Page 93 - Drumul_socialismului_1974_02

.a
m&\ 0,~ i v “" PMd Proletari din toate fărlle, unlfl-vă | f
c/
Ieri s-au deschis în Capitală

Lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor

de conducere din unităţile agricole

Al P.C.R. SI M

de stat şi cooperatiste

Anul XXVI Nr. 5 950
JOI 28 FEBRUARIE 1974 6 PAGINI - 30 BANI

intercoo-
Consiliului
In p r e z e n ţ a tovarăşului
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI Nicolae Ceauşescu, secretar şedintele Avasiloaie, cooperator
peratist Tg. Jiu, judeţul Gorj,
Mircea
general al Partidului Comunist
Român, preşedintele Consiliului
fruntaş, C.A.P. Broscăuţi, jude­
de Stat al Republicii Socialiste
România, miercuri, 27 februa- . ţul Botoşani, Vasile Bărbules-
cu, preşedintele C.A.P. Scorni-
ceşti, judeţul Olt, Andrei Ba-
rie 1974, s-au deschis, la Bucu­
NICOLAE CEAUŞESCU reşti, lucrările Conferinţei pe lin, preşedintele C.A.P. Săcele,
judeţul Braşov, Georgeta Ciu-
ţară a cadrelor de conducere
că, preşedintele C.A.P. Adînca-
din unităţile agricole de stat
şi cooperatiste.
şef fermă, C.A.P. Traîanu, ju­
Manifestare cu profundă ta, judeţul Ilfov, Maria Cucuta,
semnificaţie politică şi social- deţul Tulcea, Livia Cioltea, şef
In anul 1962 s-a
pe
angajamentelor
Glorioasa tradiţie a ţărănimii noastre mai mare decît cea stabilită realizarea le-au asumat, în­ în exproprierea moşierilor, cît. cheiat cooperativizarea. A- în­ economică, conferinţa are loc fermă, C.A.P. Mireşu Mare, ju­
plan.
Un
iniţial
în
şi in ajutorarea cu mijloace
ele­
şi
care
Maramureş, Minodora
in preajma aniversării unui e-
deţul
în lupta pentru libertatea şl neatîrnarea ment deosebit de elocvent făptuirea în devans a preve­ necesare în vederea desfăşu­ ceasta a marcat vic­ veniment remarcabil, înscris cu Cosor, cooperator fruntaş,
pentru amploarea dezvoltării derilor planului cincinal. (A- rării lucrărilor agricole. In toria deplină a revoluţiei a- litere de aur în cronica mari­ C.A.P. Beriu, judeţul Hunedoa­
patriei, pentru dreptate şl progres social industriei noastre este fap­ plauze puternice, prelungite). această luptă s-a dezvoltat grare socialiste, a organizării lor izbînzi ale poporului nos­ ra, Andrei Cervencovici, prim-
tul că volumul producţiei in­ înfăptuind cu elan şi ab­ şi cimentat alianţa dintre agriculturii româneşti pe ba­ tru, condus de partid, pentru secretar al Comitetului jude­
Dragi tovarăşi, cursul frământatei istorii a dustriale din 1973 este su­ negaţie politica partidului, clasa muncitoare şi ţărăni­ ze socialiste, de stat şi coo­ edificarea socialismului pe pă­ ţean de partid Arad, Gheor­
La deschiderea lucrărilor poporului român, ţărănimea perior celui obţinut pe în­ creînd prin munca sa eroică, mea muncitoare — baza trai­ peratiste, deschizînd, totodată, mîntul României - împlinirea ghe Dinu, preşedintele C.A.P.
Conferinţei cadrelor de con­ a constituit, timp de sute şi tregul cincinal 1956—1960. de zi cu zi, industria nouă, nică a tuturor transformări­ calea trecerii într-o etapă unui sfert de veac de la Ple­ Smeeni, judeţul Buzău, Paras-
ducere din agricultură, adre­ sute de ani, principala forţă S-au obţinut, de asemenea, socialistă a patriei, clasa lor democratice şi revoluţio­ nouă,' superioară, a soluţio­ nara C.C. al partidului din 3-5 chiva Diaconescu, şef fermă
sez celor prezenţi în aceas­ socială, patriotică, progresis­ succese pe linia creşterii pro­ noastră muncitoare şi-a în­ nare, a succeselor în înfăp­ nării problemei agrare, a martie 1949. In urmă cu 25 de C.A.P. Huşi, judeţul Vaslui, Ion
tă sală, ţărănimii, tuturor tă, revoluţionară a societăţii; ductivităţii muncii şi a efi­ deplinit şi îşi îndeplineşte, tuirea prînduirii socialiste în asigurării unui progres ra­ ani, satul românesc a păşit Dragomir, mecanizator fruntaş,
oamenilor muncii din agri­ ea a jucat rolul hotărîtor a- cienţei activităţii . economice. cu cinste misiunea istorică România. (Aplauze puterni­ pid al producţiei agricole şi pe calea unei vieţi noi, a S.M.A. Sibiu, judeţul Sibiu, Lu­
