Page 95 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 950 • JOI 28 FEBRUARIE 1974 3

{Urmare din pag, a 2-a) puţin 700 mii hectare iriga­ re, îndeosebi culturilor de in ajuns la 5 895 000 capete la ior programului pe care l-am lului cincinal, este realizarea îmbunătăţerea organizării producţiei
te, astfel încît să se ajungă şi cînepă. Producţiile de 1 800 sfîrşitul anului 1973, faţă de adoptat în acest domeniu, în­ planului pe anul 1974. în a-
din agricultura de stat, coo­ la o suprafaţă totală de kg de in şi de 4 000 kg 5 200 000 în 1970. Sînt însă deosebi în ce priveşte ame­ cest scop se cere din partea
peratorii, ţăranii particulari, două milioane hectare. Este cînepă la hectar sînt cu to­ neajunsuri în ce priveşte najarea de iazuri şi pepinie­ tuturor organelor de partid şi a muncii, creşterea eficienţei şi
toţi cei_ care deţin — sub necesar să facem totul pen­ tul nesatisfăcătoare pentru greutatea medie la sacrifica­ re piscicole. Paralel, trebuie şi de stat, a organelor agri­
o formă sau alta, în proprie­ tru ca rămînerile în urmă condiţiile ţării noastre. In re a tineretului bovin şi pro­ acţionat mai intens pentru cole, a întregii ţărănimi, să sporirea continuă a producţiei —
tate sau în folosinţă — o su­ să fie integral recuperate, următorii ani trebuie să a- ducţia medie de lapte, care realizarea programului în ia măsuri urgente în vede­
prafaţă agricolă cît de mică pentru ca întregul program jungem la producţii de cel se menţin, în ultimii ani, la legătură cu Delta Dunării, rea executării exemplare a sarcini centrale în agricultura
poartă o înaltă răspundere de irigaţii prevăzut în cinci­ puţin 5 000 kg la in şi 6 500 un nivel scăzut — atît în atît în ce priveşte creşterea tuturor lucrărilor agricole.
şi au îndatorirea patriotică nal să fie realizat necondi­ kg la cînepă. Se impun mă­ întreprinderile de stat, cîţ producţiei de peşte, cît şi ex­ Principala sarcină a organe­ noastră cooperatistă
de a lucra pămîntul cu con­ ţionat. Aceasta este una din suri pentru o zonare mai mai ales în cooperativele a- tinderea folosinţelor agrico­ lor şi organizaţiilor de partid,
ştiinciozitate şi în cele mai problemele de importanţă bună a acestor culturi, pen­ gricole de producţie. Trebuie le. Ministerul Agriculturii, consiliilor populare, direcţii­
bune condiţiuni, în conformi­ majoră de care depinde creş­ tru folosirea unor noi soiuri să acordăm o mai mare a- Industriei Alimentare şi A- lor agricole, uniunilor coope­ Am vorbit despre realiză­ După cum vă este cunos­
tate cu directivele organelor terea rapidă a producţiei a- productive. cu randament tenţie creşterii bovinelor, pelor, împreună cu comitete­ ratiste, precum şi ministeru­ rile importante obţinute în cut, încă de acum 3 ani —
de stat, ale organelor agri­ gricole. mare de fibre de calitate îndeosebi a vacilor de lapte, le executive ale consiliilor lui agriculturii, a tuturor lu­ dezvoltarea sectorului coo­ pentru a folosi mai bine pă­
cole, făcînd totul pentru ob­ In acelaşi timp. Ministe­ superioară, pentru fertiliza­ făcînd totul pentru a ajun­ populare, trebuie să ia mă­ crătorilor din agricultură es­ peratist Agricultura coope­ mîntul, mijloacele materiale
ţinerea unor recolte cît mai rul Agriculturii, Industriei rea solului şi mecanizarea ge la peste 8 milioane de ca­ suri pentru a asigura ca pî­ te de a acţiona energic pen­ ratistă aduce o contribuţie şi specialiştii — s-a trecut la
mari. Alimentare şi Apelor, orga­ lucrărilor de recoltare. Mă­ pete în 1980; în perspectivă, nă în anul 1975 să fie recu­ tru realizarea la timp a tu­ de mare însemnătate la for­ organizarea consiliilor inter­
O sarcină de cea mai mare nele şi unităţile agricole suri asemănătoare sînt nece­ va trebui să dispunem de perate toate rămînerile în turor lucrărilor, pentru asi­ marea fondului de stat, pon­ cooperatiste. Viaţa a arătat
importanţă şi răspundere trebuie să acorde cea mai sare şi pentru dezvoltarea 10, poate chiar 12 mili­ urmă în realizarea progra­ gurarea seminţelor, repararea derea ei fiind, în ultimii ani, că măsura creării acestor
este conservarea şi folosirea mare atenţie bunei funcţio­ cultivării bumbacului, a oane capete bovine. Creş­ mului de dezvoltare a pisci­ tractoarelor şi maşinilor a- de 75 la sută la cereale, pes­ consilii a fost pozitivă. Ele
raţională a pămîntului — nări, exploatări şi întreţi­ creşterii viermilor de mătase, terea bovinelor trebuie o- culturii, asigurîndu-se pro­ gricole. astfel încît campania te 95 la sută la sfecla de za­ au acumulat experienţă, s-au
mijlocul de producţie hotă- neri a sistemelor de iriga­ astfel încît să putem asigura, rientată în mai mare mă­ ducţia de peşte stabilită în de primăvară să se poală hăr. 76 la sută la floarea- consolidat şi dezvoltat, în­
rîtor în agricultură. Trebuie ţii. Nu se mai poate admite din producţie internă, într-o sură spre zonele cu păşuni planul cincinal. desfăşura în cele mai bune soarelui, peste 70 la sută la scriind un pas înainte pe ca­
să spunem deschis că nu se ca de pe suprafeţele irigate mult mai mare măsură, ma­ şi fineţe naturale, unde ani­ Iată cîteva direcţii mai condiţiuni. Avem toate pre­ legume, 36 la sută la carne lea perfecţionării organizării
e
acordă atenţia corespunză­ sa ? °ktină recolte mai teriile prime necesare indus­ malele pot să păşuneze o importante asupra cărora misele ca. unind eforturile şi circa 50 la sută la lapte. şi conducerii agriculturii co­
triei uşoare.
