Page 101 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 101

Proletari din toate tarife, unlji-vă!
                                                                                                                                                                         Oamenii muncii hunedorenS îşi manifestă entuziasmul, deplina

                                                                                                                                                                  satisfacţie  şi  bucurie  pentru  aiegerea  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu
                                                                                                                                                                  în înalta funcţie de Preşedinte ai Republicii Socialiste România


                                                                                                                                                                      In pagina a lll-a - reportaje, scrisori, spicuiri din telegrame consacrate acestui
                                                                                                                                                                      istoric eveniment.





                                                                                                                                                                        Cu planul trimestrial îndeplinit


                                                                                                                                                                     Minele Văii Jiului                                I.J.l.L. Deva


                                                                                                                                5E3B                                  Minerii   Văii   Jiului  raportează   înde­  Şi   fabricile   de   industrie   locală   din
                                                                                                                                                                    plinirea  înainte  de  termen  a  sarcinilor   judeţul   nostru   raportează   realizarea  în
                                          iitfiGiu/şi iitenfct-
           Anul XXVI Nr. 5 976                                     SJMBATĂ 30 MARTIE 1974                                         4 PAGINI - 30 BANI                de  plan  pe  primul  trimestru  al  anului.   avans  a  sarcinilor  de  plan  pe  primul
                                                                                                                                                                                                              trimestru   al   anului.   Munca   plină   do
                                                                                                                                                                    La  unităţile  miniere  din  bazin  au  fosl
                                                                                                                                                                                                              abnegaţie  şi  dăruire  a  colectivelor  de
                                                                                                                                                                    extrase  suplimentar  de  la  începutul  anu­  muncă  de  la  Orăştie,  Hunedoara,  Pe­
                                                                                                                                                                    lui  47  500  tone  cărbune  net,  cantitate   troşani,  Deva  şi  Brad  a  permis  reali­
                                                                                                                                                                    obţinută  în  principal  pe  seama  creşterii   zarea   unei   producţii   suplimentare   în
                                                                                                                                                                    randamentelor  în  abataje.  In  fruntea  în­  valoare  de  4,6  milioane  lei.  S-au  pro­
                                                                                                                                                                    trecerii  se  menţin  minerii  de  Ia  Vul­  dus  în  principal  peste  prevederi  1  100
                                                                                                                                                                    can,  Aninoasa,  Lupeni,  Uricani,  Petrila   mp   prefabricate   din   beton   şi   mobilă
                                                                                                                                                                    şi Dîlja.                                 în valoare de 100 000 Iei.




                                                                                                                                                           CHEMAREA CONFERINŢEI PE ŢARĂ-MSI PROGRAM



                                                                                                                                                               DE LUCRU PEKTKU AGRICULTORI HUJSEDORENI



                                                                                                                                                                                                      de legume —


                                                                                                                                                                    importantă sursă de venituri


                                                                                                                                                                       Cooperativa   agricolă   de   rădăcinoase  10  ha,  din  care   să   realizăm   producţii   mari.
                                                                                                                                                                   producţie  din  Rîu  Bărbat  —   8  ha  cu  morcovi  şi  2  ha  cu   Pentru  că  —  aşa  cum  ştie
                                                                                                                                                                   unitate  care  s-a  specializat  în   păstîrnac.  Trebuie  să  reali­  toată  lumea  —  o  producţie
                                                                                                                                                                   cultura  rădăcinoaselor  —  tre­  zăm  o  producţie  totală  de   mai  mare  înseamnă  venituri
                                                                                                                                                                   buie  să-şi  aducă  o  contribuţie   160  tone,  adică  16  000  kg  la   sporite  şi  cu  cheltuieli  mai
                                                                                                                                                                   sporită   la   aprovizionarea   hectar.   Angajamentul   nostru   mici.  Deci  rentabilitatea  este
                                                                                                                                                                   populaţiei  judeţului  cu  zarza­  este  să  dăm  peste  plan  5  000   direct  proporţională  cu  pro­
                                                                                                                                                                   vaturi!  Cum  răspund  coope­  kg de rădăcinoase. Pentru a  ductivitatea.
