Page 96 - Drumul_socialismului_1974_02

p - a n i m i i ' — M M g q — — g a — a »
llJlilil I HJtMJ
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 950 6 JOI 28 FEBRUARIE 1974
4

CUVlNTAREA

unor
(Urmare din pag, a 3-a) tului garantat lunar. Recent, lucrărilor agricole. Munca buni specialişti în agricul­ rîrilor de partid şi de stat. lui. Trebuie să fie limpede continuă a rentabilităţii pro­ narea mai de rapidă a depinde
care
probleme
Comitetul Executiv a hotă- în agricultură nu se poate tură ! (Aplauze puternice). Unele uniuni, dovedind ati­ că consiliile populare comu­ ducţiei. Ele trebuie să ia buna desfăşurare a întregii
rît să aducă anumite îmbu­ face de la 8 dimineaţa pînă In această privinţă trebuie tudine birocratică, nu acordă nale. comitetele executive măsuri hotărîte pentru creş­ noastre activităţi în agricul­
cooperativelor asociate, sub nătăţiri sistemului de retri­ la 4 după-amiaza L Ea tre­ — deşi nu sînt aici tovarăşii sprijinul necesar cooperati­ poartă răspunderea pentru terea eficienţei economice a
îndrumarea nemijlocită a buire. Astfel, vor beneficia buie făcută de la 3-4 dimi­ de la învăţământ, sau poate velor, nu le ajută în mod realizarea sarcinilor planu­ activităţii tuturor unităţilor tură. Fără îndoială că se vor
consiliului -intercooparatist. de venituri garantate pre­ neaţa, pînă seara, la 8-9 şi e cineva — să criticăm Mi­ eficient în vederea mai lui de stat cu privire la creş­ agricole. lua toate măsurile pentru ca
Există, de asemenea, largi şedinţii, vicepreşedinţii, şefii chiar 10 ! Numai aşa se poa­ nisterul învăţământului că bunei organizări a produc­ terea producţiei agricole, ve­ In general trebuie spus că şi organele centrale să-şi în­
posibilităţi de organizare a de fermă nesalarizaţi de te dezvolta agricultura ! (A- nu a aplicat pînă la capăt ţiei. întăririi răspunderii şi getale şi animale. în raza deplinească în condiţii mai
unor acţiuni de cooperare stat şi alte cadre din coope­ plauze puternice). Trebuie să aceste hotărîri, că a mai fă­ disciplinei în muncă, înde­ lor de activitate, pentru con­ organelor centrale de stat şi bune decît pînă acum sar­
între întreprinderile agricole rativele agricole de produc­ punem capăt complet acelei cut coricesii şi în acest an, plinirii tuturor sarcinilor tribuţia pe care agricultura de partid le revin sarcini cinile şi răspunderile pe care
de stat şi cooperative, ca o ţie. Potrivit cu gradul de concepţii greşite, dăunătoare, la admiterea în învăţământ privind creşterea producţiei o aduce la dezvoltarea eco­ deosebit de mari în soluţio­ le au. (Aplauze puternice).
nouă formă de dezvoltare e- complexitate al cooperative­ care a început să-şi facă a unor tineri care doresc să şi a livrărilor la fondul de nomiei naţionale. Ele trebuie
conomică. de generalizare a lor agricole de producţie, loc, potrivit căreia trebuie obţină numai o diplomă, gîn- stat. Uniunile trebuie să ac­ să controleze ' realizarea la
experienţei înaintate, de va­ preşedinţilor li se va acorda lucrat 8 ore pe zi, iar fie­ dindu-se că pe urmă vor ţioneze cu mai multă fermi­ timp. în conformitate cu Sporirea rolului conducător al organelor
lorificare mai eficientă a re­ un venit garantat de 1 900— care să vină la lucru la ora reuşi cumva, prin diferite tate pentru îndrumarea co­ prevederile legale, a tuturor
surselor şi mijloacelor ma­ 2 000 lei lunar. Cooperatorii cînd consideră necesar. Nu relaţii — din păcate mai operativelor în vederea în­ lucrărilor agricole, precum şi şl organizaţiilor de partid în dezvoltarea
teriale şi financiare atît din care lucrează permanent în se poate ca un inginer agro­ funcţionează asemenea rela­ tăririi r'olului adunărilor ge­ aplicarea măsurilor necesare
agricultura de stat, cît şi din nom să vină la 9 în coope­ ţii şi în societatea noastră nerale, a organelor colective creşterii producţiei. Consi­
cea cooperatistă, de creşte­ zootehnie ,vor primi un ve­ rativă şi să plece la 4 sau socialistă — să se plaseze de conducere, a respectării liul popular trebuip să con­ agriculturii, în viaţa satelor
re a producţiei agricole şi ri­ nit garantat lunar de 1300 5 după-amiază. Un asemenea într-un birou sau altul. (A- şi dezvoltării democraţiei troleze modul în care îşi
dicare a veniturilor oameni­ lei, cu condiţia realizării sar­ inginer nu are ce căuta în plauze). cooperatiste. Este necesar să desfăşoară activitatea atît Dragi tovarăşi, tregii ţărănimi, aplicarea lot
lor muncii de la sate. In ca­ cinilor de producţie, ur- cooperativă ! Toţi trebuie să In procesul dezvoltării a- se asigure în toate coopera­ întreprinderile agricole de mai fermă în viaţa satului a
