Page 97 - Drumul_socialismului_1974_02

B"

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 950 • JOI 28 FEBRUARIE 1974
—a
Lucrările Conferinţei pe ţară
uvîntarea tovarăşului NICOLAE a cadrelor de conducere

unităţile agricole de stat
(Urmare din pag. a 4-a) rile retrograde, să sprijine rie am făcut o vizită în Li­ ai partidelor comuniste şi ai drepturilor acestor popoare cratice şi progresiste repre­
formarea unei opinii înainta­ bia, Liban, Siria şi Irak. Vi­ altor organizaţii democratice de a-şi soluţiona problemele zintă o necesitate imperioasă
zicienii, toti cei care lucrea­ te, cu adevărat socialiste, în zitele în aceste ţări arabe şi progresiste, ne-am întîlnit fără amestec din afară, ex- pentru afirmarea cu succes şi’ cooperatiste
ză în artă şi literatură să se satele noastre. prietene au prilejuit puter­ cu reprezentanţi ai opiniei cluzîndu-se orice imixtiune a noii politici internaţionale.
In acest spirit, Partidul Co­
deplaseze mai mult de la o- Tot ceea ce avem de înfăp­ nice manifestări ale solida­ publice şi ai maselor largi in treburile lor interne. munist Român, Republica dului şi statului nostru, hotă-
raş spre. sat, să înţeleagă că tuit în agricultură este ne­ rităţii popoarelor noastre. De­ populare. Afirmarea unor relaţii noi, Socialistă România vor acţio­ (Urmare din pag. 1) rîrea fermă de a munci cu ab­
pentru a scrie despre sat, mijlocit legat de participarea altfel, aşa cum am menţio­ In toate ţările vizitate am cu adevărat democratice în na şi în viitor, cu toată ferr negaţie pentru înfăptuirea ei
despre viata ţărănimii, nu celor care lucrează în acest nat în cursul vizitei, între rămas • cu impresii deosebit lume, impune soluţionarea rii sarcinilor sporite care revin neabătută.
poate să o facă din citit sau sector, a întregii ţărănimi, poporul român şi popoarele de plăcute despre preocupă­ tuturor litigiilor internaţiona­ mitatea, pentru intensifi­ acestui Important domeniu. In cursul după-amiezii, lu­
dinte-o vizită de documenta­ la activitatea de conducere ţărilor vizitate există vechi rile şi dorinţele popoarelor le pe calea tratativelor, prin carea colaborării internaţio­ Potrivit programului, lucrările crările conferinţei s-au desfă­
re de 2-3 zile. Pentru a- şi aplicare în viată a pro­ relaţii de prietenie. Popoa­ respective pentru dezvolta­ mijloace politice, paşnice, ex­ nale, pentru triumful poli­ conferinţei prmează să se des­ şurat pe secţii — cooperative
ceasta, este nevoie de a trăi gramului elaborat de partid. rele noastre au cunoscut re economico-socială inde­ cluderea definitivă a forţei ticii de egalitate şi colabo­ făşoare timp de trei zile, în agricole de producţie, pe gru­
pentru
popoare,
între
rare
plen, pe secţii şi grupe de ju­
viata satului, de a munci Fără îndoială că, acţionînd timp de secole aceeaşi do­ pendentă, pentru pace şi co­ în raporturile dintre state. dezvoltarea socială. progre­ deţe, reprezentînd principalele pe de judeţe, întreprinderi a-
alăţuri de cei care făuresc cu toate forţele pentru a a- minaţie străină, au luptat laborare între popoare. (Ar Trebuie să se pornească în gricole ae stat, staţiuni pentru
bunurile materiale din agri­ sigura creşterea continuă a pentru cucerirea independen­ plauze puternice). mod constant de la recu­ sistă a omenirii, pentru o sectoare ale agriculturii şi zone mecanizarea agriculturii.
cultură. Atunci vom avea producţiei vegetale şi ani­ ţei lor naţionale. Nu o dată Se poate spune că vizitele noaşterea dreptului fiecărui lume a păcii şi dreptăţii so­ pedoclimatice ale ţării, ceea ce Lucrările din secţii au fost
puternice,
ciale.