                                                                                                                                                                   ratorii  -  de  aici  acestor  ce­                         —Cooperativa  din  Rîu  Băr­
                                                                                                                                                                   rinţe?                                                   bat  cultivă  şi  în  acest  an  o
                                                                                                                                                                     —  Aş  vrea,  în  primul  rînd,                        însemnată  suprafaţă  cu  cartofi.
                                                                                                                                                                   spunea  Ionel  Eurdui,  ingine­  Cum gîndesc şi          Cum  staţi  cu  asigurarea  se­
                                                                                                                                                                   rul  şef  al  cooperativei,  să                          minţei  şi  pregătirea  terenului
                                                                                                                                                                   precizez  că  pentru  noi  gră­  cum acţionează          în vederea plantării?
                                                                                                                                                                   dina  dc  legume  este  o  impor­                          —  Anul  acesta  cultivăm  cu
                                                                                                                                                                   tantă  sursă  de  venituri.  Cul­  cadrele de conducere   cartofi  25  ha.  Pe  tot  terenul
                                                                                                                                                                   turile  de  legume  sînt  chiar                          destinat  acestei  culturi,  care
                                                                                                                                                                   cele  mai  rentabile.  Sînt  unii                        este  ogorît  din  toamnă,  s-au
                                                                                                                                                                   care  ar  dori  sa  scape  dc  gră­  din agricultură     transportat  1  000  tone  de  gu­
                                                                                                                                                                   dină.  Noi  nu  dorim  şi  chiar                         noi  şi  urmează  să  administrăm
                                                                                                                                                                   dacă.  ni  s-ar  propune  să  ni  se                     în  aceste  zile  şi  cîte  300  kg
                                                                                                                                                                   scoată  din  plan,  n-am  fi  d'£   obţine   producţiile   planificate   superfosfat  la  hectar.  Folosim
                                                                                                                                                                   acord.  Aşa  cum  ştiţi,  ne-ara   şi  a  realiza  angajamentul  luat,   sămînţă  din  soiurile  Braşo­
                                                                                                                                                                   specializat   în   producţia   de   şi  a  cinsti  astfel  a  30-a  ani­  vean  şi  Mercur.  Avem  asigurat
                                                                                                                                                                   rădăcinoase   —•   morcovi   $i   versare  a  Eliberării  patriei  şi   întreg  necesarul  de  tuberculi
                                                                                                                                                                   păstîrnac  —  şi  obţinem  pro­  Congresul  al  Xl-lca  al  parti­  pentru   plantat.   Ne-am   luat
                                                                                                                                                                   ducţii  bune.  In  anul  1972  am   dului,  dăm  o  mare  atenţie  a-   angajamentul  să  depăşim  pro­
                                                                                                                                                                   realizat  o  producţie  totală  dc   sigurării  unui  bun  pat  germi­  ducţia  planificată  cu  500  kg
                                                                                                                                                                   210  tone,  iar  în  1973,  deşi   nativ  recoltei,  respectării  teh­  la  hectar  şi  să  livrăm  la  fon­
                                                                                                                                                                   condiţiile   a u  fost  mai  puţin   nologiei  prescrise.  Tot  terenul   dul  de  stat  140  tone  cartofi.
                                                                                                                                                                   prielnice,  am  obţinut  totuşi  o   destinat  grădinii  este  ogorît   Aceste  angajamente  not  fi  o-
                                                                                                                                                                   producţie  de  145  tone,  doar   din  toamnă  şi  întreaga  su­  norate  cu  cinste.  Aceeaşi  preo­
                                                                                                                                                                   cu  10  mai  puţin  decîo  aveam   prafaţă  o  fertilizăm  acum  cu   cupare  o  manifestăm  şi  -pen­
                                                                                                                                                                   planificat.                  superfosfat   (300   kg/ha),   iar   tru  cultura  porumbului.  Am
                                                                                                                                                                     —  Ce  s-a  făcut  phiă  acum   pe  5  ha  am  făcut  o  lucrare   fertilizat   cu   superfosfaţi   50
                      MOMENT ISTORIC: PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, DEPUNE JURĂMINTUL.                                  pentru  a  se  asigura  condiţii   de  întreţinere  cu  discul.  Ex­  ha  şi  10  ha  cu  gunoi  dc  grajd,
                                                                                                                                                                   cît  mai  bune  obţinerii  unor   perienţa  ne-a  demonstrat  că   teren  destinat  pentru  porumb.
