Page 94 - Drumul_socialismului_1974_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 950 • JOI 28 FEBRUARIE 1974

(Urmare din pag. 1) baza acestei diversităţi de nara C.C. al P.C.R. din no­ său politic conducător în s-au aflat totdeauna în frun­ nea fenomene străine socia­ Judeţul Vîlcea
forme este necesar să stea iembrie 1973 a prevăzut tre­ toate domeniile de activita­ tea acţiunilor, şi-au îndeplinit lismului şă np-şi mai găseas­ I.A.S. — Vîlcea 165 2 576 71 3 070
tului românesc, a structurii proprietatea socialistă, ob­ cerea la o nouă majorare a te. Partidul nostru reprezin­ cu spirit de răspundere ro­ că loc în societatea noastră Judeţul Mehedinţi
sociale a populaţiei rurale. ştească, de stat şi cooperatis- salariilor, precum şi îmbu­ tă astăzi o forţă uriaşă, în- lul de seamă ce le-a revenit socialistă, să nu fie admise I.A.S. — Rogova 2 940 2 637 707 2 560
A dispărut clasa moşierilor tă asupra mijloacelor de pro­ nătăţirea salariilor mici, ast­ sumînd în rîndurile sale pes­ în transformarea socialistă a de clasa noastră muncitoa­ Judeţul Sibiu
şi chiaburilor, a fost lichida­ ducţie, precum şi realizarea fel ca cel mai mic salariu al te 2 300 000 de muncitori, ţă­ satului. Doresc, de aceea, re, de poporul nostru. Să fa­ I.A.S. — Axente Sever 180 2 226 60 3 257
tă proprietatea capitalistă a- principiilor socialiste de mun­ muncitorilor calificaţi să rani, intelectuali, bărbaţi şi să adresez organelor şi or­ cem totul ca să nu mai poa­ I.A.S. — Dealul Ognei — — 137 3 737
supra pămîntului şi a unpl- că şi repartiţie. Numai astfel crească de la 1 040 lei la femei, din rîndurile celor ganizaţiilor de partid, tuţur tă avea loc ilegalităţi, abu­ I.A.S. — Mediaş 217 3 166 488 3 680
telor de producţie, a fost în­ se poate asigura triumful de­ 1 244 lei lunar. (Aplauze pu­ mai înaintaţi şi mai conşti­ ror comuniştilor, atît celor zuri, ca poporul să poată Judeţul Mureş
lăturată orice formă a ex­ plin al socialismului, trecerea ternice). enţi fii ai poporului, dispu­ de la sate cît şi celor de la ora­ să-şi asigure făurirea desti­ I.A.S. — Acăţari 207 2 155 132 4 003
ploatării omului de către om. spre o nouă etapă de dezvol­ Succesele obţinute în dez­ ne de organizaţii puternice şe, cele mai calde felicitări nelor sale,- aşa cum doreşte I.A.S. — Albeşti 74 3 141 286 3 519
creîndu-se proprietatea so­ tare, crearea condiţiilor pen­ voltarea producţiei agricole în toate domeniile de activi­ pentru munca lor neobosită el ! (Aplauze puternice).
cialistă de stat şi cooperatis­ tru făurirea societăţii comu­ vegetale şi animale, întreaga tate, constituie forţa dina­ consacrată dezvoltării econo­ Putem spune astăzi cu Din toate acestea reiese rative agricole de producţie
tă. Ţărănimea a devenit o niste. Tocmai ca rezultat al politică a partidului d ridi­ mică în fiecare sector, în mico-sociale a patriei, edifi­ mîndrie că bilanţul general limpede că atunci cînd se şi le comparăm cu recoltele
e
clasă nouă, omogenă, anima­ înfăptuirii cooperativizării şi care economico-socială a sa­ fiecare colectiv de muncă. cării cu succes a societăţii pe care-1 facem atît în agri­ aplică în mod corespunzător slabe ale altor întreprinderi
tă de interese comune, stă- al victoriei socialismului în tului s-au răsfrînt nemijlo­ Datorită faptului că a ştiut socialiste pe pămîntul Româ­ cultură, cît şi în toate sec­ regulile agrotehnicii, cînd se agricole de stat şi cooperati­
pînâ deplin pe mijloacele de toate sectoarele de activita­ cit în condiţiile de viaţă ale să unească eforturile maselor niei, servim intereselor po­ toarele de activitate este un execută -bine şi la timp lu­ ve din aceeaşi zonă, avîr.d
producţie, pe rodul muncii te, atît la oraşe, cît şi la sa­ ţărănimii, în ridicarea nive­ largi populare, să elaboreze porului român. (Vii aplauze). bilanţ strălucit. Aceasta ne crările agricole se pot obţi­ aceleaşi condiţii de climă,
sale- In strînsă alianţă cu te. Congresul al ' X-lea a pu­ lului său de trai, material şi o linie politică generală jus­ Am reamintit acum de lip­ dă temeiuri să privim cu ne recolte mari chiar şi pe ne putem da seama că prin­
clasa muncitoare, ţărănimea tut trasa sarcina trecerii la cultural. Drumul cooperati­ tă şi să conducă cu succes surile şi abuzurile săvîrşite, încredere deplină Viitorul şi terenuri care, de regulă, sînt cipalele cauze ale lipsurilor