(Aplauze
opere pe măsura faptelor male, pentru organizarea cît reprezentanţii ţărilor noastre în cele patru ţări arabe, con­ popor — indiferent de mă­ prelungite). va asigura dezbaterea multila­ prezidate de tovarăşii Manea
terală a problemelor privitoare
măreţe realizate de ţărăni­ mai raţională, pe baze ştiin­ s-au întîlnit şi au luptat îm­ vorbirile avute au evidenţiat rimea sa — de a fi deplin ' Stimaţi tovarăşi, la creşterea producţiei vegeta­ Mănescu, Gheorghe Pană, llie
mea noastră! (Vii aplauze). ţifice, a muncii şi a produc­ preună pentru dreptul de a încă o dată justeţea politicii stăpîn pe bogăţiile naţionale, Am prezentat în cadrul Verdeţ, Maxim Berghianu, Emil
Fără îndoială că şi Consiliul ţiei, pentru creşterea eficien­ fi stăpîne pe destinele lor. generale a partidului şi sta­ de a se putea consacra dez­ conferinţei principalele pro­ le şi animale, în condiţiile unei Drăgăneseu, Janos Fdzekas,
eficienţe economice sporite şi
Culturii şi Educaţiei Socia­ ţei economice a activităţii dan In Libia am avut convor­ tului nostru de dezvoltare a voltării economico-sociale in­ bleme ale activităţii din a- va prilejui un larg schimb de Petre Lupu, Dumitru Popescu,
liste trebuie să-şi îmbunătă­ agricultură, preocupîndu-se biri îndelungate cu preşedin­ relaţiilor de colaborare cu dependente, fără amestec gricultură, orientările şi sar­ experienţă in organizarea şi Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­
tele Geddafi. Miniştri şi spe­
ţească activitatea, să acorde permanent de ridicarea ni­ cialişti români au dus ne­ toate statele lumii, de întă­ din afară. Aceasta impu­ cinile pe care ne propunem conducerea activităţii din agri­ ca, Ştefan Voitec, Constantin
o mai mare atenţie îndepli­ gocieri cu omologii lor libi- rire a solidarităţii cu ţările ne o luptă hotărîtă îm­ să le îndeplinim în vederea cultură ". Băbălău, Cornel Burtică, Miron
nirii rolului cu care a fost velului ei de cunoştinţe pro­ eni pentru realizarea unui care păşesc pe calea dezvol­ potriva politicii imperialiste trecerii la o etapă nouă. su­ Primit cu puternice urale şi Constantinescu, Miu Dobrescu,
investit de partid şi de stat fesionale şi de formarea con­ şir de acorduri şi înţelegeri tării economico-sociale inde­ de forţă şi dictat, a colonia­ perioară, în dezvoltarea a- ovaţii, a luat cuvîntul tovară­ Mihai Gere,
în toată această uriaşă acti­ ştiinţei socialiste, ţărănimea privind dezvoltarea relaţiilor pendente. lismului şi neocolonialismu­ cestui sector de bază al e- şul Nicolae Ceauşescu. Cu- In cadrul acestor secţii au
vitate educativă ce trebuie cooperatistă, lucrătorii din în­ economice dintre ţările noas­ Vizita şi rezultatele obţi­ lui, împotriva oricăror prac­ conomiei noastre naţionale. vintarea conducătorului parti­ fost prezentate rapoartele în­
să se desfăşoare la saţe. treprinderile agricole de stat, tre. Urmare a convorbirilor, nute au pus bazele unei co­ tici şi tendinţe de natură să Dorim ca lucrările conferin­ dului şi statului nostru, docu­ tocmite de Ministerul Agricul­
O contribuţie deosebită la e- mecanizatorii, specialiştii, toti au fost stabilite relaţiile di­ laborări largi în toate dome­ frâneze cursul destinderii în ţei — la care participă ca­ ment de însemnătate istorică, turii, Industriei Alimentare şi
duearea socialistă a ţărăni­ oamenii muncii din agricul­ plomatice între România şi niile de activitate dintre viaţa internaţională. drele de conducere din toa­ care ilustrează adincile prefa­ Apelor, Uniunea Naţională a
mii sînt chemate să aducă tură îşi vor îndeplini cu Libia, au fost semnate acor­ România şi ţările vizitate, n- In acest spirit, România te sectoarele agriculturii — ceri economice şi sociale pe­ Cooperativelor Agricole de Pro­
radioul, televiziunea, presa, cinste sarcinile ce le revin duri şi convenţii cu privire ceasta corespunde intereselor este profund solidară şi spri­ să prilejuiască un larg trecute în ultimii 25 de ani în ducţie, Departamentul agricul­
care au datoria să dezbată în acest an şi pe întregul la dezvoltarea colaborării e- popoarelor noastre, precum şi jină pe deplin lupta popoa­ schimb de păreri, desfăşurat agricultura ţării noastre şi pro­ turii de stat şi Centrala pentru
problemele stringente ale cincinal, vor face ca agri­ conomice, tehnieo-ştiinţifice cauzei socialismului, progresu­ într-un spirit de înaltă exi­ iectează în lumina mobilizatoa­ mecanizarea agriculturii, pri­
luptei pentru dezvoltarea şi cultura să aducă o contribu­ şi culturale. Se poate spune lui social, colaborării între relor care îşi afirmă dreptul genţă şi răspundere, în legă­ relor prevederi ale Congresului vind activitatea desfăşurată • în
la
economico-so­
dezvoltarea
modernizarea agriculturii, să ţie sporită la creşterea avu­ că s-au pus în multe dome­ popoare şi păcii în lume. (A- cială independentă, mişcările tură cu aceste probleme, să al X-lea al partidului perspec­ anul 1973 şi realizările înre­
contribuie la răspîridtrea e- ţiei naţionale, la ridicarea nii bazele unor relaţii trai­ plauze puternice). de eliberare naţională. Acor­ se soldeze cu cît mai multe tivele largi de dezvoltare ale gistrate, experienţa dobîndită
xemplelor pozitive de muncă, generală a bunăstării între­ nice de prietenie şi colabo­ Trebuie să menţionez în dăm întregul sprijin popoa­ sugestii şi propuneri privind satului românesc, a fost urmă­ de unele unităţi fruntaşe, pre­
de atitudine înaintată, să cri­ gului popor. (Aplauze puter­ rare româno-libiene. De a- mod special că şi cu acest relor din Guineea-Bissau, modalităţile concrete de ridi­ rită cu vie atenţie, cu profund cum şi măsurile ce se impun
tice mentalităţile şi moravu­ nice). ceea apreciez că vizita în prilej am convenit asupra care a producţiei agricole, interes de întreaga asistenţă. în acest an, în vederea reali­
lupta
Libia s-a. încheiat cu rezul­ dezvoltării între partidul Angola, Mozambic în totală de îmbunătăţire a conducerii In repetate rînduri, cuvîntarea zării integrale a indicatorilor
înlăturarea
lor
pentru
a fost subliniată cu îndelungi
Politica externă de pace şi colaborare tate deosebit de bune pentru nostru şi partidele cu care a dominaţiei coloniale, ne agriculturii noastre socia­ aplauze, cei prezenţi manifes- de plan, atît în agricultura de
liste.