toare protejării şi conservă­ mici decît de pe cele neiri­ parte cît mai mare 'din an. trebuie să ne concentrăm a- tuturor oamenilor muncii de Pe ansamblu însă. sectorul operatiste. Trebuie arătat în­
rii fondului funciar, ca bun gate. In terenurile irigate O atenţie sporită va trebui Efectivul de porcine, de tenţia pentru a obţine ri­ la sate, folosind mai bine ba­ cooperatist nu realizează să că aceste organe au fost
al întregului popor, că e- trebuie să se asigure culti­ să se acorde şi culturilor de asemenea, a crescut sub­ dicarea nivelului general al za tehnico-materială de care producţii la nivelul dotăriişi insuficient sprijinite pentru
xistă încă manifestări inad­ varea unor soiuri de mare floarea-soarelui şi sfeclă de stanţial, ajungînd la sfîrşitul producţiei agricole, înfăptui­ dispunem, să obţinem în a- al posibilităţilor de care dis­ a-şi aduce la îndeplinire sar­
misibile de risipire a pămîn­ randament, aplicarea cantită­ zahăr, precum şi producţiei anului 1973 la 9 000 000 ca­ rea sarcinilor trasate în a- cest an producţii vegetale şi pune. al sprijinului ma­ cinile cu care au fost inves­
tului, cu repercusiuni serioase ţilor^ optrfhe de îngrăşămin­ de legume şi cartofi. Atît la pete faţă de 6 360 000 în gricultură de Congresul al animale superioare, să asi­ terial acordat de stat. In tite. Proiectul de statut su­
asupra creşterii producţiei a- te şi alte substanţe chimi­ sfecla de zahăr, cît şi la car­ 1970. Merită subliniat faptul X-lea al Partidului Comu­ gurăm realizarea integrală a timp ce multe cooperative pus dezbaterii actualei con­
gricole. Cu toate că există ce necesare, executarea între­ tofi, producţiile realizate în că la întreprinderile agrico­ nist Român şi de Conferinţa sarcinilor de plan, a progra­ obţin producţii şi venituri sfătuiri are menirea de a re­
reglementări precise, nu au gului complex de lucrări ultimii ani sînt nesatis­ le de stat 70 la sută, iar la Naţională. sporite de la an la an, îşi glementa în mod unitar şi pre­
de
fost _ lichidate în întregime agrotehnice, astfel încît in­ făcătoare. Este necesar să cooperativele agricole 60 la O condiţie hotărîtoare pen­ mului general noastre dezvoltare măresc avuţia obştească şi cis răspunderile şi atribu­
a
socia­
agriculturii
tendinţele şi practicile unor vestiţiile pentru irigarea so­ fie asigurate seminţe din sută din producţia de carne tru îndeplinirea acestor obi­ liste. (Aplauze). asigură o retribuire cores­ ţiile consiliului intercoopera-
conduceri de ministere, cen­ lului să dea maximum de soiuri de mare produc­ de porc s-a realizat în com­ ective, a prevederilor actua- punzătoare membrilor coope­ tist. Pe baza prevederilor
trale şi întreprinderi, ale u- randament, să ducă la obţi­ tivitate, îmbunătăţite ra­ plexe mari industriale. Tre­ ratori. unele unităţi au o si­ statutului va trebui să creas­
pro­
nor consilii populare şi or­ nerea unor producţii mari şi dical tehnologiile de lucrări­ buie să ne preocupăm în Rolul unităţilor agricole de stat tuaţie financiară grea, reali­ că rolul şi răspunderea con­
ducţie,
mecanizate
gane de sistematizare de a a mai multor culturi pe an. le, astfel ca, într-o perioadă continuare de înfăptuirea zează producţii scăzute. siliilor intercooperatiste —•
propune soluţii de amplasare Ca urmare a eforturilor , cît mai scurtă, să ajungem la programului de dezvoltare a în realizarea unei agriculturi moderne, Trebuie spus că în multe în cadrul cărora fiecare coo­
a unor obiective economice statului, a investiţiilor con­ o producţie de 5-6 milioane sectorului .porcin, folosind cooperative agricole de pro­ perativă îşi păstrează auto­
şi social-culturale şi de sis­ sacrate dezvoltării bazei tone cartofi şi de un milion experienţa bună dobîndită intensive, de mare productivitate ducţie se manifestă lipsă de nomia — în coordonarea ac­
pînă
să
tematizare a oraşelor şi co­ tehnico-materiale a agricul­ tone zahăr. Va trebui ca în fie acum. Se impune une­ grijă pentru gospodărirea ra­ tivităţii unităţilor cooperatis­
lichidate
total
munelor ce duc la irosirea turii, a progresului rapid al acest an Să fie luate măsuri le neajunsuri, tendinţele Trebuie luate măsuri hotă­ ţională a mijloacelor materi­ te ce le compun, în vederea
terenurilor agricole. Nu se industriei, s-a asigurat o pentru a înfăptui programul de gigantism care se mai Stimaţi tovarăşi, rîte ca în cel mai scurt timp, ale şi financiare, se fac chel­ concentrării şi specializării
execută, de asemenea, la largă mecanizare a lucrărilor privind realizarea pe 40 000 M-am referit la cîteva pro­ atît în ce priveşte produc­ tuieli neeconomicoase, nu se producţiei, organizării unor
timp, lucrările cerute de agricole. Se poate spune că hectare, a unei producţii de menţin în construcţia com­ bleme care privesc, deopo­ ţia, cît şi eficienţa economi­ urmăreşte corelarea cheltu­ activităţi care să permită
menţinerea în producţie a dotarea existentă permite 30 000 kg cartofi la hectar plexelor industriale. Să le trivă, toate ramurile şi sec­ că, toate întreprinderile a- ielilor cu veniturile obţinute. dezvoltarea eficientă a fie­
întregii suprafeţe agricole. mecanizarea lucrărilor de şi, pe 30 000 hectare, a unei dimensionăm î/n mod cores­ toarele agriculturii noastre, gricole de stat să devină mo­ Cheltuielile materiale la cărei cooperative în parte.
