Page 90 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 90
^ PMawB«a»BMa»BHe«Boa8gl»BaHroBBrnwBaBaBnBBatowBMBHMBMB3MMi
ll M
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 949 • MIERCURI 27 FEBRUARIE 1974
laamgamiasa—B—a
La chemarea consiliilor comunale ale Frontului Unităţii Socialiste
Zile de lucru intense la lucrările de
întreţinere a păşunilor şi la desecări
........................................................ 1
S :
in
iniţiativa
comite-
P A N O U D E O N O A R E D meilor şi Comitetului j şedintele Comitetului vicepre s-au scos arborii care fă ml. Tot aici s-au construit
Gheraslm
Trifa,
tului municipal al fe- j
şanţuri noi pe 600 ml. La
ceau umbră pământului de
exe
municipal Hunedoara al ; cutiv al Consiliului popular geaba. V-am da şi ceva lucru am numărat peste
U.T.C.—în sala casei de cui- j al comunei Baia de Griş, nume de membri coopera 127 braţe de tineri, vârst
tură din localitate a avut j ne-a informat că ziua de tori, de elevi care au par nici, femei. De mobilizarea
ca mea, zilnic, găsesc sem eu însămi — apropiată de loc concursul cu tema: | duminică locuitorii din sa ticipat la lucrările respec oamenilor s-a ocupat orga
Să fii ta însăţi ne de întrebare. Griji, în oameni, înţelegătoare dar „Rolul femeii in viaţa so- j tele comunei noastre au tive, dar nu să ştim oprim, nizaţia sătească a Frontu
asupra
lui
Unităţii
Lu
Socialiste.
căror
folosit-o din plin la efec
ne
nume
doieli, reuşite, nereuşite... de
cială, economică şi politi- j
exigentă, să nu ştirbesc a-
toate. Munca mă frămîntă, îmi precierea pe care am cîş- că a României", întrecere [ tuarea unor lucrări de îm pentru că toţi cei 750 de crări asemănătoare, care.
dă nelinişte, dar şi satisfac tigat-o prin munca de fie la care au participat re- j bunătăţiri funciare, la în oameni care au răspuns la după părerea mea, merită
zarea şi depăşirea, lună de treţinerea păşunilor. Din chemarea consiliului comu evidenţiate s-au efectuat şi
lună, a planului de produc ţii. Şi prin tot ce fac, atît care zi. prezentante ale întreprin- j dorinţa ca pământul pe ca nal al Frontului Unităţii la brigada de producţie din
ţie la toţi indicatorii. In ca tehnician cît şi în cali derilor din municipiu. re-l avem în proprietate Socialiste au muncit cu Zeicani. Aici, 107 membri
această secţie productivita tatea de secretar de partid, IOAN VLAD In cadrul întrebărilor i obştească să producă mai tragere de inimă. Lucrări cooperatori au construit
tea muncii a crescut mult, doresc să fiu şi să rămîn Hunedoara au fost evocate pagini din j mult. asemănătoare să ştiţi că şanţuri pentru drenarea a-
Comu-
Partidului
j
istoria
iar economiile la preţul de nist Român, din lupta pen- ■; — Ce lucrări s-au efec vom efectua şi în dumini pelor de pe terenurile a-
cost se ridică la 700 000 lei. tru emanciparea femeii, j tuat, tovarăşe vicepreşedin ca următoare. gricole şi din plantaţia de
Pe tovarăşa Butnaru am Preşedinta au fost readuse în prezent ; te ? De la Sarmizegetusa, co pomi în lungime de 1 030
întîlnit-o la sediul de partid chipurile luptătoarelor re- i — La C.A.P. Rişculiţa s-a respondenta voluntară, E- ml.