stat, cît şi în cea coopera­
am avut convorbiri, a schim­
multi­
cooperării
extinderea
laterale româno-libiene, pre­ bului de delegaţii şi a cola­ pronunţăm eu hotărîre împo­ Fără nici o îndoială, tova­ tîndu-şi recunoştinţa fierbinte tistă.
internaţională a partidului şi statului nostru cum şi pentru cauza genera­ borării ceea ce, fără nici o triva politicii rasiste. Tre­ răşi, nu trebuie să mai sub­ faţă de partid, faţă de secre­ Rapoartele au fost urmate
lă a prieteniei şi colaborării îndoială, va contribui la buie să facem totul pentru liniez că în toate aceste dez­ tarul general, pentru grija pe de largi dezbateri, la care au
Dragi tovarăşi, flă abia la început. Succese­ între popoare. (Aplauze pu­ dezvoltarea solidarităţii în a pune capăt cu desăvîrşire bateri trebuie să se manifes­ care o poartă dezvoltării agri­ luat parte un mare număr de
colo­
sistemului
rămăşiţelor
le obţinute în soluţionarea ternice). lupta comună împotriva im­ nialist, care mai dăinuie în­ te un spirit critic şi autocri­ culturii, exprimîndu-şi adeziu­ vorbitori.
Punînd în centrul activită­ unor probleme, înţelegerile ( In Liban am avut convor­ perialismului. colonialismului că în lume. (Aplauze puter­ tic cît mai dezvoltat, să se nea deplină la politica parti­ Lucrările conferinţei continuă.
ţii sale înfăptuirea progra­ şi acordurile realizate între biri cu preşedintele Fran- şi neocolonialismului, în nice). spună lucrurilor pe nume,
mului elaborat de Congresul un număr de state, dezvolta­ gieh. S-au purtat, de aseme­ lupta pentru o lume mai O importanţă primordială pentru că numai aşa vom
dreaptă şi mai bună.
al X-lea al partidului pri­ rea colaborării internaţiona­ nea, discuţii cu miniştrii şi In toate aceste ţări am pentru dezvoltarea colaboră­ putea aduce într-adevăr cla­ METRONOMUL PRODUCŢIEI
vind făurirea societăţii so­ le sînt, fără îndoială, factori specialiştii libanezi în vede­ dus sentimentele de priete­ rii, pentru făurirea unei rificările necesare, vom ple­
cialiste multilateral dezvolta­ pozitivi, deosebit de impor­ rea extinderii relaţiilor de nie şi solidaritate ale po­ lumi mai drepte , şi mai bune ca de aici cu un program
te, partidul şi guvernul des­ tanţi, în înlăturarea vechii colaborare dintre ţările noas­ porului român şi doresc încă pe planeta noastră au mă­ clar de activitate în viitor.
făşoară în acelaşi timp o in­ politici de forţă, de amenin­ tre. Se poate spune că s-au o dată, de la această înaltă surile de sprijinire a ţărilor Această dezbatere se înscrie Trimisul nostru la I.V. Călan relatează :
tensă activitate internaţiona­ ţare şi dictat, cunoscută sub evidenţiat noi posibilităţi de tribună, să adresez mulţu­ în curs de dezvoltare, în ve­ în metoda de muncă, în
lă, pornind de la faptul că denumirea de „război rece", dezvoltare conţinuă a priete­ miri pentru primirea priete­ derea realizării unui progres practica obişnuită a partidu­ CONDUCEREA GARANTEAZĂ PENTRU
între sarcinile naţionale şi în afirmarea unei politici niei şi colaborării economice, nească ce ni s-a rezervat pe­ eeonomico-social mai rapid, lui nostru de a se sfătui per­
cele internaţionale există o ,noi bazate pe egalitate, pe tehnico-ştiinţifice şi cultura­ ste tot, pentru sentimentele a lichidării decalajului care manent cu oamenii muncii, FINELE LUNII FEBRUARIE
întregul popor în luarea
cu
strânsă unitate dialectică. Ca folosirea căii tratativelor, a le dintre popoarele noastre. de prietenie şi solidaritate le desparte de ţările dezvol­ tuturor hotărîrilor care pri­
rezultat al acestei activităţi, mijloacelor politice, paşnice Există tot mai multe dome­ cu care am fost înconjuraţi tate. In acest context, este vesc cursul înainte al patriei
România întreţine relaţii di­ în rezolvarea problemelor li­ nii în care România şi Li­ atît de conducători, cît şi de . necesară o abordare nouă a noastre socialiste. Recuperarea restanţei
plomatice cu peste 100 de tigioase dintre state. Toate banul au colaborat şi pînă popoarele ţărilor vizitate. problemelor energiei, a pro­
ţări şi are legături economice acestea nu ne pot însă duce acum — şi pot să colaboreze (Aplauze puternice). Doresc, blemei materiilor prime, în Am considerat, pornind
cu peste 110 state. la concluzia că noul curs tu rezultate bune şi în vii­ de asemenea, să adresez tocmai de la această practi­
spre destindere şi colabora­ tor — pentru interesele lor general a relaţiilor dinţre că, că este necesar ca acum,
In mod constant punem şi pentru cauza generală a conducătorilor şi popoarelor ţările dezvoltate şi ţările în şi realizarea planului
pe primul plan dezvoltarea re internaţională s-a consoli­ colaborării în lume. De pe care le-am vizitat, curs de dezvoltare, stabilin- cînd mai avem doi ani pînă
cincinalului,
la
încheierea
şi
continuă a colaborării multi­ dat şi a devenit ireversibil. aceea apreciez că şi vizita încă o dată urarea de noi du-se raporturi noi, echitabi­ cînd elaborăm noul cincinal
