Page 105 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din foaie fările, unl{L-vă!
FIFBBIHTE jjjjjjjjU TOVARĂŞULUI

NICOUE CEAUŞESCU-COHDUCĂTOliUL

CE iHTMICHIPEAZĂ CONSTIIHTA HATIIBB

Simţăminte de neasemuită dragoste şi aleasă

stimă, de hotărire de a face totul

Anul XXV! Nr. 5 977 DUMINICA 31 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
pentru înfăptuirea politicii partidului

------- "— ................... -------------------------------------------- . ~ - - TELEGRAME ADRESATE DE ORGANIZAT» DE PARTID, DE MASA Şl OBŞTEŞTI,’
în numărul de aii
■ \ in gnyl XXX d Blibarârtt şi Congresului al Xl-lea al P.CfiL DE COLECTIVE DE OAMENI Al MUNCII DIN JUDEJ, CONDUCATORUUJI
IUBIT AL PARTIDULUI Şl STATULUI NOSTRU
PAGINA A II-A
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALIS TA
Sîntem hotărîţi să dovetîm
RITMURI HUNEDO­ Actul de însemnătate istori­ P.C.R. privind instituirea şi pe mai departe, prin fap­
RENE că al alegerii conducătorului funcţiei de preşedinte al Re­ te, că vom fi la înălţimei a-
iubit al partidului şi statului, publicii Socialiste România,
hotărîrca
• Manifestare ar­ tovarăşul Nicolae Ccauşcscu, lui Central şi votul unanim prccierii făcute de Dumiea-
Comitetu­
Plenarei
Bilanţ fructuos tistică dedicată omu­ • în înalta funcţie de preşedin­ pentru alegerea Dumneavoas­ secretar general al partitului
voastră, mult stimate torvsrăşe
Un meseriaş destoinic
al Marii Adunări Naţionale
al
te
Republicii
Socialiste
lui
contemporan
şi preşedinte al Republicii, an-
România a fost primit de
♦ Primul şut ® Cartea, către oamenii muncii hunedo- tră, iubite tovarăşe Nicolae gajindu-ne ferm să respettăm
Ceauşescu, în această înaltă
cuvîntul dat, de a nc faie pe
scena, discul, ecranul
reni cu simţăminte de fierbin­
Transporturile, în generai, şi căile ferate, în special, te dragoste şi aleasă stimă, cu funcţie. deplin datoria şi de a o;upa
alcătuiesc un organ vital al economiei noastre socialiste,
pe primul trimestru mulţi ani la C.F.R., în acest puternic şi dîrz IN PAGINA o nouă angajare de a face to­ se spune în continuare în te­ rea pentru îndeplinirea <inci-
un loc de cinste în întrece­
Vă raportăm, totodată —
Eu lu­
solicitat intens
la orice oră din zi şi din noapte.
tul pentru înfăptuirea politi­
crez de
A III-A
11 aiului înainte de termen".
cii partidului, pentru îndepli­
legramă —, că preţioasele in­
detaşament al clasei noastre muncitoare, de aceea, îmi
locuitorii
nirea cincinalului înainte de
„Comuniştii,
toţi
permit să apreciez munca acestor oameni ca una din­ $ Reporterul nos­ termen. Fiecare telegramă ex­ dicaţii ce ni le-aţi dat cu pri­ comunei Sarmizegctusa, aşe­
lejul dialogului viu ce l-aţi
tre cele mai impoţtante în angrenajul complex al eco­ tru în post fix trans­ primă o mare bogăţie de gîn- purtat cu minerii, ceilalţi oa­ zare cu străveche rezonanţa
nomiei, al vieţii sociale. mite : In cadrul acţi­ duri şi sentimente, subliniază meni ai muncii şi cadrele de istorică, leagăn al foimării
in industria hunedoreană unilor pentru îmbu­ , lemn la care am avut ferici­ conducere din municipiu, mă­ în telegrama comitetului co­
In această mare familie de ceferişti lucrează mulţi oa­
semnificaţia momentului _ so-
poporului român — se arată
meni harnici şi pricepuţi, pasionaţi de meseria lor,, oa­
sprijinul
adoptate
surile
cu
nătăţiri funciare s-a
meni pentru care datoria este mai presus de orice! Aş
exemplifica cu un singur nume, acela al lăcătuşului de făcut cîte ceva, dar rea să fim contemporani. Dumneavoastră, în toamna a- munal de partid şi a consiliu­