al întreprinderii. voluţionare Olga Bancic, ; muncit la decolmatarea şi lena Pojoga, ne relatează Ne bucură cînd consem
— Se spune că sînteţi o I se spune „mama Lidia" dicină, teme care contri Donca Simo, Ada Marines- ; consolidarea unor şanţuri şi că în satele comunei Sar năm în coloanele ziarului
tovarăşă harnică, compe şi este foarte iubită de to buie la înţelegerea de către cu, Ocsko Tereza. \ maluri pe o lungime de mizegetusa ziua de dumini acţiunile pe care coopera
tentă, mereu preocupată să varăşele ei de muncă. O femei a procesului dezvoltă 2 000 ml, iar la unitatea a- că a fost bogată în activi torii din judeţul nostru le
ajutaţi pe ceilalţi, că sînteţi femeie energică, cu pasul rii societăţii omeneşti. gricolă din Ţebea pe 120 tăţi multiple. La bri întreprind pentru punerea
o mare adeptă a noului, a sprinten, prietenoasă, însu Vorbindu-ne despre succe ml. In această zi s-au cu gada Păucineşti s-au con în valoare a noi suprafe
prospeţimii în muncă. fleţită de strălucirea ochi sele obţinute de colectivul „Cine răţat pajişti şi păşuni pe solidat şi regularizat ma ţe agricole, pentru mai bu
— Este plăcut să afli că eşti lor, cu părul castaniu prin de femei pe care îl conduce, o suprafaţă de 11 ha, iar lurile unor râuri şi pî- na folosire a pămîntului.
apreciat. Deşi am 35 de ani, tre care firele albe năvă preşedinta nu a uitat să a- w iI de pe 2 ha de teren arabil raie pe o lungime de 420 N. PALTIN
îmi place să fiu prietena ti lesc cum năvălesc primăvara mintească despre cele 7 000 ştie cîştigă
nereţii. Sînt adeptă a pros ghioceii. O femeie care a ore de muncă patriotică de
Un proverb spune că o- peţimii şi entuziasmului in rămas tînără prin muncă, pe şantierul noii şcoli din
mul potrivit trebuie să o- muncă, mă simt mereu o- întreprinzătoare, înţelegătoa comună dată anul trecut în
cupe, dacă se poate fără bligată să mă perfecţionez re şi cu mult simţ de răs folosinţă, de cercurile de { S-au parcurs paragrafe j
excepţie, locul potrivit în politic şi profesional. Altfel pundere. citit care funcţionează pe | din marea „cartă a împli- j
viaţa societăţii. Acest vechi voi fi depăşită de eveni Acestea sînt trăsăturile e- grupe de străzi, despre ! nirilor şi libertăţii", para- i
proverb este o admirabilă mente. senţiale ale cooperatoarei „Şcoala mamei" care se des ; grafe ce consemnează l
anticipare a ceea ce astăzi — Se vorbeşte cu admira Lidia Şandru, preşedinta făşoară de două ori pe lu j creşterea rolului, a mlş- |
numim promovare a cadre ţie la adresa dumneavoastră, comitetului de femei din nă în cadrul circumscripţiei | cării de femei din patria j
lor. Omul înzestrat cu pri cu atit mai mult eu cît comuna Teliuc, vicepreşe sanitare, de preocuparea de : noastră.
ceperea ţi tactul impuse de staţi in fruntea unei orga dinta consiliului popular al a organiza pentru cei mai I Răspunsurile date de ;
cerinţele unui anume loc nizaţii de partid in care comunei, deputată, preşedin mici locuitori ai comunei j participante au reflectat I
de muncă, omul capabil să majoritatea o formează băr ta comisiei de tutelă. seri şi dimineţi de basme. j adeziunea lor Ia politica j
reaUzeze în acest loc cit baţii. Cum reuşiţi să men De cînd ţăranii muncitori Lidia Şandru e o „mamă a j externă a partidului şi | Alături de celelalte co la finele lui 73, plata unor va pune un mai mare ac
mai multe din ceea ce se ţineţi şi să stimulaţi cli din comună s-au unit in copiilor" din comună, spun | statului nostru în scopul ; lective muncitoreşti hune- dobînzi bancare pentru îm cent pe îndeplinirea exem
poate realiza, omul acesta matul sănătos care domneşte marea familie a cooperativei oamenii. Le vorbeşte despre | asigurării păcii şl înţele- ! dorene, cei peste 5 000 de prumuturi restante din plară a sarcinilor de plan.