ţinînd
de
seama
punzător,
Ministerul Agriculturii, In­ bază la culturile cerealiere producţii de 40 000 kg sfe­ experienţa dobîndită pînă în continuare, doresc să mă del de organizare a întregii 1 000 lei producţie globală Preşedintele consiliului tre­
dustriei Alimentare şi Ape­ şi la plantele tehnice. Tre­ clă în medie la hectar; ex­ acum, asigurînd o bună or­ opresc, pe scurt, la o serie noastre agriculturi. Consti­ au crescut în 1973 la 615 lei buie să fie de regulă directo­
lor,/ care răspunde în faţa buie asigurată folosirea mai perienţa dobîndită pe aceste ganizare şi conducere a pro­ de probleme specifice fiecă­ tuind o bază tot mai puter­ faţă de 567 lei în 1972 şi 540 rul staţiunii pentru mecani­
partidului şi statului de gos­ judicioasă a tractoarelor suprafeţe urmînd să fie ge­ cesului tehnologic, precum şi rui sector. nică pentru realizarea fon­ lei în 1971. Dacă în unele zarea agriculturii, care cu­
podărirea chibzuită a pă­ şi maşinilor din dotarea neralizată în următorii ani prevenirea şi combaterea e- In primul rind, mă voi o- dului central al statului, lu­ judeţe — cum sînt Brăila, noaşte cel mai bine ansam­
mîntului, organele agricole întreprinderilor de stat în întreaga ţară şi pe în­ pizootiilor. cupa de unele aspecte dle cind un rol mai mare în as,- Tulcea. Constanţa, Dolj, Ti­ blul lucrărilor ce condiţio­
de
nu aplică cu hotărâre preve­ şi staţiunilor şi a meca­ treaga suprafaţă. Rezultate bune au fost ob­ activităţii întreprinderilor a- gurarea cu seminţe, material miş — cooperativele au reu­ nează realizarea unor pro­
precum
nizare,
uti­
derile legale privind regle­ ţinute de către întreprinde­ gricole de stat. Acestea de­ săditor şi animale de rasă şit să realizeze la grîu şi po­ ducţii sporite în fiecare din'
In
cooperativele de pe raza con­
legumicultură
mentarea scoaterii lor din cir­ lajelor cooperativelor^ şi, nut rezultate bune, am obţi­ rile agricole de stat şi coo­ ţin peste 2 milioane hectare de mare productivitate a sec­ rumb un preţ de cost între siliului intercooperatist şi
totodată, \ producerea mijloa­
ele
dar
cuitul agricol, măsurile de celor pentru mecanizarea nu epuizează posibilităţile de perativele agricole de pro­ de teren agricol, 32 000 trac­ torului cooperatist. întreprin­ 600—900 lei tona, în alte ju­ poartă de fapt răspunderea
apărare şi folosire raţională completă a recoltării porum­ ducţie în acţiunea de îngră- toare, folosesc în medie peste derile agricole de stat trebuie deţe acesta se ridică la 1 500 pentru executarea la timp şi
a fondului funciar. Trebuie bului şi plantelor tehnice care dispunem. Putem obţi­ şare a mieilor şi valorifica­ 123 kg îngrăşăminte substanţă să aducă o contribuţie mereu —1 600 lei tona. La tomate, în bune condiţiuni a acestor
să se pună capăt cu toată e- şi dezvoltarea mecanizării în ne recolte mult mai mari a- rea acestora la greutăţi activă la hectar, precum şi sporită la organizarea supe­ preţul de cost se situează în lucrări. Avem în vedere ca,
nergia acestor stări de lu­ zootehnie. In faţa indus­ tît în cîmp, cît şi în sere şi de peste 30 de kg. In cantităţi corespunzătoare de rioară a muncii în toate uni­ judeţele Ilfov, Brăila. Argeş, pe măsura dezvoltării activi­
cruri inadmisibile. Asigurîn- triei noastre stă sarcina de solarii. Există condiţii pentru acest domeniu avem încă pesticide. Ele au obţinut an tăţile agricole, la ridicarea între 650—700 lei tona, în tăţii consiliilor intercoopera­
du-se reducerea suprafeţelor a trece la o nouă etapă în a realiza pînă în 1975 o pro­ rezerve mari nefolosite. Un de an producţii sporite, a- pe o treaptă mai înaltă a în­ timp ce în judeţele Dolj, Bu­ tiste, acestea ■ să fie încadra­
destinate obiectivelor de in­ dezvoltarea producţiei de ducţie totală de 4 200 mii to­ număr însemnat de miei sînt ducînd o contribuţie însem­ tregii agriculturi. zău, Constanţa, Ialomiţa, te cu specialişti cu pregă­
vestiţii, trebuie să se ampla­ mijloace tehnice care să per­ ne legume. Fiecare judeţ tre­ sacrificaţi la greutăţi mici, nată la fondul central de / Dispunem de cadre bine Tulcea. el se ridică la 800— tire agronomică superioară,
