Page 106 - Drumul_socialismului_1974_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 977 9 DUMINICĂ 31 MARTIE 1974
RJSk ■

I — Da tu ce aştepţi, mă ? iei. Intre timp înaintaserăm cî- într-o baie de aburi, iar în nări
I — Păi, vreau să lucrez, Ca- teva sute de metri pe „traver- îmi stăruia un iz dulceag de
I zacu-baci. Am făcut angajarea sala principală", ochii au înec- putregai de lemn. Din locul în
şi am fost repartizat la secto- put să mi se obişnuiască cu care mă flam nu vedeam nici
a
rul III. întunericul şi acum, de bine ţipenie de om. Abatajul înain­
Aşa am luat primul contact de rău, zăream cîte ceva la tase cu ambele aripi cam 20 m
cu o „autoritate" care pentru urma de lumină pe care o răs- spre hotar. Am luat-o l în-
a
mine reprezenta Exploatarea pîndea lampa cu care eram e- tîmplare spre partea vestică.
huned după cum m-am convins mai lerii. Cel cu vocea răguşită îmi focului...
minieră Petrila, cu posacul şi,
Cînd m-am apropiat de front
chipat. Deodată, în faţa noas­
tră apare o , ramificaţie dc ga­
am recunoscut vocea „forhae-
tîrziu, destoinicul miner Caza-
rului" care drăcuia de mama
spuse :
cu A.
— Tu o iei pe aici — şi-mi
— Grăbeşte, mă, că dacă vi­
Evenimentul (pentru mine a
fost un adevărat eveniment ca­ arăta cu mîna direcţia — că ne „domnul" şi nu eşti gata cu
re mi-a hotărît viitorul) s-a noi o luăm pă dincoace. Vezi „foitaşul" te-nblătesc de-o să
petrecut în dimineaţa zilei de că după vreo două, trei sute mă ţii minte cîte zile îi avea,
11 iunie 1946, orele 5,45, în de metri, pe stînga se face o Io-te Ia el, mămuc dracului,
a
sala de apel a minei Petrila, altă transversală. O apuci pe ea vrea să se facă miner, da-i mai
Atelier Debut cînd în dreptul maistrului ca­ ş-ai să ajungi la „puţul orb nr. moale ca o balegă...
Tara in formă de inimă re plasa muncitorii nu mai 2". Acolo întrebi ş-o să-ţi spu­ tele i le adresa Cenuşe-baci
Toate astea şi încă multe al­
nă ăia pe unde să mergi.
rămăsese decît subsemnatul.
Pe vremea ceea abia absol­ — Mulţumesc şi „noroc bun". unei mogîldeţc aşezată pe vine
Carte pe care Sub semn de dragoste ne e puterea : j Constructorii visem clasa a Vl-a de liceu şi — „Noroc”, îmi răspunseră lîngă „ştosul" de la cărbune,
a
De-a stărui în lutul ţării, sfînt ; i î cum banii nu-mi prea spărgeau cîteva voci binevoitoare. Şi care, cu un zîmbet parşiv, fără
iac-aşa mă trezii singur, singurel,
să dea semne de spaimă şi fă­
buzunarele am hotărît să fac
\ i
am recitit-o Drapele unduind în mîngîierea rost de ceva bănuţi pe timpul îndreptîndu-mă spre „puţul orb ră să se. grăbească, frămînta în
Luminii-pajiştiie noastre sînt !