                                                                                                                                                                   producţii  sporite  faţă  de  cele   se  pot  obţine  producţii  mult   Vrem  ca  Ia  toate  culturile  să
                                                                                                                                                                   planificate?                 sporite   celor   planificate.   $i   obţinem producţii mari.
                 'ESIUNEÂ MARII  Solemnitatea laminării unor înalte                                                                                                  —  Anul ^cesta cultivăm cu  noi dorim ca şi în acest an               N. BADIU




                 (JNARI NAŢIONALE distincţii pentru rezultate deosebite



                    dimineaţa au fost rc-   voinţa  unanimă  a  ţării  —  ale­
                  ucrările celei de-a XlI-a   gerea   ,   tovarăşului   Nicolae    In întrecerea socialistă pe anul 1973
                   a Marii Adunări Naţio-   Ceauşescu  ca  preşedinte  al  Re­                                                                                              Trimişii noştri la E.M. Paroşeni
                 -esiune care se înscrie ca   publicii  Socialiste  România.  Vo­
                • oment istoric în viaţa ţă-.   tul  entuziast  al  Marii  Adunări
                   a întregului popor prin   Naţionale  a  fost  însuşi  votul   Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  .   sif  Banc,  Constantin  Băbălău,   mentelor  de  dragoste,  preţuire
                   învestiturii secretarului   ţării,  al  tuturor  fiilor  acestui   secretar   general   al   Partidului   Petre  Blajovici,  Cornel  Burtică,   şi  •  recunoştinţă  pe  care  oamenii   şi I.I.L. Simeria relatează
                 ral al Partidului Comunist   pămînt,  al  făuritorilor  socialis­  Comunist   Român,   preşedintele   Miron   Constantinescu,   Aurelia   muncii  din  toată  ţara  le  nutresc
                    'ân, tovarăşul Nicolae   mului  biruitor  pentru  care  pri­  Republicii   Socialiste   România,   Dănilă,  Miu  Dobrescu,  Magda-   faţă   de   tovarăşul   Nicolae
               ,-şescu,’ în înalta funcţie dc   mul   preşedinte   al   Republicii   a  înmânat,  vineri  după-amiază,   Icn   Filipaş,  Mihai  Gerc,  Ion   Ceauşescu,  conducător  cu  stră­
                                                                                                      a
                edinte al Republicii Socia-  noastre   reprezintă   întruchipa­  în  cadrul  unei  impresionante  ,   Iliescu,  Ion  Ioniţă,  Vasile  Pa-   lucite  calităţi,  cu  o  mare  ca­  Sînt necesare câteva „remedieri
            i România.                 rea  celor  mai  înalte  virtuţi  ale   solemnităţi  care  a  avut  loc  la  ,   tilineţ,  Ion  Păţan;  Ion  Stănes-   pacitate  de  a  uni  şi  mobiliza
           j'ovarăşul  Nicolae  Ccauşescu   poporului.               Palatul  Marii  Adunări  Naţiona­  cu,  Mihai  Telescu,  Iosif  Uglar,   energiile  creatoare  ale  ■  întregu­
         .  fost  salutat  dc  deputaţi,  la   Revenindu-le   cinstea   de   a   le,  înalte  distincţii  unor  orga­  Richard Wintcr, Ştefan Andrei.  lui  popor  în  vederea  edificării   ■  Defecţiunile mecanice s e menţin în continuare
         sosirea  sa  în  sala  dc  şedinţe,  cu   dezbate,  în  marele  ,  forum   nizaţii  judeţene  de  partid,  con­  In  sală  se  aflau  membri  ai   socialismului   şi   comunismului   ■  Aprovizionarea brigăzilor, o problemă nerczolvată  —   Conducerea   exploatării
         vii  şi  îndelungi  aplauze.  Ecoul   al   ţării,   proiectele   de   legi   silii  populare  judeţene,  între­  CiC.  al  P.C.R.,  ai  guvernului,   pe  pămîntul  României.  Ei  sînt   ■  Munca organizaţiilor de partid mai strins legată de   trebuie  să  insiste  asupra  lu­
         zilei  memorabile  în  care  secre­  supuse   Marii   Adunări   Na­  prinderi  şi  institute  de  cercetare   deputaţii  ,  şi  invitaţii,  la  cea  de-a   pe  deplin  conştienţi  că  realiză­  problemele producţiei  crărilor  de  pregătiri  —  spu­
         tarul  general  al  partidului  a   ţionale,   deputaţii   care   au   şi  proiectare  pentru  rezultatele   XlI-a  sesiune  a  Marii  Adunări   rile  pe  care  poporul  român                                    nea  minerul  şef  de  brigadă
         fost   proclamat   preşedinte   al   luat   cuvîntul   au   folosit   deosebite  obţinute  în  amj  1973   Naţionale.    le-a  obţinut,  toate  marile  în­  Cu  o  zi  în  urmă,  la  două                        Mihai  Chibulcuteanu.  Materi­
         Republicii   Socialiste   România   această   împrejurare   pentru   .   în"  îndeplinirea  şi  depăşire   sar­          făptuiri   în   zidirea   României   abataje  s-au  produs  defecţiuni   funcţionarea   necorespunzătoa­  alele  nu  sînt  aduse  la  locurile
                                                                                                                                                                                                re  a  utilajelor  în  subteran.