Minerii Văii Jiului — cel
lui popular comunal —, au
nuluî trecut, prind viaţă, se
revizie Cornel bpinean, de la revizia de vagoane Simc- nu tot ce este prevă­ mai mare detaşament munci­ materializează în tot mai urmărit cu deosebit interes lu­
ria-triaj. Este un bărbat robust, călit în mulţi ani de toresc al judeţului — trans­ multe tone de cărbune şi alte crările sesiunii Marii Adunări
Marea întrecere din acest an jubiliar, în care sînt anga­ lucru la calea ferată; aici a încărunţit, dar aici a cu­ zut în planul de mă­ mit, în telegrama adresată în bunuri ce se realizează zil­ Naţionale, trăind alături de
jate plenar colectivele de muncă hunedorene, a cunoscut lu­ noscut şi cele mai mari satisf acţii ale vieţii. La C.F.R. a suri O Semnal numele lor de comitetul mu­ nic peste sarcinile planificate întregul popor măreţul eve­
nă de lună noi cote de intensitate şi hărnicie. Depunînd e- învăţat meserie şi, la rîndul lui, îi învaţă meserie pe al­ nicipal de partid şi comitetul şi angajamentele asumate în niment al alegerii Dumnea­
forturi susţinute pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de ţii. Colegii de muncă îi spun „doctorul de trenuri", pen­ IN PAGINA executiv al consiliului popu­ întrecerea socialistă. Conco­ voastră, iubite tovarăşe Nicolae
plan şi a angajamentelor asumate în întimpinarea aniversă­ tru că se pricepe „la mare meserie" să le depisteze cau­ lar municipal, întreaga recu­ mitent, aceste indicaţii şi mă­ Ceauşescu, ca preşedinte al
rii a trei decenii de la Eliberarea patriei şi a Congresului al zele „îmbolnăvirilor", le „vindecă" prompt şi foarte A IV-A noştinţă faţă de grija deose­ suri se reflecta în îmbunătă­ Republicii Socialiste România,
Xl-Iea al partidului, colectivele de muncă din cadrul unităţi­ bine. ‘ • CALEIDOSCOP : bită pe care le-o poartă parti- ţirea continuă a condiţiilor de eveniment care ne-a umplut
lor miniere, siderurgice, industria materialelor de construcţii, Cornel Spincan este un exemplu de dăruire şi conştiin­ .dul, conducătorul său : muncă şi viaţă ale tuturor ce­ sufletele de bucurie şi ne în­
ciozitate profesională, un imbold pentru cei tineri. Se­ Superlative hunedo­
industria locală şi de pe şantierele de construcţii raportează „Comuniştii, toţi oamenii lor ce muncesc şi trăiesc în tăreşte sentimentul de înaltă
realizarea cu o zi înainte de termen a sarcinilor de plan pe cretarul comitetului de partid, Viorel Chiciu, şi şeful rene — Noutăţi me­ muncii şi cetăţenii Văii Jiu­ Valea Jiului ; minerii, fami­ încredere în destinul luminos
primul trimestru. Acest im portant succes s-a obţinut îndeosebi unităţii, ing. Gheorghe Baciu, au numai cuvinte de lau­ dicale — De pretutin­ lui au primit cu profundă sa­ liile lor mulţumindu-vă fier­ al patriei noastre. Ştim că la
pe seama creşterii productivităţii muncii. dă la adresa muncii acestui destoinic meseriaş. La zile deni — Scafandri în tisfacţie propunerea Comite­ binte pentru atenţia şi grija
de sărbătoare, pe pieptul său strălucesc steluţe purpurii — ce le-o purtaţi.
Mineri! Văii Jiului au o contribuţie hotărîtoare în obţinerea tului Executiv al C.C. al (Continuare in pag. a 3-a)
răsplată a hărniciei, seriozităţii în munca şi omeniei —, meseria de sondori
acestui fructuos bilanţ. Exploatările miniere ale bazinului au V
cărora li s-a adăugat la 16 Februarie a.c. „Meritul cefe-
extras suplimentar 47 500 tone cărbune net, cele mai bune risl .