drul conlucrării între unită­ mînd ca pentru depăşiri, locuiască acolo, în coopera­ griculturii noastre, activitatea tivele agricole de producţie stat şi cooperativele produ­ Ţinînd seama de marea principiilor eticii şi echităţii
ţile de stat şi cooperative, se să primească venituri supli­ tivă ! (Vii aplauze). Aceasta de producţie se va desfăşura participarea tot mai susţi­ cătorii individuali, cît şi di­ importanţă pe care o are a- socialiste. Este necesară per­
vor putea constitui între­ mentare, în mod nelimitat, este valabil pentru toţi spe­ nută a cooperatorilor atît la ferit' factori sociali din co­ gricultura în ţara noastră, fecţionarea în continuare a
prinderi proprietate comună. potrivit cu aceste depăşiri, cialiştii, pentru toate cadre­ tot mai mult pe calea me­ elaborarea. cît ?' la înfăp­ mună. de necesitatea înfăptuirii în activităţii educative, de for­
Pentru ■ legarea mai strînsă statul putînd să acorde cre­ le agronomice şi economice. canizării ; această, face să tuirea hotărîrilor. la întrea­ Consiliile populare judeţe­ cele mai bune condiţiuni a mare a conştiinţei noi, socia­
a staţiunilor de mecanizare dite speciale pentru plata a- (Aplauze puternice). crească rolul mecanizatorilor ga activitate de producţie şi ne poartă, la rîndul lor, răs­ sarcinilor trasate de Congre­ liste, a concepţiei materialişt-
de cooperativele agricole se cestor depăşiri. Cooperatorii în efortul general de sporire socială, la conducerea gene­ punderea pentru înfăptuirea sul al X-lea şi de Conferin­ dialectice despre lume şi via­
pot organiza cooperări şi în­ care lucrează în legumicul- Vreau să fiu bine înţeles. a producţiei vegetale şi ani­ rală a cooperativelor Toţi întregului program de dez ţa Naţională, este evident că ţă a ţărănimii cooperatiste,
tre acestea. în vederea folo­ tură, pomicultură şi viticul­ Am elaborat, dealtfel, o lege male. De aceea este necesar cei care lucrează în coope­ voltare a agriculturii din ra­ sporesc rolul şi sarcinile or­ a tuturor oamenilor muncii
sirii raţionale a utilajelor, tură vor primi 1 000 lei lu­ pe care o vom supune ia să se asigure o complexă şi rative agricole de producţie, za judeţelor respective. Pla­ ganelor şi organizaţiilor de de la sate. In mod deosebit
a sporirii producţiei agrico­ nar venitul garantat, iar sfîrşitul lunii martie Marii temeinică pregătire a meca­ inclusiv inginerii şi econo­ partid în conducerea şi în­ este necesar să se dea aten­
le, stabilindu-se veniturile cei din sectorul cultu­ Adunări Naţionale. Nici un nizatorilor. care să cuprindă miştii, trebuie să Revină nul de producţie agricolă drumarea acestui ^domeniu de ţie educării comuniste a ti­
staţiunilor pentru mecaniza­ rilor de cîmp 35 lei/zi lu­ specialist nu va putea fi an­ însuşirea cunoştinţelor mo­ membri cooperatori, partici­ este plan judeţean — şi con­ activitate. Avem în agricul­ neretului de la sate. partici­
rea agriculturii şi ale meca­ crată. cu condiţia realizării gajat la judeţ sau . la vreun derne de întreţinere şi ex­ pând cu drepturi egale la a- siliul popular trebuie să ia tură un puternic activ de pării sale active la munca
nizatorilor în raport direct unui volum de lucrări de minister, dacă nu lucrează ploatare a tractoarelor şi dunările generale, la adopta­ toate măsurile pentru ca partid. La sate îşi desfăşoa­ pentru creşterea producţiei
cu rezultatele obţinute calitate, stabilit de către or­ în agricultură, acolo unde a maşinilor, precum şi a cu­ rea tuturor deciziilor, purtînd producătorii agricoli, atît cei ră activitatea peste 990 600 şi înflorirea multilaterală a
în producţie. Rezultatul ganele agricole, împreună cu fost repartizaţi Altfel va pu­ noştinţelor agrozootehnice şi răspunderea laolaltă cu cei­ din unităţile agricole de de comunişti. reprezentînd agriculturii, cultivării în con­
aplicării în practică a tu­ conducerile cooperativelor a- tea lucra numai ca munci- • a modului de aplicare a lor. lalţi pentru întreaga activitate stat şi cooperatiste, cît şi 41,50 la sută din efectivul ştiinţa sa a răspunderii pen­
turor acestor forme de gricole de producţie. tor! (Vii aplauze). Noi fa­ Această pregătire trebuie să a cooperativei. Dezvoltarea particularii să aplice întoc­ partidului. Există 2 700 orga­ tru apărarea şi buna gospo­
Ca urmare a acestor mă­ cem eforturi mari, cheltuim le dea posibilitatea să reali­ mai prevederile legale, să
cooperare trebuie să fie sume însemnate pentru a zeze . cu competenţă întreaga continuă a democraţiei coope­ înfăptuiască la timp lucră­ nizaţii de partid comunale, dărire a avutului obştesc,
perfecţionarea organizării suri şi, ţinînd seama şi de crea cadrele necesare agri­ gamă a lucrărilor agricole, ratiste face parte integrantă rile agricole. In exercitarea 524 comitete de partid şi pentru întărirea ordinii şi
