Page 89 - Drumul_socialismului_1974_02

Wd' ' \A
Proletari din toate fările, unlfi-vă! Tovarăşul ioolae Ceauşescu

şi tovarăşa Elena Ceauşescu

s-au întîlnit cu tovarăşul

Pedro Antonio Saad

Marţi, 26 februarie, tova­ na pentru traducerea în via­
răşul Nicolae Ceauşescu, se­ ţă a documentelor şi acordu­
cretar general al Partidului rilor încheiate, care cores­
Comunist Român, şi tovară­ pund intereselor întăririi
şa Elena Ceauşescu, mem­ prieteniei şi conlucrării din­
bru al Comitetului Executiv tre popoarele român şi e-
al C.C. al P.C.R.. s-au întîl­ cuadorian, cauzei păcii şi co­
nit cu tovarăşul Pedro Anto­ laborării internaţionale.
nio Saad. secretar general al A fost subliniată solidari­
Partidului Comunist din E- tatea celor două partide cu
cuador, şi tovarăşa Graciela lupta popoarelor din ţările
Saad. care. la invitaţia C.C. Americii Latine pentru a
al P.C.R., fac o vizită de dispune în mod liber de bo­
prietenie în ţara noastră. găţiile lor naturale, în inte­
La întrevedere a partici­ resul dezvoltării economice
Anul XXVI Nr. 5 949 MIERCURI 27 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI pat tovarăşul Ştefan Andrei, şi sociale, al ridicării nivelu­
secretar al C.C. al P.C.R. lui de trai al populaţiei, cu
In cadrul întîlnirii, a avut popoarele oare luptă împotri­
loc o informare reciprocă în va imperialismului, neocolo-
LA C.A.P. SINT ANDREI legătură cu activitatea des­ nialismului şi colonialismu­
făşurată de P.C.R. şi P.C. lui, pentru libertate şi inde­
SA GOSPODĂRIM CU Otel electric din Ecuador, cu preocupările pendenţă naţională. pentru
lor actuale şi de perspecti­
triumful în întreaga lume a
*
vă. Totodată, s-a efectuat un
democraţiei,
pă­
idealurilor
MAXIMA RĂSPUNDERE peste prevederi DE E schimb de păreri privind li­ cii şi progresului social. deplină
ale
nele
situaţiei
probleme
In
întrevederii,
s-a
cursul
internaţionale,
li­
precum
şi
satisfacţia
evidenţiat
nele aspecte ale mişcării co­
de
evoluţia
COMBUSTIBILII, HUNEDOARA. Angre­ muniste şi muncitoreşti. al P.C. faţă raporturilor de favorabilă
strînsă
a
general
Secretarul
şi
prietenie,
solidaritate
con­
Co­
naţi cu responsabilitate şi cere pricepere, hărnicie, preocupare din Ecuador a adresat po- lucrare dintre Partidul Partidul
român.
poruhii
conducerii
Român
munist
şi
în
muncitorească
dăruire
ENERGIA, CARBURANŢII marea întrecere consacra­ P.C.R. calde felicitări pen­ Comunist din Ecuador. Am­
tru realizările de seamă do-
au
bele
părţi
ho-
exprimat
tă sărbătoririi a 3 decenii
de Ia Eliberarea patriei şi E o dimineaţă de februarie tru efectuarea acestei lucrări port de gunoi, pămînt, nisip, bîndite în opera de con­ tărîrea de a acţiona în con­
struire
noii
so­
în cinstea celui de-al XI- geroasă. Dar la ferma legu­ s-a încheiat un contract cu amenajarea paturilor calde, cialiste. a împreună societăţi urări tinuare pentru extinderea si
cu
legă­
In acest an S.M.A. Hunedoara va lea Congres al partidului, micolă a C.A.P. din Sîntan- Oficiul de îmbunătăţiri fun­ reparaţiile la tocuri şi rame. de noi succese în dezvolta­ diversificarea acestor dintre
internaţionaliste
turi
colectivul oţelăriei electri­ drei oamenii muncesc cu s;rg dare. îndată ce terenul per­ — Echipa mea de şoc — rea economică, socială şi cul­ Partidul Comunist Român
viitoarei
mite 'se va trece la nivelarea
pentru
pregătirea
economisi 10 000 litri motorină ce de Ia C.S. Hunedoara producţii de legume. Supra­ lui. Tocmai pentru a suplini zicea Moş Aronică Ocoş — a turală a ţării. şi Partidul Comunist din E-