cooperatistă participă activ o etapă nouă, superipară din vizării agriculturii s-a dove­ activitatea practică de înfăp­ deşi ele aparţin trecutului, să afirmăm că vom îndeplini socotite mai puţin fertile. se află în slaba organizare
la înfăptuirea măreţei opere punct de vedere calitativ, la dit a fi drumul bunăstării şi tuire a ei, aplicînd în mod pentru că trebuie să avem în bune condiţiuni toate ho­ Rezultate bune s-au obţi­ a muncii. în lipsa de con­
de edificare a societăţii so­ etapa făuririi societăţii so­ belşugului, al muncii libere, creator legile generale ale permanent în vedere să ac­ tărîrile Congresului al X-lea nut şi în zootehnie, ca ur­ ştiinciozitate şi răspundere
cialiste în România. cialiste multilateral dezvolta­ al unei vieţi luminoase şi construcţiei noii orînduiri la ţionăm în aşa fel ca aseme­ şi ale Conferinţei Naţionale. mare a măsurilor de cointe­ cu care s-a lucrat. Numai
Acum. cînd facem bilanţul te în România. (Aplauze în­ fericite pentru întreaga ţă­ condiţiile concrete din Româ­ resare a producătorilor prin aşa se explică faptul că în
a 25 de ani de activitate pa delungate). rănime. Au sporit an de an nia, partidul nostru comu­ Dezvoltarea agriculturii noastre în decursul sporirea preţurilor de achi­ unele judeţe — ca de exem-
1
calea organizării socialisţe a Astăzi, cînd noi şi noi ţări veniturile reale ale tuturor nist şi-a cîştigat stima, dra­ ziţie şi contractare, precum olu, Dolj şi. Timiş — coope­
agriculturii, putem afirma — păşesc pe calea dezvoltării oamenilor muncii din agri­ gostea şi încrederea nestră­ celor trei ani care au trecut şi datorită dezvoltării bazei rativele agricole au obţinut
în baza faptelor, a realităţi­ economico-sociale. indepen­ cultură. In anul 1973 veni­ mutată a întregului popor. furajere. Deşi nu s-a realizat în genere producţii de po­
lor — pă viaţa a demonstrat dente şi îşi propun să fău­ turile reale ale ţărănimii (Aplauze puternice, prelun­ din actualul cincinal în întregime efectivul plani­ rumb mai mari decît în în­
pe deplin justeţea politicii rească o economie nouă, provenite din munca în a- gite). ficat, în acest sector a avut treprinderile agricole de
marxist-leninjste a Partidu­ cînd, într-o forihă sau alta, gricultură au fost de 3,2 ori Realizările obţinute sînt, Dragi tovarăşi, tone mai mare decît media loc o creştere însemnată atît stat. deşi condiţiile climatice
lui Comunist Român, de tot mai multe popoare se mai mari faţă de anul 1949. de asemenea, legate de crea­ Evidenţiind rezultatele ob­ realizată în perioada 1966— a numărului de animale şi au fost aceleaşi, iar dota­
transformare socialistă a sa­ pronunţă pentru trecerea pe în perioada 1951—1973 s-au rea condiţiilor pentru parti­ ţinute în trei ani ai planului 1970. păsări, cît şi a producţiei; La rea întreprinderilor agricole
tului. Fără înfăptuirea revo­ calea socialismului, proble- construit la sate, din fondu­ ciparea tot mai largă şi acti­ cincinal în domeniul agricul­ Trebuie, de asemenea, sfîrşitul anului 1973 efectivul de stat superioară
luţiei socialiste agrare, fără ma cooperativizării agricul­ rile statului şi ale organiza­ vă a maselor populare la turii, doresc să mă opresc menţionat că în anul 1973 s-a de bovine a ajuns la 5 895 000 In multe unităţi rezultate­
organizarea pe baze noi a turii se pune în mod deose­ ţiilor cooperatiste, precum şi conducerea întregii activităţi acum la unele învăţăminte obţinut cea mai mare recoltă capete, de porcine la 8 985 000, le slabe se datoresc neex'e-
întregii agriculturi nu am fi bit de acut. Dealtfel, coope­ din fondurile populaţiei cir­ economico-sociale. Partidul ce se desprind din felul de legume şi struguri cu­ de ovine la 14 324 000, de pă­ cutării la timp şi în bune con-
putut obţine nici realizările rativizarea se şi înfăptuieşte, ca 1 450 000 locuinţe. S-a nostru a acordat şi acordă o în care s-a muncit în acest noscută vreodată în ţara sări la 66 565 000. Producţia diţiuni a lucrărilor agricole
dobîndite în aceşti ani în într-o formă sau alta. în mai dezvoltat puţernic reţeaua de atenţie deosebită perfecţionă­ sector în ultima perioadă, noastră, respectiv cu circa animalieră obţinută în 1973 necesare. Staţiunile de maşini