mîini găluşte de buraj pentru
La căpătîi de cîntece, albastre Oamenii mei au o vîrstă solară, vacanţei. Şi unde ai vrea să lu­ nr. 2". Am luat-o pe trans­ puşcare. In timp ce-şi muştru-
versală, am ajuns la „crac”,
—
Mă despart vreo douăzeci pare bun pentru a-şi ilustra Izvoarele se află, strălucind. Fiecare din ei crezi ?, mă întrebă Cazacu-baci, apoi am luat-o spre vest şi luia vagonetarul, sărea dintr-o
şi cinci de ani de prima lec- concepţia filozofică. Cartea E semn de dragoste şi-n limpezi astre E o ţară care ştia că sînt elev de liceu, după cîţiva paşi în bezna nea­ parte în alta, de parcă îi ar­
tLră a „învierii zeilor" de Me- reuşeşte să rămînă totuşi în Sub turme mioritice, înverzind... Dimineaţa se trezesc pe un ţărm deoarece eram coleg şi prieten gră ca smoala, la circa 100-150 deau călcîiele, aducînd sculele,
rekovski. Nu-mi mai aminteam limitele literaturii, purtînd Ne luminăm din veac peste zăpada rînduindu-şi chemările nedespărţit cu fiul său. de metri în faţă am zărit cî- ba punînd încă un „brăcinar"
nimic precis şi totuşi această chiar un nimb straniu şl par­ Istoriei. Prin care am rămas pe mari şantiere. — La Cenuşe Cornel, am tev luminiţe. In sfîrşit, sînt la „forlogul" dinspre surpare,
a
certe îmi stăruia în amintire ticular, de incontestabil efect. Să ne-apărăm şi holda şi balada Poartă in suflet toate fluviile şi mările îndrăznit eu care, cu o zi îna­ ca şi ajuns, gîndii eu, în timp ba... Merita să-l priveşti. De
diiuz şi straniu, singulară şi Aceasta datorită vieţii com­ Şi limpede tăria unui glas. acestei ere ! inte, citisem pe tabelele de cîş- ce întindeam pasul fiindcă e- fapt eu îl cunoşteam demult.
rrelancolică, fascinantă şi plexe care clocoteşte în pa­ Ni-e vie urma-n zare şi-n seminţe, Lumini şi baraje au dat la iveală ram în mare întîrziere. Cu o-
ptţin inspăimîntătoare, ca o ginile ei şi a imaginii lui Le- In roţi însîngeratc şi-n fîntîni ; : i Şi sint ieşiţi ca din ape subţiri, tiguri afişate în sala de apel, Mic de stat, dar îndesat, par-
chemare de corn care ar ră­ Ni-s vii în grîu părinţii şi-n credinţe Fiecare e o flacără egală — că, grupa lui ___________________ „ că avea piper în
onardo, deşi este o imagine Cenuşe cîştiga- sînge. Vorbea
şina de undeva de peste niş­ aparte, a unui Leonardo bla­ Pe guri de rai, sub codrii cei bătrîni... cu ploi roditoare-n priviri. se cel mai bine răguşit şi saca­
te păduri necunoscute. Impre­ jin, de coloratură slavă, greu Se-ndură-n albăstrimi privighetori Cintecul ţării trece prin miinile lor, pe luna mai. dat. Ascultîn-
sie aceasta nedesluşită, dar de acceptat în afara planu­ Cu fir de doine ii de foc să ţese prin palmele arse de dor PRIMUL ŞUT du-1, aveai im­
particulară şi persistentă, se lui artistic. Acestor vetre sîngerînd comori Vin riuri grăbite să le mingiie pleoapele — Păi acolo
explică azi foarte simplu prin Cînd de lumină ploilc-mirese... se lucră mă, nu _________________ presia că-şi ex­
şoiul puternic pe care ado- „Cu adevărat minunat şi Dacă priveşti de sus, ţi-apare ţara Şi-i deseîntă-n adine toate apele glumă. pulzează cuvin­
lesrentul de atunci l-a supor­ ceresc a fost Lionardo, fecio­ In forma unei inimi, care bate Totul e o legendă, totul e un joc — Păi asta vreau şi eu, Ca­ chii ţintă la luminile din faţă tele pe sub mustaţa stufoa­
Fiecare grăunte are miezul de foc
tat la primul contact cu u- rul lui ser Piero da Vinci — Cu puls de rîuri clare-n primăvara zacu-baci, să lucru. Dă-mă nu­ n-am dat nici o atenţie transver­ să care-i împodobea faţa, ră­
nivsrsul violent colorat, deru- scrie Vasari în celebrele sa­ Luminilor din noi, adevărate > Cine mai spune că basmele mint mai dumneata acolo ş-apoi oi salei ce se făcea spre stînga şi sucită în sus ca la „honvezi"