amenajat toate mclegarele pe
îşi amplifică pe zi ce tre­
Tovarăşul
Antonio
Pedro
prin
ce realizările. Mărturie faţa fermei a ajuns în acest forţa de muncă de care du- care le vedeţi. E muncă nu Saad a dat o înaltă aprecie­ cuador. caracterizate respect
stimă
înţelegere,
şi
Staţiunea de mecanizare a agriculturii din muni­ stau în acest sens cele pe­ an la 90 ha şi s-a planificat glumă 1 re vizitei efectuate de pre­ reciproc. în interesul întări­
cipiul Hunedoara, ce are în dotare un număr însem­ ste 700 tone oţel electric să se obţină o producţie to­ Avem 450 mp paturi calde şedintele Consiliului de Stat rii prieteniei şi lărgirii coo­
nat de tractoare, de tipuri diferite, pentru deservirea elaborat peste prevederi­ tală de 1 623 tone de legume, Pe suprafeţele amenajate din care 300 mp al României în Ecuador, la perării multilaterale dintre
unităţilor agricole din această parte a locului, se nu­ le de plan. din care 1 400 tone se vor irigate — toate sînt însămînţate cu varză invitaţia preşedintelui Re­ popoarele român şi ecuado-
mără printre unităţile mari consumatoare de combus­ Este meritoriu faptul că livra la fondul de stat. Le­ timpurie şi gulioare, spunea publicii. Guillermo Rodriguez rian. al unităţii mişcării co­
tibil, în special motorină. toate şarjele s-au încadrat gumicultorii s-au angajat să lucrările vor fi şeful de echipă Andrei Stru- Lara. considcrînd-o un mo­ muniste şi muncitoreşti in­
suplimentar
unităţilor
livreze
Cum se ocupă comitetul oamenilor muncii de la a- în consumul specific pla­ de desfacere 35 tone. mecanizate garu. De citeva zile s-a tre­ ment remarcabil pe calea ternaţionale. a tuturor forţe­
ceastă stkţiune de mecanizare a agriculturii de apli­ nificat de energie electri­ Anul acesta — spunea Moş Aronică şi cut la repicarea răsadului de dezvoltării relaţiilor de prie­ lor democratice, patriotice,
carea în viaţă a sarcinilor stabilite de hotărîrea Ple­ că. Ca urinare a valoroa­ ing. Angelica Codreanu, şeful varză, lucrare care s-a reali­ tenie şi conlucrare dintre antiimperialiste.
narei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem sei iniţiative ce fiinţează fermei — cultivăm 15 ha ar­ echipa sa de şoc zat pe 100 mp. Este asigurat cele două ţări. Şi cu acest întrevederea s-a desfăşu­
al Dezvoltării Economice şi Sociale, de Decretul Con­ aici — „Fiecare echipă de dei, 15 ha castraveţi, 30 ha — mereu în şi răsadul pentru un hectar prilej, a fost reafirmată ho- rat într-o atmosferă de caldă
siliului de Stat din noiembrie 1973, cu privire la mă­ oţelari să elaboreze lunar varză timpurie, de vară şi de cu ardei şi în curînd se va tărîrea comună de a acţio­ cordialitate şi prietenie.
surile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire peste plan o şarjă cu e- ’ toamnă, 22 ha rădăcinoase. 4 frunte trece la repicarea lui. Am
mai judicioasă a combustibililor şi energiei ? nergie electrică economisi- [ „Cavalerii" cunoscut aici pe Adam Ro­
tă — s-a realizat o econo­ ha vinete. 2 ha roşii, iar în
Din discuţia purtată cu directorul staţiunii, ing. culturi succesive 5 ha ceapă, man, Ioan Ocoş. Petru Stoi­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
Gheorghe Vîţă, am reţinut că comitetul oamenilor mie de energie electrică 1 ha gulioare, 5 ha spanac şi şefului de fermă, ca, Alexandru Marian, Vaier
de 5 kTVh pe tona de oţel.