buie să ia măsurile ce se im­
seze în viitor noile construc­ mită mecanizarea completă pun pentru a produce cea neeconomice. Este necesar produse agroalimentare; pon­ pregătite şi de baza mate­ 1 100 lei tona. O situaţie ne­ în calitate de ingineri şefi,
ţii pe terenuri neproductive, a tuturor lucrărilor agricole. mai mare parte a necesarului să se ia măsuri pentru li­ derea producţiei lor în acest rială necesară pentru a lichi­ corespunzătoare se menţine care să asigure conducerea,
sistematizîndu-se totodată re­ Ea trebuie să asimileze rapid chidarea unor asemenea prac­ fond reprezintă. în ultimii da rapid rămînerile în urmă în ce priveşte preţul de cost îndrumarea şi controlul a-
ţeaua de drumuri, reţele e- şi să fabrice noi maşini de ma­ de legume şi cartofi pentru tici. Putem ajunge în urmă­ ani,' 31 la sută la grîu, 42 existente şi a îndeplini în la laptele de vacă, datorită grotehnic al staţiunilor de
pe
de
mici
populaţiei
lectrice şi de telecomunica­ re putere, care să ducă în ur­ consumul respectiv, acţionînd torii ani la cel puţin 2 mi­ la sută la carne, 33 la sută cele mai bune condiţii pre­ îndeosebi producţiilor agri­ mecanizare, în vederea exe­
teritoriul
cooperative
din
multe
ţii, astfel încît să fie lichi­ mătorii cîţiva ani la o schim­ totodată pentru valorificarea lioane de miei îngrăşaţi la la lapte, 59 la sută la ouă, vederile de plan în sectorul cutării unor lucrări de cea
dată scoaterea din producţie bare radicală a caracterului superioară a acestora, potri­ greutate corespunzătoare, spo­ 33 la sută la fructe şi stru­ de stat al agriculturii. Sînt cole. mai bună calitate, dar în
a terenurilor agricole. Atunci muncii în agricultură şi, im­ vit cu destinaţia stabilită rind pe această cale în mod guri. încredinţat că lucrătorii din Creşterea eficienţei econo­ acelaşi timp să asigure şi
cînd este absolut necesară plicit, la creşterea produc­ substanţial producţia de car- Cu toate acestea, trebuie întreprinderile agricole de mice este o problemă hotă­ îndrumarea cadrelor de spe­
amplasarea unor obiective pe tivităţii şi a producţiei. prin plan. ne. spus că, faţă de eforturile stat, inginerii şi specialiştii rîtoare pentru progresul a- cialişti din cooperativele din
terenuri agricole, ministerele, Creşterea producţiei vege­ Avem aproape 800 000 Trebuie arătat că în ulti­ pentru dezvoltarea bazei din aceste unităţi vor face griculturii cooperatiste, pen­ raza consiliului cooperatist
celelalte organe beneficiare, tale şi- animale depinde, de hectare plantate cu vii mii ani nu s-au realizat e- tehnico-materiale, faţă de ex­ totul pentru a-şi îndeplini cu tru ridicarea -nivelului de şi să contribuie la o mai ^ti­
trebuie să redea în compen­ •asemenea, în mare măSiiră, şi pomi. , Aşa. ,.cumn . ară­ fectivele’de ovine şi nici pro­ perienţa cadrelor care lucrea­ cinste sarcinile, pentru a a- trai al ţărănirriii. De aceea, nă organizare a colaborării
t
saţie circuitului, agricol su­ de -realizarea programului, de tam, recolta de struguri ducţia 'de '1înă‘ planificată/A- ză în acest sector; rezultatele sigură o rapida . şi radicală aşa cum s-a Stabilit, înce- între aceste cooperative.-^,
prafeţe de pămînt echivalente. chimizare a agriculturii. An din anul trecut a fost bună. ■ nul trecut numărul ovinelor obţinute nu pot fi socotite ■îmbunătăţire a muncii în a- pînd cu acest '■an trebuie să Conferinţa va adopta, de
Este necesar ca înşişi di­ de an agricultura a primit Cu toate acestea, în viticul­ în cooperativele agricole a mulţumitoare. Indicatorii de cest sector deosebit de im­ se introducă evidenţa preţu­ asemenea, şi statutul cuprin­
rectorii întreprinderilor de cantităţi sporite de îngrăşă­ tură şi pomicultură sînt încă scăzut chiar cu circa 87 000 ca­ eficienţă ai întreprinderilor portant al agriculturii noas­ lui de cost în .toate coopera­ zând sarcinile şi atribuţiile
stat şi preşedinţii cooperati­ minte şi de alte substanţe lipsuri mari. Nu se acţionea­ pete faţă de 1972. Este nece­ agricole de stat se situează, tre socialiste. (Aplauze pu­ tivele; aceasta va permite ur­ asociaţiilor intercooperatiste.