laterale cu toate ţările socia­ Nu trebuie să uităm nici- un în Liban s-a încheiat cu şi noi succese pe calea dez­ le, între statele producătoare 1976—1980, să avem această
moment că există încă pe­
liste — aceste relaţii avînd ricolul întreruperii cursului rezultate bune pentru po­ voltării economico-sociale in­ de materii prime şi statele confruntare largă pentru a
un rol de mare însemnătate spre destindere, că în lume poarele noastre, pentru cau­ dependente, pe calea bună­ dezvoltate. Toate acestea tre­ da o perspectivă mai bună la cocs brichete
în dezvoltarea economico-so- mai sînt p.uternice forţe za păcii şi colaborării. (A- stării şi fericirii. Doresc să
cială a tării noastre, ca şi a reacţionare care caută să îm­ plauze puternice). asigur, încă o dată, că vom buie să tindă spre crearea şi a putea, împreună, să tra­
a-
tuturor ţărilor socialiste, în piedice afirmarea noilor face totul pentru realizarea condiţiilor în- vederea dimi­ săm drumul dezvoltării vii­ Arătam în „Metronomul" lor din depozitarea necores­
româneşti
griculturii
în
afirmarea unor raporturi noi principii în relaţiile dintre In Siria am avut convor­ în cele mai bune condiţii a nuării treptate a decalajului tor. (Aplauze puternice). precedent situaţia necores­ punzătoare.
în viata internaţională. Con­ state, să pună în primejdie biri îndelungate cu preşedin­ acordurilor şi înţelegerilor ’ existent între state, pentru punzătoare a producţiei de — Am scris în ziarul nos­
tele Assad. S-au purtat con­
siderăm că extinderea rela­ pacea internaţională, să îm­ încheiate, pentru dezvoltarea progresul mai rapid al eco­ Dispunem de toate condiţi­ cocs brichete la I.V. Călan. tru de ieri despre „ajusta­
ţiilor între ţările socialiste, pingă omenirea spre noi con­ vorbiri şi s-au semnat o se­ colaborării dintre România nomiei ţărilor slab dezvolta­ ile pentru a realiza cu suc­ Am contactat ieri conduce­ rea" planului. Pe februarie
acorduri
de
rie
cu
privire
întărirea colaborării şi soli­ flicte. la extinderea colaborării e- şi aceste ţări, dintre Româ­ te. România consideră că ces şi în agricultură — ca rea întreprinderii, respectiv s-a prevăzut să se producă
nia şi ţările arabe în gene­
darităţii lor reprezintă un Fiind pe deplin conştienţi conomice, tehnico-ştiinţifice ral. (Aplauze puternice). la discutarea acestor proble­ şi în industrie şi în toate pe tovarăşii Ion M. Popa, numai brichete anozi. Or,
1
factor determinant pentru, de toate aceste tendinţe şi. dintre cele.două ţări. Ţinînd me trebuie să participe toate celelalte sectoare ale econo­ secretarul comitetului de prin planul de stat erau pla^
progresul fiecărei ţări socia­ posibilităţi, ţinînd seama de seama de faptul că Siria se In lupta pentru însănăto-- ţăriler-’-în -cadrul sau sub egi­ miei şi vieţii sociale — sar­ - partid, şi ing. Doinei Fren- nificate şi 1 560 tone de bri­
liste. pentru afirmarea puter­ raportul de forţe pe plan in­ găseşte în stare de conflict şirea .. vieţii internaţionale o da. Naţiunilor Unite, în spi- • cinile şi obiectivele trasate'; ţoni, director adjunct teh- chete' furnal. Producînd nu­
nică a ideilor socialismului ternaţional, trebuie să păs­ cu Israelul, că are teritorii importanţă deosebită are ritul principiilor deplinei e- de Congresul al X-lea al nic-producţie. mai brichete anozi, care sînt
în lume, pentru o politică de trăm permanent vigilenţa şi ocupate, o parte însemnată realizarea unei păci drepte galităţi în drepturi, al res­ partidului şi de Conferinţa — Şeful secţiei cocsificare mai scumpe cu circa 600 lei
colaborare şi pace internaţio­ să acţionăm cu toată fermi­ a convorbirilor cu preşedin­ şi trainice în Orientul Mij­ pectării voinţei şi intereselor Naţională. motivează nerealizarea pla­ pe tonă, se creează artificial
nală. (Aplauze puternice). tatea pentru accentuarea şi tele Assad a fost consacrată, lociu. Ca ţară socialistă şi ca fiecărei naţiuni. Avem o ţărănime minuna­ nului prin neaprovizionarea plusuri mari valorice la pro­
In acelaşi timp. România consolidarea noii politici, a cum era şi normal, pro­ stat european, România — In soluţionarea probleme­ tă, avem cooperatori minu­ cu cocs petrol. Am respins ducţia globală şi marfă, în
extinde larg relaţiile sale cu cursului spre destindere. blemelor Orientului Mijlo­ ca şi alte state — este direct lor care confruntă omenirea naţi. avem cadre minunate, această motivare pentru că : timp ce un sortiment din
ţările care înaintează pe ca­ Este în interesul tuturor po­ ciu — dealtfel şi în celelal­ interesată în lichidarea con­ este necesar să sporească conducători minunaţi în agri­ 1) intrările de cocs petrol planul de stat nu se reali­
Orientul
din
Mijlo­
lea dezvoltării economico- poarelor, al cauzei colabo­ te ţări problemele ..Orientu­ flictului Considerăm că nesolu- rolul Organizaţiei Naţiunilor cultură. Să facem totul ca de la începutul anului pînă zează. De ce o asemenea si­
ciu.