muncii de’ la S.M.A. Hunedoara a analizat măsu­ 2 ha salată. Vor fi respecta­ cei mai harnici * Arteon şi alţi oameni din e- Socialiste România, tovarăşul
rile elaborate de conducerea partidului, pentru e- Paralel cu oţelarii, a te întocmai suprafeţele şi chipa de şoc a lui Moş Aro­
vitarea risipei de combustibili şi carburanţi. Din obţinut rezultate meritorii sortimentele planificate'. Să- cooperatori. nică, pe mulţi dintre „cava­ Nicoiae Ceauşescu, va face, împreună
experienţa muncii mecanizatorilor a rezultat că şi colectivul de la între­ mînţa o avem asigurată pen­ lerii" şefului de fermă. La
este posibil ca şi în unitatea lor să se pună stop ţinere, care a redus tim­ tru toate culturile, iar întreg cern lipsă vrem să mecanizăm muncă sînt zi de zi şi multe cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită
risipei de carburanţi, în special motorină. pul de efectuare a repa­ necesarul de răsaduri ni-1 lucrările pe suprafeţele iriga­ femei. Rafila Dobrotă, Elena
raţiilor la rece cu 6 oro
La un număr însemnat din tractoarele care în pe cuptor. Iată ciţiva din­ producem noi. te integral, iar buruienile să Soroceanu Raveica Nafroni- oficială în Republica Liberia
anul trecut au consumat cantităţi de motorină cu tre cei care au contribuit Pentru a obţine producţii le combatem pe cale chimică. ţă, .Tenica Ocoş şi Juja Flaida,
mult peste norma admisă li s-au făcut reparaţiile la aceste succese : Lazăr bune de legume, superioare Aşa reducem cheltuiala de sint cîteva dintre cele care Preşedintele Consiliului de
necesare. La unele li s-au adus îmbunătăţiri la Nistor, Ilie Pintilei, Mitică celor planificate şi pentru a muncă şi sporim eficienţa muncesc cu migală la între­ Stat al Republicii Socialiste Ceauşescu, o vizită oficială
sistemul de alimentare sau de aprindere. La ora Rîpă, Iosif Corodi ş.a. ne respecta angajamentul producţiei. ţinerea şi repicarea răsaduri­ România, tovarăşul Nicolae în Republica Liberia, între
actuală, majoritatea tractoarelor sînt echipate prin De remarcat că în oţe- luat ca răspuns la chemarea Acestea sînt preocupări de lor. Ceauşescu, va face, împreu­ 3 şi 5 martie 1974, la invita­
autodotare cu sisteme de pornire automată, pen­ lărie, prin recuperarea de­ cooperatorilor din Scorniceşti oameni gospodari. Este de N. BADIU nă cu tovarăşa Elena ţia preşedintelui Republicii
tru evitarea mersului în gol. Ca urmare a revizii­ şeurilor cu procent mare — a continuat interlocutoa­ admirat hărnicia cooperatori­ Liberia, dr. Wiliiam Tolbert.
lor de calitate pe care mecanizatorii se străduiesc de elemente de aliere, se rea — vom iriga o suprafaţă lor care participă la muncă.
să le întreprindă, există garanţia ca în campaniile vor obţine în acest an e- de 50 ha. Sistemul de iriga­ Primii care încep lucrul în
agricole ale acestui an să nu se mai înregistreze conomii Ia preţul de cost ţii, în care s-a investit aproa­ fiecare dimineaţă sînt oame­ însemnări de |
nici o pierdere de combustibil datorată scurgerilor în valoare de aproape 3 pe un milion de lei, este nii din echipa de şoc a lui F E M E I A
pe la holendere, aşa cum s-a întîmplat în anii tre- gata. S-au făcut probele şi
milioane lei. Moş Aronică. om trecut de
totul merge bine. Mai avem 70 ani, şi „cavalerii" şefului
N. PANAITESCU la o adunare
V. GRIGORAŞ de construit canalele secun­ de fermă Aşa îi numeşte
(Continuare in pag. a 2-a) corespondent dare şi cele necesare udării, dînsa pe oamenii în vîrstă, muncitoare, mamă, gospodină, cetăţean
prin brazde. Dar apa nu se pensionari, care nu se dau a unei asociaţii
poate conduce pină nu se înlături şi fac multe dintre
face nivelarea terenului. Pen­ lucrările importante: trans­ • Meserii feminine — meserii masculine ?
„Noi ştim sâ fim şi... gospodine" — spun de locatari j
Astăzi, în jurul orei 10,00, posturile noastre bărbaţii I Asociaţiile de, locatari au j
de radio şi televiziune vor transmite direct © Răspunderi materne un rol bine precizat. Ele j
şedinţa de deschidere a lucrărilor Conferinţei © De ce să nu aspirăm Ia supleţe I sînt chemate să soluţioneze j
zi de zi o multitudine de ■
probleme cu care se con-1
pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile © „Cine ştie, cîştigă" fruntă un cartier întreg de 1
Restanţe la producţia de cocs brichete la I. V. Călan agricole de stat şi cooperatiste. (în pag. a ll-a) oameni.
aduna-;
participat
^------------------------------------------------------y rea Am asociaţiei de la locatari •
O avalanşă de explicaţii In comune şi sale, în nr. 4, din Gojdu — Deva. !