dezvoltarea celorlalte sectoa­ toate aceste ţări. Apare tot şcoli, unităţi sanitare, case rii continue a democraţiei so­ precum şi la sarcinile ce ne 200 mii tone mai mare decît a depăşit, la principalele pro­ agricole nu au realizat în
re de activitate, în ridicarea mai evident că organizarea de cultură. La sate funcţio­ cialiste, a cadrului şi forme­ stau în faţă în etapa urmă­ în 1972 la legume şi ou pe­ duse. realizările anului pre­ întregime şi la timp arăturile,
nivelului gerieral de civili­ pe baze cooperatiste a agri­ nează astăzi 9 600 unităţi ale lor organizatorice de exerci­ toare. ste 500 mii tone la struguri. cedent ; au sporit cantităţile nu au folosit condiţiile priel­
zaţie al ţărănimii şi al în­ culturii constituie calea cea învăţămîntului preşcolar şi tare a puterii, de stat de că­ Aşa cum am mai arătat, Ca rezultat al bunei organi­ de carne, lapte, ouă. livrate nice din timpul iernii pentru
tregului nostru popor. (A- mai sigură şi justă de lichi­ 12 800 şcoli generale în care tre poporul însuşi, de valori­ în anii 1971 şi 1972 s-au zări a muncii, unele judeţe fondului de stat. Creşterea terminarea arăturilor şi a
plauze puternice, prelungite). dare a înapoierii economico- învaţă 1 850 000 de elevi. A- ficare a experienţei şi înţe­ au obţinut la unele culturi producţiei animaliere a dus altor_ lucrări. S-au manifestat
sociale, de dezvoltare rapi­ lepciunii colective a mase­ realizat cele mai mari pro­ la îmbunătăţirea aprovizionă­
Viaţa a confirmat cu pu­ dă a satului, a întregii vem acum în mediul rural ducţii de cereale din istoria producţii medii la hectar mai deficienţe în asigurarea uni­
tere justeţea punctului de societăţi. Acesta este. tot­ 141 licee de cultură genera­ lor, de dezvoltare a dialogu­ ţării. In anul 1973, cu toate rii populaţiei cu produse a- tăţilor cu seminţe de înalta
vedere teoreţic că victoria odată. un factor de impor­ lă, agricole şi de altă spe­ lui cu muncitorii, ţăranii şi că nu s-a ridicat la nivelul mari decît în anul 1972. groalimentare şi a industriei productivitate, îndeosebi la
deplină a socialismului nu se tanţă deosebită pentru pro­ cialitate, faţă de 2 cît intelectualii, astfel ca toate celor doi ani amintiţi mai Iată cum se grupează uni­ ou materii prime, creînd şi plantele tehnice, legume, sfe­
poate asigura decît prin or­ gresul întregii economii na­ existau în anul premergător hotărîrile care privesc mer­ tăţile agricole, de stat şi co­ unele disponibilităţi pentru clă şi cartofi, ceea ce a in­
ganizarea unitară, pe baze ţionale, inclusiv pentru dez­ începerii cooperativizării a- sul înainte al societăţii noas­ înainte, producţia de cereale operatiste, care au obţinut export. Sarcinile de creştere fluenţat, de asemenea, nega­
socialiste, atît a industriei, voltarea industriei, pentru griculturii. A fost lichidat tre să fie emanaţia voinţei, este apropiată mediei anilor a efectivului de animale pre­ tiv asupra producţiei. Au
cît şi a agriculturii, a tutu­ crearea unei economii naţio­ de mult analfabetismul; fiii intereselor şl aspiraţiilor în­ 1970—1972 şi cu peste 900 mii recolte mari în 1973: văzute in plan nu au fost in­ persistat lipsuri în organiza­
ror sectoarelor de activitate nale unitare, independente. ţărănimii, care în trecut nu tregii naţiuni. S-au dezvoltat LA GRIU tegral realizate datorită îndeo­ rea sectorului zootehnic, în
sebi menţinerii la un nivel ne-
economică şi socială. Făuri­ Tocmai instaurarea pro­ puteau urma nici şcoala ele­ şi îmbunătăţit formele de asigurarea întreţinerii ani­
rea unei economii socialiste prietăţii socialiste în agri­ mentară, au acum acces larg conducere colectivă a tutu­ Producţia medie Ia hectar Numărul unităţilor ccrespunzător a indicilor de malelor, îngrijirea păşunilor
unitare constituie o necesita­ cultură şi formarea economiei în toate institutele şi univer­ ror domeniilor de activitate, I.A.S. C.A.P. natalitate şi mortalitate, pre­ şi fîneţelor — ceea ce a dus
te obiectivă a victoriei revo­ soteialiste unitare creează sităţile din ţară. Mulţi din care permit reprezentanţilor cum şi a unor deficienţe în la diminuarea producţiei a-
să-şi
spu­
oamenilor
muncii
luţiei socialiste, a consolidă­ condiţii pentru înfăptuirea cei care s-au. născut ca ţă­ nă cuvîntul şi să participe 2 500 — 3 000 kg/ha 56 520 furajarea şi îngrijirea ani­ nimaliere.
malelor.