producţiei şi a muncii, întă­ alte avantaje şi surse de culturii noastre socialiste. să răspundă nemijlocit de şi trebuie să meargă în pas atribuţiilor ce le rvin, con­ 3 418 organizaţii de bază în disciplinei în muncă. In acest
rirea spiritului de răspunde­ ciştig. veniturile cooperato­ Dar trebuie să înţeleagă toţi cu procesul de perfecţionare siliile populare comunale, o- staţiuni pentru mecanizarea sens trebuie să acţioneze mai
re, disciplinei şi ordinii în rilor şi ale cadrelor de con­ cei care îmbrăţişează aceas­ calitatea lor, 'precum şi de şi adîncire a democraţiei so­ răşeneşti. judeţene, comitete­ agriculturii, 352 comitete şi hotărît Uniunea Tineretului
întreaga activitate economi­ ducere din cooperative se ridi­ tă frumoasă meserie de a- rezultatele obţinute în pro­ cialiste în întreaga noastră le lor executive vor trebui să 3 726 organizaţii de bază în Comunist, organizaţiile sal'e
că, practicarea unei agricul­ că de fapt la nivelul celorlalte gro.nom, de zootehnist sau de ducţie. viaţă_ economică şi socială, fie larg sprijinite de cadre­ întreprinderi agricole de stat, de la sate, în acest sens tre­
turi intensive, de înalt ran­ sectoare ale economiei naţio­ veterinar, că trebuie să i se Se impun, totodată, măsuri cu lărgirea participării ma­ le do conducere şi de spe­ 3 194 comitete şi 15 543 orga­ buie să fie îndrumată mun­
dament. Prin aceasta se va nale. Aceasta va trebui să dedice cu totul, zi şi noapte. serioase pentru ridicarea ni­ selor de oameni ai muncii cialiştii din unităţile agrico­ nizaţii de bază în cooperati­ ca politico-educativă cu ti­
asigura, dealtfel, o mai strîn­ stimuleze eforturile cooperato­ Numai aşa vor fi buni spe­ velului de cunoştinţe agrico­ la elaborarea şi înfăptuirea le de stat şi cooperatiste. ve agricole de producţie. A- neretul de către organele . şi
să legătură între întreprinde­ rilor pentru creşterea mai cialişti ; dacă nu — vor fi le al tuturor lucrătorilor din politicii partidului şi statu­ Avem în fiecare comună. în vem, de asemenea, organiza­ organizaţiile de partid.
rile de stat şi cooperatiste, rapidă a producţiei — singu­ scribi de hîrtie. Şi, de aceş­ agricultură, atît al celor din lui. la conducerea socie'ăţii. fiecare judeţ forţe suficiente ţii de partid puternice în sta­ Căminele culturale, care
se vor crea noi forme de ra cale pentru sporirea ve­ tia, nu avem nevoie în agri­ sectorul de stat, al coopera­ In înfăptuirea măsurilor de care. unite, conduse în mod ţiunile experimentale, în şco­ sînt, după cum aţi văzut, în
proprietate de stat şi coope­ niturilor ţărănimii, pentru cultură ! (Aplauze puternice). torilor, cît şi al producători­ creştere a producţiei agricole corespunzător, ne dau garan­ lile de la sate. îndatorirea număr destul de mare, tre­
ratistă, asigurîndu-se o uni­ ridicarea bunăstării oameni­ lor individuali, munca din a- sarcini de mare răspundere ţia că vom putea realiza în principală a organizaţiilor de buie să desfăşoare o ac­
tate tot mai puternică între lor muncii din agricultură. Şi ca să-i liniştesc pe in­ gricultură cerînd din ce în revin organelor agricole ju­ cele mai bune condiţiuni partid din comune şi din u- tivitate mai intensă şi mul­
(Vii aplauze).
aceste două forme de pro­ ginerii şi specialiştii agricoli, ce mai multe cunoştinţe, so- deţene, Ministerului Agricul­ marile sarcini ce le avem în nităţile agricole este mobili­ tilaterală, cuprinzînd masa
prietate. Ambele sînt socia­ Va trebui să ne preocu­ trebuie să le spun că nu licitînd tot mai multă cali­ turii, Industriei Alimenta­ dezvoltarea agriculturii. Fără zarea forţelor ţărănimii, ale largă a locuitorilor comunei,
liste şi trebuie să conlucre­ păm de introducerea şi ex­ numai ei vor trebui să lo­ ficare. Trebuie combătută re şi Apelor. Trebuie spus nici o îndoială, că vom rea­ tuturor oamenilor muncii de îndeosebi tineretul, făcînd to­
ze pentru progresul general tinderea unor metode şi for­ cuiască în agricultură ; nu hotărît mentalitatea greşită că Ministerul Agriculturii, liza aceasta ! (Aplauze pu­ la sate pentru creşterea pro­ tul pentru răspândirea cultu­
al agriculturii noastre. (A- me noi, avansate de organi­ vom proteja nici pe alţii 1 că munca agricolă este o Industriei Alimentare şi Ape­ ternice). ducţiei agricole, realizarea rii şi ştiinţei înaintate în
plauze puternice). Mă refer zare a producţiei şi muncii Şi medicii, şi profesorii, toţi muncă necalificată. Produc­ lor a luat în ultimii ani o rîndurile ţărănimii. In ' cen­
în unităţile agricole socialis­ care trebuie să servească sa­ Dragi tovarăşi, prevederilor planului de stat.