tart şi contradictoriu al Re­ le Vieţi... - iar dacă n-arfl — Cit apele acestea or să curgă Că Făt-Frumos nu dura peste noapte vedea eu cum mă descurc. pe al cărei „jug" era fixată o şi care i-a atras porecla de
naşterii. avut atîtea îndeletniciri şi Pod de argint ? După ce mă măsoară bine tablă de lemn, pe care cu vop­ „mustăciosu". La petrecere era
Noua lectură, contrar cazu- n-ar fl fost atît de nestator­ Izvor va sta Lumina, demiurgă ! din cap pînă-n picioare, cu o sea neagră scria „nr. 2 vest". neîntrecut. Juca nevestele pînă ,
rllo asemănătoare, n-a fost nic, ar fl ajuns departe în DAN BOSOANCA privire în care nu era greu de Ajungînd la sursa de lumină le treceau toate apele. Oricît
-
dezamăgitoare, cl, dimpotri­ ceea ce priveşte cunoştinţele EUGEN EVU Baia de Criş descoperit compătimirea, îmi am zărit 5-6 bărbaţi aşezaţi ca­ ar fi fost femeia de tînără şi
vă, a confirmat, reactivind, ştiinţifice şl literare. A fost un niviiivvuvikiunnnnnux<nnnnxnuDu»nmiim< a zise : re pe unde..., pe lada cu scu­
vechi Impresii latente. Fireş­ om care s-a apucat să înveţe — No, bine, mă, du-te la le, pe capete de văndruci, pe focoasă, atît o învîrtea ş-o ră­
te, s-au stabilit totodată şl a- numărul 2 vest... Şi după ce, ciutaci. Deşi cînd m-am apropiat sucea că tot ea se dădea bătu­
multe lucruri, dar de Îndată tă.
devăratele proporţii ale lucru­ cu un creion chimic udat în am salutat cu tradiţionalul „No­
ce le începea, le şl lăsa în roc bun" nimeni nu mi-a dat Pe semne că n-a băgat de
rilor. Merejkovskl este un Laureaţi ai prealabil în gură, îmi scrise
părăsire". Privită din acest numele în carte de pontaj şi nici o atenţie. Nici nu era de seamă cînd am salutat fiindcă,
remarcabil plastician, cu a mirare, întrucît în jurul lăzi­
unghi, învierea zeilor e aşa­ festivalului — trase „lobda" care consfinţea dînd ochii cu mine, în Ioc
o cutentică forţă de a crea prezenţa mea fizică în grupa lor cu scule se încinsese o dis­ să-mi „mulţumească" ca orice
dar romanul vieţii unui ratat
Imagini vil, cu preferinţe pen­ concurs de ce lucra la 2 vest, se îndreptă cuţie foarte aprinsă. Vorbeau bun creştin, m-a luat de-a
sublim şl in acelaşi timp poe­ cîte 2-3 deodată. Subiectele
tru culoare, pestriţ, pitoresc şl agale spre biroul sectorului. dreptul :
mul unei Imense singurătăţi, muzică uşoară M-am dus cu paşi repezi erau diferite. Vorbeau despre
tumult. E, cred, 'Singura Iul secetă, despre femei, despre — Da tu ce cauţi aici ?
specifică dealtfel tuturor ma­ spre puţul principal pe unde,
calitate literară, căci, in rest, „Cîntecui din fericire, ştiam că se intră „pîinca de mei"... Unul dră- — Păi aici m-a dat ştaigărul.
rilor artişti al Renaşterii.
el rămîne un scriitor tipic te­ în mină. Ajuns în rampa puţu­ cuia de mama focului pe toţi . — Atunci dute la ştaigăru’
zist, căruia orice mijloc I se adînculul" lui, spre norocul meu, am mai ..crîşmarii" din Petrila... şi spune-i să te dea „tocmai"
găsit cîţiva întîrziaţi, care sor­ Dintre cei de faţă cunoşteam la^mama dracului, nu la mine,
beau cu nesaţ ultimele fumuri numai pe Raţ-baci şi pe un ma! Ce, io dau cărbune cu
ti din chiştoacele de „naţionale" flăcău cam de vîrsta mea, Rudi „işcolaşi ?".
sau ţigări răsucite de ei din Klaibcl. — Cenuşe-baci, stai să vezi
tutun cu 2 lei pachetul, ca să — Da tu ce faci aici ?, m-a cum am să lucru şi pe urmă...
Premiul I: Benlamln Chlvn Premiul III: Gheorghe Ştir le ajungă pentru cele 8 ore întrebat acesta. ^—• Ce să văd?... Nu vreau
Manifestare artistică dedicată omului contemporan Bucureşti Lonea de „post negru". Aşa stînd lu­ gărul. să văd nimic...