rii puterii muncitorilor şi ţă­ cu succes a măreţului pro­ rani săraci, sînt astăzi pro­ efectiv la gospodărirea uni­ 3 001 — 3 500 kg/ha 55 352 Trebuie să spunem deschis
producţiilor
Nerealizarea
a-
ranilor, a întregului popor, a gram elaborat de Congresul fesori universitari, generali, tăţilor socialiste, la elabora­ 3 501 — 4 000 kg/ha 43 178 gricole planificate pentru la această conferinţă unde
creării condiţiunilor pentru al X-lea, pentru trecerea la ocupă munci de conducere rea şi aplicarea deciziilor, în peste 4 000 kg/ha 33 92 anul 1973 se datoreşte de­ se află cadrele de bază din
dezvolţarea continuă a so­ o nouă etapă a rezolvării în statul nostru socialist. A- dubla lor calitate de produ­ sigur într-o anumită măsură, unităţile şi organele agricole,
cietăţii socialiste. (Aplau­ problemei agrare — organiza­ ceasta înseamnă socialismul cători şi proprietari ai mij­ Unităţile cu producţii medii condiţiilor climatice necores­ pentru a fi clar tuturor ce­
ze puternice). Pornind de rea agriculturii pe o bază — puterea reală a muncito­ loacelor de producţie. Expe­ Unităţile cu producţii medii peste 4 000 kg/ha sînt ampla­ punzătoare din toamna anu­ lor ce lucrează în agricultu­
la studierea atentă a reali­ rilor şi ţăranilor, stăpîni pe rienţa din aceşti ani a ară­ la grîu între 3 501 — 4 000 sate îndeosebi în judeţele lui 1972, din iarna şi primă­ ră, tuturor oamenilor muncii,
tăţii. partidul nostru a a- nouă, modernă, superioară, destinele lor. (Aplauze pu­ kg/ha sînt amplasate mai a- Ialomiţa, Constanţa, Timiş. vara anului 1973. Dar tre­ că nu se poate admite nici
plicat. şi în problema agrară, în concordanţă cu mer­ ternice). La sate funcţionea­ tat că dezvoltarea continuă a les în judeţele Constanţa, Ia­ buie să spunem deschis că un fel de încercare de a
democraţiei
socialiste
este
m mod creator, adevărurile sul înainte şi progre­ ză 7 700 de cămine culturale lomiţa, Timiş, Bihor, Brăila. ascunde lipsurile şi greşelile,
economico-so-
şi
tehnic
sul
generale şi legităţile con­ cial general al ţării noastre. ' faţă de 4 600 în 1948, 5 600 parte integrantăfflR făuririi LA PORUMB BOABE neîndeplinirea prevederilor de a justifica producţiile sla­
strucţiei socialiste la condi­ cinematografe, 3 526 de bi­ societăţii socialiste, constituie Numărul unităţilor se datoreşte şi unor lipsuri be aruneînd vina exclusiv pe
Odată
conti­
dezvoltarea
cu
ţiile concrete ale României. nuă a bazei tehnico-materiale blioteci publice şi altele. O o cerinţă a progresului multi­ Producţia medie la hectar manifestate în de activitatea condiţiile climatice din a-
a
întreprinderilor
stat,
Analizînd tendinţele genera­ Vastă reţea sanitară stă as­ lateral al ţării, asigură con­ I.A.S. C.A.P.
şi
perfecţionarea
conducerii
agricole
le şi ale dezvoltării sociale, şi organizării producţiei a- tăzi la dispoziţia ţăranilor. ducerea ţării de către mase­ 535 cooperativelor staţiunilor de nul care a trecut. Sîntem co­
de
şi
producţie
trăgînd concluzii din expe­ în primii trei ani ai cinci­ le largi populare, înfăp­ 3 001 — 4 000 kg/ha 62 267 munişti şi trebuie să privim
rienţa celorlalte ţări socia­ grare, în munca şi viaţa ţă­ nalului, veniturile băneşţi tuirea de către popor însuşi, 4 001 — 5 000 kg/ha 41 182 maşini agricole. în felul cum lucrurile în mod critic şi,
şi
cooperatorii,
precum
lu­
liste, din experienţa mondia-' rănimii, în întreaga exis­ ale ţărănimii, provenite din în mod conştient, a propriu­ peste 5 000 kg/ha 21 crătorii din întreprinderile mai ales, autocritic. Numai
lui său viitor — viitorul său
lă cît şi din propria expe­ tenţă a satului se vor retribuirea în cooperative şi comunist. (Aplauze puter­ stanţa, Ialomiţa, Brăila, Dolj_, aşa vom putea trage învă­
rienţă, partidul nostru a ştiut produce schimbări tot mai din vînzarea produselor că- nice). Unităţile cu producţii medii iar cele cu producţii medii agricole de stat şi staţiu­ ţăminte şi lua măsuri pentru
să găsească formele cele mai ample, pe multiple planuri; tr.e unităţile socialiste, au Trebuie să spunem că dez­ la porumb boabe între 4 001 peste 5 000 kg/ha, în judeţele nile de maşini agricole au lichidarea rapidă a lipsuri­
corespunzătoare pentru orga­ producţia agricolă va deveni crescut cu 23,4 la sută, în voltarea democraţiei socia­ — 5 000 kg/ha sînt amplasate Constanţa, Ialomiţa, Timiş, acţionat pentru înfăptuirea lor, pentru îndreptarea gre­
nizarea trecerii ţărănimii pe toţ mai mult o variantă a anul 1973 fiind cu 11,2 la Su­ liste, lărgirea continuă 'a le­ mai ales în judeţele Con­ Brăila., . sarcinilor, unor neajunsuri şelilor pentru asigurarea în­
calea proprietăţii socialiste. muncii industriale, iar satul tă mai mari decît în anul găturilor partidului cu ma­ în munca specialiştilor, a or­ făptuirii tuturor obiectiyelpn,,
organiza­
ganelor
agricole,
Fără îndoială, formele cbn- se va apropia tot mai mult, precedent. Aceasta s-a reali­ sele populare constituie che­ LA FLOAREA-SOAREL UI ţiilor de partid. Dacă ânlali- prevăzute de Congresul al
crete ale proprietăţii socia­ ca nivel de civilizaţie şi de zat ca urmare a aplicării în zăşia elaborării unei politici zăm realizările bune obţinu­ X-lea _ şi Conferinţa Naţio­
liste asupra mijloacelor de viaţă de oraş. Acesta este cooperativele agricole de pro­ juste, care să corespundă pe Producţia medie la hectar Numărul unităţilor te >de o serie de întreprin­ nală în vederea dezvoltării
producţie şi ale repartiţiei unul din procesele esenţiale ducţie a sistemului îmbună­ deplin intereselor vitale ale I.A.S. C.A.P. deri agricole de stat şi coope­ agriculturii. (Vii aplauze).