cultură, întregului nostru po­ tît în dezvoltarea economi- Marile realizări dobîndite de principală forţă socială a ce). E încă vie în memoria ridicării nivelului de trai al transformării socialiste a agri­ dovic Fazekas, prim-secretar al
por, un cordial salut din par­ co-socială, în creşterea for­ în înfăptuirea programului de progresului, de clasă condu­ noastră, a tuturor situaţia ţărănimii. Această măreaţă culturii, care a deschis orizon­ Comitetului judeţean de partid
tea Comitetului Central, a ţelor de producţie din ţara industrializare au avut şi au cătoare în societate. Pentru grea din anii 1946,1947, 1948, victorie a marcat crearea e- turi luminoase de progres şi Harghita, Nicolae Giosan, pre­
Consiliului de Stat, a guver­ noastră, cît şi în lupta o însemnătate hotărîtoare minunatele realizări obţinute cînd alimentarea populaţiei conomiei socialiste unitare, bunăstare ţărănimii muncitoare, şedintele Academiei de Ştiinţe
nului şi a mea (Aplauze pu­ pentru dezvoltarea şi păs­ pentru progresul agriculturii, în opera de. industrializare, se agravase ca urmare a se­ triumful relaţiilor noi, so­ încheierea acestui proces revo­ Agricole şi Silvice, Constantin
ternice). trarea fiinţei naţionale, pentru dezvoltarea ei pe în dezvoltarea generală a cetei, a lipsei mijloacelor şi cialiste, atît la oraşe cît şi luţionar, în 1962, mareînd vic­ Glăvan, directorul Direcţiei ge­
Conferinţa pe ţară a ca­ pentru scuturarea jugului baze moderne, pentru creşte­ ţării, în edificarea socialis­ uneltelor de muncă, precum ia sate, izbînda definitivă a toria definitivă a noii orînduiri nerale agricole, judeţul Dolj,
drelor din agricultură are loc dominaţiei străine şi cuceri­ rea producţiei vegetale şi mului pe pămîntul patriei, şi a sabotajului moşierilor şi socialismului în România, în in ţara noastră. Silvia losub, director, unitatea
în anul cînd se împlinesc rea independenţei şi neatâr­ animale şi ridicarea nivelului pentru modul exemplar în chiaburilor. In acele condi­ toate sectoarele de activitate. Conferinţa care şi-a început economică intercooperatistă Sto-
trei decenii de la acţiunea nării. pentru eliberare naţio­ de viaţă al ţărănimii. ţii, partidul a pus la ordinea (Aplauze puternice, prelun­ astăzi lucrările, oferind un ge­ eneşti, judeţul Prahova, llarie
istorică care a dus la răs­ nală şi dreptate socială, pen­ Plenara C.C. al P.C.R. din care-şi îndeplineşte rolul de zilei, ca singura cale de so­ gite), neros cadru pentru un amplu Isac, director, unitatea econo­
turnarea dictaturii militaro- tru afirmarea naţiunii noas­ noiembrie 1973 a stabilit un forţă conducătoare în so­ luţionare a problemei agra­ Care este astăzi situaţia dialog de lucru cu largi des­ mică intercooperatistă Livezile,
fasciste şi a deschis calea în­ tre în rîndul popoarelor lu­ şir de noi sarcini în vederea cietate doresc ca, de la a- re. organizarea pe baze so­ agriculturii româneşti? Circa chideri în viitor, are loc în a- judeţul Dîmboviţa, Dimitru J2a-i
făptuirii idealurilor de liber­ mii. Încă de la închegarea realizării prevederilor pro­ ceastă tribună, în numele cialiste a agriculturii, trece­ 91 la sută din întreaga su­ nul evenimentelor de însemnă­ nu, brigadier, C.A.P. Fîntînele,
tate şi dreptate socială ale statelor româneşti, ţărăni­ gramului elaborat de Congre­ conducerii de partid şi de rea la înfăptuirea cooperati­ prafaţă agricolă a ţării apar­ tate istorică în viaţa poporului judeţul Teleorman, Leopold Ko-
maselor muncitoare, preluă­ mea a constituit principala sul al X-lea şi de Conferinţa stat. să adresez cele mai vizării. ţine sectorului socialist de român — cea de-a 30-a aniver­ ber, preşedintele Uniunii jude­
rii de către poporul român forţă de apărare a ţării, ea Naţională ale partidului, a calde felicitări eroicei noas­ Odată cu naţionalizarea, în stat şi cooperatist. întreprin­ sare a insurecţiei naţionale an­ ţene a C.A.P. Sibiu, Vichentie
în propriile mîţni a destine­ a format oştirile lui Mîrcea îndeplinirii înainte de ter­ tre clase muncitoare şi 1948 — a principalelor mij­ derile agricole de stat deţin tifasciste armate şi cel de-al Leilich, preşedintele C.A.P.