Vom spicui dim problemele j
toate unităţile agricole so­ Muncă rodnică, susţinută pe puse în dezbatere, din cu- i
vînţul
I
(Nu
participanţilor.
incapabile să acopere cialiste au loc, sub egida înainte de a sublinia că mai i i
Uni­
Frontului
consiliilor
sînt mulţi locatari — cu I
tăţii
de
Socialiste,
acţiuni
răspundere
funcţii
la
de
masă pentru executarea lu­
nerealizarea planului crărilor de hidroamelioraţii. şantierele de hidroamelioraţii locuil lor de muncă! — care I
nu dau importanţa cuvenită !
foto­
Obiectivul
aparatului
grafic a surprins cîteva as­ locatarilor, asociaţiei în ge- \
neral. Sar în sus atunci j
pecte de muncă de pe şan­ cînd sc ivesc nereguli, dar -
:
într-o lungă' şi întortocheată tierele de îmbunătăţiri fun­ nu se ostenesc să participe j
suită de explicaţii tehnice. E- ciare pe care Ie prezentăm la dezbaterea şi clarificarea I
vident, cu scopul de a aco­ in imaginile de fată. lor). j
D IN PRIMA LUNĂ, MINUS 310 TONE COCS BRI­
peri nişte realităţi la care 1. COMUNA DOBRA. La Darea de seamă prezentată ;
CHETE Şl O JUMĂTATE DE MILION LEI LA conducerea secţiei este... des­ Valea Mărăşească, ca şi pe de preşedintele asociaţiei, •
coperită. In esenţă, aceste alte şantiere din comună,
PRODUCŢIA GLOBALĂ PE ÎNTREPRINDERE. Ioan _ Bacinschi, a fost j
explicaţii se reduc la dificul­ se munceşte intens pentru amplă, dar concretă, la o-1
tăţi tehnice şi tehnologice, la decolmatarca, adîncirea şi biect. fumizînd „material
M SINT POSIBILE DE PRODUS IN NUMAI 3 ZILE factori de influenţă şi para­ regularizarea cursului apei, primă" de bază a discuţiilor, j
985 DE TONE, ClND MEDIA ZILNICĂ A IDEALI­ metri legaţi de modul în ca­ ferindu-se in acest fel de Asta pentru că n-au fost ;
re se fabrică cocsul brichete inundaţii şi băltire o supra­
ZĂRILOR ESTE DE NUMAI 140 DE TONE? pentru furnale sau cel pentru faţă de 30 ha. lăsaţi pe din afară locatarii I
care nu şi-au îndeplinit în- I
anozi. 2. COMUNA ILIA. Exca- datoririle — Teodor Ne-1
— Ni s-a schimbat planul, vatoristul Pavel Toderică. meş. Margareta Drăguţ, Ste- j
spune şeful secţiei. Produ­ de la secţia de drumuri şi la Elorea, Ioan Indrei, Ni- i
cem luna asta numai „anozi", poduri naţionale Deva. colac Grădinarii, Ioan Vesa j
La secţia cocsificare de ia — De ce n-aţi realizat sar­ la care şarja se compune su­ deschide un nou drum pen­ —, cei ce nu şi-au achitat I
I.V. Călan, luna ianuarie s-a cinile de plan ? tă la sută din cocs petrol. tru ape. în întregime fondul de rul-1
încheiat cu un minus de 310 — In exclusivitate din cauza De aceea ducem lipsă de 3. In prim plan elevi de ment — Nicolae Corneanu, j
tone cocs brichete, cifră care lipsei de materie primă. Nu materie primă. la Şcoala de şoferi profe­ Ioan Damian, Brener E-•
a afectat realizarea produc­ am primit cocs petrol de la — Cine a schimbat structu­ sionişti din Ilia, lucrind la duarth, Aurică Popa, Ioan I
ţiei industriale a întreprinde­ Brazi şi Borzeşti. De unde ra planului ? adîncirea canalului de co­ Vesa, Constantin Pădurea- j
rii cu peste o jumătate de producţie dacă n-avem mate­ — Nu cunosc. Aşa am pri­ lectare a apelor şi la talu- nu —, restanţierii la plata I
milion de lei. Pe luna în curs rie primă ? mit de la conducerea uzinei. zarea malurilor. cheltuielilor comune — Ni-!