produsului social sînt şi vor ale făuririi societăţii socia­ tăţit de organizare şi retri­ naţiunii .noastre. Aceasta este
fi întotdeauna diferite, ţinînd liste multilateral dezvoltate, buire a muncii în acord glo­ chezăşia că vom putea în­ 1 501 — 2 000 kg/ha 68 474
seama de condiţiile istorice, bal, valorificării către stat a făptui cu succes toate hotă­ 2 001 — 2 500 kg/ha 58 164 Direcţiile fundamentale de acţiune pentru
naţionale, sociale dintr-o ţa­ care va asigura înflorirea şi unor cantităţi tot mai mari rîrile, că vom putea evita 2 501 — 3 000 kg/ha 8 26
ră sau alta, dintr-o etapă sau bunăstarea întregului nostru de produse agricole, majoră­ abuzurile şi ilegalităţile, a- peste 3 000 kg/ha 1 1 înfăptuirea sarcinilor de creştere a
alta a dezvoltării. Dar la popor. (Aplauze puternice). rii preţurilor de achiziţie şi sigura ca realmente socialis­
Ies în judeţele Constanţa, Ia­
contractare la carine, grîu, mul să fie cea mai dreaptă, Cele mai multe unităţi cu lomiţa, Brăila, iar cu pro­ producţiei agricole stabilite de
Un bilanţ strălucit în ridicarea niveluiui porumb, struguri şi alte pro­ cea mai democratică şi cea producţii medii de floarea- ducţii medii de peste 2 500 Congresul al X-lea şl Conferinţa Naţionali
duse. mai înaintată societate din soarelui între 2 001 — 2 500 kg/ha, în judeţele Constan­
de viaţă material şi cultural ai clasei După cum cunoaşteţi, încă lume. (Aplauze puternice). kg/ha sînt amplasate mai a- ţa, Ialomiţa. ale Partidului Comunist Român
din 1968 au fost luate o se­ Dragi tovarăşi,
muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, rie de măsuri menite să îm­ Grandioasele realizări ob­ LA SFECLA DE ZAHĂR Stimaţi tovarăşi,
bunătăţească substanţial con­ ţinute de poporul nostru, sub se spune în limbaj popul
ai întregului nostru popor diţiile de viaţă ale ţărăni­ conducerea partidului. în fău­ Producţia medie la hectar Numărul unităţilor C.A.P. La stabilirea programului care stau cu mapa, sînt dc
mii. S-a introdus venitul ga­ rirea orînduirii socialiste / nu de creştere a producţiei a- observatori. Toţi, de la pi
rantat de stat pentru mem­ 25 001 — 30 000 kg/ha 181 gricole, a măsurilor ce tre­ şedinţe pînă la ultimul cc
Stimaţi tovarăşi, rea oricăror forme de inega­ brii cooperativelor, a fost in­ trebuie să ne facă să uităm 30 001 — 35 000 kg/ha 83 buie luate în continuare în perator, trebuie să înţeles
Odată cu dezvoltarea in­ litate şi discriminare, la rea­ trodus şi extins sistemul de însă că drumul parcurs în 35 001 — 40 000 kg/ha 36 acest scop, trebuie să pornim că este necesar să pună n
dustriei şi agriculturii, au lizarea unei depline şi efec­ acordare a pensiilor pentru toţi aceşti ani nu a fost de­ peste 40 000 kg/ha 15 de la faptul că, în România, na să" muncească, să exec
cunoscut o puternică înflo­ tive egalităţi în drepturi a cooperatori ; s-a instituit şi loc uşor. Au trebuit învinse agricultura reprdzintă o ra­ te la timp lucrările agrico
rire învăţămîntul, ştiinţa, tuturor cetăţenilor patriei, aplicat acordarea de aloca­ multe obstacole care ne-au Unităţile .cu producţii me­ stanţa, Dolj, Ilfov, iar cele mură de bază, hotărîtoare (Aplauze puternice).
arta şi cultura. S-a dezvoltat fără deosebire de naţionalita­ ţii pentru copiii cooperatori­ stat în cale ; s-au făcut şi dii de sfeclă de zahăr între cu producţii medii peste pentru dezvoltarea întregii
alur
ca
e
normal
Oare
considerabil şi s-a diversifi­ te, la cimentarea trainică a lor, s-a trecut la introduce­ serioase greşeli, s-au mani­ 30 001 — 35 000 kg/ha sînt 35 000 kg/ha se află în spe­ economii naţionale. Creşte­ cînd trebuie să strîngem i
cat reţeaua învăţămîntului unităţii şi frăţiei oamenilor rea asistenţei medicale gra­ festat o serie de lipsuri şi, amplasate mai ales în jude­ cial în judeţele Dolj, Brăi­ rea producţiei agricole vege­ colta şi e nevoie să fie d
atît la oraşe cît şi la sate, muncii români, maghiari, ger­ tuite la sate. Odată cu intro­ uneori, din păcate, s-au co­ ţele Ialomiţa, Brăila, Con- la, Ialomiţa, Cluj, Constanţa- tale şi animale constituie o puse eforturi, să vi.-^v,. ^nir.