la acestea, pentru că mai tul trebuie să locuiască în ţia agricolă modernă cere serie de măsuri care au de­ Consider că este necesar să trul atenţiei lor trebuie să
sînt unii economişti care fac te— atît în - cooperativele a- sat ! (Aplauze puternice, profunde cunoştinţe ştiinţifi­ terminat unele îmbunătăţiri Una din problemele cen­ aducem unele îmbunătăţiri stea problemele fundamenta­
teorie întrebîndu-se: care gricole, dar îndeosebi să prelungite). Nici asistenţa ce de biologie mecanică, chi­ reale în activitatea acestui trale ale dezvoltării noastre în organizarea muncii la sa­ le ale vieţii satului — dez­
sector este superior — cel începem cu întreprinde­ medicală n.u se poate da de mie. Iată de ce este necesară sector. Cu toate acestea, mi­ social-economice — care a te, pentru mai buna unire a voltarea conştiinţei noi a ţă­
de stat sau cel cooperatist ? rile agricole de\ stat — la 8 la 4 după-amiază. Şi ea perfecţionarea cursurilor de nisterul mai are încă multe constituit obiectul unor im­ forţelor de partid — disper­ rănimii faţă de muncă, faţă
Cred că ar fi mai bine dacă care să ducă la folosirea trebuie să se asigure atunci calificare a lucrătorilor agri­ de făcut pentru a răspun­ portante hotărîri ale Con­ sate astăzi în sate — într-o de proprietatea socialistă,
ei ar merge să se ocupe de cu maximum de randament cînd este nevoie, cînd se coli în strînsă legătură cu de misiunii ce-i revine în gresului al X-lea şi Confe­ organizaţie unică, astfel ca formarea unei concepţii de
organizarea vieţii în coope­ a tuturor mijloacelor mate­ îmbolnăveşte omul ; aceasta cuceririle agrotehnicii înain­ conducerea şi îndrumarea rinţei Naţionale — este sis­ toţi comuniştii, indiferent ce viaţă înaintată, în concordan­
riale şi umane, la utilizarea
rativă, spre a înţelege mai celor mai avansate ' cuceriri se poate înlîmpla şi noap­ tate şi cu cerinţele practice agriculturii. In activitatea tematizarea satelor. De ace­ activitate desfăşoară, să con­ ţă cu principiile de bază ale
bine ■ ce înseamnă socialismul tea şi dimineaţa. Şi medicul ale producţiei. Orice lucră­ Ministerului Agriculturii. In­ ea. în activitatea consiliilor tribuie la realizarea progra­ societăţii noastre, cu etica şi
ale ştiinţei şi practicii agri­
în agricultură, decît să cole. In acest sens avem în trebuie să locuiască în co­ tor din agricultură este as­ dustriei Alimentare şi Ape­ populare un loc important mului în agricultură. Am în echitatea socialistă, preocu­
scrie simple teorii. Desigur, vedere de a se trece încă mună. şi profesorul, şi în­ tăzi' — şi trebuie să devină lor. a direcţiilor generale trebuie să-l ocupe probleme vedere, ca activiştii de parea pentru ridicarea gra­
nu vreau să-i critic în lipsă din acest an la crearea văţătorul. Deci, toate cadre­ — un specialist cu înaltă agricole judeţene sînt încă legate de sistematizarea co­ partid şi de stat din judeţe dului de civilizaţie materială
pe economişti — am de gînd le noastre care îşi desfăşoa­ calificare; aceasta consti­ serioase neajunsuri. Nu sînt munelor. de dezvoltarea lor să primească sarcina de a şi spirituală a vieţii noului
model.
agricole
unor
s-o fac în prezenţa lor — şi Dotate unităţi mijloace moderne ră activitatea în sate. tre­ tuie o necesitate pentru pro­ finalizate o serie de acţîunî ca unităţi sociale puternice, se ocupa nemijlocit, o anu­ sat românesc.
cu
cred, dealtfel, că ascultă şi buie să-şi organizeze viaţa gresul rapid ăl agriculturii agrozootehnice prevăzute, se capabile să asigure locuito­ mită perioadă de timp, de In societatea noastră so­
ei, iar unii sînt aici. Dar de producţie, pe baza unor în sat, în mijlocul oameni­ în toate sectoarele de activi­ elaborează cu întîrziere unele rilor condiţii de viaţă tot cooperativele sau întreprin­ cialistă sindicatele, organiza­
norme
ştiinţifice
elaborate,
este necesar să înţelegem că lor muncii din comună. (A- tate. lucrări de mare importanţă, mai bune. derile de stat cu anumite ţiile de tineret, comisii­
problema organizării agricul­ în pas cu realizările pe plan plauze puternice). Pentru realizarea vastului ca zonarea producţiei agri- La- realizarea lucrărilor de lipsuri în activitatea l o r ; le de femei, organiza­
vor
mondial,
aceste
unităţi
turii, a diferitelor forme de trebui să asigure o folosire Satele noastre s-au trans­ program de dezvoltare a a- coIe - reglementarea repro­ sistematizare a satelor şi co­ aşa cum este necesar să ne ţiile de masă şi ob­
proprietate, nu trebuie să se raţională „a pământului. a .ba­ format mult.. s-a construit grieui.ţuvii, ..noastre, sarcini ducţiei şi selecţiei, apărarea munelor. atît întrpprind.erile gîndim şi la folosirea expe­ şteşti în general au un rol
ţjşglizeze pe baza unor sche­ zei tehnicovmateriale, pre­ mult, sînt incomparabile . cu de mare răspundere revin sănătăţii animalelor. realiza­ agricoie de stat cît şi coope­ rienţei unor întreprinderi de
me, do catedră sau fabricate cum şi a forţei de muncă, ceea' ce au 'fost" în ' t'r'eCât. Academiei de Ştiinţe Agrico­ rea ..programului de irigaţii, rativele vor .. trebui să ia a lua în patronaj anumite important în mobilizarea şi