— Păi aici m-o trimis ştai-
crurile, intrai şi eu în „colivie"
— Ia nu mă lua aşa — mă
alături de încă 6-7 inşi. Şi ime­ — Unde aici ? 1 sborşii eu —, ce crezi că mi-i
Recent, în sala „Arta" din Cu multă gingăşie şi simţ „Balada" de G. Porumbescu, ECHINOX diat am vut impresia că ceva — La Cenuşe Cornel. frică ?
a
DeVa, s-a desfăşurat produc­ artistic a fost executat „Ron- solist Antoniu Iuga, dirijor nu-i în regulă la mine... Par­ — Păi a.ici crezi tu că lu­
ţia muzicală şi expoziţia de do-ul“ de Beethoven de către prof. Eugen Huroş. In pragul meu zăpczile-ntirzie că se făcea că-mi crescuseră crează Cenuşe — şi faţa i se Văzînd c-a dat greş cu me­
artă plastică a elevilor clase­ elev Mariana Crăciun de la Atît soliştii cît şi orchestra Şi se prefac, suav, în ghiocei, aripi, întrucît nu mai simţeam lumină de un zîmbet îngădui­ toda intimidării, dar hotărît să
a
lor V—VIII, din cadrul Li­ clasa de pian a prof. Filome- instruită de către prof. Eugen Stelare arderi se dizolva-n ei podeaua coliviei sub tălpile bo­ tor. scape de mine sub orice chip,
ceului de muzică şi arte plas­ na Bocanici. Huroş au produs o bună im­ Ca-n fragile fîntîni cu apă vie. cancilor, iar stomacul... stoma­ — Aici lucrează grupa lui schimbă^ placa şi începu să mă
tice din Deva, intitulată „O- Cu aceeaşi sensibilitate ar­ presie. cul, care ştiam eu unde trebuie Raţ. Hai cu mine că te duc eu ia cu binişorul.
magiu omului contemporan". să fie la orice om, la mine nu la „2 vest". —^ Măi băiete, io-s sigur că
tistică a fost executată şi După terminarea concertu­ Din toate anotimpurile-adun
Frumoasa manifestare artis­ „Fantezia în re minor", de lui, îp holul sălii „Arta" s-a Culori pentru miracolul din muguri, era la locul lui, ci se găsea un­ O luarăm înapoi vreo 100 ştaigărul te-o dat la 3 vest,
tică. a talentaţilor elevi de­ Mozart, de către eleva Sorina putut vizita expoziţia de artă Şi-n echinox s-aprind florale ruguri deva, exact sub „mărul lui A- de m, apoi din galeria însemna­ la^Merlah, da tu ai greşit nu-
măru’.
veni a fost organizată în cin­ Iiristea de la clasa de pian a plastică a elevilor din cadrul tn aşteptarea primului lăstun. dam". Dar asta a fost o impre­ tă cu „2 vest" am urcat pe un
stea celei de a XXX-a aniver- prof. Elena Tămăşan. Reuşită aceluiaşi liceu. sie de scurtă durată, fiindcă du­ suitor două scări. Intuind că n-o să ies I (
* sărP a Eliberării şi a celui de mi s-a părut şi orchestra de Sub î ndru marea" 'prof .--Tosif IONEL AMARIUŢEI . pă cîteva zeci de secunde am — Asta-i „prcabatajul" — cu „nebunul", rrîăC
al Xl-lea Congres al P.C.R. viori a clasei prof. Cornel Matyaş, Mircea Bîtcă, Ion ■ muiiiiiimii avut impresia că am crescut în îmi spuse Rudi —, colo în spre 3 vest, înjuri',
Concertul vocal-instrumen- Bogariu, care a interpretat Tengheru şi Mircea Haţeganu, greutate şi o să intru prin po­ fund îi abatajul. De acum des- ghinionul că n-am
tal a avut la bază un bogat cu multă siguranţă „Califul elevii au realizat lucrări mi­ deaua coliviei, iar stomacul curcă-tc. Eu mă întorc la or­ să fac primul şut la
şi variat repertoriu, ales cu din Bagdad". nunate, dînd dovadă de o stă- nu-mi mai stătea în gît, ci un­ tacii mei. a cîştigat cel mai bii
mult gust din creaţia compo­ „Romanţa" de Campagnoli pînire sigură a penelului, mult Măria ta, Pămîntule deva în picioare. După cîteva Iacătă-mă din nou singur, în­ mai, 1946...
