Page 101 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 101
Proletari din toate tarife, unlji-vă!
Oamenii muncii hunedorenS îşi manifestă entuziasmul, deplina
satisfacţie şi bucurie pentru aiegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
în înalta funcţie de Preşedinte ai Republicii Socialiste România
In pagina a lll-a - reportaje, scrisori, spicuiri din telegrame consacrate acestui
istoric eveniment.
Cu planul trimestrial îndeplinit
Minele Văii Jiului I.J.l.L. Deva
5E3B Minerii Văii Jiului raportează înde Şi fabricile de industrie locală din
plinirea înainte de termen a sarcinilor judeţul nostru raportează realizarea în
iitfiGiu/şi iitenfct-
Anul XXVI Nr. 5 976 SJMBATĂ 30 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI de plan pe primul trimestru al anului. avans a sarcinilor de plan pe primul
trimestru al anului. Munca plină do
La unităţile miniere din bazin au fosl
abnegaţie şi dăruire a colectivelor de
extrase suplimentar de la începutul anu muncă de la Orăştie, Hunedoara, Pe
lui 47 500 tone cărbune net, cantitate troşani, Deva şi Brad a permis reali
obţinută în principal pe seama creşterii zarea unei producţii suplimentare în
randamentelor în abataje. In fruntea în valoare de 4,6 milioane lei. S-au pro
trecerii se menţin minerii de Ia Vul dus în principal peste prevederi 1 100
can, Aninoasa, Lupeni, Uricani, Petrila mp prefabricate din beton şi mobilă
şi Dîlja. în valoare de 100 000 Iei.
CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARĂ-MSI PROGRAM
DE LUCRU PEKTKU AGRICULTORI HUJSEDORENI
de legume —
importantă sursă de venituri
Cooperativa agricolă de rădăcinoase 10 ha, din care să realizăm producţii mari.
producţie din Rîu Bărbat — 8 ha cu morcovi şi 2 ha cu Pentru că — aşa cum ştie
unitate care s-a specializat în păstîrnac. Trebuie să reali toată lumea — o producţie
cultura rădăcinoaselor — tre zăm o producţie totală de mai mare înseamnă venituri
buie să-şi aducă o contribuţie 160 tone, adică 16 000 kg la sporite şi cu cheltuieli mai
sporită la aprovizionarea hectar. Angajamentul nostru mici. Deci rentabilitatea este
populaţiei judeţului cu zarza este să dăm peste plan 5 000 direct proporţională cu pro
vaturi! Cum răspund coope kg de rădăcinoase. Pentru a ductivitatea.
ratorii - de aici acestor ce —Cooperativa din Rîu Băr
rinţe? bat cultivă şi în acest an o
— Aş vrea, în primul rînd, însemnată suprafaţă cu cartofi.
spunea Ionel Eurdui, ingine Cum gîndesc şi Cum staţi cu asigurarea se
rul şef al cooperativei, să minţei şi pregătirea terenului
precizez că pentru noi gră cum acţionează în vederea plantării?
dina dc legume este o impor — Anul acesta cultivăm cu
tantă sursă de venituri. Cul cadrele de conducere cartofi 25 ha. Pe tot terenul
turile de legume sînt chiar destinat acestei culturi, care
cele mai rentabile. Sînt unii este ogorît din toamnă, s-au
care ar dori sa scape dc gră din agricultură transportat 1 000 tone de gu
dină. Noi nu dorim şi chiar noi şi urmează să administrăm
dacă. ni s-ar propune să ni se în aceste zile şi cîte 300 kg
scoată din plan, n-am fi d'£ obţine producţiile planificate superfosfat la hectar. Folosim
acord. Aşa cum ştiţi, ne-ara şi a realiza angajamentul luat, sămînţă din soiurile Braşo
specializat în producţia de şi a cinsti astfel a 30-a ani vean şi Mercur. Avem asigurat
rădăcinoase —• morcovi $i versare a Eliberării patriei şi întreg necesarul de tuberculi
păstîrnac — şi obţinem pro Congresul al Xl-lca al parti pentru plantat. Ne-am luat
ducţii bune. In anul 1972 am dului, dăm o mare atenţie a- angajamentul să depăşim pro
realizat o producţie totală dc sigurării unui bun pat germi ducţia planificată cu 500 kg
210 tone, iar în 1973, deşi nativ recoltei, respectării teh la hectar şi să livrăm la fon
condiţiile a u fost mai puţin nologiei prescrise. Tot terenul dul de stat 140 tone cartofi.