în laborator. Ea trebuie să Ele se vor dezvolta în con­ le, institutelor de cercetări şi înlocnindir-se uneori activi­ parte activă. Problema prin­ cooperative, pentru a le a- unirea forţelor întregului po­
se realizeze pe baza vieţii, reducerea simţitoare a per­ tinuare ; sînt condiţiuni bu­ staţiunilor experimentale, tu­ tatea de conducere directă cipală a sistematizării vii­ juta în organizarea activită­ por în înfăptuirea politicii
cerinţelor dezvoltării sociale. sonalului şi creşterea pro­ ne, minunate de viaţă. Prac­ turor celor care lucrează în prin masuri birocratice. toare a satelor şi comunelor ţii lor. Pe plan mai gene­ generale a partidului, în în­
Cerinţele dezvoltării agricul­ ductivităţii şi eficienţei eco­ domeniul cercetării agricole. Deşi am mai discutat pro­ este legată de dezvoltarea ral — va trebui să discutăm deplinirea planurilor de stat,
nomice. Reprezentînd un a- tic, televiziunea şi radioul în educarea şi dezvol­
turii socialiste au demon­ devărat model de organizare pun în contact lumea sate­ In ultimii ani, cercetătorii blema abuzului de circulări producţiei, de întărirea eco­ aceasta la Congresul parti­ tarea conştiinţei socia­
strat că atît întreprinderile superioară a întregii activi­ lor cu tot ceea ce este as­ din acest domeniu au creat Şi_ instrucţiuni, trebuie spus nomico-socială a cooperati­ dului, dar fiind o problemă liste a oamenilor muncii. Ac­
agricoie de stat, cit şi cele tăţi, ele vor trebui să asigu­ tăzi nou. nu numai în ţară, unele soiuri de plante şi rase că încă numărul acestora nu velor agricole de producţie, legată de agricultură, o men­ ţionând consecvent pentru
cooperatiste permit o îmbi­ re participarea directă la ci în întreaga lume. . Deci, de animale verificate în pro­ s-a micşorat în mod cores­ a întreprinderilor agricole de ţionez şi aici — trebuie spus a-şi îndeplini largile atribuţii
nare justă a intereselor ge­ muncă a tuturor salariaţilor, este necesar să aplicăm cu ducţie ca bune. Rezulta­ punzător. Se mai trimit încă stat. De aceea, sistematiza­ că avem milioane de oameni cu care au fost investite de
nerale şi particulare, sint sau a tuturor oamenilor fermitate — şi voiji aplica tele obţinute nu ne pot însă multe instrucţiuni şi circu­ rea comunelor şi satelor este care au plecat din sate şi societatea noastră, organiza­
sectoare socialiste — şi ele muncii, de la 'director, pre­ cu fermitate — aceste mă­ mulţumi. lări, se mai fac multe hîrtii, o problemă a însăşi zonării, lucrează în fabrici şi zeci de ţiile de masă şi obşteşti sînt
pot asigura în socialism, şi şedinte, specialişti şi pînă la suri pentru toate domeniile Avem nevoie de soiuri de în loc să se lucreze direct a dezvoltării agriculturii. U- mii în munci de conducere.
în comunism. dezvoltarea funcţionari şi ceilalţi lucră­ de activitate. Aici însă dis­ plante şi rase de animale cu cu oamenii, pentru a asigu­ nităţile agricole, de stat şi Dacă s-ar duce. măcar o da­ chemate să aducă şi la sate
continuă a societăţii noastre, tori. Trebuie de fapt ca toţi cutăm de agronomi, de spe­ potenţial de producţie mult ra soluţionarea problemelor cooperatiste, trebuie să parti­ tă pe an, să stea cîteva zile o contribuţie sporită în creş­
creşterea producţiei agricole. să participe efectiv ia efec­ cialiştii agricoli, de cadrele mai ridicat, de tehnologii la ţaţa locului. (Aplauze pu­ cipe activ la realizarea tu­ în comună, în satul unde terea producţiei şi în educa­
Ceea ce se impune este să tuarea lucrărilor agricole. care lucrează în agricultură. perfecţionate ia toate cultu­ ternice). turor acestor lucrări. In s-au născut, să-şi ajute co­ ţia socialistă a ţărănimii. Or­
găsim forme do mai bună Aceasta presupune, desigur, Fără nici o îndoială, este ne­ rile şi speciile de animale, Este necesar ca ministerul cadrul acestei vaste ac­ muna. cred că am rezolva ganizaţiile sindicale din uni­
conlucrare şi să asigurăm şi măsuri de simplificare e cesar ca cooperativele agri­ şi direcţiile judeţene agrico­ ţiuni va trebui să se mai rapid multe probleme tăţile agricole de 'stat şi sta­
introducerea metodelor mo­ evidenţei financiar-contabile, cole să aibă grijă de solu­ care să asigure valorificarea le să-şi sporească rolul în asigure amplasarea cît mai legate de dezvoltarea satelor ţiunile de maşini agricole
derne de lucru în aceste în aşa fel, îneît oamenii să ţionarea problemelor de lo­ la maximum a eforturilor pe perfecţionarea planificării a- raţională a unităţilor pro­ noastre. (Aplauze puternice). trebuie să desfăşoare în rîn­
sectoare. Aici trebuie econo­ nu stea şi să întocmească cuit ; consiliile populare tre­ care le-am făcut şi le vom gricole şi în conducerea acti­ ductive şi a celor de in­ Este necesar să ne gîndim să dul salariaţilor o muncă cul-
miştii să se pună serios pe rapoarte şi evidenţe, hîrtii, buie să ajute, statul va aju­ face în următorii ani în a- vităţii de îndeplinire a pla­ teres social-cultural. dezvol­ găsim astfel de forme îneît, tural-educativă' cît mai' in­