velor agricole de producţie chimice necesare producţiei. ză cu toată fermitatea pen­ sar să fie îmbunătăţită în în ultimii ani, sub preve­ ternice). mărirea îndeaproape a costu­ In organizarea acestor aso­
să devină mai exigenţi. Ei Este adevărat că există une­ tru îngrijirea plantaţiilor ti­ mod serios munca de creş­ deri, ca urmare a nerealiză- Un rol de cea mai mare rilor efectuate, eliminarea ciaţii dispunem de pe acum
poartă răspunderea în faţa le rămîneri în urmă la li­ nere, completarea golurilor tere a oilor. In perspectivă rii producţiilor medii la hec­ importanţă în dezvoltarea u- cauzelor care duc la pier­ de o experienţă bună, mai
cooperatorilor, în faţa statu­ vrările de îngrăşăminte şi din podgorii şi livezi, aplica­ va trebui să ajungem la cel tar, a efectivelor de animale nei agriculturi moderne, in­ deri. la cheltuieli neecono­ ales în zootehnie şi legumi­
lui, de a nu micşora cu nici va trebui ca Ministerul In­ rea tratamentelor împotriva puţin 20 milioane de ovine si a randamentelor planifica­ tensive, de mare productivi­ micoase. Ministerul Finanţe­ cultură. In perioada 1970—
un metru suprafaţa de pă­ dustriei Chimice să ia toate bolilor şi dăunătorilor, exe­ şi la o producţie de lînă de te. Pentru a evidenţia acest tate în ţara noastră îl au lor, precum şi organele Băn­ 1973 s-au constituit 533 aso­
mînt agricol. Nu trebuie să măsurile ce se impun pen­ cutarea la timp a lucrărilor 5 kg în medie pe cap de lucru este suficient să ară­ staţiunile de mecanizare. A- cii Agricole trebuie să acţio­ ciaţii intercooperatiste, care
admiteţi nimănui să se mai tru . . as '8 agriculturii pentru obţinerea 'unor re­ oaie, asigurînd creşterea în tăm că. în timp ce baza ma­ ceste unităţi au obţinut în neze pentru introducerea dispuneau, la sfîrşitul anului
a
ura
atingă de pămîntul coopera­ cantităţile de produse chi­ colte mari şi sigure. Este special a raselor cu lînă fi­ terială a crescut în ultimii ultimii ani o serie de rezul­ calculaţiilor preţului de cost 1973 de peste 1 453 000 porci,
tivei ! Pămîntul trebuie să mice prevăzute în plan. De necesar să se ia măsuri pen­ nă şi semifină. trei ani cu 43 la sută, pro­ tate pozitive, asigurînd reali­ în vederea bunei gospodăriri 540 000 taurine, 316 000 ovine,
rămînă pentru producţia a- asemenea, trebuie ca în ur­ tru buna îngrijire a planta­ In ultimii ani am obţinut ducţia globală a sporit doar zarea în condiţiuni mai bu­ a veniturilor proprii ale coo­ aproape 3 400 000 păsări, 4 800
gricolă ! (Aplauze puternice; mătorii cîţiva ani să rezol­ ţiilor, pentru tratarea lor o serie de rezultate pozitive cu 28 la sută. Ca urmare, ne a lucrărilor agricole. în­ perativelor şi ale creditelor hectare vii şi pomi, 463 hec­
se scandează: „Ceauşescu — văm în mod radical şi pro­ împotriva bolilor şi dăună­ şi în ce priveşte creşterea producţia la 1 000 lei fonduri deosebi în domeniul vege­ acordate de stat. tare sere şi solarii. Livrările
v
P.C.R.!). In toate judeţele blema celorlalte substanţe torilor şi executarea în cele păsărilor. In 1973 producţia )i e în întreprinderile agri­ tal. In acelaşi timp. în acti­ Este necesar ca organele acestor asociaţii au o ponde­
sînt încă multe suprafeţe chimice, a ierbicidelor, a mai bune condiţiuni a lu­ de ouă a ajuns la 4,6 mi­ cole de stat s-a redus de la vitatea lor se menţin serioa­ judeţene de partid şi de stat, re însemnată în alcătuirea
neproductive care pot şi tre­ substanţelor de combatere a crărilor de care depinde ob­ liarde faţă de 3,5 miliarde în 624 lei în 1970 la 592 lei în se neajunsuri, mai ales în ce specialiştii să sprijine coo­ fondului de stat. Cu toate a-
buie să fie amenajate pen­ dăunătorilor şi bolilor la ţinerea unor recolte mari. 1970, iar cea de carne de pa­ 1972. Este evident că inves­ priveşte folosirea parcului perativele râmase în urmă, cestea, în organizarea asocia­
tru investiţii ; sînt încă exe­ plante şi animale, în aşa fel Fructele şi strugurii au un săre la 255 000 tone în 1973, tiţiile pentru fonduri fixe în de tractoare şi mqşini. pre­ să le acorde ajutorul nece­ ţiilor intercooperatiste s-au
cutate lucrări industriale şi ca agricultura să dispună de rol foarte important în asi­ faţă de 152 000 tone în 1970. aceste unităţi nu şi-au găsit cum şi operativitatea şi ca­ sar pentru ca în următorii' făcut şi o serie de greşeli,
agricole, precum şi construc­ tot ceea ce este necesar în gurarea unei alimentaţii ra­ In principal, aceste sporuri reflectarea corespunzătoare în litatea lucrărilor. In ultimii 2-3 ani să-şi îmbunătăţească unele destul de mari. Au
ţii sociale, inclusiv locuinţe, acest domeniu pentru asigu­ ţionale. Avem toate condiţii­ s-au realizat pe baza pro­ creşterea producţiei. Aceasta ani numărul" orelor de func­ radical activitatea de pro­ fost create unele asociaţii în