s-a realizat — pe baza o- mani şi de alte naţionalităţi, ducerea acordului global în mis grave abuzuri. încălcări necesitate pentru dezvoltarea a j. muncii din oraşe să 'strl
rientărilor stabilite de partid la întărirea coeziunii şi uni­ unităţile agricole s-au luat ale legalităţii socialiste, de­ LA CARTOFI în ritm înalt şi în mod ar­ gă recolta ? Şi, în schiir
— legarea mai strînsă a tăţii întregului popor, în ju­ măsuri pentru îmbunătăţirea naturări ale principiilor de monios a economiei noastre, să vezi stînd pe şanţuri su
şcolii de viaţă, de activitatea rul Partidului Comunist Ro­ salarizării cadrelor de con­ relaţii socialiste. Despre toa­ Producţia medie la hectar Numărul unităţilor pentru înfăptuirea programu­ şi sute de oameni buni
practică, de cerinţele con­ mân, forţa conducătoare a ducere şi a specialiştilor din te acestea am vorbit pe larg. I.A.S. C.A.P. lui de ridicare a nivelului de muncă, roşii la faţă, uitî
*
cu alte prilejuri, şi nu doresc
crete ale dezvoltării socie­ societăţii noastre socialiste. cooperativele agricole retri­ să mă mai refer acum la ele. trai al poporului. du-se la studenţi, la tine
tăţii. Şcoala reprezintă, du­ Muncind şi trăind cot la cot buiţi de stat. Aş vrea să amintesc unsă că a 15 001 — 20 000 kg/ha 13 151 şi muncitorii din oraş, ir
pă cum se ştie, un şi la sate, oamenii muncii, S-a îmbunătăţit aprovizio­ trebuit să înfruntăm şi pă 20 001 — 25 000 kg/ha 2 46 De creşterea mai rapidă a făcînd chiar şi glume ? Oa
factor esenţial în ridicarea fără deosebire de naţionali­ narea populaţiei de la ora­ reri care exprimau neîncre­ 25 001 — 30 000 kg/ha 1 9 producţiei agricole vegetale în felul acesta se poate a:
continuă a gradului de ci­ tate, acţionează în strînsă co­ şe şi sate; volumul mărfu­ derea în acţiunea de coope­ peste 30 000 kg/ha 11 34 şi animale depind satisface­ . gura dezvoltarea agriculturi
vilizaţie al societăţii noas­ laborare pentru înflorirea a- rilor desfăcute prin comer­ rativizare, îndoială faţă de rea deplină a necesarului de Noi înţelegem, — sînt' şi
tre socialiste, în asigurarea griculturii socialiste, trans­ ţul socialist a fost în perioa­ capacitatea ţărănimii de a Unităţile cu producţii me­ Dîmboviţa, Bihor, Satu Ma­ produse agroalimentare, asi­ nele sărbători, dar aproa
progresului neîntrerupt al e- pun cu succes în viaţă poli­ da 1971—1973 mai mare cu îolosi mijloace de muncă dii de cartofi între 20 001 — re. gurarea unor materii prime toţi cei de aici au trăit
conomiei şi culturii. Ştiinţa, tica partidului, pentru pro­ aproape 3 miliarde lei faţă de mecanizate, substanţele chi­ 30 000 kg/ha sînt amplasate Doresc să subliniez că re­ importante pentru industria sate. Ştiţi bine că atun
activitatea de cercetare şti­ gresul şi prosperitatea pa­ cît s-a prevăzut în cincinal, mice. cuceririle agrotehnicii îndeosebi în judeţele Satu colte mari la culturile vege­ naţională, îndeosebi pentru cînd trebuie strînsă recoll
inţifică şi-au sporit an de an triei comune — Republica iar volumul serviciilor cu moderne. S-au manifestat, de Mare, Suceava, Brăila, Bu­ tale s-au obţinut şi într-o industria uşoară şi alimenta­ nimeni nu se mai uită că
contriouţia la dezvoltarea şi Socialistă România. (Aplau­ 2,2 miliarde lei mai mare. asemenea, tendinţe de sub­ zău, iar cele cu producţii serie de unităţi agricole, de ră. Producătorii agricoli, atît duminică, că e sfîntul Ii
perfecţionarea producţiei ma­ ze puternice). Au fost date în folosinţă în apreciere a importanţei agri­ medii peste 30 000 kg/ha se stat şi cooperatiste, din ju­ din sectorul de stat, din cel sau sfîntul Ştefan —, sî
teriale, la promovarea pro­ Ca urmare a dezvoltării aceşti trei ani 312 000 apar­ culturii în ansamblul econo­ află mai ales în judeţele deţele de deal. cooperatist, cît şi particular, foarte mulţi, în fiecare