sociale independente. Aceste rării şi păcii în lume să se lui Mijlociu au ocupat un ţionarea problemelor, menţi­ Unite şi al altor organisme agricultura să-şi aducă o con­ la 25 februarie depăşesc ne­ tuaţie 7
raporturi, _bazate pe deplina pună cu desăvîrşire capăt loc central — căilor pentru nerea stării de încordare re­ internaţionale care constitu­ tribuţie tot mai mare la spo­ cesarul normat; 2) conform — Structura planului pe
egalitate în drepturi, au o politicii de forţă şi dictat, realizarea unei păci drepte şi prezintă un pericol perma­ ie cadrul cel mai adecvat de rirea avuţiei noastre socialis­ structurii sortimentale a pla­ trimestrul I a»fost stabilită
mare însemnătate pentru să se obţină noi şi noi suc­ trainice, care să ducă la retra­ nent pentru pacea în aceas­ dezbatere democratică a tu­ te, la înflorirea şi bunăsta­ nului pe primele două ; luni, de forurile de resort la fi­
progresul economic şi social cese pe calea instaurării gerea Israelului din terito­ tă zonă, cu grave consecin­ turor acestor probleme, cu rea întregii naţiuni, la ridi­ furnizorii şi-au onorat obli­ nele anului trecut. In ianua­
al fiecărei ţări, pentru afir­ principiilor de egalitate şi riile ocupate în urma războ­ ţe pentru relaţiile internaţio­ participarea tuturor statelor, carea României în rîndul ţă­ gaţiile. Care este punctul rie ’74 ne-am trezit fără re­
marea cu tot mai multă for­ respect mutual între state, iului din 1967. Am constatat nale, pentru pacea în indiferent de mărimea şi po­ rilor avansate ale lumii, pe dumneavoastră de ved.ere ? glementarea desfacerii. O
ţă a relaţiilor noi în lume, spre înfăptuirea unei lumi a cu multă satisfacţie preocu­ întreaga lume. Conducă­ tenţialul lor. Mai mult ca noi trepte de progres şi ci­ — A existat în prima par­ perioadă de vreme s-a lucrat,
pentru lupta împotriva poli­ dreptăţii şi echităţii sociale, pările preşedintelui Assad, torii Israelului trebuie oricînd considerăm că esţe vilizaţie (Aplauze puternice, te a lunii ianuarie o anumi­ cum s-ar spune, la întîmpla-
ticii imperialiste, colonialis­ a conlucrării fructuoase în­ ale celorlalţi conducători si­ să înţeleagă că integri­ necesară participarea activă prelungite). tă problemă a aprovizionării re, fără certitudini.
te şi neocolonialiste. pen­ tre naţiuni, în interesul pro­ rieni, dorinţa poporului si­ tatea şi suveranitatea nu se a ţărilor mici şi mijlocii la Să facem astfel ca anul a- cu cocs petrol. De aceea am — Dar acum ?