pe întinderi mari, care tre­ rarea unei producţii sporite. le pentru a asigura în acest ducţiei în complexele indus­ demonstrează că se practică ţionare pe tractor a fost în ducţie şi economico-financia- afara consiliilor intercoope­
buie restrânse. Pe această ca­ In acelaşi timp, însă, trebuie an, şi în anii următori, pro­ triale. Avem toate condiţii­ ■încă o exploatare agricolă jur de I 600. ejatorită faptu­ ră. In toate cooperativele ratiste ; s-au construit com­
le să asigurăm terenurile ne­ spus că unităţile agricole nu ducţii mari de struguri şi le pentru a spori şi mai mult extensivă, în condiţiile unor lui că de obicei se lucrează trebuie acţionat cu fermitate plexe cu capacităţi prea
cesare pentru lucrări de in­ obţin producţii în raport cu fructe — şi trebuie să fa- cantitatea de carne_ de pasăre cheltuieli materiale ridicate. într-un singur schimb şi nu pentru a asigura executarea mari, ce depăşesc cu mult
vestiţii şi să mărim — nu cantităţile de îngrăşăminte x cern totul pentru a valorifica şi producţia de ouă, pentru a Pe ansamblu, întreprinderile se asigură o bună întreţine­ exemplară a lucrărilor agro­ raza unui consiliu intercoo­
să micşorăm — suprafaţa a- de care dispun. De aceea, aceste posibilităţi. realiza şi depăşi la aceste agricole de s-tat cheltuiesc re şi exploatare a tractoare­ tehnice, buna îngrijire şi fu­ peratist şi care sînt greu de
■ gricolă, atât în cooperative, Ministerul Agriculturii, orga­ Dispunem de o suprafaţă produse prevederile planului mult; aceste cheltuieli au o lor. Capacitatea maşinilor rajare a animalelor, obţine­ organizat şi condus ; au fost
cît şi în întreprinderile agri­ nele judeţene şi unităţile a- de 4 400 000 hectare de pă­ cincinal. pondere de circa 57 la sută pentru legumicultură. viticul­ rea unor producţii tot mai scoase din cooperative anu­
cole de stat ! gricole au datoria să dea şuni şi fineţe naturale. A- Cu toate realizările mari din valoarea producţiei ; un tură, şi pomicultură a fost mari. mite ferme, îndeosebi de
de
Este necesar să fie urgen­ dovadă de mai multă răspun­ cestea nu dau însă nici ju­ obţinute pînă în prezent în număr de peste 100 de unităţi folosită la în sută. proporţie urma­ Trebuie întărită activita­ vaci cu lapte, precum şi u-
40—75
Ca
tată realizarea lucrărilor le­ dere în folosirea în produc­ mătate din potenţialul lor zootehnie, trebuie să spunem şi-au încheiat în ultimii ani re a lipsurilor în utilizarea tea de conducere a coopera­ nele suprafeţe de teren, or-
gate de conservarea şi creş­ ţie a îngrăşămintelor chi­ de producţie. Avem aproape că rezultatele nu ne pot în­ activitatea economico-finan- bazei tehnico-materiale. lu­ tivelor, promovîndu-se în ganizîndu-se întreprinderi in­
terea suprafeţelor agricole; mice. Totodată, este necesar în fiecare judeţ experienţe că mulţumi. Astfel, în ce ciară cu rezultate nesatisfă­ crările agricole nu se exe­ consiliul de conducere şi în dependente. Toate acestea au
cătoare.
de asemenea, vor trebui să se dea mai multă aten­ bune, concretizate în creşte­ priveşte selecţia şi reproduc­ cută întotdeauna în perioa­ funcţia de preşedinţi cadre dus nu la întărirea, ci la slă­
aduse îmbunătăţiri legislaţiei ţie administrării îngrăşămin­ rea productivităţii păşunilor ţia animalelor, situaţia este O cauză a acestor neajun­ dele optime, ceea ce are e- cu experienţă, buni organi­ birea unor cooperative agri­
în acest domeniu, introdu- telor organice. amendamen­ şi fîneţelor de 3-4 ori. Prin încă necorespunzătoare. In- suri serioase este folosirea fecte negative asupra rezul­ zatori, oameni care au obţi­ cole. Este necesar să fie li­
nut rezultate deosebite
în
cîndu-se mai multă exigenţă telor şi a altor lucrări care fertilizarea şi realizarea lu­ ’dicii de natalitate se men­ necorespunzătoare a bazei tatelor în producţie. muncă şi se bucură de pres­ chidate cu desăvîrşire aces­
tehnico-materiale.
anii
Ig
ţin la un nivel scăzut, iar
şi întărindu-se răspunderea să permită ca îngrăşăminte- crărilor necesare, pe pajişti­ progresele în ameliorarea tigiu în rîndul cooperatori­ te practici greşite.
organelor de stat şi între­ le încorporate în sol să fie le de la Lereşti, Rucăr, Că- raselor şi creşterea potenţia­ trecuţi, tractoarele au func­ Mecanizarea completă a lor. Preşedintele cooperativei Pornind de la experienţa
ţionat. de pildă. în medie
prinderilor economice, orga­ valorificate mai bine. să teasca din judeţul Argeş, pe lului biologic al animalelor lucrărilor agricole la unele agricole şi membrii consiliu­ de pînă acum, proiectul de