• .t(
realizări înregistrîndu-le muncitorii mineri de Ia Vulcan, Lu-
Cu asemenea oameni, societatea se mîndreşte.
penl, Uricani, Aninoasa, Dîljo şi Petrila. Colectivele din ca­
drul I.M. Hunedoara, E.M. Certej şi I.M. Barza au dat, peste IOAN SOCACIU Campania agricolă de primăvară
prevederile planului trimestrial, 200 tone fier în minereu mar­ şef de tură, Revizia de vagoane Simeria-triaj'
fă şi importante cantităţi de metale neferoase.
Siderurgiştii amplifică, în continuare, realizările de pres­
tigiu care le-au obţinut în primii trei ani ai cincinalului. Spo­
rurile suplim entare de producţie se ridică, pînâ în prezent, la
8 000 tone fontă, 2 600 tone cocs, 13 800 tone oţel şi 12 200 Urgentaţi plantatul cartofilor!
tone laminate. Aceste depăşiri substanţiale - obţinute în prin­ Toate sistemele
cipal de colectivul C.S. Hunedoara - vin să confirme încă
o dată hotârîrea de a păstra locul de cinste in întrecerea ce Conferinţa pe ţară a cadre­ forţele şi mijloacele mecanice,
au declanşat-o In rindul metalurgiştilor din întreaga ţară. lor de conducere din unităţile plantatul cartofilor s-a înche­ de irigaţii să
Alături de mineri şi siderurgişti, în primele rinduri ale agricole de stat, şi cooperatiste iat sau se găseşte aproape de
întrecerii sa situează numeroase alte unităţi. Forestierii din ca­ a subliniat că o atenţie deose­ finalizare. Exemple pozitive sînt
drul I.F.E.T. Deva au livrat economiei naţionale, peste preve­ bită trebuie ’.şă, fie acordată oferite dc C.A.P. Rapoltu Mare,
deri, 1 300 mc buşteni şi 640 mc cherestea. Energeticienii de 'sporirii producţiei. de plantic Tî.mpa, Boşorod, Foit etc. funcţioneze din plin!
ţa I.E.C. Deva au realizat în plus 51 milioane kî/Vh energie • „tehnice. în vederea asigurării ■ Sint insă şi cooperative agri­
Activele de muncă dîn cadrul unităţilor de în­ necesarului de consum ai popu­ cole unde pregătirile se află
registrează peste plan 1 100 mc prefabricate laţiei şi a materiei prime pen­ într-tm stadiu mult întîrziat, ri- ..In cpndiţiile dc secetă ale acestei primăveri se impune cu a-
(pilă în valoare de 100 000 lei. tru industrie. In contextul aces­ dicînd încă serioase semne dc cuitate ca în fiecare unitate agricolă să fie întreprinse acţiuni
tor sarcini se înscrie şi preocu­ hotărîte pentru a asigura cu posibilităţi locale irigarea unor su­
Abţinute de industria hunedoreană în primul întrebare atît pregătirea terenu­
ului. sint o dovadă grăitoare a largilor posi- parea lucrătorilor ogoarelor fa­ lui, cît şi asigurarea seminţelor. prafeţe cît mai mari ocupate cu culturi de legume, cereale,
1 dispun colectivele de muncă pentru îndepii- ţă de pregătirea unor temelii La C.A.P. Rîu de Mori, unde plante furajere, precum şi udarea terenurilor unde urmează să
/ a sarcinilor de plan din acest an, de a-şi ono- solide viitoarei recolte de car­ trebuie să se planteze -40 dc se planteze răsadurile în cîmp. Este o necesitate imperioasă
igajamenteia asumate in întrecere. S.U.T. Deva. Echipa de me canlcl auto, conduşii de Ioslf tofi. In unităţile unde munca hectare, în loc să se treacă e- deci ca toate sistemele ele irigaţii să fie puse în funcţiune, să
Pctric, fruntaşă In întrecere. Foto: VIRGIL ONOIU s-a organizat temeinic şi se fo­ nergic la acţiune, se găsesc fel se lucreze ziua şi noaptea cu aspcrsoarclc şi motopompele.