dreptîndu-mă spre abataj. Deo­
zitorilor preclasici, clasici, ro­ şi-a găsit un talentat inter­ rafinament în combinarea cu­ „balansuri" zdravene colivia se dată în faţă, în dreapta şi în Au trecut vreo dou
opri, cineva deschise o uşă, stri­
mantici şi moderni. pret in elevul Mihai Nan, de lorilor, discernămînt în alege­ gând : stînga mea, se înalţă o pădu­ cînd am luat primul
In ciuda dificultăţilor teh­ la clasa de vioară a prof. Lu­ re-, temelor, precum şi ma­ îmi dai voie să-ţi spun, Şi mai tîrziu, In talazurile — Optălea... cine coboară ? re uriaşă de buşteni. Sute de
nice şi interpretative pe care cia Florian. turitate în realizare. Măria ta, Pămîntule, că tăl­ aproape albastre vor fremă­ Deşi „bolnav", n-aveam ce să buşteni aşezaţi vertical, susţi­ cu mina. Fără să mi
le impuneau aceste piese, ele Instrumentele de suflat au Dintre cele mai reuşite lu­ pile mă dor cînd te calc în ta la solstiţiul de suflet şi fac, am ieşit şi eu din colivie, neau alţi buşteni aşezlaţi de-a că aş fi lipsit de mode
au fost executate la un nivel fost reprezentate de elevii crări expuse menţionăm : „Lu­ martie. In ţărîna ta înnăs- an lanuri pline de rod. odată cu ceilalţi ortaci. curmezişul. Deşi la prima ve­ că am lucrat bine şi i
de înaltă ţinută artistică, gra­ Daniel Mile — oboi (clasa me subacvatică”, „Blocul prită dorm umbrele de via­ In primăvară tălpile mă După ce mi-am făcut puţin dere pădurea părea de nepă­ cru s- auzit repede în
a
ţie priceperii şi îndemînării prof. Florea Turei), Anton meu", „Compoziţie", „Joc", ţă ale strămoşilor mei, pe dor cînd te calc, Măria ta, curaj, cu o voce care parcă mi truns, dacă te uitai cu mai a
elevilor, cît şi măiestriei tutu­ Toth, clarinet (clasa prof. Gh. „La culesul cartofilor*, „Sce­ care-i port cu sfinţenie în Pămîntule. Tot acum îmi se oprea în gît, am îndrăznit... multă atenţie observai o anu­ sectorului. Pesemne a e
ror profesorilor ce şi-au dat Bobocescu) şi Marius Mariş nă de basm", „Peisaj", „Com­ retina ochilor. Din ţărîna încolţeşte în inimă un pom, — Merge careva spre numă­ mită ordine în modul cum Cenuşe-baci că-s „băiat
concursul la realizarea acestui — trompetă, care au dat spec­ poziţie" şi „Portret*, executa­ ta spinii înfloresc cei din­ iar mîna mea dreaptă înver­ rul 2 vest ? erau plantaţi stîlpii, de parcă fiindcă într-o zi se înl
spectacol. tacolului, prin specificul in­ te, în ordine, de elevii : Mar­ ţii. Cu flori mici liliachii... zeşte. Mina cu care te sa­ — Care 2 vest ?, mă întrebă erau puşi după „şpargă". Cînd cu mine ca din întîmpl;
Corul condus de prof. Ni- strumentelor lor, multă varie­ gareta Roşea, Susana Acs, A- Iar ţăranii, bunii noştri ţă­ lut şi pe care o întind tru­ o voce răguşită. Mai tîrizu am mă uitai spre tavan, mai-mai sala de apel şi îmi zice:
colae Iacobescu a interpretat tate şi un bogat colorit ar­ drian Bele, I,ilian Fabian, A- rani, se simt ţintuiţi pe cer ditorilor care ne asigură pli­ aflat că 2 vest era şi la secto­ să-mi rup gîtul. Abatajul avea
a
cu multă sensibilitate piese tistic. driana Popa, Mihaela Jurcă, de acele fragede ale mără­ nea de fiecare zi. In pri­ rul I şi la II şi la III şi... 5 m înălţime (nici mai tîrziu — Trăbă să dau împă
pe voci egale din creaţia lui In încheierea concertului Victoria Muntoiu, Liana Al- cinilor. Şi de-acolo, din măvară, mărite Pămînt, as­ — Păi unde lucrează Cenuşe n-am mai văzut abataj aşa dc pe luna viitoare. Ce fai
Palcstrina, Mozart, Gh. Cucu, vocal-instrumental am putut bu şi Rica Munteanu. înalt, te seamănă din poala cult un concert de broaşte Cornel. înalt). Cu toate că privind nu trec şi pe tine pe listă ?