lor sale, dezvoltării Româ­ cel Bătrîn, Ştefan cel Mare. men a obiectivelor cincina­ sâ-i urez noi şi strălucite loace de producţie şi trece­ 2 084 000 hectare, cooperati­ Xl-lea Congres al partidului, în Cruceni, judeţul Arad, Angelo
niei pe calea progresului Mihai Viteazul, apărind cu lului. Plenara a indicat mă­ victorii în munca şi lupta rea la făurirea sectorului so­ vele agricole de producţie atmosfera de puternică mobili­ Miculescu, ministrul agriculturii,
şi civilizaţiei socialiste. uriaşe jertfe şi sacrificii pă- suri de mare însemnătate închinate triumfului societăţii cialist în economie, a apă­ 8 845 000 hectare; păşunile şi zare a oamenilor muncii de la industriei alimentare şi apelor,
Acest glorios jubileu pri­ mîntul strămoşesc. S-au în­ pentru mai buna folosire a socialiste multilateral dez­ rut în mod clar că organiza­ fîneţele reprezintă 4 455 000 oraşe şi sate, angajaţi plenar Aldea Militaru, preişedintele U-
lejuieşte întregului popor scris ca pagini nepieritoare voltate şi comunismului în rea pe baze noi, socialiste, a hectare, din care 2 337 000 în înfăptuirea cincinalului îna­ niunii Naţionale a C.A.P., Tvet-
un amplu bilanţ al dru­ în letopiseţul trecutului nos­ capacităţilor de producţie, ri- România. (Aplauze puternice, agriculturii, constituie o ne­ hectare sînt proprietate de inte de termen, cauză a între­ co Milanovici, preşedintele
mului parcurs în cei 30 tru revoluţionar, răscoalele dicaraa eficienţei tuturor îndelungate). cesitate istorică, de îndeplini­ stat. gii noastre naţiuni. C.A.P. Belobreasca, judeţul
de ani, al remarcabilelor vic­ ţărăneşti de la Bobîlna din investiţiilor, îmbunătăţirea Fără îndoială că întreaga rea căreia depinde creşterea Ca urmare a preocupării La acest forum reprezenta­ Caraş-Severin, Marin Mocanu,
torii dobîndite în făurirea 1437, cele conduse de Gheor- calităţii şi nivelului tehnic noastră clasă muncitoare, toţi rapidă a producţiei agricole, partidului şi guvernului pen­ tiv al oamenilor muncii de pe preşedintele Consiliului (nter-
vieţii noi, socialiste — între ghe Doja în 1514, de Horia. al produselor, reducerea chel­ oamenii muncii din industrie ridicarea nivelului de trai al tru mecanizarea producţiei ogoare - care se înscrie pe cooperatist Bîrla, judeţul Argeş,
care un loc important ocupă Cloşca şi Crişan în 1784, ma­ tuielilor de producţie, a con­ îşi vor mobiliza şi în viitor ţărănimii, satisfacerea cerin­ agricole, astăzi pe ogoarele ţă­ Bela Mako, preşedintele Con­
reorganizarea şi dezvoltarea rea răscoală de la 1907 şi a- sumurilor de materii prime forţele, manifestând aceeaşi ţelor de agroalimen- rii lucrează 115 000 tractoare, linia promovată cu consecven­ siliului intercooperatist Cernat,
agriculturii, ridicarea nivelu­ tîtea alte bătălii purtate de şi materiale, combustibil şi abnegaţie pentru dezvoltarea tare ale înfflSgului popor. aproape 44 000 combine, circa ţă de partid, de secretarul ge­ judeţul Covasna, Florea Marcu,
lui de viaţă materială şi spi­ ţărănime pentru o viaţă mai energie, valorificarea cu re­ şi modernizarea continuă a 50 000 de semănători, pre­ neral, de consultare a maselor inginer-şef al C.A.P. Salcia, ju­
rituală a tuturor celor ce bună, împotriva claselor ex­ zultate superioare a resur­ industriei româneşti, pentru Odată qu trecerea la or­ cum şi numeroase alte ma­ largi de oameni ai muncii de deţul Mehedinţi, Vasile Marin,
la sate, în vederea soluţionării
muncesc, a întregului popor. ploatatoare, pentru schimba­ selor materiale şi a forţei de realizarea măreţului program ganizarea socialistă a satului, şini şi utilaje de înalt ran­ la un nivel superior a proble­ prim-secretar al Comitetului ju­
(Aplauze puternice). rea rînduielilor sociale ana­ muncă. Sînt încredinţat că de înflorire economico-socia- partidul a trasat sarcina do­ dament. Suprafaţa arabilă ce melor majore ce privesc dez­ deţean de partid Ialomiţa, Cor­
Conferinţa este chemată să cronice din ţările româneşti. oamenii muncii din industrie lă' a ţârii elaborat de Con­ tării agriculturii cu mijloace­ revine pe un tractor a scă­ nel Miloş, şef fermă, I.S.C.I.P.