potrivit la locul potrivit es în colectivul pe care-l coor agricole de producţie, Lidia trecutul glorios de luptă al [ gerii între popoare. Dînd j salariaţi din cadrul între cauza neexploatării integra angajîndu-se, totodată. să
te un ideal către care tin donaţi? Şandru a fost alături de ei. clasei muncitoare, despre ; dovadă de bogate cunoş- j prinderii forestiere de ex le a masei lemnoase în u- obţină în plus 200 mc che
dem. — Eu cred că ambianţa Ca brigadieră e neîntrecută. entuziasmul creator cu care j tinţe politice şi de cultu- ; ploatare şi transport Deva nele perioade, nerealizarea restea de fag şi 100 mc
— Un astfel de om — ne nu poate rodi pe loc gol. Brigada pe care o conduce oamenii muncii înalţă noile [ ră generală, reprezentante- ; acţionează permanent pen planului sortimental — cherestea diverse.
spunea Cornel Covaliov, se Vedeţi, in secţia noastră a obţinut drapelul de frun construcţii ale socialismu j le spitalului din municl- | tru realizarea ritmică şi din cele 16 sortimente pla Vorbind în numele Cen
cretarul comitetului de majoritatea oamenilor o taşă. lui, îi face pe copii să iu | piui Hunedoara — Ecate- i sortimentală a planului de nificate, un număr de trei tralei de exploatarea lem
partid al I.C.S. Hunedoara formează conducătorii auto. De peste un sfert de veac bească de la această vîrstă | rina Baba, Aurelia Oltea- j producţie, onorarea angaja din cele cu pondere şi im nului Bucureşti, tovarăşul
— puteţi cunoaşte la sec Eu am o mare încredere în se află în fruntea femeilor locurile în care cresc, co I nu şi Lidia Borăscu — au j mentelor asumate, pentru portanţă deosebită pentru Aurel Anca a asigurat adu
ţia exploatare auto, respec ei, ii stimez. Şi stima e re din comuna Teliuc. In cali muna, judeţul, ţara noastră | ocupat primul loc, urmate | sporirea eficienţei econo economie rămînînd sub narea generală a oamenilor
fiind
de
tiv la staţia de utilaj trans ciprocă. Adică nu pretind- tate de preşedintă a comi frumoasă. ! cooperativei reprezentantele \ mice a întregii activităţi. prevederi. muncii că activitatea unită
|
„Drum
i
nou"
port, in persoana tehnicie- altuia să fie exemplu atît tetului de femei, Lidia Şan „Simt o mulţumire — ne | şi ale fabricii de industrie j Prin prisma acestor obiec — Nerealizarea unor sor ţii va fi sprijinită mai mult
nei Niculina Butnaru, se timp cît eu nu pot da acest dru nu iniţiază numai ac mărturiseşte Lidia Şandru j locală. j tive, recenta adunare ge timente planificate în 1973 în acest an de producţie
cretară a organizaţiei de exemplu. N-aş putea spune ţiuni, ci se află mereu în — atunci cînd copiii şi ti nerală a oamenilor muncii se datorează numai nouă hotârîtor pentru realizarea
partid, membră supleantă a ci avem oameni buni şi oa prima linie a muncilor pa nerii din comună pleacă la [ Concursul a avut un fi- \ de la I.F.E.T. Deva a ana —• sublinia ing. Nicolae To- cincinalului înainte de ter
biroului comitetului de meni răi. Nu, ci aş putea triotice pe care le organi diferite şcoli, întorcîndu-se \ nai deosebit de atrăgător : lizat cu exigenţă şi matu men.