prielnice, am obţinut totuşi o destinat grădinii este ogorît Aceste angajamente not fi o-
producţie de 145 tone, doar din toamnă şi întreaga su norate cu cinste. Aceeaşi preo
cu 10 mai puţin decîo aveam prafaţă o fertilizăm acum cu cupare o manifestăm şi -pen
planificat. superfosfat (300 kg/ha), iar tru cultura porumbului. Am
— Ce s-a făcut phiă acum pe 5 ha am făcut o lucrare fertilizat cu superfosfaţi 50
MOMENT ISTORIC: PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, DEPUNE JURĂMINTUL. pentru a se asigura condiţii de întreţinere cu discul. Ex ha şi 10 ha cu gunoi dc grajd,
cît mai bune obţinerii unor perienţa ne-a demonstrat că teren destinat pentru porumb.
producţii sporite faţă de cele se pot obţine producţii mult Vrem ca Ia toate culturile să
planificate? sporite celor planificate. $i obţinem producţii mari.
'ESIUNEÂ MARII Solemnitatea laminării unor înalte — Anul ^cesta cultivăm cu noi dorim ca şi în acest an N. BADIU
(JNARI NAŢIONALE distincţii pentru rezultate deosebite
dimineaţa au fost rc- voinţa unanimă a ţării — ale
ucrările celei de-a XlI-a gerea , tovarăşului Nicolae In întrecerea socialistă pe anul 1973
a Marii Adunări Naţio- Ceauşescu ca preşedinte al Re Trimişii noştri la E.M. Paroşeni
-esiune care se înscrie ca publicii Socialiste România. Vo
• oment istoric în viaţa ţă-. tul entuziast al Marii Adunări
a întregului popor prin Naţionale a fost însuşi votul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, . sif Banc, Constantin Băbălău, mentelor de dragoste, preţuire
învestiturii secretarului ţării, al tuturor fiilor acestui secretar general al Partidului Petre Blajovici, Cornel Burtică, şi • recunoştinţă pe care oamenii şi I.I.L. Simeria relatează
ral al Partidului Comunist pămînt, al făuritorilor socialis Comunist Român, preşedintele Miron Constantinescu, Aurelia muncii din toată ţara le nutresc
'ân, tovarăşul Nicolae mului biruitor pentru care pri Republicii Socialiste România, Dănilă, Miu Dobrescu, Magda- faţă de tovarăşul Nicolae
,-şescu,’ în înalta funcţie dc mul preşedinte al Republicii a înmânat, vineri după-amiază, Icn Filipaş, Mihai Gerc, Ion Ceauşescu, conducător cu stră
a
edinte al Republicii Socia- noastre reprezintă întruchipa în cadrul unei impresionante , Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Pa- lucite calităţi, cu o mare ca Sînt necesare câteva „remedieri
i România. rea celor mai înalte virtuţi ale solemnităţi care a avut loc la , tilineţ, Ion Păţan; Ion Stănes- pacitate de a uni şi mobiliza
j'ovarăşul Nicolae Ccauşescu poporului. Palatul Marii Adunări Naţiona cu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, energiile creatoare ale ■ întregu
. fost salutat dc deputaţi, la Revenindu-le cinstea de a le, înalte distincţii unor orga Richard Wintcr, Ştefan Andrei. lui popor în vederea edificării ■ Defecţiunile mecanice s e menţin în continuare
sosirea sa în sala dc şedinţe, cu dezbate, în marele , forum nizaţii judeţene de partid, con In sală se aflau membri ai socialismului şi comunismului ■ Aprovizionarea brigăzilor, o problemă nerczolvată — Conducerea exploatării