treabă. (Vii aplauze). ci să lucreze la obţinerea ' ta şi el pentru ca în cel mai griculturâ. Trebuie să lichi­ nului, să urmărească îndea­ tarea reţelei de deservire, a- periodic, activiştii noştri de tensă, în forme variate. Tre­
O importanţă deosebită în scurt timp să rezolvăm şi a- dăm cu desăvârşire spiritul proape realizarea tuturor provizionare cu apă şi ener­ partid şi de stat să se ducă buie să se stabilească mai,
:
întărirea cooperativelor agri­ producţiei în cîmp, unde se ceastă problemă. Dar. ni­ de automulţumire faţă de acţiunilor prevăzute în agri­ gie electrică, a dotărilor ne­ prin comunele lor. unde au bine conlucrarea între uniu­
cole şi creşterea producţiei obţin producţiile ! (Aplauze meni nu poate — şi să nu ceea ce s-a obţinut, prezent cultură, sprijinind diract cesare desfăşurării unei cît părinţi, fraţi, prieteni, şi un­ nile cooperatiste şi uniunea
agricole are aplicarea justă puternice). In mod corespun­ creadă că va putea — jus­ încă în unele institute, la u- unităţile de producţie în re­ mai complexe activităţi u- de, în orice caz, trebuie să sindicatelor agricole. Co­
a principiilor de retribuire a zător. odată cu organizarea tifica că nu stă în comună nii cercetători. Posibilităţile zolvarea operativă a proble­ mane, care să creeze con­ ajute la dezvoltarea comu­ mitetele de femei din comu­
muncii cooperatorilor. Viaţa acestor unităţi, vom acorda pentru că nu are locuinţă. creării de noi soiuri de se­ melor care se ridică în pro­ diţiile apropierii treptate a nelor, inclusiv să ia parte ne şi sate trebuie să deter­
a confirmat eficienţa acordu­ şi toate derogările necesare Fiecare poate găsi o cameră minţe şi plante şi ra­ cesul realizării prevederilor nivelului de viaţă de la sa­ la organizarea planului de mine o participare mai acti­
lui global şi de aceea trebuie în ce priveşte evidenţele. unde să locuiască — şi tre­ se de animale, de per­ de plan, răspunzînd. în ulti­ te de cel de la oraşe producţie din cooperative. vă a maselor de femei la ac­
luate măsuri pentru extinde­ (Aplauze). Experienţa şi mo­ buie să locuiască în comu­ fecţionare a tehnologiilor mă instanţă, alături 'de con­ Aşa cum am mai arătat, Dacă vom face acest lucru, tivitatea cooperativelor. Ani.:
rea şi perfecţionarea forme­ dul de organizare a acestor nă ! sînt nelimitate. In cerce­ ducerea unităţilor agricole, în cadru] acţiunii de siste­ atunci multe probleme şi în vedere, tovarăşi, nu atît
lor de aplicare a acestuia. unităţi vor trebui să fie a- Totodată, va trebui să a- tare trebuie să lucreze aceia de îndeplinirea şi depăşirea matizare vor fi create, din greutăţi pe care le-am discu­ participarea la muncă, pen­
Acordul global trebuie să fie nalizate. Vom avea în vede­ plicăm cu mai multă fermi­ care prin rezultatele muncii planului. tat astăzi, vor fi rezolvate tru că, din acest punct de
mai strîns legat de obligaţia re ca, pe această bază, să tate hotărîrile Comitetului lor contribuie direct la dez­ In conformitate cu preve­ rîndul localităţilor rurale, rapid. Şi trebuie să facem a- vedere, forţa principală de
membrilor cooperatori de a trecem la introducerea rezul­ Central şi prevederile legi­ voltarea producţiei agricole ; derile legii, în realizarea lu­ noi centre orăşeneşti, în ju­ cest lucru, tovarăşi ! (A- muncă o constituie astăzi fe­
rul cărora urmează să gravi­
executa un anumit volum de tatelor obţinute şi în cele­ lor cu privire la pregătirea cei care ani de zile nu obţin crărilor agricole, a întregului plauze puternice). meile. Aş dori ca, şi de Ta
lucrări în condiţiile de cali­ lalte unităţi din agricultura specialiştilor, la perfecţiona­ nimic să fie trimişi să lucre­ program din agricultură, teze o serie de comune, rea- Creşterea producţiei agricole această înaltă tribună —
tate stabilite, care să ducă noastră. Superioritatea agri­ rea învăţământului agricol, ze în unităţi direct produc­ răspunderi mari revin consi­ lizîndu-se şi pe această ca • /trebuie să fie obiectivul cen­ deşi, aducând felicitări Şi
la creşterea producţiei, a culturii socialiste va fi ast­ la legarea lui strînsă de pro­ tive. (Vii aplauze). liilor populare judeţene şi le apropierea treptată a sa­ tral al activităţii organizaţii­ urări tuturor cooperatorilor
de
tului
dezvoltarea
oraş,
productivităţii muncii, la re­ fel mai bine pusă în valoa­ ducţie. In institutele de în­ Trebuie să crească răspun­ comunale. Trebuie să pornim procesului de urbanizare, lor de partid din sate şi co­ am inclus şi femeile — să
ducerea preţului de cost. re, concretizîndu-se în obţi­ văţământ agricol să intre nu­ derea nemijlocită a' fiecărui de la faptul că. pe terito­ toate acestea vor duce la u- mune, sarcină ce trebuie pusă menţionez în mod deosebit
Este necesară în acest nerea unor recolte mari, în mai tineri care au lucrat dj- institut de cercetare, în do­ riul său, consiliul popular nirea şi mai strînsă dintre pe primul plan în faţa tutu­ rolul important pe care îl
sens folosirea mai judicioa­ creşterea eficienţei generale rect în agricultură ; fiecare meniul său de activitate, pen­ comunal este răspunzător de ror comuniştilor şi, totodată, au femeile în agricultură,