tru respectarea dreptului fie­ gresului şi civilizaţiei ome­ rian de a se ajunge la o pace asigură prin cuceriri terito­ activitatea organizaţiilor in­ cesta, în care se împlinesc şi lucrat o perioadă mai ma­ — Acum problemele sînt
cărui popor de a fi stăpîn nirii. (Aplauze puternice). dreaptă şi justă, care să dea riale, prin politica de forţă, ternaţionale, la soluţionarea trei decenii de cînd poporul re de timp pe brichete fur­ clarificate. S-a perfectat să
pe destinele sale, de a-şi fău­ In realizarea acestei noi posibilitate poporului sirian ci prin o politică de înţele­ problemelor care preocupă nostru şi-a luat soarta în nal. De la reglementarea realizăm şi să livrăm la Sla­
ri viaţa aşa cum doreşte, fă­ să se poată concentra asu­ gere şi colaborare paşnică cu lumea contemporană, propriile mîini şi a trecut chestiunii, ri'ii le putem re­ tina în acest trimestru o can­
ră nici un amestec din afară. politici un loc important o- pra dezvoltării sale eeono- toţi vecinii. Aceasta este, de­ Accentuarea şi consolida­ la făurirea vieţii sale noi, li­ proşa nimic furnizorilor. E titate de brichete anozi care
înfăptuirea
cupă
securităţii
(Aplauze puternice). rea politicii noi. a cursului bere şi fericite, anul în care adevărat că ritmicitatea în depăşeşte cu 500 de tone pre­
europene. începerea, în anul mico-sociale. Putem spune altfel, valabil mai general destinderii nu se poate rea­
Pornind de la realităţile 1973, a lucrărilor conferinţei, deci că vizita în Siria a pus în relaţiile dintre toate sta­ liza fără intensificarea lup­ va avea loc cel de-al Xl-lea livrare poate fi îmbunătăţită. vederile trimestriale la a-
lumii contemporane şi acţio- a reprezentat un moment de bazele unei extinderi şi mai tele lumii. (Aplauze). tei maselor populare, întă­ Congres al Partidului Comu­ Am fi avut posibilitatea să cest sortiment. Zilele acestea
ni.nd în spiritul principiilor mare însemnătate în viaţa mari a colaborării dintre po­ Am' salutat acordurile rea­ rirea unităţii şi coeziunii lor, nist Român, să se înscrie în dăm pe februarie vreo 500 am fost la Bucureşti, unde
coexistenţei paşnice, Româ­ continentului nostru. Consi­ poarele noastre în toate do­ lizate cu privire la dezanga­ fără participarea activă a istoria ţării cu noi şi stră­ de tone de brichete anozi Centrala industrială siderur­
nia promovează, de aseme­ derăm că trebuie acţionat în meniile de activitate, a con­ jarea militară dintre Egipt popoarelor, care reprezintă lucite victorii în toate dome­ peste ce realizăm. gică şi Ministerul Industriei
nea. relaţii largi cu ţările continuare, cu toată respon­ lucrării în direcţia unei păci şi Israel. Considerăm că tre­ forţa hotărîtoare a progresu­ niile de activitate, să mar­ — Şi încă vreo 500 de to­ Metalurgice ne-au asigurat
capitaliste dezvoltate în toa­ sabilitatea, în vederea înche­ trainice în Orientul Mijlociu, buie acţionat cu toată hotă- lui social, a păcii în lume. cheze un nou pas înainte pe ne s-ar’ fi putut da dacă s-ar că vom putea produce bri­
te domeniile de activitate. ierii cu succes a lucrărilor a unei lumi mai bune şi rîrea pentru realizarea dez­ (Vii aplauze). Pornind de drumul luminos al făuririi fi respectat normele de con­ chete furnal, pentru C.S.
Considerăm că participarea conferinţei de la Geneva, mai drepte. (Aplauze puter­ angajării şi între celelalte la aceste considerente, comunismului în România. sum planificate. Reşiţa 14 000 tone, iar
activă la diviziunea interna­ pentru elaborarea documen­ nice). state aflate în conflict, cre- Partidul Comunist Român (Aplauze puternice, prelungi­ — Este adevărat şi acest pentru C.S. Hunedoara 8 000
ţională a muncii constituie telor care să pună bazele In Irak am avut, de ase­ îndu-se astfel condiţiile ne­ desfăşoară o largă acti­ te). lucru. Respectarea normelor de tone. Planul este deci a-
o necesitate obiectivă pentru principiilor noilor relaţii menea, convorbiri îndelunga­ cesare ' desfăşurării negocie­ vitate pentru întărirea co­ Să facem totul pentru ca şi reducerea consumului spe­ coperit integral. La fel şi la
dezvoltarea economieo-socia- dintre statele continentului te cu preşedintele Al-Bakr, rilor de la Geneva în scopul laborării şi solidarităţii cu ţărănimea noastră să-şi adu­ cific ne dă mult de gîndit. cocsul petroi, materie la ca­
lă a fiecărei ţări. pentru în­ european, dezvoltării colabo­ s-au purtat convorbiri cu Soluţionării depline a tutu­ toate partidele comuniste şi că — alături de clasa mun­ Am analizat această proble­ re necesarul trimestrului I
făptuirea unei politici noi, rării economice, tehnico miniştrii şi specialiştii ira­ ror problemelor din Orien­ muncitoreşti, apreciind că u- citoare şi în strînsă alianţă mă chiar ieri în comitetul este acoperit în plus cu 1 350
de colaborare şi pace în ştiinţifice şi culturale, în r kieni asupra dezvoltării re­ tul Mijlociu. Aşa cum am a- nitatea lor reprezintă un fac­ cu ea — o contribuţie tot oamenilor muncii şi am sta­ de tone.
lume. spiritul deplinei egalităţi în laţiilor de prietenie şi cola­ rătat şi în alte împrejurări, tor esenţial pentru dezvolta­ mai activă la dezvoltarea şi bilit măsuri corespunzătoare. — Avînd create asemenea
Aşezăm în mod constant borare dintre cele două ţări. România se pronunţă pen­ rea omenirii pe o cale nouă. întărirea forţei şi capacităţii Referitor la brichete, acestea condiţii, ce vă împiedică să
să
la baza relaţiilor noastre drepturi, practice stabilească mă­ Am convenit să acţionăm tru retragerea trupelor israe- In acelaşi timp, acţionăm economico-sociale a României sînt : ritmicitate în aprovi­ onoraţi exemplar sarcinile de
menite
să
surile
internaţionale principiile de­ dea fiecărei naţiuni senti­ pentru extinderea colaborării liene din teritoriile arabe o- pentru lărgirea colaborării socialiste ! (Aplauze puterni­ zionarea cu cocs petrol (pen­ plan ?