s-a stabilit să se realizeze o — Cită materie primă era — Structura planului a su­ colae Grădinarii, Ioan Vesa,!
producţie majorată care să necesară pentru îndeplinirea ferit intr-adevăr o „ajustare". Teodor Nemeş, Ioan Indrei I
conducă la recuperarea res­ planului pe ianuarie şi fe­ (Asupra ei vom insista in­ — cei cu abateri şi compor- ;
tanţei. Dar, cu trei zile îna­ bruarie ? tr-un alt „Metronom"). Dar ţări urîte faţă de membrii j
inte de scadenţa lui februa­ — După normele de con­ cu toate acestea, cocsul pe­ comitetului asociaţiei j
rie, mai erau de produs 985 sum 6 785 de tone. trol primit era suficient pen­ Mihai Gheorghiu etc.
tone. Adică o cantitate prac­ — Cit cocs petrol v-a in­ tru nevoile planului. Atunc ! Dar partea cea mai inte-:
tic imposibil de realizat. Res­ trat ? unde s-a... volatilizat „petro­ resantă au constituit-o luă- i
tanţele, deci, se perpetuează — Să-ntreb aprovizionarea. lul" ? rile de cuvint, discuţiile. Un I
şi se amplifică. De ce ? Răspunsul aprovizionării : — Nu cunosc. Cert este că număr foarte mare de loca- j
In jurul acestui „DE CE", 6 798 tone pînă ieri, 25 fe- lipsa de materie primă e u- tari s-au înscris la cuvînt. I
am discutat mult şi in contra­ brua rie. nica dificultate — ni se răs­ Au discutat, criticat, au fă-1
dictoriu cu ing. Adrian Stoicoi, — Cum spuneţi că n-aţi a- punde pentru a nu ştim cita cut propuneri, s-au angajat. I
şeful secţiei cocsificare din vut materie primă de vreme oară. Nicolae Cindea: „N-a \
uzină. Contradictoriu pentru ce furnizorii v-au trimis pină — Să vedem consumurile muncit bine comitetul nos- i
că n-am fost convinşi de ieri mai mult cu 13 tone de- specifice. Care-s normele şi tru? Ba a muncit, zic eu. I
cît era stabilit pe ambele In relaţiile cu I.J.G.C.L. j
explicaţiile şi argumentele
luni ? LAURENŢIU VISKI însă mai are lipsuri. Aceas- j
servite. Dar să derulăm dia­ — Staţi să vedeţi... ta pentru că plătim uneori :
logul. Şi şeful secţiei se lansează (Continuare In pag. a 2-a) GH. I. NEGREA j
(Continuare în pagT~ol 3-a)
—
ŞEZĂTOARE sa * Vil-a de la Şcoala , T.C. Deva, camerele că­ IN DRUMEŢIE ţiu pentru Înfiinţarea u- zionat zilele trecute cî­
Cu 10 zile mai devreme LITERAR-ARTISTICÂ generală din „Dr. Deva, Petru maistrul minului au dulapuri, mobilate Comiletul orăşenesc Si­ nui bufet. Demn de rele­ despre pelicule interesante
Gro-
fost
teva
paturi,
mese
cu
za“
întreaga
vat
este
lu­
că
măsurile
In­
şi
principal
Mircea,
Livlu
asigurîndu-sc
de
La biblioteca publicS de la exploatarea minieră şi scaune, mai optime meria al U.T.C., in cola­ crare se realizează vo- strucţiunile privind tehni­
cele
astfel
prin
muncă
săteni
din Vaţa de Jos, în ca­ din localitate, le-a vorbit condiţii de locuit. borare cu organizaţia de lunt-ar-patriotică. ca securităţii muncii. Fil­
PETROŞANI. Colectivul Ia sfîrşitul lunii februarie drul „Lunii cărţii la sa­ pionierilor de aici despre tineret de Ia I.M.M.R. au mele s-au intitulat: „in­
„să
reuşite
două
organizat
struirea
continuă",
frumoasa
mi­
meserie
de
şantierului nr. 71 con­ şantierul să „acopere" pe­ te", a avut loc o şezătoa­ ner şi despre satisfacţiile IN CĂUTAREA... excursii. Un grup de 40 O CREŞA-GRĂDINIŢĂ vorbim despre accidente"
cu
te­
Iiterar-muzicaiă
re
strucţii căi ferate din Pe­ ste 20 la sută din sarcinile ma „Mihai Eminescu — pe care le oferă ea, de­ ZĂPEZII de tineri au vizitat Bra­ CU 340 DE LOCURI şi „Sărutul vieţii", şi au
alt
simi­
troşani raportează înde­ anuale. luceafărul poeziei româ­ spre tradiţiile mineritului 140 de tineri din judeţ şovul, a Iar poposit grup cabana fost urmărite cu deosebit
Ia
lar
interes.