                                                                                           a
         sc  regăseşte  din  nou  în  atmo­  a  exprima  astăzi,  în  consens  cu   cinilor  de  plan  şi  a  angajamen­  Acest  moment  cu  profunde   socialiste  sînt  indisolubil  legate   de  natură  mecanică,  care  au   Dînsul   ne-a   asigurat   atunci   fixate.  Oamenii  din  brigadă
         sfera  de  mare  entuziasm,  în   cei  prezenţi  Ia  sesiune,  în  con­  telor  asumate  în  întrecerea  so­  semnificaţii  a  prilejuit  o  nouă   de  numele  conducătorului  parti­  condus  la  stagnări  în  produc­  pjerd  timp  pe  afară  umblînd
         simţămintele  dc  dragoste  şi  pre­  sensul  tuturor  oamenilor  mun­  cialistă.  La  această  solemnitate   şi  emoţionantă  manifestare  prin   dului  şi  statului  nostru,  care   ţie,  însumînd  circa  6  ore  timp   că  vor  merge.  Dar  culmea,  în   să  Iacă  aprovizionare.  La  pre­
                                                                                                                                                                                                ultimele  două  zile  numărul
         ţuire  cu  care  a  fost  întîmpinat   cii,  fără  deosebire,  dc  naţiona­  consacrată  cinstirii  muncii  har­  care  toţi  cei  prezenţi  şi-au  ex­   în  care  s-au  pierdut  peste  150                     gătiri   se   repartizează   mai
         tovarăşul  (  Nicolae  Ccauşescu  dc   litate,  al  întregului  popor,  deo­  nice,  au  luat  parte  tovarăşii  :   primat  mîn'dria  patriotică  .  şi  .   şi-a  închinat  întreaga  .  sa  viaţă   tone  cărbune.  $i  cazul  nu  este   întreruperilor,   mai   ales   la   mult  noii  angajaţi,  care  nu
         deputaţii  şi  invitaţii  la  sesiunea   sebita  satisfacţie  de  a  fi  parti­  Emil  Bodnaraş,  Manea  Mănes-  .   deplina  satisfacţie  pentru.,  alege­  şi  putere  de  muncă  propăşirii   izolat.  Numai  în  luna  martie   benzile  transportoare,  a  cres­  se  prea  ţin  de  treabă,  pleacă
                                                                                                                                                                                                cut.  Ce  fac  totuşi  oamenii'  din
         Marii Adunări Naţionale.      cipat  Ia  momentul  solemn,  de   cu,   Maxim   Bcrghianu,   Elena   rea  secretarului  general  al  Parti­  patriei,  \  înfăptuirii  luminosului   au  avut  loc  multe  asemenea   compartimentul  pe  care  îl  a-   înainte   de   terminarea   pro­
           In  lojile  oficiale  au  luat  loc,   istorică  semnificaţie,  al   /, alege-           dului  Comunist  Român  ca,  pre­  ci destin.                                                                          gramului.  Eu  cu  brigada  mea
         de  asemenea,  tovarăşii  :  Emil   rii  secretarului  general  al  parti­  Ceauşescu,   Gheorghe   Cioară,   şedinte  al  Republicii  Socialiste   Rezultatele  obţinute  în  între­  defecţiuni,  care,  dacă  erau  pre-   veţi   în   subordine,   tovarăşe   realizez  în  prezent  3  ml  pe
                                                                                                                                                                                               inginer ?