să a sprijinului acordat de a • acestui sector de bază al absolvent trebuie să ştie să tru ameliorarea şi crearea întreaga activitate economico- muncitori, ţărani şi intelec­ a tuturor oamenilor muncii faptul că ele constituie for­
tuali, atît pe baza interese­
stat pentru asigurarea veni- economiei naţionale. mânuiască în bune condiţiuni de noi soiuri şi rase, pentru socială. El trebuie să execute lor comune, cît şi a condi­ de la sate.' ţa principală, şi să le adre­
tractorul, maşinile, să cu­ perfecţionarea tehnologiilor controlul şi îndrumarea ac­ ţiilor de viaţă asemănătoare, O mare răspundere în în­ sez felicitări şi cele mai bu­
Creşterea rolului şl a răspunderii noască bine problemele a- de producţie, pentru acorda­ tivităţii şi să asigure apli­ vor _ contribui la întărirea tărirea rolului conducător al ne urări. (Aplauze prelungi­
griculturii, astfel ca, o dată rea îndrumărilor şi asistenţei carea legilor de către toate coeziunii societăţii noastre partidului în agricultură re­ te). Dar cînd vorbesc de fap­
specialiştilor în asigurarea progresului repartizat în producţie, să necesare bunei desfăşurări a unităţile şi de către toţi socialiste, a unităţii rnoral- vine comitetelor judeţene de tul că ele trebuie să partici­
pe mai activ, mă gîndesc să
poată participa nemijlocit la producţiei, precum şi pentru cetăţenii din comuna respec­ politice a întregului popor partid. Ele sînt chemate să ia parte şi la conducerea a-
generalizarea
în
agriculturii, în ridicarea nivelului executarea tuturor fost lucrărilor ră a experienţei înaintate do­ tivă. Comitetul Executiv în jurul partidului şi guver­ acorde o atenţie sporită pro­ griculturii, la conducerea
ţa­
întreaga
pentru
pregătit
a
care
blemelor
nului. (Aplauze puternice).
în­
agriculturii,
să
Recent.
funcţiile
Central
îndatoriri
de civilizaţie al vieţii satelor şi pe care le pretinde agri­ bândite in practica agricolă, al Comitetului dezbătut şi al dezvoltarea agriculturii revin drume şi să controleze mai cooperativelor, de în cooperative.
în
importante
preşedinţi
de
cultura noastră în plină dez­
în lupta pentru producţii tot
în
modul
care
se
eficient
partidului
a
a-
voltare. Este inadmisibil', to­ mai mari, de calitate ridica­ doptat noi măsuri menite să organelor economice centra­ realizează în fiecare judeţ Din acest punct de in vedere
trebuie
mod
să
spunem
Stimaţi tovarăşi, fii agricol. Ei poartă răspun­ varăşi. ca în facultăţi să in­ tă. Academia de Ştiinţe A- ducă la sporirea competen­ le. Comitetul de Stat al Pla­ prevederile programului sta­
derea deplină în faţa^ sta­ tre oameni care n-au văzut gricole şi Silvice trebuie să ţei şi răspunderii consiliilor bilit de partid. Comitetele deschis, autocritic,' că lucru­
Înfăptuirea măreţului pro­ tului, a partidului, a între­ o dată o vacă, sau. au văzut manifeste mai multă fermi­ populare — ca organe lo­ nificării, comisiile judeţene judeţene de partid trebuie să rile nu ne pot mulţumi. Tre­
de planificare trebuie să a-
gram de creştere a producţiei gului popor pentru respecta­ numai carnea ' ei cînd au tate în conducerea activităţii cale ale puterii de stat — corde o atenţie sporită asi­ intensifice munca de îndru­ buie să. aducem şi aici in cel
mai scurt timp o îmbunătă­
agricole vegetale şi animale rea strictă a prevederilor de mîncat-o, friptă sau fiartă. de cercetare, mai mult di­ dar mai cu seamă ca orga­ gurării unei structuri optime mare concretă, sistematică a ţire simţitoare ! Femeile sînt,
impune perfecţionarea con­ plan, pentru stabilirea şi a- E inadmisibil ca în agricul­ namism .în mobilizarea între­ ne de administraţie, de con­ a planului 'de culturi în fie­ organelor agricole de stat şi ştiţi foarte bine, bune gos­
tinuă a activităţii de plani­ plicarea diferenţiată în fie­ tură să intre oameni care se gului potenţial ştiinţific în ducere unitară a activităţii, care zonă, orientării ferme cooperatist?, a organelor şi podine ; ele ştiu să ■ fie şi
ficare, conducere şi îndru­ care unitate a întregului sperie cînd văd o găină, un direcţiile hotărâtoare pentru deci şi a agriculturii. Con­ a unităţilor agricole spre o organizaţiilor, de partid din energice atunci cînd vor. Să
mare a întregii agriculturi. complex de lucrări agroteh­ porc sau o oaie. Asemenea realizarea marilor sarcini ce siliile populare poartă răs­ producţie intensivă. Ministe­ unităţile agricole, să contro­ le punem în situaţia de a
Un obiectiv important al nice, pe baza cuceririlor şti­ oameni n-au ce căuta în a- re.vin agriculturii noastre. Ea punderea pentru apăra­ rul Industriei Construcţiilor leze cu exigenţă modul cum face acest lucru în conduce­
planificării şi conducerii agri­ inţei şi a practicii înaintate, g.ricultură ! In facultăţile a- trebuie să acţioneze pentru rea, conservarea şi ame­ de Maşini Grele şi Ministe­ acestea îşi îndeplinesc sarci­ rea unităţilor, unde -desfă­
culturii trebuie să-l constituie care să ducă la creşterea folosirea pe scară largă a liorarea solului. precum rul Industriei Chimice tre­ nile, să asigure folosirea cît şoară principala activitate !