vii şi îndelungi aplauze. Ecoul al ţării, proiectele de legi silii populare judeţene, între CiC. al P.C.R., ai guvernului, pe pămîntul României. Ei sînt ■ Munca organizaţiilor de partid mai strins legată de trebuie să insiste asupra lu
zilei memorabile în care secre supuse Marii Adunări Na prinderi şi institute de cercetare deputaţii , şi invitaţii, la cea de-a pe deplin conştienţi că realiză problemele producţiei crărilor de pregătiri — spu
tarul general al partidului a ţionale, deputaţii care au şi proiectare pentru rezultatele XlI-a sesiune a Marii Adunări rile pe care poporul român nea minerul şef de brigadă
fost proclamat preşedinte al luat cuvîntul au folosit deosebite obţinute în amj 1973 Naţionale. le-a obţinut, toate marile în Cu o zi în urmă, la două Mihai Chibulcuteanu. Materi
Republicii Socialiste România această împrejurare pentru . în" îndeplinirea şi depăşire sar făptuiri în zidirea României abataje s-au produs defecţiuni funcţionarea necorespunzătoa alele nu sînt aduse la locurile
re a utilajelor în subteran.
a
sc regăseşte din nou în atmo a exprima astăzi, în consens cu cinilor de plan şi a angajamen Acest moment cu profunde socialiste sînt indisolubil legate de natură mecanică, care au Dînsul ne-a asigurat atunci fixate. Oamenii din brigadă
sfera de mare entuziasm, în cei prezenţi Ia sesiune, în con telor asumate în întrecerea so semnificaţii a prilejuit o nouă de numele conducătorului parti condus la stagnări în produc pjerd timp pe afară umblînd
simţămintele dc dragoste şi pre sensul tuturor oamenilor mun cialistă. La această solemnitate şi emoţionantă manifestare prin dului şi statului nostru, care ţie, însumînd circa 6 ore timp că vor merge. Dar culmea, în să Iacă aprovizionare. La pre
ultimele două zile numărul
ţuire cu care a fost întîmpinat cii, fără deosebire, dc naţiona consacrată cinstirii muncii har care toţi cei prezenţi şi-au ex în care s-au pierdut peste 150 gătiri se repartizează mai
tovarăşul ( Nicolae Ccauşescu dc litate, al întregului popor, deo nice, au luat parte tovarăşii : primat mîn'dria patriotică . şi . şi-a închinat întreaga . sa viaţă tone cărbune. $i cazul nu este întreruperilor, mai ales la mult noii angajaţi, care nu
deputaţii şi invitaţii la sesiunea sebita satisfacţie de a fi parti Emil Bodnaraş, Manea Mănes- . deplina satisfacţie pentru., alege şi putere de muncă propăşirii izolat. Numai în luna martie benzile transportoare, a cres se prea ţin de treabă, pleacă
cut. Ce fac totuşi oamenii' din
Marii Adunări Naţionale. cipat Ia momentul solemn, de cu, Maxim Bcrghianu, Elena rea secretarului general al Parti patriei, \ înfăptuirii luminosului au avut loc multe asemenea compartimentul pe care îl a- înainte de terminarea pro
In lojile oficiale au luat loc, istorică semnificaţie, al /, alege- dului Comunist Român ca, pre ci destin. gramului. Eu cu brigada mea
de asemenea, tovarăşii : Emil rii secretarului general al parti Ceauşescu, Gheorghe Cioară, şedinte al Republicii Socialiste Rezultatele obţinute în între defecţiuni, care, dacă erau pre- veţi în subordine, tovarăşe realizez în prezent 3 ml pe
inginer ?