plinei egalităţi în drepturi,, mentul unei depline secu­ economice şi tehnico-ştiinţi­ cupate, pentru realizarea vi­ cu partidele socialiste şi so- ce, prelungite ; se scandează tru evitarea staţionării în­ — Nimic ! Noi garantăm
respectului independenţei şi rităţi, să excludă folosirea fice dintre cele două ţări. Am nei păci care să garanteze cial-democrate, cu alte parti­ .yCeauşescu — P.C.K.". în­ delungate a cocsului în ca­ că restanţa de 310 tone se
suveranităţii naţionale, ne­ forţei, a ameninţării cu for­ convenit să acţionăm pentru integritatea şi suveranitatea de progresiste şi democrati- treaga asistenţă, în picioare, mere şi arderea lui), echipa­ va recupera, iar planul la
amestecului în treburile in­ ţa, a oricărui fel de presiuni extinderea colaborării eco­ tuturor statelor din această • ce, cu toate forţele antiim- aclamă îndelung pentru rea presei de brichetat cu total brichete pe primele
terne, avantajului reciproc. şi ingerinţe în viaţa altor nomice şi tehnico-ştiinţifice zonă. Totodată, considerăm perialiste. Astăzi, mai mult partid, pentru Comitetul bandaje noi (în scopul dimi­ două luni va fi îndeplinit in­
Constatăm cu multă satisfac­ ţări. Considerăm că este ne­ dintre cele două ţări, să con­ că este necesar să se solu­ ca oricînd, întărirea colabo­ Central, pentru secretarul ge­ nuării pierderilor prin praf), tegral. Poate şi cu depăşire.
1
ţie că aceste principii sînt cesară crearea unui orga­ tinuăm activitatea pentru de­ ţioneze problema poporului rării şi unităţii tuturor for­ neral al partidului, tovarăşul respectarea parametrilor de
tot mai larg recunoscute pe nism permanent care să a- finitivarea a o serie de în­ palestinian în conformitate ţelor antiimperialiste, demo­ Nicolae Ccauşescu). calitate, eliminarea pierderi­ LAURENŢIU VISKI
plan internaţional, afirmîn- sigure continuarea contacte­ ţelegeri care să dea perspec­ cu năzuinţele sale naţiona­
du-.se ca principii de bază lor multilaterale dintre sta­ tivă trainică colaborării în le, cu dreptul său impres­
pentru organizarea relaţiilor tele continentului, în vede­ viitor. Iată de ce apreciez că criptibil de a-şi organiza dinţă, vicepreşedintele e pe
dintre state, fără deosebire rea dezvoltării şi consolidă­ şi vizita în Irak s-a înche­ viaţa de sine stătător, in­ A sosit vremea însămlnţării culturilor din urgenţa întîi teren. Eu sînt secretarul.
de orînduire socială. (Vii a- rii securităţii şi colaborării iat cu rezultate bune. a des­ clusiv de a-şi constitui un — Cum se, stă cu arătu­
plauze). chis perspective noi pentru stat propriu, independent. rile pentru urgenţa întîi la
Trăim o epocă de mari în Europa. Este adevărat că extinderea unei trainice co­ Ţinînd seama de complexi­ C.A.P. Burjuc ?
transformări economice, so­ în Europa sînt ţări cu orîn- laborări între popoarele tatea problemelor din Orien­ DE CE M UDELE IMIŢI RIGOLE — Cu arăturile ? !...
tul Mijlociu, apreciem nece­
ciale, naţionale şi politice. duiri sociale diferite. Secu­ român şi irakian, ceea ce — ...Sînt secretarul Comi­
pentru
Popoarele îşi afirmă cu tot ritatea europeană presupune corespunde pe deplin intere­ sar ca negocierile proble­ tetului executiv al Consiliu­
soluţionarea
tuturor
mai multă putere voinţa şi angajament ferm pentru a- selor ambelor popoare, cau­ melor să se desfăşoare sub EFECTUAREA MATURILOR ilTIRZIE? lui popular al comunei Ve-
năzuinţele spre o lume mai firmarea principiilor deplinei zei generale a colaborării in­ egida Organizaţiei Naţiunilor ţel. Tovarăşii de care m-aţi
dreaptă şi mai bună. Asis­ egalităţi între toate statele, ternaţionale. (Aplauze pu­ întrebat dumneavoastră nu
tăm la o regrupare a forţe­ indiferent de orînduirea so­ ternice). Unite, cu participarea tuturor consiliului intercooperatist a tru culturile din urgenţa în­ sînt la birou. Sînt pe teren,
lor. la o nouă reaşezare a cială. Numai aşa se poate In cursul vizitei în Liban statelor interesate, deci şi a — Cum stau unităţile a- purtat-o pe rînd cu unii in­ tîi. Nu avem însă tractoare, îmi pare rău dar să ştiţi
relaţiilor internaţionale. Toa­ vorbi de securitate europea­ am avut convorbiri îndelun- reprezentanţilor poporului gricole din cadrul consiliu­ gineri din cooperativele a- sînt la reparat la S.M.A. Ilia“. că nu ştiu ce să vă spun cu
te aceste schimbări impun nă ! Asemenea securitate gate cu reprezentanţii Or­ palestinian. Totodată, consi­ lui intercopperatist Ilia cu gricole din raza de activita­ In raidul nostru am luat privire la arături.