partid pe întreprindere. Lu afirma că tot mai mulţi sînt zează. din nou aici de unde au ple | şl apreciat. In ce a con- : ritate activitatea desfăşu Realizarea indicatorilor
crează de 12 ani ca tehni cei care fac din colectivul cat, spre a lua locul părin \ stat el? Cooperativa „Drum j rată în 1973, identificând de plan pe 1974 trebuie să
ciană, iar meritele i-au a- nostru o mare fi armonioa In cadrul lectoratelor pen ţilor lor, spre a împlini fru | nou", prin secţia de croi- j neajunsurile şi căile ce Adunări generale ale constituie un motiv de mai
dus înalte distincţii. Mem să familie. tru femei a cuprins teme museţile locurilor noastre“. : torie, a prezentat o fru- j trebuie abordate pentru adîncă abnegaţie şi dăruire
brii organizaţiei de partid, — Găsiţi satisfacţii în de politică internă fi exter : moaşă paradă a modei. = menţinerea unui sens as oamenilor muncii în muncă pe acest an. O
în fruntea cărora se află, muncă? nă, de istorie a patriei, de M. CONSTANTINESCU : Moda primăverii şi a ve- : cendent în realizarea pla importanţă majoră o pre
concură din plin la reali — Sinceră să fiu, in mun literatură, astronomie fi me corespondent | rii ’74. ‘ : nului din acest an. zintă pentru economia na
1. Atît darea de seamă cît ţională obţinerea tuturor
lUllllllimilllliiinimirnn rimtminni 5 şi participanţii la discuţii
au evidenţiat, în primul dor, directorul U.F.E.T. O- sortimentelor de lemn pla
rînd. rezultatele pozitive răştie. Am luat unele mă nificate. atît în privinţa
'-’gî'tăjSÎSS# "K cantităţii cît şi a calităţii.
înregistrate la finele anu suri ca în acest an situa
Meserii feminine — meserii masculine ? lui 1973, menţionînd efor ţia să nu se mai repete şi Unele unităţi economice,
vk - - *"î4 turile care au stat la teme să ne realizăm mai bine beneficiare ale I.F.E.T. De
aceste
tocmai
lia acestora, prezentând ci toţi indicatorii de plan ca va, aşteaptă necesare activi
sortimente
re
foarte
creşteri
prezintă
fre semnificative pentru re
Joi ştim si fim şi... gospodine”—spun bărbaţii alizarea unor posibile com mari. Conduc trei brigăzi tăţii proprii şi, implicit, o-
—
conomiei
naţiona
noastre
paraţii analitice. Astfel, co
forestiere
—
lectivul de muncă al I.F.E.T.
din
cadrul
sar ca lemnul de mină. pen
Deva a reuşit, pe perioada Dorin Gherman, arăta maistrul le. De asemenea, i este nece*
Azi e din ce în ce mai greu să deli e salariată şi, totuşi, găsiţi de cuviinţă să respectivă, să realizeze toţi S.E.L. Hunedoara. Pe ia tru exploatările din Valea
mităm meseriile masculine şi feminine. vă împărţiţi munca în gospodărie. Ce vă indicatorii sintetici din pla nuarie a.c. am realizat în Jiului în special — întru
In întreprinderile din judeţul nostru în îndeamnă la această atitudine ? nul de stat, fapt care mi plus 200 mc la lemn ro cât aici s-au constatat de
tâlnim tot mai multe femei calificate în — Două lucruri. In primul rînd necesi s-a mai întîmplat de mulţi tund şi alte sortimente pla ficienţe în 1973 — trebuie
meserii masculine : fierar-betonist, zidar, tatea de a executa acele lucrări care de ani, ceea ce înseamnă o co nificate. Ne vom strădui să livrat conform mărimilor
macaragiu, manevrant, electrician, opera păşesc posibilităţile fizice ale soţiei şi, în titură radicala în activita facem şi mai mult, însă a- stipulate în contracte şi de
tor, ca să amintim doar cîteva profesii în al doilea rînd, dorinţa de a avea preocu tea unităţii. vem nevoie urgentă de pie înaltă calitate.