Bodnaraş, Manca Mănescu, dului, t o v a r ă ş u l Nicolae Lina Ciobanu, Florian Dănăla- România, pentru- faptul că în. cerea socialistă pe anul 1973, întîmpinate la timp, astăzi — Brigăzile de la pregătiri
Maxim Bcrghianu, Elena Ceauşescu, ca întîiul preşedinte che, Constantin Drăgan, Emil funcţi de'înaltă şi de cea mai cinstite astăzi prin înalte dis mina nu se prezenta cu o ne- lucrează în ultima vreme des zi în cărbune, dar în condi
a
Ceauşescu, Gheorghc Cioa al Republicii. Reprezentanţii Drăgănescu, Janos Fazekas, Pe mare răspundere pentru desti realizare pe' primul trimestru tul de bine. După cum ară ţiile în care am ce trebuie poc
ră, Lina Ciobanu, Florian naţiunii au relevat cu legitimă . tre Lupu, Paul Niculescu-Mizil, nele ţării se află cel mai vred tincţii conferite prin Decret de peste 2 500 tone cărbune. tam şi ieri, s-au realizat şi ce realiza şi 4 ml.
Dănăjache, Constantin Drăgan, mîndric personalitatea strălu Gheorghe Pană, Dumitru Po, nic şi iubit fiu al poporului ro Prezidenţial se înscriu în efor — Atît echipele de întreţi va metri în plus la lucrări. Sectorul de transport are
Emil Drăgăncscu, ■ Janos Fazc- cită a tovarăşului Nicolae pescu, Gheorghe Rădulescu, tul general al clasei muncitoare, nere cît şi mecanicii de la a- Dar vitezele de avansare sînt multe carenţe în activitatea
kas. Petre Lupu, Paul Niculcs- Ceauşescu, viaţa şi activitatea mân, t o v a r ă ş u l Nicolae ţărănimii, intelectualităţii, al telier nu-şi prea fac datoria mult reduse faţă de posibili sa. Materialele sînt introduse
cu-Mizil, Gheorghe Pană, Du sa dc militant ' revoluţionar, Leonte Răutu; Gheorghe Stoi Ceauşescu. . . • . — arăta maistrul Petru Nicu- tăţi. Media de 27 mi pe lună, şi la ora actuală fără o des
mitru, Popescu. Gheorghe Ră- contribuţia sa imensă la. ctito ca,, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Reprezentanţii colectivelor lescu. Am remarcat de multe şi ea sub nivelul planificat, nu tinaţie .precisă, grupele care
dulescu, Leonte Răutu, Gheor rirea unei societăţi noi, socia Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Io- distinse s-au făcut ecoul senti (Continuare în pag. a >ll-a) ori utilaje reparate prost şi poate să satisfacă pe nimeni. se găsesc la distanţe mai mari
ghe Stoica, Virgil Trofin, Ilic liste, a unui spirit novator în din acest motiv la scurt timp Organizarea locurilor de mun în subteran duc lipsă de ma
Verdeţ, Vasilc Vîlcu, . Ştefan întreaga noastră viaţă socială, ele trebuie aduse la reparat că lasă de dorit, sînt echipe teriale. Sînt motive pentru
Voitcc. politică, economică, de promo din nou. . . i care lucrează cu efectivul in care nu toţi minerii optează
Sînt de faţă membrii su tor al ideilor de pace şi cola Cuvintarea tovarăşului Am adus la cunoştinţă to complet din cauza absenţelor
pleanţi ai Comitetului Execu borare cu toate ţările — cali varăşului ing. Alexandru Cer nemotivate care se înregistrea CORNEL DUMITRU
tiv al C.C. al -P.C.R. şi secre tăţi nepieritoare ale conducă nita, inginer şef electromeca ză zilnic într-un număr des
tari ai C.C. al P.C.R. torului partidului şi statului nic, mai multe aspecte privind tul de mare. (Continuare in pag. a 3-a)
La lucrări participă numeroşi nostru adine încrustate în con
invitaţi — membri ai , C.C. al ştiinţa poporului român. cetăţeni NICOLAE CEAUŞESCU
P.C.R., ai Consiliului de Stat şi Asemenea tuturor
ai guvernului, conducători de lor ţării, ei au dat glas simţă- Un succes şi mi multe cerinţe
instituţii centrale şi organizaţii mintelor 'dc adîncă mulţumire . cienţa -economică, să realizăm
obşteşti, oameni ai muncii, per dc a fi fost martori la jură Stimate tovarăşe şi stimaţi De-aceea, doresc să adre
sonalităţi ale vieţii ştiinţifice mântul solemn al tovarăşului tovarăşi, sez felicitări, în numele con perfecţionarea rapidă a teh ■ Valo ric, colectivul întreprinderii şi-a realizat sarcinile tru producţie, dar adoptă şi
şi culturale, ziarişti romanţ şi Nicolae, Ceauşescu, ca preşedin ducerii de partid şi de stat nologiilor şi' a organizării trimestriale de plan după încheierea zilei de 27 martie. Pină un ton „superior" în relaţiile
corespondenţi ai presei străine. te al Republicii Socialiste Doresc să încep prin a şi ■ al meu personal, tuturor muncii. Să facem ca, în Ia finele lunii vor fi obţinute produse suplimentare în valoa cu muncitorii întreprinderii.