         Bodnaraş,   Manca   Mănescu,   dului,   t o v a r ă ş u l    Nicolae   Lina  Ciobanu,  Florian  Dănăla-   România,  pentru-  faptul  că  în.   cerea  socialistă  pe  anul  1973,   întîmpinate   la   timp,   astăzi   —  Brigăzile  de  la  pregătiri
         Maxim     Bcrghianu,   Elena   Ceauşescu,  ca  întîiul  preşedinte   che,  Constantin  Drăgan,  Emil   funcţi   de'înaltă  şi  de  cea  mai   cinstite  astăzi  prin  înalte  dis­  mina  nu  se  prezenta  cu  o  ne-   lucrează  în  ultima  vreme  des­  zi  în  cărbune,  dar  în  condi­
                                                                                                        a
         Ceauşescu,   Gheorghc   Cioa­  al   Republicii.   Reprezentanţii   Drăgănescu,  Janos  Fazekas,  Pe­  mare  răspundere  pentru  desti­                    realizare  pe'  primul  trimestru   tul  de  bine.  După  cum  ară­  ţiile  în  care  am  ce  trebuie  poc
         ră,   Lina   Ciobanu,   Florian   naţiunii  au  relevat  cu  legitimă  .   tre  Lupu,  Paul  Niculescu-Mizil,   nele  ţării  se  află  cel  mai  vred­  tincţii   conferite   prin   Decret   de peste 2 500 tone cărbune.  tam  şi  ieri,  s-au  realizat  şi  ce­  realiza şi 4 ml.
         Dănăjache,   Constantin   Drăgan,   mîndric   personalitatea   strălu­  Gheorghe  Pană,  Dumitru  Po,   nic  şi  iubit  fiu  al  poporului  ro­  Prezidenţial  se  înscriu  în  efor­  —  Atît  echipele  de  întreţi­  va  metri  în  plus  la  lucrări.   Sectorul   de   transport   are
         Emil  Drăgăncscu,  ■  Janos  Fazc-   cită   a   tovarăşului   Nicolae   pescu,   Gheorghe   Rădulescu,                   tul  general  al  clasei  muncitoare,   nere  cît  şi  mecanicii  de  la  a-   Dar  vitezele  de  avansare  sînt   multe  carenţe  în  activitatea
         kas.  Petre  Lupu,  Paul  Niculcs-   Ceauşescu,  viaţa  şi  activitatea                    mân,   t o v a r ă ş u l    Nicolae   ţărănimii, intelectualităţii, al  telier  nu-şi  prea  fac  datoria   mult  reduse  faţă  de  posibili­  sa.  Materialele  sînt  introduse
         cu-Mizil,  Gheorghe  Pană,  Du­  sa  dc  militant  '  revoluţionar,   Leonte  Răutu;  Gheorghe  Stoi­  Ceauşescu. . .   • .                               —  arăta  maistrul  Petru  Nicu-   tăţi.  Media  de  27  mi  pe  lună,   şi  la  ora  actuală  fără  o  des­
         mitru,  Popescu.  Gheorghe  Ră-   contribuţia  sa  imensă  la.  ctito­  ca,,  Virgil  Trofin,  Ilie  Verdeţ,   Reprezentanţii   colectivelor              lescu.  Am  remarcat  de  multe   şi  ea  sub  nivelul  planificat,  nu   tinaţie  .precisă,  grupele  care
         dulescu,  Leonte  Răutu,  Gheor­  rirea  unei  societăţi  noi,  socia­  Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Io-  distinse s-au făcut ecoul senti­  (Continuare în pag. a >ll-a)  ori  utilaje  reparate  prost  şi   poate  să  satisfacă  pe  nimeni.   se  găsesc  la  distanţe  mai  mari
         ghe  Stoica,  Virgil  Trofin,  Ilic   liste,  a  unui  spirit  novator  în                                                                                din  acest  motiv  la  scurt  timp   Organizarea  locurilor  de  mun­  în  subteran  duc  lipsă  de  ma­