nelor locale şi unităţilor a- dea rezultatele scontate, să cele de la Vlădeni, Bran şi sînt neînsemnate. Se impun, 1 800 ore pe an, faţă de culturi, creşterea nivelului lui de conducere, aleşi de statut al asociaţiilor inter­
2 400 — 2 500 ore cît s-ar fi
gricole faţă de gospodărirea asigure sporuri cît mai mari Codlea, din judeţul Braşov, de asemenea, acţiuni energice, de mecanizare în toate sec­ cooperatori şi confirmaţi de cooperatiste stabileşte ca a-
Exploatarea
activitatea
fondului funciar. de produse agricole. pe cele de la Şura Mică, coordonate în mod unitar, cuvenit. industriale de com­ toarele fac de din maşini un către comitetul executiv al sociaţiile să se consti­
ani­
staţiunilor
plexelor
Una din problemele de Păltiniş şi Crinţ din judeţul pentru remedierea radicală a male se situează sub factor hotărîtor pentru înfăp­ consiliului popular judeţean, tuie prin aderarea a două
Importanţă deosebită pentru Tovarăşi, Sibiu s-au obţinut peste acestei situaţii, atît prin a- parametrii proiectaţi. Pro­ tuirea programului de creş- răspund atît în faţa coope­ sau mai multe coope­
folosirea întregii suprafeţe -In condiţiile României, 20 000 leg masă verde la' meliorarea raselor existente, ducţia de pe suprafeţele tere_ a producţiei agricole. ratorilor, cît şi în faţa sta­ rative care fac parte din
agricole şi mărirea poten­ problema cerealelor consti­ hectar. Organele judeţene, cît şi prin importul de ani­ irigate ale întreprinderilor Staţiunile pentru mecanizare tului de respectarea discipli­ acelaşi consiliu intercoopera­
ţialului ei de producţie, pen­ tuie problema de bază a agri­ toţi deţinătorii de păşuni şi male de reproducţie de înal­ agricole de stat lasă încă poartă nemijlocit răspunde­ nei de plan, de înfăptuirea tist, respectîndu-se principiul
tru conservarea soluiui, o culturii, asupra căreia tre­ fineţe trebuie să acţioneze tă valoare zootehnică, în aşa de dorit. Se impune trece­ rea pentru buna executare a tuturor măsurilor necesare autonomiei cooperativelor a-
constituie executarea în ritm buie să ne concentrăm for­ hotărît pentru generalizarea, fel ca, în cîţiva ani, să obj rea la o normare mai raţio­ lucrărilor agricole. pentru realizării producţiilor prevă­ gricole de producţie. Asocia­
mai susţinut a lucrărilor de ţele pentru a obţine producţii în cel mai scurt timp, a a- ţinem creşterea substanţială nală a dotării tehnico-mate­ obţinerea producţiei prevăzu­ zute, de îndeplinirea obliga­ ţia jntercooperatistă organi­
combatere a excesului da cît mai mari. Trebuie să cestor rezultate, dublînd ast­ a productivităţii întregului riale a unităţilor agricole de te în plan. Trebuie să apli­ ţiilor faţă de fondul central zează acţiuni de coordonare
umiditate, a inundaţiilor, acţionăm în modul cel mai fel producţia păşunilor şi şeptel. stat în raport cu sarcinile căm cu mai multă fermita­ şi do asigurarea unor veni­ în vederea creşterii produc­
a eroziunii solului, de ame­ hotărît pentru a realiza pre­ fîneţelor; aceasta va avea o Dezvoltarea efectivului de de producţie stabilite, lua­ te în practică prevederile ho­ turi corespunzătoare pentru ţiei şi productivităţii mun­
liorare a Sărăturilor şi de vederile cincinalului,care influenţă puternică în asi­ animale, concentrarea aces­ rea unor măsuri riguroase tărârii privind salarizarea coperatori. (Vii aplauze). cii, de aprovizionare tehfii-
amendare a solurilor acide. stabilesc ca în 1975 să ajun­ gurarea bazei furajere pentru tuia în unităţi mari, specia­ pentru folosirea integrală şi mecanizatorilor şi a celor­ In organizarea şi desfăşu­ co-materială şi valorificare
Unităţile agricole de stat şi gem la peste 19 milioane animale. lizate, impun perfecţionarea cu randament maxim a tu­ lalte cadre din staţiuni, in- rarea întregii activităţi de superioară a produselor, con­
cooperatiste, consiliile popu­ tone cereale. Producţiile ob­ Se impun, de asemenea, organizării sectorului sani- turor mijloacelor de" care cluşiv a conducerii acestora, producţie, economice şi fi­ tribuind la îmbunătăţirea
lare, organele agricole. Mi­ ţinute de un număr însemnat măsuri hotărîte pentru spo­ tar-veterinar, producerea bio- dispunem. Asigurarea unei în raport de producţia obţi­ nanciare trebuie să creas­ continuă a eficienţei întregii
nisterul Agriculturii trebuie de întreprinderi agricole de rirea producţiei la fu­ preparatelor necesare şi asi­ activităţi economice eficiente nută pe suprafeţele lucrate că mai mult rolul adu­ activităţi economice din fie-
să acţioneze cu fermitate stat şi cooperative agricole rajele cultivate, îmbună­ gurarea unei asistenţe sani- impune ca întreprinderile în cooperativele agricole de nărilor generale ale ţără­ « care unitate cooperatistă.