Lucrările şedinţej au fost România, jurămînţ care repre adresa, în numele Comitetu organizaţiilor judeţene, . tu făptuind planul pe acest an, re de circa 650 000 lei. •O cerere îndreptăţită, a lăcă
deschise de tovarăşul Miron zintă o pagină vie de simţire lui Central al partidului, al turor organizaţiilor de par să se realizeze şi sarcini tuşului Nicolae Cazan, pentru
Constantinescu, preşedintele Ma patriotică, în tradiţia nobilului guvernului şi al meu perso tid, comuniştilor din întrea le calitative, hotărîtsare de Adunarea generală a orga — Activitatea sindicatului a primi o nouă categorie pe
v
rii Adunări Naţionale. fegămînt făcut cu istoria de nal, cele mai calde felicitări ga ţară, tuturor ' oamenilor altfel, fără de care nu se nizaţiei de partid, care a a- nostru a rămas mult în bază de examen a fost primi
In conformitate cu ordinea marii fii ai patriei. tuturor organizaţiilor de par muncii, fără deosebire de na poate considera planul înde vut loc alaltăieri, a înscris pe urmă ! — arăta şoferul tă astfel : „nu-mi amintesc,
dc zi, Marea Adunare Naţio In cuvîntul lor, deputaţii au tid, consiliilor populare, în ţionalitate, întregului popor, plinit. agenda de lucru a tuturor co Nicolae Lanche. Sînt to s-o fi citit, n-a ajuns pînă Ia
nală a continuat dezbaterile pc subliniat cu profundă satisfac treprinderilor industriale, de pentru felul cum s-a muncit Aşa cum am menţionat şi muniştilor unităţii problemele varăşi care nu se achită de o- mine" (ing. şef Mariana Al-
mărginea unor importante pro ţie că' alegerea secretarului ge transporturi, institutelor de în această întrecere, pentru în alte împrejurări, realiza cele mai acute existente în e- bligaţiile profesionale şi poli măşan) şi, ce mai tura-vura,
iecte de legi cu privire P ~ neral al partidului în funcţia cercetări ştiinţifice şi teh succesele obţinute în realiza rea programului de dezvol tapa actuală în activitatea în tice pe care le au, dar nu sînt „Cazan să ţină cont cînd îşi
cr
fccţionarea activităţii în dome de. preşedinte al ţării' răspunde nologice,- celorlalte unităţi e- rea planului pe 1973. tare ân ritm intens a pa treprinderii. Intre acestea au traşi la răspundere mai ales exprimă nemulţumirea" (ing.
nii de mare însemnătate pentru' dorinţei fierbinţi a întregii conomice care au fost - dis (Aplauze îndelungate). triei noastre,, creşterea pro figurat necesitatea ancorării pentru nefolosirea integrală a Maria Bozdog, şefa comparti
accelerarea progresului econo noastre naţiuni, mîndră de a tinse astăzi cu înalte ordine Desigur, întrecerea este în ductivităţii muncii- ţi a efi mai depline a cadrelor tehni- timpului de lucru. mentului C.T.C.).