şi aud o coasă şi-un cîntec
I. Vanica, precum şi o reuşi­ audia „Concertul pentru flaut întreaga manifestare artisti­ inimii cu sămînţă de soare. — Aha... ăsta-i în partea făceam nici un efort, transpi­ — Mulţumesc frumos,
tă prelucrare populară „Roz­ şi orchestră" de Hăndel, so­ că a constituit o revelaţie Apoi peste mantia Măriei de belşug ce vine de unde­ „cincizeci" şi noi lucrăm în raţia îmi curgea şiroaie pe faţă, acum am grupa mea...
marin în colţul mesei", apar- list Gheorghiţă Radu, dirijor pentru publicul devean. tale, Pămîntule, plouă cu va din străfundurile tale... partea „şaptezeci", dar nu-i bai, pe şira spinării, pe mîini şi pe
ţinînd prof. Nicolae Iacobescu. Nicolae Iacobescu, precum şi Prof. IOSIF GRUNNER apă sfîntă de frunte de om. N. PANAITESCU o să-ţi arăt eu pe unde s-o picioare, de parcă aş fi intrat LiVIU FELE*
gulănescu) e plin de nerv, simpatie şi autorul in­ chenmeister, stă nuvela agreabilă a romantic
voluntar al încurcăturii întregii acţiuni. Tiberiu german Joscph Frciherr von Eichcndorff. Mate
Cezar Sicoşan (Dan Aciobăniţei) dă o pitorească Iul literar inspirator s-a dovedit a fi extrem
şi deconectantă culoare spectacolului prin contras­ e a c r lnc cu un so * de rezonabilitate
ţ ?E* ’. Pf UR L
tul dintre fizicul herculean şi naivitatea sincerităţii vială, imixtiunea scenariştilor. Oricum, „colabo
sale, prin savoarea pronunţiei ardeleneşti destul de rea" dintre, cuplul Kuchenmcister şi von Eichi
mişcări sociale, în care, în primele rînduri, s-au bine stăpînită. Fifi Androne (Paulina Codreanu) dorff a fost fructuoasa, rezultind o comedie b:
remarcat forţa şi combativitatea muncitorimii ce­ Premieră „Siciliana" acceptă jocul căsătoriei ca punct de plecare spre structurată, nescăpînd din vedere nici unul 6
Edltoriaie feriste şi petroliste. Proletariatul român în frunte o stabilire în Bucureşti, dar se acomodează destul efectele care sînt in măsură să stimuleze interes
cu partidul său marxist-leninist, Partidul Comunist de repede cu mediul rustic în care-şi exercită pro­ publicului.
Român, s-a afirmat ca forţa cea mai înaintată a de Aurel Baranga fesiunea de medic, descoperindu-i zi de zi frumu­ Marele ciştig l filmului rezidă în prezenţa li
a
societăţii româneşti, a ridicat stavilă de netrecut seţile şi poezia. Elisabeta Belba (Jeni Valsamache) Dean Rced în fruntea distribuţiei. In ultimii ,i-
Lu u :
- p „Pianul de în calea aplicării acordului de la Geneva, devenit este debordantă, demonstrînd virtuţi comice de o Dean Reed este marea atracţie a filmelor de
u deosebită substanţă, graţie talentului său multila­ tură.
inoperant, a cîştigat prin aceasta o bătălie împo­ In peisajul dramaturgiei contemporane „Sicilia­
na" ocupă un loc de seamă, virtuţile ei tematico- teral. i Regizorul Celino Bleiweiss — cu care am
triva exploatării capitaliste, în lupta pentru drep­ literare motivînd justificat prezenţa sa de mare Agreabile şi oportune prezenţe au Ionel Capeţi cunoştinţă prin intermediul filmului „Micu.