realizarea unei cît mai ju­ continuă a producţiei şi spo­ grîcole trebuie să intre nu­ cuceririlor ştiinţei agrotehni­ şi de folosirea integrală şi buie să ia măsuri hotărîte mai raţională a mijloacelor (Aplauze puternice). Vorbind
dicioase zonări a producţiei. rirea eficienţei economice. mai şi numai oameni c ajiG ce contemporane, dezvoltând eficientă a acestuia de către pentru îndeplinirea sarcinilor şi forţelor în vederea îndepli­ de lărgirea orizontului de
Paralel cu respectarea stric­ Creşterea răspunderii lor, a au lucrat în agricultură. Fa­ în acest sens colaborarea cu unităţile agricole de stat, stabilite în domeniul dezvol­ nirii în cele mai bune condi­ cultură, îmbogăţirea con­
tă a prevederilor de plan de rolului lor în producţie im­ cultatea trebuie să dea cu­ institutele ştiinţifice din ţă­ cooperativele agricole de tării bazei tehnico-materiale ţiuni a tuturor prevederilor tinuă a vieţii spiritua­
către fiecare unitate agrico­ pune tuturor specialiştilor noştinţe acelora care cunosc rile socialiste şi din alte ţări producţie. gospodăriile per­ a agriculturii, asimilării şi planului producţiei agricole, le a satului, formarea
lă, de către fiecare deţinător agricoli să locuiască în co­ ale lumii, valorificând în pro­ sonale ale cooperatorilor şi producerii gamei necesare de a măsurilor de care depinde omului nou în comunele pa­
de teren, este necesar să se muna unde îşi desfăşoară de mici, care au trăit şi lu­ ducţie tot ceea ce este mai gospodăriile producătorilor tractoare maşini agricole şi dezvoltarea şi consolidarea u- triei noastre, trebuie să vor­
îmbunătăţească zonarea pro­ activitatea, spre a putea a- crat, şi ştiu ce înseamnă a- înaintat în teoria şi practica individuali. în concordanţă substanţe chimice. Se cere o nităţilor agricole, de stat şi bim de creşterea răspunderii
perma­
ducţiei agricole în aşa fel în- sigura a îndrumarea agricole, gricultura. Atunci vom avea agriculturii mondiale. cu obiectivele planului na­ preocupare sporită din par­ cooperatiste, înflorirea gene­ tuturor factorilor de educa­
nentă
lucrărilor
cît să se îmbine cît mai asistenţa agrotehnică nece­ ţional unic de dezvoltare tea Ministerului Aprovizionă­ rală a satului nostru socia­ ţie şi mijloacelor de infor­
strîns cerinţele economiei na­ sară în orice moment. (Vii Perfecţionarea activităţii de îndrumare economico-socială. Ele asi­ rii Tehoico-Materiale şi Con­ list, să se organizeze un pa­ mare de care dispune socie­
ţionale cu condiţiile pedocli­ aplauze). Dealtfel, orice lu­ gură respectarea structurii trolului Gospodăririi Fondu­ tronaj permanent asupra co­ tatea noastră. Este necesar ca
matice, cu . mijloacele şi po­ crător care deserveşte o u- culturilor în conformitate cu rilor Fixe pentru asigurarea operativelor slabe. literatura şi arta care au o
sibilităţile fiecărei unităţi nitate agricolă, de stat sau şi sprijin desfăşurate de organele prevederile planului de stat. pieselor de schimb şi altor înfăptuirea sarcinilor tra­ nobilă tradiţie în preocupa­
pentru creşterea rapidă a cooperatistă, trebuie să le­ organizarea şi gospodărirea produse necesare bunei des­ sate de Congresul al X-lea rea pentru reliefarea vieţii
producţiei agricole vegetale cuiască în cadrul acesteia, agricole centrale şi locale raţională a pajiştilor, indife făşurări a lucrărilor agricole. şi de Conferinţa Naţională satului să facă mai mult
şi animale şi sporirea efi­ deoarece activitatea agricolă rent în proprietatea cui se în domeniul agriculturii im- pentru a reda viata nouă,
cienţei economice. cere prezenţa sa la locul de In îndrumarea cooperati­ Agricole de Producţie. Ir. află. realizarea planului de Ministerul Finanţelor, orga­ purţe. de asemenea, intensi­ idealurile de progres, de bu­
Un rol de mare însemnă­ muncă de dimineaţă pînă velor agricole de producţie, munca uniunilor se manifes­ însămînţări. executarea lu­ nele* Băncii Agricole trebuie ficarea muncii politico-
tate în înfăptuirea programu­ seara, intervenţie operativă a consiliilor de conducere şi tă însă deficienţe serioase, lip­ crărilor de întreţinere a cul­ să acorde un sprijin perma­ educative de ridicare a năstare ale ţărănimii noas­
lui general de dezvoltare a adunărilor generale ale aces­ să de fermitate în urmărirea turilor şi depozitarea pro­ nent unităţilor agricole în nivelului politic. ideologic tre. Aceasta presupune ca
agriculturii îl au inginerii a- ori de cîte ori se iveşte ne­ tora, un rol important îl au aplicării în cooperative a gestionarea fondurilor mate­ şi cultural, a orizontului de scriitorii, artiştii plastici, mu-
aplicarea
cunoaştere şi a gradului de
şi
principiilor
prevederilor
gronomi, horticultori, zooteh- cesitatea, în vederea execu­ uniunile judeţene şi Uniunea statutare, a legilor şl hotă- duselor, dezvoltarea măsurilor riale şi băneşti, creşterea pregătire profesională a în­ (Continuare în pag. a 5-a)
şeptelu-
privind
nişiti, toţi specialiştii cu pro- tării în bune condiţiuni a Naţională a Cooperativelor