care salariatele nu numai „fac faţă", ci pări diverse. Şi găsesc foarte normal ca Cum era şi firesc, vorbi se de schimb pentru trac Colectivul de muncă al
chiar se afirmă cu rezultate de prestigiu. această diversitate de preocupări să fie torii s-au oprit mai mult toare şi ferăstraie meca I.F.E.T. Deva poate şi tre
Ne-am întrebat, însă, dacă bărbaţii aderă utilă familiei, înţelegerii noastre. asupra greutăţilor întâmpi nice. buie să-şi realizeze sarcini
cu acelaşi interes la meseriile îndeobşte nate, făcînd propuneri va Teodor Cătană, şeful Fa le de plan în mod ritmic,
—
Tovarăşe
Pînzaru,
că
feminine — adică la acea meserie pe ca dumneavoastră timpul liber ştim foarte pentru loroase pentru îmbunătăţi bricii de cherestea din Va- pe baza creşterii producti
e
li
re femeia salariată e obligată să o practi mitat. Faptul că vă completaţi studiile pro rea activităţii pe 1974. Suc ţa de Jos, menţiona că din vităţii muncii, a întăririi
ce, zi de zi, în schimbul II — munca în fesionale la seral vă răpeşte aproape tot cint, aspectele negative ale sarcinile pe 73 nu s-au re disciplinei de muncă. în sco
gospodărie. timpul liber de peste săptămînă. Cred că muncii pe anul trecut sînt alizat frizele de fag şi, im pul obţinerii unei eficien-
Am avut ca interlocutori, pentru a răs nu aveţi pretenţia să ne spuneţi că vă următoarele: nedarea în plicit, contractul ce cuprin • ţe economice ridicate.
punde acestei întrebări, patru salariaţi de ajutaţi, totuşi, soţia în gospodărie. producţie a unui volum de dea acest sortiment. Pentru
la I.V. Călan: Gavrilă Budiu, maistru la 116 000 mc masă lemnoasă acest an colectivul fabricii MARIN NEGOITĂ
turnătoria I, Constantin Pînzaru, lăcătuş — Ba aş îndrăzni. Pentru că o dată pe
la cocserie, Vidu Agticeru, inginer, şi Mi- săptămână mă angajez şi eu la curăţenie.
hai Dumitru, maistru la cocserie. Mă întâlnesc cu meşterul Mihai la bară.
la bătut covoare. Şi ne mai luăm la între
— Pentru că soţia mea lucrează pe cere. E puţin, o dată pe săptămînă, dar să
schimburi, de multe ori o înlocuiesc după- ştiţi că acest mic ajutor înseamnă mult! SA 60SP0DARM CU MAXIMA RĂSPUNDERE
amiezile la majoritatea treburilor casnice.
Ieri, de pildă, cînd am ajuns acasă de la — Consideraţi că trebuie ajutată soţia,
lucru — ne spune Mihai Dumitru — am în gospodărie, chiar dacă nu e salariată, COMBUSTIBILI, ENERGIA, CARBURANŢII
întîlnit-o la poartă. Pleca la serviciu. Mi-a deci chiar atunci cînd are mai mult timp
dat sarcinile din mers. Şi le-am îndepli pentru treburile casnice ?