mic şi social al ţării noastre, avea în fruntea sa, pe drumul ale Republicii Socialiste trecere — cîştigă 'cel care ; cienţei economice presupun, co-inginereşti în realităţile într-adevăr, întrecerea so In altă ordine de idei, or
în vederea adoptării acestor edificării socialismului şi comu România şi cu diplomele de ajunge, ca să zic aşa. cu o nu o intensificare a muncii, producţiei, reînnoirea agitaţi cialistă s-a organizat doar te ganizaţiile de sindicat — o
acte normative. nismului în România, pe ( cel onoare. (Aplauze puternice). secundă mai devreme. Noi ci o intensificare a inteli ei vizuale şi relansarea între oretic şi s-a desfăşurat mai parte din vină revenind aici
Ca şi în prima zi ^a sesiunii, mai iubit fiu al poporului, ca Adresînd aceste ' felicitări preţuim însă în aceeaşi mă genţei, a gîndirii creatoare, cerii socialiste între formaţii mult de la sine. Nu au fost şi organizaţiei de partid —
dezbaterile s-au desfăşurat sub re dc mai bine dc patru dece celor ! care au fost distinşi sură eforturile tuturor oa introducerea rapidă în pro le de lucru şi membrii colec afişate nici măcar obiectivele n-au consultat oamenii în sta
semnul istoricului act al alege nii slujeşte cu abnegaţie şi e- astăzi, doresc să men'v'Onez că menilor muncii. Sîntem con ducţie. în toate domeniile de tivului. Spiritul critic şi au întrecerii, criteriile pe baza bilirea obiectivelor întrecerii
rii secretarului general al parti xemplară dăruire cauza ' pro realizările lor’ sînt o contri vinşi că şi' în anul 1974 ei activitate, a cuceririlor ştiin tocritic adoptat în cuvîn cărora se acordă întîietatea. socialiste, din moment ce e-
dului în înalta funcţie de pre gresului şi prosperităţii patriei, buţie însemnată Ta îndepP vor munci’' cu aceeaşi abne ţei şi a tehnologiilor moder tul lor de către comunişti Absenţa unui „scriitor de li xistă îndoieli asupra realiză
şedinte al Republicii Socialiste a libertăţii ei, cauza socialis nirea planuluil pe, 1973. Fără gaţie şi devotament. Avem ne. buna organizare a mun demonstrează că unitatea dis- tere" nu justifică această stare rii lor. Miron Biscăreanu, şe
România. Intr-o deplină unita mului şi comunismului. In a- .îndoială că. dacă şL celelalte cii-. - Am obţinut succese mari. une de însemnate resurse pe de fapt — inexistenţa agitaţi ful formaţiei din secţia die-
te de gîndire şi simţire, cei ce celaţi timp, ci air salutat în judeţe şi unităţi economice un program destul de mo dar mai avem multe de fă fi inia gîndirii şi găsirii unor ei vizuale. Cît priveşte ca
au urcat la tribună au expri persoana tovarăşului Nicolae — care nu au realizat- depă bilizator, şi pentru realiza căi de redresare a producţi drele tehnico-inginereşti. a- MARIN MEGOIŢĂ
mat în cuvinte calde, pornite Ceauşescu pe conducătorul de şirile celor distinşi astăzi — rea lui trebuie să .nim cut în această direcţie. , De ei, care trebuie puse în apli cestea nu numai că n-au re
din inimii, marea bucurie pa partid şi de stat a cărui acti- toate eforturile, să lucrăm care cu maximă operativitate. zolvat probleme tehnice pen (Continuare în pag. a 3-a)
triotică de a fi consacrat prin n-ar fi lucrat intens şi bine,
votul Marii Adunări Naţionale (Continuare in pag. a ll-a) n-am fi îndeplinit planul. şi mai bine, să sporim efi (Continuare in pag. a ll-a)