pentru executarea în bune de producţie din multe tăţirea structurii acesto­ tar-veterinare corespunzătoa­ agricole de stat să realizeze producţie şi de buna activi­ nimii cooperatiste. Trebuie Pămîntul, mijloacele mate­
condiţiuni a tuturor acestor judeţe ale ţării demonstrea­ ra în raport cu cerinţe­ re, care să ducă, într-o pe­ necondiţionat o producţie me­ tate a cooperativelor agrico>- să lichidăm neajunsurile care riale şi financiare rămîn în
lucrări în vederea creşterii ză că această sarcină este le unei alimentaţii raţionale rioadă scurtă, la eradicarea die de circa 4 000 kg grîu le în general. (Aplauze pu­ se mai manifestă aici. for­ proprietatea cooperativelor,
fertilităţii şi productivităţii pe deplin realizabilă. Pentru a animalelor, pentru întreţi­ • bolilor. In acest sens, este la hectar. 5-6 000 kg porumb ternice). malismul multor adunări ge­ sînt cuprinse în planul de
solului. Organele şi orga­ aceasta este însă necesar ca nerea, recoltarea, depozitarea necesar să crească rolul şi boabe pe terenuri neirigate Staţiunile pentru mecani­ nerale. Să facem ca aduna­ producţie şi financiar al fie­
nizaţiile de partid poartă fiecare unitate agricolă să şi păstrarea în cele mai bune răspunderea nemijlocită a şi 9-10 000 kg pe terenuri zarea agriculturii, secţiile a- rea generală a fiecărei coo­ cărei unităţi. Folosind o par­
răspunderea pentru felul cultive soiurile şi hibrizii cei condiţiuni a furajelor. Este medicilor veterinari în apli­ irigate. Pentru atingerea a- cestora din fiecare coopera­ perative să. devină realmente te din fondurile de dezvol­
cum se acţionează în fie­ mai valoroşi, să însămînţeze necesar ca în fiecare unitate carea unitară a măsurilor de cestor niveluri este necesar să tivă trebuie să asigure efec­ conducerea efectivă a coope­ tare ale cooperativelor şi
care judeţ în vederea reali­ la timp toate suprafeţele agricolă să se folosească toa­ apărare a sănătăţii animale­ se folosească seminţe din tiv mecanizarea lucrărilor rativei ;■ toate problemele de creditele acordate de stat, a-
zării sarcinilor de creştere prevăzute, să asigure între­ te resursele de nutreţuri, or- lor în fermele întreprinderi­ soiuri de înaltă productivita­ agricole, inclusiv în zooteh­ bază ale cooperativei să fie sociaţiile pot înfiinţa unităţi
a suprafeţelor agricole, de ţinerea exemplară a cultu­ ganizîndu-se pregătirea lor lor agricole de stat şi coope­ te, să se utilizeze mai efi­ nie, la irigaţii, precum şi dezbătute şi hotărîte cu a- de creştere şi îngrăşare a
folosire raţională a lor. rilor. să strîngă fără pierderi corespunzătoare. rativelor agricole de produc­ cient îngrăşămintele şi cele­ buna funcţionare şi exploa­ probarea tuturor membrilor porcilor, bovinelor şi ovine­
lor. unităţi de producţie avi­
Avem, după cum se cu­ întreaga recoltă. Paralel cu Creşterea animalelor con­ ţie, precum şi la gospodării­ lalte substanţe chimice, să tare a maşinilor şi utilajelor, cooperatori, a majorităţii lor, colă. pentru creşterea vier­
noaşte/ un vast program de sporirea producţiei de grîu stituie o sarcină de însem­ le populaţiei. Se impune e- să folosească mai bine su­ repararea mijloacelor meca­ în spiritul democraţiei socia­ milor de mătase, producerea
îmbunătăţiri funciare, menit şi porumb, va trebui să nătate vitală pentru asigura­ laborarea în cel mai scurt prafeţele irigate, să' se apli- nice, atît a celor proprieta­ liste din cooperativă. (Aplau­ legumelor şi răsadurilor în
să creeze condiţii pentru ob­ crească preocuparea unităţi­ rea consumului de carne, timp a unei legislaţii veteri­ ■ ce corect regulile agrotehni­ te de stat cît şi a celor pro­ ze puternice). sere şi solarii, de depozitare
ţinerea unor recolte mari şi lor agricole pentru orz, ovăz. lactate şi ouă al populaţiei nare care să reglementeze ce. întreprinderile agricole prietate cooperatistă sau Totodată, este necesar să şi prelucrare a produselor,
sigure. Trebuie spus însă soia, mazăre furajeră — ca şi de materii prime pentru' activitatea şi răspunderile a- de stat pot şi trebuie să rea­ particulară. Ţinînd seama de se acţioneze cu mai multă organizarea unor activităţi
că în realizarea acestui pro­ surse principale de proteină industrie. In înfăptuirea pro­ cestor specialişti în rezolva­ lizeze. de asemenea, o creşte­ aportul staţiunilor pentru hotărîre în direcţia întăririi industriale. Acestea pot con­
gram există rămîneri în pentru furajarea raţională gramului naţional de dezvol­ rea problemelor complexe re mai rapidă a efectivelor mecanizarea agriculturii dn disciplinei, ordinii, spiritului stitui proprietatea comună a
urmă, mai ales în ce pri­ a animalelor. tare a zootehniei s-au ob­ pe care le pune astăzi dez­ de animale. îndeosebi de bo­ dezvoltarea producţiei coo­ de răspundere în producţie cooperativelor asociate. în­
veşte irigaţiile. In ultimii O preocupare de seamă tre­ ţinut unele rezultate impor­ voltarea zootehniei. vine. ajungînd la cel puţin perativelor, este necesar să şi muncă al tuturor coope­ treaga activitate a asociaţii­
trei ani au fost date în fo­ buie să fie realizarea progra­ Nici în piscioultură rezul­ 70 bovine pentru suta de se perfecţioneze relaţiile din­ ratorilor, tuturor cadrelor lor trebuie să se desfăşoare
losinţă numai 533 mii hec­ mului de dezvoltare a cul­ tante. Producţia totală de tatele obţinute nu sînt pe tre acestea, unităţile de me­ tehnice — cum am mai sub directa conducere a adu­
tare irigate faţă de 690 mii turii plantelor tehnice, cu carne a crescut în anul 1973 măsura condiţiilor şi resur­ hectare. In acest scop. ele canizare integrîndu-se direct menţionat — de la preşedin­ nării generale, formată din
cît era prevăzut în cincinal, eficienţă economică ridicată. cu 438 mii tone faţă de 1970, selor de care dispunem. Tre­ trebuie să organizeze mai în activitatea cooperativelor te pînă la ultimul coopera­
pentru aceşti trei ani. Trebuie să se acorde o mai iar cea de lapte cu 5,4 mi­ buie acţionat cu mai multă bine munca în zootehnie, purtînd o răspundere tot mai tor, de la inginerul şef pînă consiliile de conducere ale
In anii 1974 —1975 trebuie mare atenţie plantelor tex­ lioane hl. Aşa cum am ară­ răspundere şi consecvenţă sistemul de furajare, să folo­ mare pentru întreaga activi­ la ultimul tehnician din coo­
să se pună în funcţiune cel tile necesare industriei uşoa­ tat, efectivele de bovine au pentru realizarea prevederi- sească mai intensiv pajiştile. tate de producţie. . perativă. (Continuare în pag, a 4-a)