nit, nu ca obligaţii, ci ca necesităţi pe ca — E neapărată nevoio de acest ajutor. (Urmare din pag. 1) munca politico-educativă susţinută ce se
re le găsesc foarte firesc să le fac. Cînd El creează armonie, aş zice că împodobeş desfăşoară aici cu spirit de răspundere cu
.sintem amîndoi pe acelaşi schimb, ne dis te căminul şi-apoi e educaţia practică pe întregul colectiv de salariaţi, din dorinţa
tribuim muncile în gospodărie. Soţia cu care o dăm copiilor noştri (V. Agliceru). cuţi. Directorul de la S.M.A. Hunedoara de a se întrona şi mai mult spiritul de
pregătirea mîncării, eu cu aspiratul, cu co — Aş mai aduce cîteva argumente la a- ne-a amintit cîţiva dintre mecanicii destoi economie şi de responsabilitate la şefii de
voarele, cu curăţenia. Şi nu mi-e ruşine ceastă idee — adaugă Gavrilă Budiu. So nici, care şi-au luat angajamentul de a-şi secţii, la mecanizatori şi mecanicii de în
să arăt că nu mă feresc nici de la spăla ţia mea e foarte pasionată pentru lucru aduce contribuţia la economisirea carbu treţinere.
tul vaselor. de mînă, aş zice că face adevărat artiza alunea la maşina de filetat nu pare a fi deloc o meserie ranţilor, în sensul de a face reparaţii de Programul de bună gospodărire a com
— Adevărul este că nu ne cad „galoa nat. Or, dacă are această frumoasă pasiu feminină. Muncitoarea Cornelia Ionaş a arătat şl arată, zi de calitate bună la tractoarele pe care le au bustibilului şi carburanţilor este desigur
că îndeminarea
nele" făcînd treburi gospodăreşti — inter ne eu să n-o ajut, să nu i-o stimulez ? De zi, prin pasiunea cu care lucrează, necontestat ale unei femei şi compe în revizie. Dintre aceştia am notat pe Va şi aici jalonat chibzuit. Prin respectarea
mun
care
pot
atribute
fi'
de
tenţa
vine inginerul Agliceru. Soţia mea nu e aceea fac cu plăcere treburi gospodăreşti, ceşte Ia maşina de filetat. Această dovadă o face nu numai sile Mornea, Petru Danciu, Iosif Cristea, lui cu stricteţe şi severitate, există posi
angajată, e casnică, dar, de aceea. în o- de la curăţatul cartofilor, bătutul covoa- prin calitatea pieselor executate, ci şi prin cantitatea lor. Zilnic, Dumitru Ichim, Vasile Cislaru şi alţii. bilitatea ca în anul în curs colectivul de
1
rele mele libere lucrăm alături pe lingă casă. relor. pînă la frecatul cremelor pentru Corneiia Ionaş, de la secţia mecanică a F.I.L. Deva, îşi depă Printre alte măsuri stabilite de comite salariaţi de la S.M.A. Hunedoara să în
şeşte sarcinile cu 8—10 la sută.
Avem o mică gospodărie, pe lingă care am prăjituri. Rău este că nu dispun de prea tul oamenilor muncii de la S.M.A. Hune registreze o economie de cel puţin 10 000
plantat vreo 50 de pomi. Mi-e mai mare dra mult timp liber. Găsesc, însă, firesc, nor doara, în vederea eliminării consumului litri de motorină, cifră pe care dealtfel
gul să-i îngrijesc. In curând, dă primăvara. mal, a face gospodărie, aţi ajuta familia, inutil de combustibil, merită subliniată şi şi-au trecut-o în plan pentru a o realiza.