         Verdeţ,  Vasilc  Vîlcu,  .  Ştefan   întreaga  noastră  viaţă  socială,                                                                                   ele  trebuie  aduse  la  reparat   că  lasă  de  dorit,  sînt  echipe   teriale.   Sînt   motive   pentru
         Voitcc.                       politică,  economică,  de  promo­                                                                                           din nou. .         . i      care  lucrează  cu  efectivul  in­  care nu toţi minerii optează
           Sînt  de  faţă  membrii  su­  tor  al  ideilor  de  pace  şi  cola­  Cuvintarea tovarăşului                                                               Am  adus  la  cunoştinţă  to­  complet  din  cauza  absenţelor
         pleanţi  ai  Comitetului  Execu­  borare  cu  toate  ţările  —  cali­                                                                                     varăşului  ing.  Alexandru  Cer­  nemotivate  care  se  înregistrea­  CORNEL DUMITRU
         tiv  al  C.C.  al  -P.C.R.  şi  secre­  tăţi  nepieritoare  ale  conducă­                                                                                 nita,  inginer  şef  electromeca­  ză  zilnic  într-un  număr  des­
         tari ai C.C. al P.C.R.        torului   partidului   şi   statului                                                                                        nic, mai multe aspecte privind  tul de mare.                (Continuare in pag. a 3-a)
           La  lucrări  participă  numeroşi   nostru  adine  încrustate  în  con­
         invitaţi  —  membri  ai  ,  C.C.  al   ştiinţa poporului român.  cetăţeni­ NICOLAE CEAUŞESCU
         P.C.R.,  ai  Consiliului  de  Stat  şi   Asemenea   tuturor
         ai  guvernului,  conducători  de   lor  ţării,  ei  au  dat  glas  simţă-                                                                                       Un succes şi mi multe cerinţe
         instituţii  centrale  şi  organizaţii   mintelor  'dc  adîncă  mulţumire  .                                              cienţa  -economică,  să  realizăm
         obşteşti,  oameni  ai  muncii,  per­  dc  a  fi  fost  martori  la  jură­  Stimate  tovarăşe  şi  stimaţi   De-aceea,   doresc   să   adre­
         sonalităţi   ale   vieţii   ştiinţifice   mântul  solemn  al  tovarăşului   tovarăşi,      sez  felicitări,  în  numele  con­  perfecţionarea   rapidă   a   teh­  ■  Valo  ric,  colectivul  întreprinderii  şi-a  realizat  sarcinile   tru  producţie,  dar  adoptă  şi
         şi  culturale,  ziarişti  romanţ  şi   Nicolae,  Ceauşescu,  ca  preşedin­                 ducerii  de  partid  şi  de  stat   nologiilor   şi'   a   organizării   trimestriale  de  plan  după  încheierea  zilei  de  27  martie.  Pină   un  ton  „superior"  în  relaţiile
         corespondenţi ai presei străine.  te   al   Republicii   Socialiste   Doresc   să   încep   prin   a   şi  ■  al  meu  personal,  tuturor   muncii.   Să   facem   ca,   în­  Ia  finele  lunii  vor  fi  obţinute  produse  suplimentare  în  valoa­  cu   muncitorii   întreprinderii.