gresului tehnic în viaţa e- industriei şi agriculturii, a tamente la oraşe şi circa miei noastre naţionale. A- PRODUCŢIA MEDIE LA HECTAR LA GRlU ŞI PO­ trebuie să înţeleagă faptul găseşti cîte un sfînt. Să-i 1
conomică şi socială, la va­ impetuosului progres econo- 131 000 locuinţe la sate. S-au ceasta a dus în practică. în­ RUMB, OBŢINUTĂ IN ANUL 1973 DE UNELE C.A.P. că ei poartă răspunderea săm pe sfinţi în pace şi to
lorificarea superioară a re­ mico-social realizat de po­ construit noi spaţii _ pentru tr-o anumită perioadă, la ne­ DIN JUDEŢELE SITUATE IN ZONA DE DEAL pentru executarea în cele tă lumea să iasă să strîni
surselor naţionale. Creaţia porul nostru, în anii care au învăţămînt, cămine şi creşe glijarea acestui sector, la ne- ’ mai bune condiţiuni a lu­ recolta ! (Aplauze prelung
literar-artistică acţionează ca trecut s-au produs schimbări pentru copii, spitale, aşeză­ realizarea sarcinilor de do­ Grîu Porumb crărilor agricole, pentru ob­ te; se scandează „Ceauşesi
un factor important în lăr­ pozitive în nivelul de trai al minte de cultură, s-a execu­ tare stabilite în planurile de ţinerea unor recolte mari de P.C.R."). M-am oprit as
Supra­
girea orizontului de cultură maselor. In prezent circa 58 tat un important volum de stat. Trebuie spus că dacă Supra­ Produc­ faţa. Produc­ pe fiecare metru de pămînt. pra acestor probleme penti
faţa
al maselor. în dezvoltarea la sută din totalul populaţiei lucrări edilitar-gospodăreşti nu ar fi existat asemenea culti­ ţia me- culti­ ţia rac- Agricultura trebuie să se dez­ că este necesar şă discută
concor­
strînsă
conştiinţei noi, socialiste, în apte de muncă lucrează în oraşele şi comunele ţarih tendinţe, dacă nu ar fi fost vată dle-kg vată die-kg volte într-o întreaga economie deschis lucrurile tocmai la
danţă
cu
formarea omului nou şi îm­ în ramurile industriale şi Toate acestea demonstrează săvîrşite asemenea greşeli şi Judeţul Bacău asemenea conferinţă, unc
bogăţirea vieţii spirituale a neagricole; acest transfer în consecvenţa cu care partidul s-ar fi acordat atenţia nece­ C.A.P. — Fărăoani 230 2 887 naţională; de aceea, cei ce ne-am adunat să stabilim <
lucrează în acest sector tre­
întregului nostru popor. In ca­ domeniile de activitate cu o nostru asigură realizarea sară înfăptuirii hotărîrilor C.A.P. — Bereşti- să facem pentru a obţine
drul programului general de productivitate mai înaltă re­ programului de creştere a partidului, a prevederilor Bistriţa 455 2 760 buie să aibă permanent în recoltă sporită în toate se
dezvoltare economico-socială a prezintă un indice important bunăstării întregului popor planurilor cincinale cu pri­ C.A.P. — Hemeiuşi — — 360 3 183 vedere interesele generale ale toarele. Este de înţeles c
ţării, partidul acordă o aten­ al creşterii gradului de dez­ — ţelul suprem al politicii vire la agricultură, la extin­ Judeţul întregii societăţi. Ei trebuie principalul factor de cai
Suceava
ţie deosebită perfecţionării şi voltare a societăţii. Venitul sale, obiectivul fundamental derea mecanizării şi chimi­ C.A.P. — Moara 285 3 044 313 3 268 să ştie că sporirea veniturilor trebuie să ţinem seama es'
înfloririi în continuare a naţional a fost în anul 1973 al întregii opere de construc­ zării, la realizarea lucrărilor C.A.P. — Liteni — lor, bunăstarea fiecăruia în munca,^ felul cum este o:
învăţămîntului, ştiinţei şi de circa 12 ori mai mare ţie socialistă. de irigaţii şi altor măsuri, Moara — — £16 3 253 parte şi a ţărănimii, a oa­ ganizată şi asigurată folos
menilor muncii de la sate în
culturii, ca factori de bază decît în anul 1947, asigurînd Măreţele realizări obţinute am fi putut obţine rezultate Judeţul Vîlcea ansamblu, se pot realiza nu­ rea tuturor forţelor de cai
ai progresului social al sporirea succesivă a salariilor, de poporul român în toate mult mai mari. C.A.P. — Prundeni 170 2 605 mai în măsura creşterii con­ dispunem în agricultură.