losesc cu randament sporit şi fel de justificări. Pe lîngă Aceste deziderate majore în unele unităţi îşi găsesc ma­
faptul că pe mai mult de 20 terializarea.
de hectare nu erau încă îm­ — începînd din ziua dc 26 martie a.c. — ne spunea in­
jroductie j prăştiate îngrăşăminte organice ginerul Dumitru Hariga, directorul I.A.S. Simeria, la ferma
pentru a se putea trece la e-
noastră de legume s-a trecut, conform graficului de udare sta­
w a| v
iama fcctuarea arăturilor (la data de bilit, la irigarea culturilor. In prima urgenţă s-au irigat 5 hec­
28 martie a.c.) unitatea are un
tare cu ceapă, 3 hectare cu spanac şi 2 hectare cu salată. Se
raionului 230—300 : deficit de circa 30 tone sămîn- constată că după Irigare culturile au o dezvoltare rapidă. EJ-
, I.M. Barza au ex- : ţă. Preşedintele cooperativei a- datul se continuă ziua şi noaptea pe terenurile care urmează
adrul unei singure j gricole, Filimon Munteanu, ne să fie plantate cu alte sortimente de legume. Putem spune că
. teru peste prevede- : spunea că prin 5—6 aprilie se astfel efectul lipsei de umiditate nu se resimte la grădină.
lan 30 tone de mi- j va trece la plantat, deoarece — Sistemul de irigaţii a fost pus în funcţiune şi la C.A.P.
, runtaşe în întrecere j este posibil ca vremea să se Sîntandrei — ne-a declarat tovarăşul Ioan Farcaş, secretarul
4 e Trimişii noştri la E.M. Paroşeni şi I.I.L. Simeria relatează: mai răcească. Argumentul nu
a în cadrul raionu- : Comitetului orăşenesc de partid Simeria. Udarea s-a început
, ele conduse de Mi- j are nici un suport temeinic dacă pe suprafaţa destinată plantarii gulioarelor. Avem însă neca­
ar
“ :anu, Dumitru Cîm- j se ţine seama că în unităţile zuri cu perfectarea începerii lucrărilor la sistemul de iri­
itru Ivaşcu şi mulţi j vecine, cu condiţii asemănătoa­ gaţii prevăzut a se reaiiza pc 200 hectare la C.A.P. Simeria.
f i şi-au depăşit sub- j Se impun măsuri urgente Perspective care re de sol şi climă, plantatul Insistam ca, împreună cu Direcţia agricolă judeţeană, condu­
/sarcinile de plan. j este aproape de finalizare. De­ cerea C.A.P. să stabilească programul concret de acţiune în a-
ficienţele organizatorice consti­ cest sens. Şi la amenajarea veche sînt unele necazuri legate de
pentru redresare trebuie cucerite tuie însă în realitate factorul asigurarea unor conducte dc dimensiuni mai mari.
care a determinat tărăgănarea
Intr-adevăr, deplasîndu-nc. în dimineaţa zilei de 28 martie
ijă deosebită plantatului. O întîrziere nejus­ a.c., cu interlocutorul la faţa locului, am constatat că udarea
tificată există şi la C.A.P. To-
răsadurilor dc varză timpurie ce se planta în cîmp se făcea
GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI - SURSA IMPORTANTA
■
y
4- tru calitatea B PROMISIUNILE NU TIN LOC DE ACŢIUNI CONCRETE DE APROVIZIONARE CU LAPTE teşti, unitate care are de plan­ manual. Preşedintele C.A.P., Păun Răvaş, şi-a exprimat nemul­
ţumirea faţă de această situaţie, asigurîndu-nc că : „pînă după-
tat 1Q0 hectare. încercarea pre­
■ NUMAI IN ULTIMELE' D OUA ZILE S-AU PIERDUT PES­
TE 800 TONE CĂRBUNE. I ■ MASURI FERME PENTRU TERMINAREA CAPACITĂŢI­ şedintelui unităţii de a ne con­ amiază aspersorul va intra în funcţiune".