           Lucrările   şedinţej   au   fost   România,  jurămînţ  care  repre­  adresa,  în  numele  Comitetu­  organizaţiilor   judeţene,   .   tu­  făptuind  planul  pe  acest  an,   re de circa 650 000 lei.         •O  cerere  îndreptăţită,  a  lăcă­
         deschise   de   tovarăşul   Miron   zintă  o  pagină  vie  de  simţire   lui  Central  al  partidului,  al   turor   organizaţiilor   de   par­  să   se   realizeze   şi   sarcini­                              tuşului  Nicolae  Cazan,  pentru
         Constantinescu,  preşedintele  Ma­  patriotică,  în  tradiţia  nobilului   guvernului  şi  al  meu  perso­  tid,   comuniştilor   din   întrea­  le   calitative,   hotărîtsare   de­  Adunarea  generală  a  orga­  —  Activitatea    sindicatului   a  primi  o  nouă  categorie  pe
                                                                                                                                                                                                             v
         rii Adunări Naţionale.         fegămînt  făcut  cu  istoria  de   nal,  cele  mai  calde  felicitări   ga  ţară,  tuturor  '  oamenilor   altfel,  fără  de  care  nu  se   nizaţiei  de  partid,  care  a  a-   nostru   a   rămas   mult   în   bază  de  examen  a  fost  primi­
           In  conformitate  cu  ordinea   marii fii ai patriei.      tuturor  organizaţiilor  de  par­  muncii,  fără  deosebire  de  na­  poate  considera  planul  înde­  vut  loc  alaltăieri,  a  înscris  pe   urmă !   — arăta şoferul  tă  astfel  :  „nu-mi  amintesc,
         dc  zi,  Marea  Adunare  Naţio­  In  cuvîntul  lor,  deputaţii  au   tid,   consiliilor   populare,   în­  ţionalitate,   întregului   popor,   plinit.   agenda  de  lucru  a  tuturor  co­  Nicolae   Lanche.   Sînt   to­  s-o  fi  citit,  n-a  ajuns  pînă  Ia
         nală  a  continuat  dezbaterile  pc   subliniat  cu  profundă  satisfac­  treprinderilor   industriale,   de   pentru  felul  cum  s-a  muncit   Aşa  cum  am  menţionat  şi   muniştilor  unităţii  problemele   varăşi  care  nu  se  achită  de  o-   mine"  (ing.  şef  Mariana  Al-
          mărginea  unor  importante  pro­  ţie  că'  alegerea  secretarului  ge­  transporturi,   institutelor   de   în   această   întrecere,   pentru   în   alte   împrejurări,   realiza­  cele  mai  acute  existente  în  e-   bligaţiile  profesionale  şi  poli­  măşan)  şi,  ce  mai  tura-vura,
         iecte  de  legi  cu  privire  P ~   neral  al  partidului  în  funcţia   cercetări   ştiinţifice   şi   teh­  succesele  obţinute  în  realiza   rea   programului   de   dezvol­  tapa  actuală  în  activitatea  în­  tice  pe  care  le  au,  dar  nu  sînt   „Cazan  să  ţină  cont  cînd  îşi
                                  cr
         fccţionarea  activităţii  în  dome­  de.  preşedinte  al  ţării'  răspunde   nologice,-  celorlalte  unităţi  e-   rea   planului   pe   1973.   tare  ân  ritm  intens  a  pa­  treprinderii.  Intre  acestea  au   traşi  la  răspundere  mai  ales   exprimă   nemulţumirea"   (ing.
          nii  de  mare  însemnătate  pentru'   dorinţei   fierbinţi   a   întregii   conomice  care  au  fost  -  dis­  (Aplauze îndelungate).  triei   noastre,,   creşterea   pro­  figurat   necesitatea   ancorării   pentru  nefolosirea  integrală  a   Maria  Bozdog,  şefa  comparti­
          accelerarea   progresului   econo­  noastre  naţiuni,  mîndră  de  a   tinse  astăzi  cu  înalte  ordine   Desigur,  întrecerea  este  în­  ductivităţii  muncii-  ţi  a  efi­  mai  depline  a  cadrelor  tehni-   timpului de lucru.  mentului C.T.C.).