societăţii româneşti, ai înfăptuirea unor largi acţiuni sectoarele de activitate — în Ceea ce trebuie însă sub­ C.A.P. — Mihăieşti 125 2 800 150 5 667 Aşa cum am mai spus <
edificării noii orînduiri destinate ridicării nivelului industrie şi agricultură, în liniat este faptul că partidul C.A.P. — Zlătărei 120 3 395 211 3 972 tinue a producţiei agricole, în alte împrejurări, indife
pe baza tezaurului universal de viaţă al întregului popor. dezvoltarea ştiinţei, culturii, a ştiut să unească eforturile Judeţul Mehedinţi în cadrul dezvoltării întregii rent de forma de proprieta
de valori spirituale, a folo­ Salariul net' este în prezent în ridicarea nivelului de trai maselor largi populare pentru C.A.P. Bistriţa 250 1 962 111 ' 2 694 economii naţionale. Este un
de
stat,
sirii celor mai noi cuceriri de aproape 5 ori mai mare material şi spiritual al în­ depăşirea tuturor greutăţilor C.A.P. — Ricşoreni — — 161 3 148 lucru elementar, pe care tre­ sau particulară — cooperatist
pămîntu
ale cunoaşterii geniului u- decît acum 25 de ani. tregului popor — sînt nemij- şi obstacolelor, să înlăture Judeţul Sibiu buie să-l înţeleagă oricine, reprezintă un bun al întregi
man, ale gîndirii înaintate Creşterea bunăstării popo­ locit legate de organizarea cu hotărîre abuzurile, ilegali­ C.A.P. — Slimnic 160 1 617 că munca reprezintă factorul naţiuni^ şi el trebuie lucra
contemporane. rului a fost mult amplificată unitară, pe baze socia­ tăţile şi greşelile săvîrşite, C.A.P. ■- Aţei — — 170 3 419 determinant al progresului şi astfel incit să satisfacă nece
Doresc ca şi cu acest pri în cursul actualului cincinal. liste, a întregii activi­ să acţioneze pentru lichidarea C.A.P. — Racoviţa — T— 130 3 293 dezvoltării continue a agri­ sităţile poporului. Lucrîndu-si
T
lej să evidenţiez activitatea In 3 ani ai cincinalului, nu­ tăţi economice şi sociale. lipsurilor şi să asigure mer­ Judeţul Mureş culturii, al întregii economii după un plan unic, agricultu
rodnică şi rolul important mărul oamenilor muncii Ele sînt rodul muncii pline sul tot mai ferm înainte, a- C.A.P. — Gorueşti 286 3 167 90 5 743 naţionale, este singura sursă ra şi fiecare unitate în part»
al intelectualităţii, care, în din industrie şi din alte de abnegaţie a clasei mun­ tît în agricultură, cît şi în C.A.P. - — Cuci 185 3 682 — — a ridicării bunăstării ţără­ trebuie să realizeze, în can­
strînsă unitate cu clasa mun­ sectoare a crescut cu citoare, ţărănimii şi intelec­ toate celelalte domenii ale C.A.P. ■ — Nazna 220 3 237 — — nimii şi a întregului popor.
citoare şi ţărănimea, ac­ peste 720 000, din care tualităţii, al tuturor oameni­ vieţii sociale. Ţărănimea a Civilizaţia însăşi e rezulta­ tităţile corespunzătoare, pro­
ţionează pentru înfăptuirea aproape 700 000 muncitori. lor muncii, fără deosebire înfăptuit cu elan şi abnega­ tul muncii ! Progresul viitor dusele agricole necesare e-
politicii interne şi externe a Veniturile băneşti ale popu­ de naţionalitate, al întregu­ ţie politica partidului, a PRODUCŢIA MEDIE LA HECTAR LA GRÎU ŞI PO­ e legat de muncă! Trebuie conomiei naţionale, satisfa­
partidului şi să adresez cele laţiei din unităţile socialiste lui' popor, care înfăptuieşte urmat neabătut partidul, ac- RUMB, OBŢINUTĂ IN ANUL 1973 DE UNELE I.A.S. să punem capăt tolerării cerii cerinţelor întregului po-
r
mai calde felicitări tuturor au sporit în aceşti trei ani neabătut politica Partidului ţionînd permanent, în strînsă DIN JUDEŢELE SITUATE IN ZONA DE DEAL chiulangiilor, a acelora care P° ; Trebuie lichidate ct:
cred
că se poate trăi fără
slujitorilor ştiinţei şi culturii cu 27,6 la sută. Anul trecut Comunist Român. (Vii a- alianţă cu clasa muncitoare, muncă în România ! (Aplau­ desăvîrşire mentalităţile, care
din România. (Aplauze pu­ s-a încheiat prima etapă a plauze). pentru întărirea şi dezvolta­ Grîu Porumb ze puternice). se mai întîlnesc pe alocuri, că
ternice). majorării generale a salari­ In dobîndirea tuturor a- rea orînduirii noastre noi — Supra­ Supra­ Dar, aceasta nu este su­ fiecare poate să însămtnţeze
Una din marile realizări ilor, prevăzută în actualul cestor succese istorice, un orînduirea socialistă. faţa Produc­ faţa Produc­ ficient ; trebuie să reducem ce vrea, că fiecare este liber
ale regimului nostru socia­ cincinal, pentru toate cate­ rol hotărâtor a avut şi are Se cuvine evidehţiată cu culti­ ţia me- culti­ ţia me- numărul acelora care nu să lucreze în agricultură a-
vată
die-kg
vată.
list este rezolvarea justă, în goriile de salariaţi. A fost ri­ acest prilej activitatea inten­ die-kg muncesc în agricultură —. tunci cînd doreşte şi cît cre­
spiritul principiilor marxist- dicat nivelul pensiilor de a- conducerea de către partid a să desfăşurată de organele Judeţul Bacău dealtfel, aceasta este valabil de el de cuviinţă. Lucrători!
leniniste, a problemei _ naţio­ sigurări sociale, a crescut întregii opere de construcţie şi organizaţiile de partid, de I.A.S. - • Bacău 373 .2 890 448 3 893 şi în industrie —, al funcr
nale, care a dus la lichida­ alocaţia pentru copii. Ple­ socialistă, creşterea rolului comuniştii de la sate, care I.A.S.. - - Traian 597 2 448 947 3 255 ţionarilor, al- acelora, cum {Continuare în pag. a 3-a)