analizeze rezultatele obţinute Ţărănimea a alcătuit oştirea vor asigura îndeplinirea un gresul al X-lea şi de Confe­ le tehnice necesare. S au zut de la 684 hectare în 1950 voltarea intensivă a agricultu­ Satu Mare, judeţul Satu Mare,
T
rii noastre socialiste - partici­
în cei trei ani ai cincinalu­ de panduri a lui Tudor Vla- cele mai bune condiţiuni a sar­ rinţa Naţională ale partidu­ creat în acest scop staţiuni la 84 hectare în 1973. Agri­ pă peste 8 000 de lucrători ai Gheorghe Marinesjcu, director,
lui şi să stabilească măsurile dimirescu, în 1821, în tim­ cinilor stabilite de plenară, lui. de maşini şi tractoare, între­ culturii i s-au repartizat an ogoarelor : preşedinţii coope­ S.M.A. Sieu-Odorhei, judeţul
ce trebuie luate în continua­ pul revoluţiei naţionale şi prinderi de stat menite să a- de an cantităţi tot mai mari rativelor agricole de producţie, Bistriţa-Năsăud, Gestică Măr-
re în vederea înfăptuirii cu sociale împotriva tagmei je­ sigure efectuarea lucrărilor de îngrăşăminte şi alte directorii întreprinderilor agri­ culescu, director S.M.A. Că-
succes a sarcinilor stabilite fuitorilor, pentru reforme de- Organizarea socialistă a agriculturii — agricole cu mijloace mecani- teasca, judeţul Argeş, ' Gheor­
de Congresul al X-lea şi n^icratice şi scuturarea jugu­ ■ zate. substanţe chimice. Numai în cole de stat şi ai staţiunilor ghe Mihăilescu, mecanizator
Conferinţa Naţională ale lui asupririi străine. Revolu­ necesitate istorică a edificării noii Transformarea socialistă anul 1973 au fost aplicate de mecanizare, preşedinţii con­ fruntaş, S.M.A. Drăgăşanî, ju­
-partidului pentru dezvolta­ ţia de la 1848 — care, în Ţa­ a sa’tului a necesitat circa 715 mii ,tone îngră­ siliilor şi asociaţiilor inlercoo- deţul yilcea, Vaier Mican, di­
peratiste, alte cadre de condu­
rea agriculturii. ra Românească, a dus la cu­ societăţi — constituie o măreaţă o perioadă îndelungată, şăminte substanţă activă, cere din agricultură, specia­ rectorul Direcţiei generale agri­
faţă de 6 mii tone în 1950.
Conferinţa are o semnifi­ cerirea temporară a puterii timp de aproape 14 ani. In toţi aceşti ani s-au exe­ lişti, ţărani, mecanizatori, lu­ cole, judeţul Sălaj, Eugen Ne­
caţie deosebită prin faptul de către forţele sociale noi. victorie a poilticii agrare marxist- In toată această perioadă cutat importante lucrări de crători fruntaşi din acest sec­ meş, preşedintele C.A.P. Şipo-
că în acest an se împlinesc progresiste, a înscris pe lis­ s-a desfăşurat o intensă mun­ îmbunătăţiri funciare — în­ tor. te, judeţul laşi, Ion Nedelcu,
25 de ani de la trecerea la ta revendicărilor ei imediate ieniniste a partidului nostru că economică, politică, orga­ diguiri, desecări, irigaţii — La conferinţă iau parte mem­ mecanizator fruntaş, S.M.A. Va­
noua etapă a revoluţiei a- abolirea î-elaţiilor feudale la nizatorică, de explicare şi bri ai Comitetului Executiv al lea Nucarilor, judeţul Tulcea,
grare din ţara noastră — e- sate, eliberarea şi împroprie­ Stimaţi tovarăşi, România şi de pe front. Es­ demonstrare prin fapte a statul alocînd fonduri mari C.C. al P.C.R., membri ai C.C. Maria Oroşanu, muncitor frun­
tapa revoluţiei agrare socia­ tărirea ţărănimii. In cei 25 de ani care au te grăitor în ce priveşte po­ marilor avantaje şi a supe­ pentru realizarea lor, în spe­ al P.C.R., ai Consiliului de Stat taş I.S.C.I.P. Vereşti, judeţul
liste. Pentru prima dată, însă. trecut de la începerea pro­ vara pe care a suportat-o riorităţii agriculturii coope­ cial pentru irigaţii. La sfîr- şi ai guvernului, primii-secre- Suceavă, Elena Oprescu, pre­
După cum se ştie, plenara ideea reformei agrare s-a cesului de cooperativizare la ţărănimea noastră de pe ur­ ratiste. Ţărănimea s-a con­ şitul anului 1973 dispuneam tari ai comitetelor judeţene de şedintele Uniunii judeţene a
din 3-5 martie 1949 a Comi­ putut concretiza în timpul sate. agricultura noastră a ma jafului hitlerist faptul vins din proprie experienţă de peste 1 250 000 hectare i- partid, activişti de partid şi de C.A.P. Dîmboviţa, Barbu Popes-
tetului Central al partidului domniei lui Alexandru Ioan cunoscut schimbări funda­ că. în vara anului 1944, din că numai pe această cale se rigate. Numărul inginerilor stat, cadre din unele ramuri cu, şeful Departamentului A-
a hotărit trecerea la făuri­ Cuza. Dar nici reforma din mentale. Putem face astăzi un recolta de grîu apreciată a poate realiza o agricultură şi cadrelor tehnice din a- industriale, oameni de ştiinţă griculturii de Stat, Veronica Po-
rea sectorului socialist în a-, 1864 nu a putut duce la so­ bilanţ cu adevărat strălucit fi de circa 224 000 vagoane, modernă, de înaltă producti­ gricultură a crescut în mod şi cultură. povici, şef fermă, C.A.P. Voin­
gricultură. mareînd începe­ luţionarea problemei agra­ al succeselor obţinute pe ca­ guvernanţii antonescieni in­ vitate, se pot crea. condiţii considerabil, ajungînd la La lucrări asistă delegaţii de ţa — Tecuci, judeţul Galaţi, Sil­
rea organizării pe baze noi re în România, datorită fap­ lea construirii socialismului tenţionau să lase pentru con­ pentru creşterea veniturilor 30 000 ingineri şi specialişti partid şi de stat care se află via Pop, cooperator fruntaş,