          mic  şi  social  al  ţării  noastre,   avea  în  fruntea  sa,  pe  drumul   ale   Republicii   Socialiste   trecere   —   cîştigă   'cel   care   ;  cienţei   economice   presupun,   co-inginereşti   în   realităţile   într-adevăr,   întrecerea   so­  In  altă  ordine  de  idei,  or­
          în   vederea   adoptării   acestor   edificării  socialismului  şi  comu­  România  şi  cu  diplomele  de   ajunge,  ca  să  zic  aşa.  cu  o   nu  o  intensificare  a  muncii,   producţiei,  reînnoirea  agitaţi­  cialistă  s-a  organizat  doar  te­  ganizaţiile  de  sindicat  —  o
          acte normative.               nismului  în  România,  pe  (  cel   onoare. (Aplauze puternice).  secundă   mai   devreme.   Noi   ci   o   intensificare   a   inteli­  ei  vizuale  şi  relansarea  între­  oretic  şi  s-a  desfăşurat  mai   parte  din  vină  revenind  aici
           Ca  şi  în  prima  zi  ^a  sesiunii,   mai  iubit  fiu  al  poporului,  ca­  Adresînd  aceste  '  felicitări   preţuim  însă  în  aceeaşi  mă­  genţei,   a   gîndirii   creatoare,   cerii  socialiste  între  formaţii­  mult  de  la  sine.  Nu  au  fost   şi  organizaţiei  de  partid  —
          dezbaterile  s-au  desfăşurat  sub   re  dc  mai  bine  dc  patru  dece­  celor  !  care  au  fost  distinşi   sură   eforturile   tuturor   oa­  introducerea   rapidă   în   pro­  le  de  lucru  şi  membrii  colec­  afişate  nici  măcar  obiectivele   n-au  consultat  oamenii  în  sta­
          semnul  istoricului  act  al  alege­  nii  slujeşte  cu  abnegaţie  şi  e-   astăzi,  doresc  să  men'v'Onez  că   menilor  muncii.  Sîntem  con­  ducţie.  în  toate  domeniile  de   tivului.  Spiritul  critic  şi  au­  întrecerii,  criteriile  pe  baza   bilirea   obiectivelor   întrecerii
          rii  secretarului  general  al  parti­  xemplară  dăruire  cauza  '  pro­  realizările  lor’  sînt  o  contri­  vinşi  că  şi'  în  anul  1974  ei   activitate,  a  cuceririlor  ştiin­  tocritic   adoptat   în   cuvîn   cărora  se  acordă  întîietatea.   socialiste,  din  moment  ce  e-
          dului  în  înalta  funcţie  de  pre­  gresului  şi  prosperităţii  patriei,   buţie   însemnată   Ta   îndepP   vor  munci’'  cu  aceeaşi  abne­  ţei  şi  a  tehnologiilor  moder­  tul  lor  de  către  comunişti   Absenţa  unui  „scriitor  de  li­  xistă  îndoieli  asupra  realiză­
          şedinte  al  Republicii  Socialiste   a  libertăţii  ei,  cauza  socialis­  nirea  planuluil  pe,  1973.  Fără   gaţie   şi   devotament.   Avem   ne.  buna  organizare  a  mun­  demonstrează  că  unitatea  dis-   tere"  nu  justifică  această  stare   rii  lor.  Miron  Biscăreanu,  şe­
          România.  Intr-o  deplină  unita­  mului  şi  comunismului.  In  a-   .îndoială  că.  dacă  şL  celelalte               cii-.  -  Am  obţinut  succese  mari.   une  de  însemnate  resurse  pe   de  fapt  —  inexistenţa  agitaţi­  ful formaţiei din secţia die-
          te  de  gîndire  şi  simţire,  cei  ce   celaţi  timp,  ci  air  salutat  în   judeţe   şi   unităţi   economice   un  program  destul  de  mo­  dar  mai  avem  multe  de  fă­  fi inia  gîndirii  şi  găsirii  unor   ei  vizuale.  Cît  priveşte  ca­
          au  urcat  la  tribună  au  expri­  persoana   tovarăşului   Nicolae   —  care  nu  au  realizat-  depă­  bilizator,   şi   pentru   realiza­            căi  de  redresare  a  producţi­  drele   tehnico-inginereşti.   a-   MARIN MEGOIŢĂ
          mat  în  cuvinte  calde,  pornite   Ceauşescu  pe  conducătorul  de   şirile  celor  distinşi  astăzi  —   rea   lui   trebuie   să   .nim   cut în această direcţie. , De  ei,  care  trebuie  puse  în  apli­  cestea  nu  numai  că  n-au  re­
          din  inimii,  marea  bucurie  pa­  partid şi de stat a cărui acti-                        toate   eforturile,   să   lucrăm                              care cu maximă operativitate.  zolvat probleme tehnice pen­  (Continuare în pag. a 3-a)
          triotică  de  a  fi  consacrat  prin                        n-ar  fi  lucrat  intens  şi  bine,
          votul Marii Adunări Naţionale  (Continuare in pag. a ll-a)  n-am fi îndeplinit planul.    şi mai bine, să sporim efi­    (Continuare in pag. a ll-a)
   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106