Vor înflori şi pomii noştri. Cită reconfor- soţia, aţi distribui munca, pentru ca apoi Rubrică realizată de
tare voi găsi în preajma lor, cită putere să ne putem bucura deopotrivă de timpul Lucia liciu
de muncă. Şi, de fapt, orice altă muncă de răgaz. Pentru că ar fi inechitabil să
în gospodărie îmi dă putere, mă recreează. nu ne bucurăm împreună de timpul re Fotografii de
— Spuneaţi că soţia dumneavoastră nu creativ. VIRGIL ONOîU j Peste 30 de hectare BONOMTO FBODUCŢIEI
însămînţaîe ’ ■
cu horceag
De ee să Răspunderi materne i ; gurării unei baze furajere 0 avelanşă de explicaţii
scopul
asi-
In
BÎRCEA.
corespunzătoare,
două
cele
sspifăm ie supleţei r De cînd a prins să rosteas fost tare necăjită, eram fără î j ferme zootehnice din Bîr- incapabile să acopere
; cea ale I.A.S. Simeria au
că vorbele, fetiţa Zoe întrea nici un ajutor şi aveam o ma j prevăzut să însămânţeze
A fi suplă nu înseamnă a prin diferite exerciţii fizi bă mereu. „Mămica cînd vi mă rău bolnavă şi fără vede ! în prima urgenţă o supra-
ne ?" Dar mămica se pare
fi slabă, ci a avea mobili ce, practicate permanent. că şi-a pierdut calitatea de re. Am rugat, atunci, să-mi j faţă de 137 hectare cu nerealizarea planului
tate, agilitate, elasticitate şi Dar cum astăzi femeile care este legat cel mai du fie luată fetiţa la o casă de i borceag. Lucrarea s-a de-
copii. Şi rugămintea mea a
lejeritate în mişcare. noastre sînt atît de ocupa ios dintre cuvintele omeneşti. j clanşat în aceste zile, pînă
Iată de ce riu trebuie să te şi se plîng mereu de tim La 5 februarie 1972, mama găsit ascultare. j acum însămînţîndu-se pe-
ne fie indiferent dacă am pul liber le oferim o gim Constantina (cam atît se cu Cu vremea, lucrurile s-au • ste 30 de hectare. Tracto- (Urmare din pag. 1) aproape 550 tone. Exact cit
depăşit limita normală a nastică musculară executa noaşte) şi-a adus fetiţa (pe îndreptat, ne-am înjghebat i riştii Mihai Cheltoni, Ion ar fi trebuit să vă faceţi pla
greutăţii în raport cu înăl tă cu aparatul numit „Vi- care a declarat-o sub nu familia. Mai avem un băiat i Apostol, Ion Pîrva şi al- care-s consumurile efective ? nul pe primele două luni şi
ţimea corpului. Persoanele bromâsaj", aflat în salo mele Zoe Bozgan) la „urgen — Vasile Sav — care are a- i ţii s-au evidenţiat ia pre- Cu mare greutate, şeful sec să daţi şl în plus circa 200
care au depăşit vîrsta de nul de cosmetică din oraşul ţe", la secţia pediatrie a Spi cum 6 ani şi merge la şcoa ; gătirea terenului şi la se- ţiei a scos din caiet : de tone. Am socotit corect,
30 ani şi care sînt obligate, nostru, cu efecte foarte bu talului unificat din Hunedoa lă, pe clasa 1. învaţă bine • mănat. — Normele sînt de 1 180 kg tovarăşe inginer ?
prin specificul muncii lor, ne asupra sănătăţii orga ra. Micuţa, în vîrstă de 10 şi e cuminte. Avem şcoală de „petrol” pe tonă la bri — Corect, dar staţi să ve
să ducă o viaţă sedentară, nismului. luni, avea pneumonie. După mare în sat, cu 10 clase. Şi chete pentru anozi şi 1 634 deţi ...