participarea activă la viaţa trebuie să realizăm ! (Aplau­ ganizaţiei pentru Eliberarea derăm ca deosebit de impor­ pregătirea terenului pentru te. Iată ce au relatat inter­ ■“legătura şi cu cîţiva factori tAt
ze puternice). tant ca la aceste negocieri începerea însămînţărilor din
internaţională a tuturor po­ Palestinei, în frunte cu pre­ să participe şi alte state ce pot urgenţa întîi ? — l-am în­ locutorii. de răspundere de la unele Din relatările de mai sus
poarelor, pentru a asigura Apreciem că trebuie făcui şedintele organizaţiei — A- contribui la realizarea păcii trebat pe inginerul agronom Sergiu Beneţchi, inginer tonsr oopulare comunale, se desprinde concluzia că în
soluţionarea marilor proble­ totul pentru încheierea în rafat. Desigur, convorbirile îndeosebi unele state din E- Dumitru Vinţi, preşedintele şef la C.A.P. Brîznic ; „Se pe raza cărora funcţionează majoritatea unităţilor agrico­
me care preocupă omenirea, cel mai scurt timp a lucră­ s-au referit aproape în uropa şi Africa. Este în in­ acestui consiliu. lucrează din plin în unita­ unităţile agricole ale consi­ le din cadrul consiliului in­
ţinîndu-se seama de intere­ rilor de la Geneva, în vede­ întregime la problemele teresul tuturor popoarelor — Destul de rău. liului intercooperatist din tercooperatist Ilia arăturile
sele dezvoltării economico- rea organizării fazei finale Orientului Mijlociu şi îndeo­ lumii de a acţiona cu mai — Adică ? tea noastră. Pămîntul are ce­ Ilia. de primăvară sînt total ne­
sociale independente a tutu­ a conferinţei general-europe- sebi la situaţia poporului pa­ multă fermitate pentru rea­ — Din suprafaţa de 1 250 va umiditate dar cu viteza Vicepreşedintele Comitetu­ glijate de cei care au dato­
ror naţiunilor, de necesita­ ne. care, după părerea noas­ lestinian, la căile pentru gă­ lizarea în cel mai scurt timp ha pe care trebuie s-o însă­ a doua se fac lucrări de ca­ lui executiv al Consiliului ria să se ocupe de rezolva­
tea respectării dreptului fie­ tră, ar trebui să se realizeze sirea unei soluţii juste care a unei păci drepte şi traini­ mânţăm cu culturile din ur­ litate. Am arat deja 26 ha popular al comunei Gurasa- rea acestei lucrări. Nu mai
cărui popor de. a-şi organi­ la nivelul şefilor de state să asigure poporului palesti­ ce în Orientul Mijlociu. (A- genţa întîi s-au arat doar Mai avem circa 30 şi; putem da, Rodica Prisăcan, ne-a trebuie, desigur, căutată o
za viaţa conform năzuinţelor sau de guverne. Succesul nian dreptul la autodetermi­ 37 : la C.A.P. Brîznic — 25. să începem însămînţările". spus : ........ De arături ziceţi ? altă motivare, de ce sînt res­
şi aspiraţiilor sale, de a-şi deplin al conferinţei general- nare. condiţii corespunzătoa-- plauze puternice). la Veţel — 7 şi la C.A.P. Teodor Solomon, inginer Să ştiţi că ieri am discu­ tanţe mari la arături. Aş­
Mai există şi alte zone de
făuri un destin liber şi feri­ europene va reprezenta, fără re dezvoltării sale economi- încordare în lume. Apreciem Ilia — 4. In rest nimic. şef la C.A.P. Sîrbi: „S-ar pu­ tat cu inginerul şef de la teptăm însă din partea fac­
cit. (Aplauze puternice). îndoială,, un eveniment _ de co-sociale, inclusiv — dacă că trebuie depuse în conti­ — De ce numai atît ? Nu tea ara şi în cooperativa noas­ C.A.P. Gurasada şi ne-a in­ torilor răspunzători, să ne co­
Schimbările petrecute în importanţă istorică în viaţa poporul palestinian şi condu­ nuare eforturi serioase pen­ permite terenul sau sînt al­ tră dar nu avem tractoare". format că s-ar putea ara. Ce munice de urgenţă ce măsuri
ultimii ani pe plan mondial Europei, exercitînd în ace­ cătorii săi vor hotărî —• tru realizarea acordurilor eu te cauze ? Mihai Lăpugean, inginer s-a făcut între timp nu mai concrete şi operative şî-au
au dus la conturarea unui laşi timp o puternică influ­ crearea unui stat palestinian privire la Vietnam, pentru — Nu e vorba de nici o şef la C.A.P. Brănişca : „Pă­ ştiu. Dar am să mă intere- propus să întreprindă pentru
nou curs în viaţa internaţio­ entă pozitivă asupra întregu­ independent. instaurarea unei păci traini­ cauză obiectivă, ci de lipsă mîntul nostru e numai bun •>ez“. recuperarea restanţelor la a-
nală — cursul spre destin­ lui climat internaţional. In cele patru ţări arabe ce în întreaga Indochină. Es­ de interes. pentru a fi arat. In trei zile Şi două relatări telefonice; ratul şi pregătitul terenului.
dere şi colaborare. Trebuie Dragi tovarăşi, vizitate am avut contacte şi te necesar să se pornească de Am asistat apoi la o dis­ bune am putea pregăti toa­ — Da, consiliul popular
să spunem însă deschis că După cum vă este cunos­ convorbi'^ cu conducători ai la respectarea deplină a cuţie pe care preşedintele tă suprafaţa de 40 ha pen­ Burjuc... Preşedintele e la şe­ N. PANAITESCU
afirmarea acestui curs se a- cut, între 12- şi 21 februa­ partidelor de guvernământ,