a vieţii şi muncii ţărănimii tului că rezultatele ei au la sate. Pentru a evidenţia sumul populaţiei rurale doar sale, pentru făurirea bună­ cu pregătire superioară şi în ţara noastră, alţi oaspeţi de C.A.P. Cîţcău, judeţul Cluj, Ion
din România. Acum, după fost practic anulate de mă­ mai clar drumul parcurs, voi 10 000 vagoane, restul ur- stării generale. 25 000 cu pregătire medie. peste hotare. Ruşinam, preşedintele Băncii
un sfert de secol de la a- surile ulterior luate de gu-t evoca succint anii pre­ mînd să fie pus la dispoziţia Un rol însemnat în Ca urmare a dezvoltării Participă, de asemenea, ca pentru agricultură şi industria
ceastă istorică plenară. pu­ vernele burghezo-moşiereşti. mergători trecerii la or­ ■cotropitorilor fascişti. convirfgerea ţărănimii de bazei materiale, a chimizării invitaţi, şefi de misiuni diplo­ alimentară, Restanţia Dumitru,
tem privi cu îndreptăţită Nici celelalte reforme, pro­ ganizarea agriculturii pe După cum se ştie, Partidul a păşi pe calea coo­ şi mecanizării lucrărilor a- matice şi alţi membri ai cor­ director, trust I.A.S. Bihor,
mîndrie marile succese ob­ clamate cu scopul de a poto­ baze socialiste. . Pînă la Comunist Român a dus o peratistă l-au avut rezul­ gricole, a asigurării cu se­ pului diplomatic acreditaţi la Constantin Sandu, prim-secre­
ţinute în organizarea socia­ li nemulţumirea şi revolta eliberarea . ţării. moşieri­ luptă hotărîtă contra dicta­ tatele obţinute de întreprin­ minţe de înaltă productivi­ Bucureşti, ziarişti romgni şi tar al Comitetului judeţean de
listă a agriculturii, în creş­ ţărănimii nu au rezolvat pro­ mea şi chiaburimea deţineau turii militaro-fasciste. s-a derile agricole de stat, pre­ tate, producţia agricolă a străini. partid Olt, Ion Spătărelu, pre­
terea producţiei agricole, în blemele de fond ale satului majoritatea pămîntului şi a pronunţat cu hotărîre împo­ cum şi realizările dobîndite, crescut an de an obţinîndu-se Marea rotondă a pavilionu­ şedintele C.A.P. Gheorghe Do­
ridicarea nivelului de viaţă românesc. în care, atîta ţimp uneltelor de muncă. Potrivit triva războiului antisovietic. de cooperativele agricole de în 1972 cea mai înaltă pro­ lui, care găzduieşte această ja, judeţul Ialomiţa, Fătu So-
şi civilizaţie al întregii ţără- cît moşierimea a continuat recensămîntului din 1930, a desfăşurat o largă activi­ producţie, create încă din ducţie din istoria agriculturii manifestare, este împodobită cariceanu, preşedintele C.A.P.
nimi. Putem spune că dru- să deţină un rol dominant în 12 200 de moşieri — cît e- tate pentru sabotarea maşi­ 1949. româneşti. sărbătoreşte. Pe panourile ce lanca, judeţul Brăila, Emeric
mtd ...ăfăt de partid s-a do- societate, s-au menţinut re­ xistau la acea dată — re­ nii de război hitleriste, a ac­ înconjoară uriaşa sală sînt în­ Szabo, director, I.A.S. Valea lui
pŞedR pe deplin just, că el laţii feudale, exploatare şi prezentând circa 0,4 la ţionat neobosit pentru uni­ Producţia agricolă vegetală totală la principalele culturi scrise urările : „Trăiască Parti­ Mihai, judeţul Bihor, Alexandru
corespunde năzuinţelor ţără­ înapoiere. Abia odată cu a- sută din numărul total al rea tuturor forţelor patrioti­ / — în mii tone — dul Comunist Român, în frunte Toană, preşedintele C.A.P. Po­
nimii, ale întregului nostru pariţia pe arena socială gospodăriilor agricole, pose­ ce, a maselor largi populare Nr. crt. 1938 1950 1970 cu secretarul său general, to­ iana Mare, judeţul Dolj, Ma­
popor. a ţării a clasei munci­ dau o suprafaţă de peste în lupta pentru răsturnarea 1972 varăşul Nicolae Ceauşescu" ; ria Teodorescu, şef fermă,
Problema agrară a consti­ toare şi a partidului ei re­ 5 470 mii hectare de pămînt, regimului antonescian, ieşirea 1. Cereale boabe „Trăiască şi înflorească scum­ I.A.S. Odobeşti, judeţul Vran-
tuit una din cele mai acute voluţionar marxist, ţărăni­ adică aproape tot atît cît cele României din războiul dus total 8 982,5 5 149,2 10 631,4 16 912,5 pa noastră patrie, Republica cea, Hariton Tătăranu, şef fer­
probleme sociale ale regimu­ mea a căpătat un aliat pu­ 2 460 mii gospodării ţărăneşti alături de Germania hitle- din cace Socialistă România" ; „Trăiască mă, I.A.S. Plavia — Dealul Ma­
rilor trecute şi ea nu şi-a ternic în lupta pentru satis­ la un loc. Această situaţie ristă şi alăturarea ei a) grîu 3 755,12 219.1 3 355,8 6 040,8 poporul român, constructor e- re, judeţul Prahova, Ana Ur­
putut găsi rezolvarea decît facerea aspiraţiilor ei vitale ; s-a înrăutăţit mai mult în glorioaselor armate so- b) porumb 4 092,2 2 101,0 6 535,5 9 816,7 roic al socialismului". Drapele zică, preşedintele C.A.P. Vînă-
în anii puterii populare. Din proletariatul a înţeles că deceniul următor şi în tim­ sovietice, coaliţiei antifasciste. 2. Leguminoase boabe roşii şi tricolore coboară din tori, judeţul Neamţ, luliana
cele mai vechi timpuri._ lup­ problema agrară nu poate fi pul războiului. Neavînd pă­ Victoriile strălucite obţinute total — 118,3 319.6 368.5 centrul cupolei spre tribună. Vlăscianu, preşedintele C.A.P.