£ produselor LOR DE PRODUCŢIE Şl CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE vinge că lucrarea se va încheia — Avem şi noi 7 hectare semănate cu legume verdeţuri —
lată deci că finalul primu­ bil de conducerea tehnică. A A ÎNTREGII ACTIVITATI i în 10 zile nu poate justifica ne spunea brigadiera Ferenţ Margareta dc la C.A.P. Băcia. Cul­
-o- LĂLAN. Conştiinciozi- lui trimestru al anului nu a apărut la un moment dat a- întîrzierea acţiunii. turile au mare nevoie de apă, dar nu putem aplica udări deoa­
,r >e .tea şi dăruirea în mun- fost încheiat aşa după cum cea zonă de steril în abatajul Rezultatul analizelor ferme, aprovizionare cu lapte. De la Este un imperativ de prim rece debitul de apă la sursa ce o avem este foarte mic.
Hn ă au permis colectivu- aveam promisiuni cu o săptă- 6224, unde s-au pierdut mul­ care au avut loc In ultima 229 localităţi din care se pre­ ordin ca în timpul cel mai — Aceasta este singura cauză? — am întrebat-o pc bri­
tt/'ui din atelierul de mon­ mînâ în urmă din partea con­ te tone de cărbune. Dar, re­ săptămînă în unitate n-a în- lua lapte la începutul anului, scurt posibil, avînd în vedere gadieră.
taj radiatoare al I.V. Că- ducerii exploatării. In luna pet, o bună parte din minu­ tîrziat să se arate. După cum s-a ajuns în prezent la 407 condiţiile specifice acestei pri­ —. Nu. Chiar dacă am vrea să irigăm, nu avem cu ce.
J f lan să obţină realizări martie, mina acumulează un sul acumulat se datoreşte ca­ arătam şi In articolul de ieri, localităţi în care gospodarii măveri timpurii şi secetoase, în De două zile (de ce atît de tîrziu ? n.n.) am trimis aspersorul
meritorii în întrecerea minus de aproape 5 000 tone drelor tehnice care lucrează sarcinile valorice ale primului individuali au Încheiat con­ toate unităţile agricole să fie la reparat şi nu l-am primit.
'cialistă. De la începu- cărbune şi din acest motiv pe aici. trimestru au fost îndeplinite tracte cu unitatea. Numărul urgentat plantatul cartofilor, Amenajări locale noi, pentru irigaţii pe o suprafaţă în­
tl acestui an, cele trei primul trimestru — avînd în Chiar în situaţia dificilă în înainte de termen, fiind redu­ lor va creşte în continuare. astfel îneît viitoarea recoltă să semnată — de peste 300 hectare — trebuie finalizate grabnic
echipe de aici au realizat vedere şi plusul de 2 058 tone care se află la ora actuală- se substanţial şi minusurile la De fapt, planul primului aibă asigurate temelii trainice, la C.A.P. Toteşti. Nu există însă nici o garanţie că terenu­
.mportante cantităţi de acumulat în primele 2 luni - exploatarea cu linia de front, unele sortimente - rezultate trimestru la aceste preluări a să se obţină producţii record rile respective vor putea fi irigate, deoarece unitatea are un
produse peste plan. restanţa este de • aproape nivelul atins în prezent la a- care demonstrează viabilita­ fost realizat încă din luna fe­ de pe toate suprafeţele destina­ singur aspersor faţă de 10 cîte i-ar fi necesare. Tot din lipsa
După cum aprecia in­ 3 000 tone cărbune. cest capitol putea asigura tea ideii că atunci cînd se u- bruarie. Din aceste motive, te culturii respective. Consilii­ aspcrsoarelor (care nu se ştie cînd vor fi procurate — n.n.) la
ginerul Ioan Perţa, şeful — Situaţia nu era la ora realizarea integrală a planu­ nesc eforturile, cînd există o s-a hotă rit ca în perioada ce le populare comunale şi condu­ C.A.P. Ostrov, deşi se pot iriga 250 hectare, problema aplică­
secţiei montaj, operaţiu­ actuală aşa dacă în tot cursul lui de producţie. Dar valori­ gîndire colectivă pentru eli­ urmează delegaţii unităţii cerile C.A.P. au sarcina de că­ rii udărilor continuă să stea sub semnul întrebării.