trebuie să-şi controleze pe Punerea în funcţiune a trei săptămîni a fost complet noi ne-am ridicat o căsuţă 50 000 pomi kg pe tonă la brichete pen
riodic greutatea. Dacă ob acestui aparat se face prin vindecată. Dar „mama" n-a în sat. Sînt cîţiva ani de cînd tru furnale. Stopăm aici dialogul pen
servăm că am depăşit greu intermediul unor curele, mai venit s-o ia. Au crescu am încercat s-o găsim pe Lu la dispoziţia — Cît realizaţi ? tru că a urmat o nouă „pu
tatea normală peste 5 kg es care, prin vibraţiile asupra t-o medicii, asistentele şi su cica, dar n-a fost chip. Am nere in temă" cu amănunte
te cazul să luăm măsuri ur muşchilor solicitaţi. acti- rorile spitalului. Şi au trecut căutat-o şi la Hunedoara, şi populaţiei — 1 272 la anozi şi 1 651,2 de natură tehnică. Nu le re
gente de slăbire. Cura de vează circulaţia sanguină doi ani de atunci. Acum, cînd la Alba lulia, şi la Peşteana. In cadrul Centrului de la furnal. dăm, dar garantăm că ele
1
slăbire, atît de des discu şi limfatică. îmbunătăţeşte micuţa Zoe poate să vorbeas Nu mai avem linişte, iar bă seminţe şi material sădi- Am făcut repede o soco n-au practic o influenţă de
tată astăzi, trebuie să se procesul de schimburi in- „Mămico, vezi ce că — întreabă mereu : „Ma iatul se culcă şi se scoală în tor (Agroscm) Orăştie, se teală : terminantă care să justifice
realizeze într-o perioadă tracelulare. duce la scăde mare am crescut ?“ ma cînd vine ?“ fiecare zi Cu rugămintea că află peste 50 000 pomi — — Depăşirea normelor de realmente depăşirea consu
mului planificat.
îndelungată, nu printr-o rea ţesutului adipos, la to- Oare chiar să nu tresalte tre noi ca să-i aducem suri meri, peri, pruni, cireşi şi consum înseamnă în fapt un
scădere bruscă în greutate, nifierea muşchilor şi are „...Eu ştiu să măninc singu inima mamei la această cu oara acasă. alte specii — care sînt consum efectiv peste cel pla Deşi este limpede că ex
deoarece aceasta ar duce la ră şi să mă îmbrac. Peste o rată şi caldă chemare ? Dacă cineva are vreo veste puşi la dispoziţia gospo nificat de circa 640 tone de plicaţiile servite drept justifi
hipoţonie musculară şi la acţiune sedativă asupra lună o să împlinesc trei ani despre Lucica noastră, îi ru dăriilor populaţiei pentru cocs petrol. Făcînd calculul care nu stau în picioare, şe
apariţia unor pliuri ineste terminaţiunilor nervoase — şori. De cîte ori vine cîte o „O caut pe Lucica“ găm din tot sufletul să ne fa a fi plantaţi în această invers, rezultă că dacă vă în
tice alo pielii. într-un cuvînt relaxarea în mămică, eu întreb : e mă că cunoscut în satul Sulighe- primăvară. Aprovizionarea ful secţiei îşi menţine opinia.
In cura de slăbire un rol tregului organism. mica mea ? „Nu, nu e mă „Mă numesc Silvia Pîrva. te (comuna Şoimuş), la nr. se poate face prin consi cadraţi In norme, aţi fi rea Contradicţia, deci, n-a fost
important nu îl are numai mica ta. O să vină şi mămi Au trecut opt ani de cînd am 62. Că degeaba avem acum liile populare comunale, lizat din aceeaşi cantitate de conciliată. Şi nici lămurit*.
regimul alimentar raţional, SVETLANA IEPURE ca ta, spune nenea doctorul". născut la maternitatea din de toate, dacă fata ne lip direct d» la Agroscm sau materie primă o producţie de Mergem să o lămurim la
ci şi gimnastica musculară cosmeticiană la cooperativa „Dar mămica mea cînd vi Deva o fetiţă, căreia i-am seşte. Nu mai avem linişte în tirgurile ce se organi cocs brichete mai mare cu conducerea întreprinderii.
' zilnică, care se realizează „Mureşul" Deva ne ?" dat numele Lucica. Atunci am fără ea". zează în cadrul judeţului.