „America şi socialismul" — Pablo Gon- j în evidenţă interpretînd numeroase personaje j pede că aventurile lui Don Quijote, încărcate
zales Casanova (Mexic) ; „Tineretul ca fac­ | din dramaturgia românească şi universală, j de o combustie filozofică amăruie, sînt tot atîtea
tor al schimbării" — A. A. Khatri (India); Pentru melomani | ca : Adela din „Sfîntul Mitică Blajinu" de j trimiteri parabolice la aspiraţiile neînfrînte ale
„Sistemul concepţiei sociologice şi prognoza : A. Baranga, Veta din „O noapte furtunoasă" j unui spirit genial de prea multe ori decepţio­ Spectacole
socială" — Erich Han (R. D. Germană) ; © Dintre cele mai noi înregistrări de mu­ I dc I. L. Caragiale, Doamna Clara din „Vlaicu ■ nat şi încercat de un destin dramatic.
„Modificări previzibile ale modului do trai în zică populară românească, intrate recent în j Vodă" de Al. Davila, Miza Stamatescu din j Libretul musicalului (reprezentat pe Broadway © Teatrul de păpuşi din Cluj prezintă la
Polonia socialistă".— Jan Szczepanski (R. P. librăriile şi magazinele de specialitate, con­ j „ . . . eseu" de T. Muşatescu, Sonia din „Un- j la 22 noiembrie 1965). semnat do Dale Wasser- Hunedoara (25 februarie) şi la Deva (26 febru­
Polonă) ; „Dezvoltarea naţională şi dezvol­ semnăm : Lucreţia Ciobanu, acompaniată de [ chiul Vania" de Cehov, Sofia din „Cei din j man, este punctul de pornire al filmului. Hiller arie) piesa „Mac... Mec... Muc... Mic în pri­
tarea regională în Tunisia" — Ridha Boukraa orchestra George Vancu : Petre Săbădeanu, I urmă" de Gorki, Yvonne din „Părinţi teri- j preia din libret, inspirat, tocmai ideea legă­ mejdie, sau hoţul travestit".
£> Teatrul de stat din Sibiu prezintă la Hu­
(Tunisia). cu orchestra Radioteleviziunii ; Ion Dolănescu j bi 1 i“ de J. Cocteau etc. turii organice dintre elomenul autobiografic şi nedoara (26 februarie) piesa „Gheorghe Lazăr"
Cu fiecare apariţie pe scenă. Elisabeta Bolba j
In problema atît de actuală a „transformă­ şi Maria Ciobanu, cu orchestra Ghcorghe I şi-a atras simpatia spectatorilor pentru căldura | cel fictiv, amplificînri-o. hărăzindu-i un rol de Nieolae Iorga.
rii relaţiilor sociale". Miron C nstantinescu Zamfir : Polina Monoilă. cu orchestra Marin i şi sinceritatea jocului, pentru laconismul j de pilon dramaturgie în compoziţia operei © „Asta-i bună" se intitulează revista Tea­
face precizarea : „Legile sociale sînt obiective, Cioacă : Maria Văduva, acompaniată de tara­ | exemplar al mijloacelor sale de expresie. filmice. trului dc estradă clin Piteşti, ce va fi prezenta­
reale, necesare (ele se impun cu necesitate), ful lui Paraschiv Oprea : Dumitru Constan­ Ineditul peliculei este asigurat şi de pre­ tă la Deva în 26 februarie.
dar caracteristica lor este că acţionează prin tin, cu orchestra lui Victor Predescu.