nile de mecanizare — lunii martie la Paroşeni nu ficarea capacităţilor existente minarea lipsurilor, se obţin şi să-şi intensifice activitatea de petenie să acţioneze energic, în Aspectele relatate pun în evidenţă existenţa unor stări de
probele de ridicare şi se întîmplau o serie de nere­ nu s-a făcut în mod raţio­ satisfacţiile muncii. Azi, în ul­ contractare a unor noi canti­ spiritul sarcinilor stabilite de lucruri inadmisibile privind folosirea tuturor posibilităţilor de
transportare a bateriilor guli de natură obiectivă, dar nal. tima zi a trimestrului, se cu­ tăţi de lapte cu gospodăriile Conferinţa pe ţară a cadrelor a asigura irigarea unor suprafeţe cît mai mari de teren. Or­
de radiatoare se efectu­ de cele mai multe ori subiec­ Din afirmaţiile mai multor vine să ne oprim atenţia toc­ populaţiei din judeţ. de conducere din agricultură, ganele agricole judeţene au datoria să acorde un sprijin mai
ează mecanic, cu ajutorul tivă — aprecia ing. Gheorghe mineri, printre care Toma Şu- mai asupra celor cîteva linii - In perioada care a tre-' pentru a crea condiţii care să substanţial conducerilor unităţilor agricole şi consiliilor popu­
unor cilindri dc presiu­ Giuclea, director tehnic în rubaru şi Mihai Acosmolesî, o de redresare a activităţii, ce cut din acest an — ne relata, garanteze încă de pe acum lare comunale în vederea materializării sarcinilor ce le revin
ne — au condus la re­ Centrala cărbunelui Petroşani. bună parte din neregulile s-au cristalizat pentru acţiuni­ despre o altă problemă, con- realizarea planului şi a angaja­ din programul judeţean de îmbunătăţiri funciare, să urmă­
ducerea efortului fizic, la Trecerea unor utilaje dintr-o le viitoare ale colectivului în­ mentelor asumate în întrecere rească îndeaproape punerea grabnică în funcţiune a tuturor
creşterea productivităţii zonă in alta s-a făcut inco­ CORNEL DUMITRU treprinderii. MARIN NEGOIŢA în cinstea celei de-a XXX-a sistemelor de irigaţii.
muncii. rect, nu s-au respectat pro­ Gospodăriile populaţiei s-au aniversări a Eliberării patriei ' * N. TÎRCOB
IOSIF CRAŞCA gramele întocmite în preala- (Continuare în pag. a 3-a) dovedit o sursă importantă de (Continuare In pag. a 3-a) şi a Congresului al Xl-lea al
corespondent partidului. i
C.A.P.
200
un
şl
Toteşti
98
mln-
montaţi
Concursuri de admitere în instituţiile IN RECEPŢIE tică de p« o pomicultură prac­ spre „Hunedoara — româ­ attumam doara, s-a desfăşurat ctşti- puieţl pomi fructiferi continua­ fructe, luat la iniţiativa de de nuc
spalier!,
s-a
tuia.
concurs
s-a
a
ştie,
In
„Cine
lecţie
siderurgiei
drle
desfăşurat
a
—
re,
acţiunea
prevede
planta
500
puieţi
gă“, pe teme de pază şi
final,
tinerii
In
neşti".
cu-
In
cartierul
noi
—
militare de învăţămînt din Petroşani se „Aeroport" prlnzînd toate fazele : o- tru gazde programul pen­ DE LA prevenire a 8 incendiilor. pc lîngă pomilor plantări ar­ strucţiilor zootehnice. Ac­
în livadă şi în jurui con­
au
oaspeţi
prezentat
află
în
şi
participat
îngrijirea
concu­
Au
ar­
recepţie un nou bloc de peraţil de plantare a po­ tistic „Noi iubim siderur­ renţi. Primele trei locuri buştilor. ţiunea este în curs de fi­
milor, tăieri de formare a
Ministerul Apărării Naţio­ cea cel Bătrîn", pentru spe­ locuinţe cu 20 de aparta­ a- coroanei, aplicarea Îngră­ gia" ! au fost ocupate In ordi­ nalizare.