ta ţărănimii pentru pămînt rezolvată în România decît mînt sau unelte cu care să-şi de popoarele Uniunii Sovie­ 3. Plante textile Domneşte o atmosferă de vie Cărei, judeţul Satu Mare, Ve­
şi o viaţă mai bună s-a îm­ pe calea revoluţionară, în lucreze pămîntul. ţărănimea tice în lupta grea pentru (in şi cînepă) — 149,4 142.6 179.6 însufleţire. Participanţii întîm- ronica Vîntu, cooperator frun­
pletit strîns cu lupta între­ cadrul luptei de clasă împo­ muncitoare era nevoită să fa­ zd.robirea maşinii de război 4. Floarea-soarelui 58.3 213.6 769,6 4 850,4 pină cu puternice şi îndelungi taş, C.A.P. Galda de Jos, ju­
gului popor pentru înlătura­ triva regimului burghezo- că împrumuturi la bănci şi fasciste au creat condiţii 5. Sfeclă de zahăr 484.5 582,2 2 921,3 2 921,3 *5 581,4 urale, cu aplauze furtunoase deţul Alba, Ion Vlad, director,
rea relaţiilor de exploatare la cămătarii satelor ; după favorabile pentru intensifica­ 6. Cartofi 1 331,21 601,3 2 064,2 3 672,4
şi asuprire, pentru dezvolta­ moşieresc, al revoluţiei so­ cum arată statisticile, dato­ rea luptei forţelor patriotice pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, I.A.S. Insula Mare a Brăilei,
rea societăţii româneşti pe ca­ cialiste, al construcţiei nojio- riile acesteia reprezentau în din ţara noastră, conduse ^de A cunoscut, de asemenea, o importantă creştere a nu­ pe ceilalţi conducători de judeţul Brăila, Ion Vermeşan,
lea progresului social. Pe par­ rînduiri. (Aplauze puternice). 1932 peste 37 miliarde lei. Partidul Comunist Român, o puternică dezvoltare sec­ mărului de animale. partid şi de stat. Exprimîn- director, I.A.S. Urziceni, jude­
ţul Ilfov.
In întreaga agricultură lu­ pentru trecerea la răsturna­ torul zootehnic, realizîndu-se du-şi profunda dragoste faţă
de secretarul general al parti­
Lucrările conferinţei sînt des­
mi­
Numărul total al animalelor
Industrializarea socialistă a ţării factor crau, în anul 1938. circa rea regimului dictaturii aceste (la sfîrşitul anului) dului, întreaga asistenţă scan­ chise de tovarăşul llie Verdeţ,
litaro-fasciste.
In
4 000 de tractoare, toate pro­
s-a
chia­
moşierilor
hotărîtor în dezvoltarea agriculturii prietatea Ţăranii îşi şi munceau condiţii istorică înfăptuit la ac­ — în mii capete — dează, minute în şir,. „Ceauşescu membru al Comitetului Execu­
— P.C.R.". In această vibrantă
tiv, al Prezidiului Permanent al
de
ţiunea
23
burilor.