a
la Oeneva. Implicaţiile turi şi libertăţi democratice, pentru o viaţă mai regularitate^ în repertoriile atîtor teatre din ţară. (Muici) şi Maria Junghiatu (Ţinea). Scenografia marele Klaus", produs tot de studiourile DEFA
bună. Dealtfel, în ciuda celor aproape paisprezece ani Aurel Florea ) asistent de regie : Traian Florin se mişca familiar pe terenul minat de neprevă;
care s-au scurs de la premiera ce a avut loc pe Pretorian. handicapuri ale^ comediei muzicale. Originalitatea
Prin valoarea textului şi contribuţia realizatori­
scena Naţionalului bucureştean, comedi lui Ba­
iui politice în „Reprezentantele ranga îşi menţine prospeţimea nealterată, aşa după lor, s-a născut un spectacol care trebuie văzut şi' Bleiweiss constă în faptul că respectă foarte pu
a
canoanele ^ obişnuite (şi adesea lipsite dc logică,
diplomatice ale României" cum ne-am putut convinge cu ocazia montării pe aplaudat, aş* după cum au dovedit-o numeroasele ale comediei muzicale.
aplauze la scenă deschisă cu ocazia premierei din
scena Teatrului de stat „Valea Jiului".
Propunîndu-ne cu o anumită graţie convenţii
România. 1932-1933“ (voi. HI) regizorul artistic Marcel £oma a conturat un Petroşani._____________ Prof. MIRCEA MUNTEANU unui basm, Bleiweiss ne invită, de fapt, să fim
Pornind de la un text clar şi slujit cu fidelitate,
spectacol vioi, foarte antrenant, d* um umor de-a martorii unui ^peregrinaj multicolor, eroul căruia
-
După apariţia primelor două volume ale cule­ dreptul molipsitor, sprijinit de toate elementele Din viaţă aste Pierde-vară, nefiind bun, după cîte se pare,
gerii de studii „Reprezentanţele diplomatice ale colaboratoare. Totuşi, modificările permise sînt de lucruri serioase şi demne de un burghez la
Lucrarea conferenţiarului universitar N.Z. Lupu României", care tratează istoria înfiinţării mi­ mai mult (introducerea unui personaj • nou — locul lui. Fire boemă, dar boemă de tot, Pierde-;
se opreşte asupr implicaţiilor produse în viaţa siunilor diplomatice româneşti în perioada Timpul) sau mai puţin („întinerirea" personajului unui pierde-vară Ţ^ră, nu poate sta mult într-un loc, fiind merett
a
ispitit de aventuri, fiind fatalmente sedus de per­
politică a României de semnarea şi încercările de 1878—1939, Editura politică oferă cititorilor Ţinea) esenţiale, fără a impieta asupra mersului spectiva^ libertăţii totale, iubind — cum îi şade bi-
aplicare ale Acordului de colaborare tchnico-con- cel de-al treilea volum al culegerii. El cu­ piesei.
sultativă încheiat la 28 ianuarie 1933, între guver­ prinde un grupaj de studii elaborate dc specialişti Decorul are o linie unică, permanentă, modifi­ ne unui trubadur — cîntecui şi reveria roman­
nul român şi Societatea Naţiunilor, denumit şi — diplomaţi şi cercetători ştiinţifici —, care îşi cările de nuanţă punctîndu-se sugestiv, din mers, E« baza unui scenariu surprinzător de inspirat, tică. Nu este de mirare că viziunea nepractică a
Planul de la Geneva. propun să prezinte impresionanta cronică a creş­ potrivit locului de desfăşurare a faptelor din anu­ scris de cunoscutul tandem Wera und Claus Kfi- tînărului_ greieraş contrastează flagrant cu cea a
stăpînului său, incapabil să înţeleagă, burghez cap­
Autorul reuşeşte să redea împrejurările interne terii neîntrerupte a relaţiilor şi a reprezentării di­ mite momente. Ba, mai mult, prin coloritul sce­ soman ce e, o fire de artist. „Conflictul" se iscă,
care au dus la încheierea acordului sus-menţionat, plomatice a României în anii postbelici (1948- nografiei şi al costumelor — alb-negru —, deve­
respectiv unele aspecte ale politicii promovate de 1973), ca urmare a politicii consecvente duse în nit un inspirat laitmotiv al spectacolului, se men­ aşadar, Pierde-vară este gonit şi se inaugurează a»
-
cercurile guvernante în anii crizei economice, con­ acest sens de partidul şi guvernul ţării noastre. ţine şi vizual atenţia faţă de sensul piesei. pitorească epocă de vagabondaj, cu multe cîntece
şi cu şi mai multe aventuri.