Faptul
mente.
cu
este
Furca,
lu­
chimice,
nale organizează concursuri de cialităţile ; punte ; electrome­ tît mai semnificativ, dacă şămintelor întreţinere a so­ ne de Dan Franclsc Romulus PLANTEAZA VARZA VREMEA
Traian
şl
crări
de
că
admitere pentru anul şcolar canici. ţinem cont din harnicii lului .şl aplicarea trata­ DOUA UNITĂŢI Prodan, care au fost pre­ IN CIMP Pentru 24 ore
Valea
constructori
doua
In
partea
1974/1975 în următoarele ^in­ Şcoli militare de ofiţeri ac- Jiului ău realizat acest mentelor la pomi. După COMERCIALE O ZI miaţi. organizat un a concurs Pentru folosirea chib­ Vreme în generai fru­
s-a
stituţii militare de învăţămînt. tivi bloc cu o lună mai de­ dezbaterile pe marginea La Lonea s-a deschis fulger cu concurenţi din zuită a tuturor suprafe­ moasă, cu cerul variabil.
teren
de
existente,
Academia militară Toate armele (specialităţile), vreme faţă de grafice. lecţiei a fost vizitată fer­ un magazin cu autoservi­ rîndurile spectatorilor. ţelor întreprinderea de sere Vîntul va sufla slab pînă
ma
C.A.P.
a
la
zootehnică
din
Concursul de admitere se mai puţin muzică. Băcia. re unde gospodinele pot Locul Inttl a fost cîştigat din Sîntandrei s-a început la potrivit va fi sud-est.
cu­
de Mihai Sfetcu.
Temperatura
cele
găsi
organizează pentru facultăţile Şcoli militare de maiştri şi LECŢIE DE în această necesare. Tot plantarea verzei timpurii prinsă ziua între 15 şi 20
localitate
s-a
tehnice în specialităţile : subofiţeri POMICULTURA IN VIZITA LA C.T.E. II inaugurat recent şl uni­ LA. „FIECARE ELEV pe terenul din jurul sere­ grade, iar noaptea intre
de
salata
afară
In
lor.
— Ingineri : tancuri şi au­ Toate armele (specialităţile), La Şcoala generală „Dr. Pionierii şi utceiştil de tatea de confecţii nr. 16. CU POMUL LUI" care s-a pus din toam­ zero şi 5 grade.
to ; artilerie ; armament avia­ mai puţin muzică. Petru Groza" din Băcia la şcoala generală nr. 5 Cele două unităţi sînt nă, se plantează 40 000 fi­ Pentru următoarele
dotate cu mobilierul şt a-
re răsad de varză timpu­
de
pionierii
ţie ; avioane şi motoare ; Licee militare : de cultură s-a desfăşurat recent un din Hunedoara au fost paratura necesară unei la Uteciştil şi generală din rie. două zile
Şcoala
oaspeţii
schimb
dc
muncitorilor
transmisiuni ; construcţii. generală — profil real — şi profesori de dc experienţă cu la secţia C.T.E. II, din deserviri civilizate. ALTA Petros au iniţiat o acţiu­
agricultură
— Şubingineri : tancuri. industrial pentru marină. din zonele Haţeg şl Orăş- C.S. Hunedoara. Era de ne lăudabilă, pe care au 1NCA 500 NUCI Vremea se menţine în
elev
frumoasă,
„Fiecare
ce­
maistrul
Institutul de medicină şi Pentru relaţii suplimentare, tie. Cu acest prilej în li­ faţă şl Mărculescu, furnalist CINE ŞTIE, CIŞT1GA denumit-o: lui". La prima In vederea valorificării general variabil. Cu cu totul
pomul
cu
rul
Nicolae
Erou
farmacie Bucureşti — pentru cei interesaţi se pot adresa vada care însumează 400 al Muncii Socialiste, care La secţia profile mijlo­ ieşire la muncă voluntar- depline' a posibilităţilor izolat vor cădea ploi
de meri, peri, cireşi, caişi,
secţia militară. centrelor militare judeţene sau vişini, pruni, piersici ş.a., Ic-a vorbit elevilor de­ cii şi benzi a C.S. Hunc- w. pâtriotică, ei au plantat dc sporire a producţiei de slabe.
Institutul de marină „Mir- de sector.