1938
1972
realizat
braţele,
noastre pe baze noi pămîntul cu foloseau cu a- August 1944, s-a naţiona­ Nr. crt. 3 747 1949 1970 5 767 manifestare a simţămintelor de C.C. al P.C.R., prim-vicepre-
bucurie, de stimă şi respect
şedinţe al Consiliului de Mi­
insurecţiei
victoria
nimale,
unelte
4 309
5 216
1. Bovine-total
vechi, primitive, inclusiv plu­ le antifasciste şi antiimpe- 2. Porcine-total 2 520 2 211 6 359 8 785 îşi găsesc expresie nemijlocită niştri, care a spus :
mai mare decît în anul 1948, legătura indestructibilă dintre „Stimaţi tovarăşi,
Stimaţi tovarăşi, guri de lemn. Din această rialiste care a deschis o pa­ 3. Ovine-total 10 265 9 834 13 818 14 455 N
Se cunoaşte că pînă la eli­ anul trecerii mijloacelor de cauză recoltele erau mici, iar gină nouă în istoria ţă­ 4. Păsări-total 25 110 17 507 54 333 64 496 partid şi popor, încrederea ne­ Din iniţiativa Comitetului
berarea ţării, economia ro­ producţie în mîinile- întregu­ ţărănimea se afla tot timpul rii noastre. S-au creat ţărmurită a oamenilor muncii Central al Partidului Comunist
mânească a avut un caracter lui popor. In ţara noastră a într-o situaţie economică de­ astfel şi premisele pen­ A crescut, totodată, producţia agricolă animală. Ast- de la sate în politica înţeleap­ Român a fost organizată Con­
predominant agrar, un nivel 'fost creată practic o industrie osebit de grea. La acestea se tru rezolvarea definiti­ fel: tă a partidului, călăuzitorul în­ ferinţa pe ţară a cadrelor ds
scăzut de dezvoltare. Agri­ nouă, dotată cu mijloace teh­ adăugalipsa asistenţei me­ vă' a problemei agrare, pen­ Nr. crt. 1938 1949 1970 1972 tregului nostru popor pe calea conducere din unităţile agrico­
cultura constituia ramura nice moderne, capabilă să dicale, lipsa de şcoli, analfa­ tru ridicarea pe o treaptă su­ progresului economic şi social, le de stat şi cooperatiste.
de bază a economiei, deţi- realizeze o gamă largă de betismul, care, în 1930. cu­ perioară a agriculturii româ­ Carne-total a bunăstării şi vieţii fericite. In numele dumneavoastră, al
nînd ponderea principală în produse lâ nivelul perfor­ prindea peste 44 la sută din neşti. Partidul comunist. îm­ (în mii tone greu- De la tribuna prezidiului, tuturor oamenilor muncii din
formarea venitului naţional şi manţelor mondiale. Un avînt totalul populaţiei rurale în preună cu celelalte forţe de­ tate vie) 760 570 1 349 1 627 tovarăşul Nicolae Ceauşescu agricultură, salutăm cu deo­
în ocuparea forţei de muncă. deosebit de puternic au cu­ vîrstă de peste 7 ani. mocratice. a acţionat cu toa­ Lapte-total (mii hl) 21 575 20 166 37 932 41 554 salută cu căldură mulţimea ca­ sebită satisfacţie şi căldură
Potrivit datelor recensămîn- noscut ramurile industriale Dictatura militaro-fascistă tă fermitatea pentru înfăp­ Lînă-total (tone) 15 130 15 145 29 725 30 697 re aclamă. prezenţa la lucrările conferin­
tului din 1948, deci cu un an hotărîtoare pentru progresul care a subordonat ţara Ger­ tuirea reformei agrare, rea­ Ouă (mii. buc.) 1 354 1 100 3 537 4 300 In prezidiu, iau, de aseme­ ţei a secretarului general al
economic general — indus­ lizată în cea mai mare par­ nea, loc tovarăşa Elena partidului, preşedintele Consi­
înaintea trecerii la organi­ tria constructoare de ma­ maniei hitleriste şi a arun­ Ceauşescu, tovarăşii Emil
zarea pe baze noi a agricultu­ şini, electrotehnică şi elec­ cat-o în războiul contra U- te în iarna anului 1_94Ş Re­ După cum se vede din a- Făcînd bilanţul măreţelor Bodnaraş, Manea Mănescu, liului de Stat, tovarăşul Nicolae
:
agrară
s-a
forma
înfăptuit
Ceauşescu".
(Urale,
se
scan­
rii, 76,6 la sută din locuitorii tronică, industria chimică, si­ niunii Sovietice a agravat şi pe cale revoluţionară, la în­ ceste date, atît în sectorul realizări obţinute într-un Gheorghe Pană, llie Verdeţ, dează „Ceauşescu — P.C.R.").