in­
au pornit, la sfîrşitul săp-
plinirea şi depăşirea pla­ Aceste realizări meritu­ neşti". După cum ne Do­ pe meleagurile hunedore- lămînii trecute, în căuta­ „Voievodul". După două Nu de mult. Ia Petrii a
formează
bibliotecara
a
de
nului de construcţii-mon- oase, puse în slujba defi­ rica Bulz, despre viaţa ne, despre de condiţiile ale rea zăpezii. Cei de la zile de drumeţie, tinerii o fost dală în cu folosinţă VREMEA
340
creşă-grădiniţă
muncă
viaţă
şi
s-au
reîntors
ta.i pe lunile ianuarie şi nitivării unor lucrări pe şi opera poetului au vor­ minerilor de azi. Expu­ I. C. S. Hunedoara şi muncitori reconfortaţi, dor­ Ia de locuri, pentru copiii
serviciu,
Simeria
februarie cu 10 zile mai tronsoanele liniei electrice, bit cadrele didactice Ilea­ nerea a fost ascultată cu I.M.M.Il. căutarea au por­ nici să-şi aducă mai minerilor. Au fost ame­ Pentru 24 ore
ei
na Rusu şi Dorica Manea,
nit
spre
în
ateliere-şcoală
şi
4
clin
la
devreme. constituie un veritabil o- după care. tinerii utecişti interes de către elevi. Parîng, poposind, o noap­ zarea plin efortul din reali­ najate microîntreprinderc cu Vremea va fi schimbă­
o
sarcinilor
acest
Sirb,
Ana
veselie,
cabana
După ce în ianuarie magiu pe care constructo­ Olimpia Mîţiu, Lica Bulz, IN LOCUINJĂ NOUĂ te. In Cei din la Petroşani, ucnultlm an al cincina­ mai multe ateliere, pre­ toare, cu cerul temporar
Coza
Alună
Kusu.
noros. Izolat, se vor sem­
constructorii feroviari au rii feroviari îl aduc în şi Mariana Siito au citit peste 30 la număr, s-au lului. cum şi o casă a pionie­ nala precipitaţii slabe.
rilor.
X.a
I executat lucrări peste pre- intimpinaroa celor două din creaţiile poetului. localitate Orăştie, şantierul din avîntat spre Retezat, ca O NOUA UNITATE DE Vintul va sufla slab pină
urgentat
a
exe­
găsească
la
i vederi în valoare de un mari evenimente ale anu­ cuţia căminului nr. 2 cu s-o mai sus, spre Pietrele ALIMENTAŢIE PUBLICĂ FILME PENTRU la potrivit din est şi sud-
vîrfuri.
şi
I milion Iei, in februarie lui : aniversarea a 30 de DESPRE MINERI S niveluri, astfel îneît, cu Drumul spre aceste fru­ VIITORII MUNCITORI est. Temperaturile mini­
me vor fi cuprinse, noap­
: şi-au intensificat efortul, ani de Ia Eliberarea pa­ Şl MINERIT două zile în urmă, 160 de museţi alpine — la ora In satul Buceş se con­ tea. intre minus 7 şl mi­
dintre
j astfel îneît, după calcule triei şi Congresul al XI- La invitaţia detaşamen­ constructori au păşit pra- — le-a zăpezi şi ghiocei struieşte. prin prelungirea Elevii de la liceul In­ nus 2 grade, iar maxi­
fost
de
Eul noii lor locuinţe. Prin
înlesnit
cu îneă o încăpere a ma­
; estimative, se prevede ca lea al partidului. tului de pionieri din cia- grija şantierului şl a B.T.T. Deva. gazinului sătesc, un spa­ dustrial şi Şcoala profe­ mele, ziua, intre 0 şi s
grade.
sională din Călan, au vi­
i________________