ţinutul şi caracterul Planului de la Geneva, poziţia In lucrare sînt cuprinse studii despre stabilirea Un aliat fericit s-a dovedit şi fondul sonor, ali­
unor diverse categorii, pături sociale faţă de a- relaţiilor diplomatice şi înfiinţarea misiunilor ro­ mentat de o expresivă şi agreabilă .ilustraţie mu­ Tovarăşii de drum ai lui Pierde-vară sînt vioara
cesta. _ _ A . . mâneşti într-un număr de 78 de state şi pe lîngă zicală. lui şi cîinele Bam, fire asemănătoare cu a stăpînu­
încercare de „asanare" financiară a României, 3 organizaţii internaţionale. Studiile prezentate ur­ Comunicarea permanentă pe care o realizează lui său. Aventurile lui Pierde-vară se petrec îri
a cărei datorie publică externă în anii 1929-1933 măresc în mod deosebit influenţa pozitivă pe care actorii cu sala ne ajută să bănuim simpatia pe medii foarte diverse.
se agravase în mod deosebit, Planul de la Ge­ stabilirea relaţiilor şi realizarea reprezentării di­ care aceştia o declară indirect piesei. D*r cum o comedie muzicală, şi încă una inspi­
plomatice au avut-o asupra desfăşurării legăturilor Prezenţa ineditului personaj Timpul (Emilia Pre- rată de o EUvelă romantică, nu se poate lipsi de
neva, expresie a întăririi dependenţei ţării faţă de
politice, economice şi cultural-ştiinţifice cu statele torian) frapează şi derutează iniţial, dar, în cele dragoste, Pierde-vară acceptă şi el cătuşele tran­
monopolurile financiare străine, a constituit un respective. Datele şi informaţiile cuprinse în lu­ din urmă,, convinge, în ciuda faptului că nu ros­ dafirii ale iubirii şi happy-end-ul are loc în com­
exemplu elocvent al naturii relaţiilor caracteristi­ crare, alături de cele ale studiului introductiv în teşte nici o vorbă. Constantin Valsamache (Mir­ pania unei blonde frumoase.
ce de flagrantă inegalitate, de subordonare econo­ care se prezintă coordonatele generale ale politicii cea Pîinişoară) este un manechin dirijat în primul Alături de Dean Reed, în peisajul splendid şt
externe româneşti postbelice şi se face o succintă rînd de soţia sa, victimă blîndă şi inocentă. Anton în decorul minunatelor castele, descoperim şi ac­
mică şi politică a celui mai slab de către cel mai
trecere în revistă a evoluţiei relaţiilor României Androane (Al. Codreanu) urmăreşte insistent torii români Mariet Rareş, Nicolae Secăreanu,
puternic, existente între statele lumii capitaliste. cu statele necuprinse în volumul de faţă în aceeaşi a fi un provincial atent şi practic, cu intenţii de Aimee ■ Iacobescu, Mircea Breazu şi Paul Sbrcnţea,
a
Bazat pe un program de măsuri antipopulare, perioadă, fac din această lucrare un instrument de căpătuială pentru fiica sa. C. Valsamache-junior Partenerii lor : Anna Dziadyk, Hannelore Elsner,
pe atingerea gravă suveranităţii statului român, lucru deosebit de util şi căutat, constituind în (Traian Florin Pretorian), zis Bebe, evidenţiază o Christel Bodenstein şi ceilalţi evoluează şi ci cil
a
acest acord a fost întîmpinat cu mare ostilitate acelaşi timp o valoroasă sursă documentară în reală maturitate artistică, reuşind să urmeze evo­ multă bună dispoziţie, prospeţime, pledîncl, parcă,
luţia personajului care reprezintă problem numă­ pentru cauza descreţirii frunţilor noastre.
a
de opinia publică, iar politica guvernanţilor, spriji­ vederea realizării unei viitoare sinteze privind is­ rul unu a conflictului piesei. Prietenul său Nichi,
nită de ua astfel de program, a provocat mari toria relaţiilor internaţionale ale României. aii Nikaloc — Niculae Dumitreieu (Crini»» ©rl- totn* şyn #Hnv AL.' COVACI