ţării trăiau la sate şi mun­ derurgică şi altele. Ritmul mai mult criza agrară, situ­ demnul şi cu sprijinul cla­ vegetal, cît şi în cel animal sfert de veac pe calea con­ Maxim Berghianu, Gheorghe După ce a adresat tuturor
ceau în agricultură. Numai mediu anual de creştere a aţia ţărănimii. Cea mai mare s-au obţinut în aceşti ani struirii agriculturii noi, so­ Cioară, Lina Ciobanu, Florian participanţilor la conferinţă un
23,4 la sută locuiau în oraşe şi producţiei industriale a fost parte a cerealelor, ca şi alte sei muncitoare, al altor for­ creşteri importante care ilus­ cialiste. doresc să adresez de Dănălache, Constantin Drăgan, călduros salut din partea con­
lucrau în industrie şi alte ac­ în anii ce s-au scurs de la bogăţii ale ţării, erau livra­ ţe din oraşe. Comite­ trează în modul cel mai con­ a- la această tribună, în nume­ Emil Drăgănescu, Janos Faze- ducerii de partid şi de stat,
tele ţărăneşti, create în mod
ale
lă-
marile
avantaje
partid
Germaniei,
hitleriste,
cret
te
conducerii
le
de
tivităţi neagricole. naţionalizare de 14,3 la su­ sînd ţărănimea, masele popu­ special în întreaga ţară, .au griculturii socialiste. posibi­ şi de stat. cele mai kas, Petre Lupu, Dumitru Po- vorbitorul a spus :
înfăptuirea politicii parti­ tă — printre cele mai înalte lare de la oraşe şi sate in trecut la săvîrşirca actului lităţile ei de a asigura o pro­ calde felicitări ţărănimii, spe­ pescu, Leonte Răutu, Gheorghe „Conferinţa noastră este che­
dului de industrializare so­ ritmuri de dezvoltare atinse sărăcie şi mizerie. Re- revoluţionar de . împărţire a ducţie intensivă. Aceste suc­ cialiştilor şi mecanizatorilor, Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voi- mată să facă bilanţul înfăptui­
cialistă a determinat profun­ pe plan mondial în perioada chiziţiile de animale şi pălmuiturilor moşiereşti. In cese sînt rezultatul politicii tuturor oamenilor muncii de tec, losif Banc, Constantin Bă- rilor obţinute de oamenii mun­
de schimbări în întreaga postbelică. de atelaje lipseau, în acest fel au fost împroprie­ partidului de organizare so­ la sate. pentru succesele ob­ bălău, Petre Blajovici, Cornel cii din agricultură, să dezbată
structură economică a ţării, Mari realizări în dezvolta­ mod practic, gospodăriile ţă­ tăriţi circa 920 000 ţărani, cu cialistă şi de dezvoltare a ţinute în sporirea producţiei Burtică, Miron Constantinescu, cu răspundere modul în care
transformând România într-un rea industrială a ţării s-au răneşti de cele mai elemen­ peste 1 100 000 hectare de pă­ bazei tehnico-materiale a a- agricole. în modernizarea a- Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu. se realizează obiectivele stabi­
1
stat industrial-agrar ^ în obţinut în cursul actualului tare mijloace de muncă şi de mînt. Moşierimea a primit o griculturii, precum şi al griculturii. pentru contribu­ Magdalena Filipaş, Mihai Ge lite de Congresul al X-lea şi
plină dezvoltare, cu o indus­ cincinal. Prevederile pe cei trai. După cum reiese din lovitură puternică, baza .ei muncii hotărîte a ţărănimii, ţia adusă la sporirea avuţiei re, Ipn lliescu, Ion loniţă, Va­ Conferinţa Naţională ale parti­
trie şi o agricultură mo­ trei ani care au trecut au statisticile vremii, din 1940 de exploatare fiind în _ cea a tuturor oamenilor muncii naţionale, la întreaga operă sile Patilineţ, Ion Păţan, Ion dului privind creşterea produc­
derne, cu o economie dina­ fost realizate cu o depăşire şi pînă la 23 August 1944 au mai mare parte lichidată.^ In de la ’ sate. Pe • această bază de edifioare a socialismului Stănescu, Mihai Telescu, losif ţiei vegetale şi animale, , spo­
mică, înfloritoare. In anii con­ de circa 30 miliarde lei. A- fost trimise în Germania hi- urma reformei agrare, ţără­ au crescut an de an venitu­ în patria noastră. (Aplauze Uglar, Richard Winter, Ştefan rirea contribuţiei agriculturii la
strucţiei socialismului, indus­ proape toate judeţele ţării tleristă 1 371 000 tone cereale nimea săracă şi mijlocaşă rile ţărănimii, s-a îmbunătă­ puternice, prelungite). Andrei, secretar al C.C. al dezvoltarea continuă a econo­
tria a devenit ramura con­ şi-au îndeplinit înainte de şi seminţe şi 7 500 vagoane deţinea circa 71 la sută din ţit aprovizionarea populaţiei Dragi tovarăşi. P.C.R.. Vasile Albu, preşedin­ miei naţionale şi să stabileas­
ducătoare a întregii econo­ termen saroinile de plan. cu animale vii şi produse a- suprafaţa agricolă a ţării. cu produse agroalimentare, Organizarea pe baze socia­ tele C.A.P. Moara, judeţul Su­ că un ansamblu de măsuri în
mii. Este semnificativ în In anul 1973, producţia in­ nimaliere, fără a mai pune In transformarea revoluţio­ au fost satisfăcute într-o mă­ liste a agriculturii a dus la ceava, Marin Amarqhioalei, vederea îndeplinirii şi depăşi-
preşedintele C.A.P. Iteşti, jude­
acest sens faptul că în pre­ dustrială a crescut cu- 14.7 la socoteală uriaşele canti­ nară a agriculturii, clasa sură tot mai largă nevoile transformarea radicală a sa- ţul Bacău, Vasile Anuţu, pre­
zent realizăm o producţie la sută faţă de anul 1972, tăţi de produse agricole li­ muncitoare a acordat un spri­ generale ale economiei naţio­ (Continuare în pag. a V-a)
industrială de circa 28 ori fiind cu peste 14 miliarde lei vrate armatei germane din jin puternic ţărănimii atît nale. (Continuare în pag; a 2-a)