Page 12 - Drumul_socialismului_1974_03

/a^^ig^J!L2Sn^tffr5a /agatv 1 :
masnmmBMmmmKmmmammaaBaaBsnmmBBSBBsmmimmmmsEaasmttamKmMmaBm
3W HP Mi gi»nanw
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 953 @ DUMINICĂ 3 MARTIE 1974
4

Cuvîntui tovarăşului BREVIAR INTERNAŢIONAL

f

Nkilte Ceeusescu încheierea vizitei tovarăşului SUPtRLAlIVfc mmmmim D[ PRETUTINDENI

ion fiheorghe Maurer
VEHICULE ORIGINALE
PENTRU O EXPEDIŢIE iul Arai, este vestită nu
numai prin rezervaţia dc
PROTOTIP DE AUTOMOBIL ELECTRIC SPRE POLUL NORD aici, dar şi printr-un in­
(Urmare din pag. 1) antiimperialiste pe plan in­ în R.P. Ungară REALIZAT DE UZINELE „VOLVO" IN 1975 teresant fenomen atmos­
ternaţional. feric. Oamenii de ştiin­
o Cea mai veche pu­ ţă au observat cum norii
In uzinele concernului „Volvo" a fost pus la
Avem deplina convingere Preşedintele Consiliului de Industriei Chimice, Cornel blicaţie umoristică : „Hai punct prototipul unui automobil electric, după un Ciţiva francezi din Tou- goniţi de vînt, apropiin-
care au loc pe plan interna­ că, acţionînd unite şi cu fer­ Miniştri aî Republicii Socia­ Pacoste, adjunct al ministru­ să rîdem" apare în 14 proiect elaborat de Balthasar von Platen, în vîr- lon, amatori ai sportului du-sc dc insulă, se îm­
cu schiurilc, şi-au propus
martie 1921 la Orăştie.
ţional, de intensificarea mitate, forţele progresiste liste România, tovarăşul Ion lui afacerilor externe, de • Cea mai veche carte stă de 75 de ani. El sc ocupă de mai mulţi ani de să ajungă ia Polul Nord prăştie ocolind-o. Cînd
luptei popoarelor, a maselor antiimperialiste vor putea Gheorghe Maurer, s-a înapo­ consilieri şi experţi. care descrie pe turci (şi căutarea modalităţilor de trecere de la automo­ pe gheaţă, cu nişte yach- deasupra c lacului plouă.
bilul obişnuit, pe bază de combustie internă, la cel
scăldată
în
Insula
populare pentru o politică obţine victorii tot mai mari, iat sîmbătă seara, în Capi­ La sosire, pe aeroportul printre cele mai vechi electric. Primele modele ale lui von Platen sufe­ turi speciale construite soare
de ei înşişi, pe care le-au
din lume) : „Cartea stu­
nouă, de egalitate şi respect atît pe plan naţional, cit şi tală, venind din R.P. Unga­ Băneasa, erau prezenţi tova­ dentului din Romos“ reau de aceleaşi neajunsuri ca şi ale altor inven­ numit veliere pe gheaţă. Acest fenomen se expli­
între naţiuni, avem convin­ pe plan internaţional. Sîn­ ră, unde, la invitaţia tovară­ răşii Manea Mănescu, Paul („Tratatul despre mora­ tatori — coeficientul redus de randament. Ziarul Un astfel de yacht poate că prin aceea că puterni­
suedez „Aftonbladet" menţionează că autorul in­
gerea că sînt create condiţii tem convinşi că, într-un vii­ şului Jeno Fock, preşedinte­ Niculescu-Mizi!l, Gheorghe vurile, condiţiile de viaţă venţiei a reuşit să obţină un aliaj de metal care, lua la bord o greutate cii curenţi de aer fier­
şi lipsa de consideraţie a
binte ce se ridică dc pe
de 200 kg şi dezvolta o
mai bune pentru desfăşura­ tor nu prea îndepărtat, po­ le Consiliului de Miniştri al Rădulescu, Ilie Verdeţ, Ma­ turcilor"). înzestrat cu un grad înalt de conductibilitate elec­ viteză de 80 km/li, dacă suprafaţa insulei parcă
trică şi termică, a ridicat considerabil coeficientul
rea cu succes a luptei de e- porul angolez îşi va cuceri Republicii Populare Ungare, xim Berghianu, Emil Drăgă- • Cea mai veche pisa­ de randament al dispozitivului. Producţia in serie este favorizat de vînt. „taie" în două frontul de
Expediţia a verificat de­
Numai
un
liberare naţională în Angola, independenţa naţională, se a făcut o vizită oficială de nescu, Janos Fazekas, Petre nie românească se păs­ a dispozitivelor ar urma să înceapă chiar la sfîr- ja anul trecut cele patru nori. puternic poate vînt
trează în biserica de la
în-
foarte
precum şi a luptei pe care vor crea condiţii pentru a prietenie. Lupu, Dumitru Popescu, Streisîngeorgiu. şitu) acestui an. yachturl şi restul echipa­
o duc alte mişcări de elibe­ trece la dezvoltarea sa eco- Preşedintele Consiliului de Constantin Băbălău, Ion Io- o Cel mai de seamă re­ MAGNETOFONUL — GHID mentului de care dispune frînge curenţii verticali
aer,
producînd
ploaia
dc
rare naţională. nomico-socială independentă. Miniştri a fost însoţit de to­ niţă, Vasile Patilineţ, Ion prezentant al iluminismu­ pe gheaţa Golfului Hudson, şi pe insula Barsakelmes.
ardelean
este
Ion
lui
in Canada, iar în lunile
La Muzeul de pictură din Mfiiichcn se face o
Fără îndoială că desfăşu­ Ştim că, în această luptă, varăşii Virgil Trofin, vice­ Păţan, George Maeovescu, Budai Deleanu (1760-1820), experienţă interesantă. Vizitatorul poate închiria februarie şi martie vor De cele mai multe ori,
rarea cu succes a luptelor Mişcarea Populară pentru E- preşedinte al Consiliului de ministrul afacerilor externe, născut în satul Cigmău, un casetofon pe banda căruia sînt înregistrate mai face o repetiţie de-a însă, norii ocolesc insula,
judeţul Hunedoara.
de eliberare naţională, schim­ liberarea Angolei are un rol Miniştri, ministrul comerţu­ alte persoane oficiale. • Ce] mai important date privind tablourile expuse şi scurte biografii lungul coastei la canadiene. care e acoperită de o ve­
viitorul
Participanţii
bările pe plan internaţional deosebit de important şi îi lui interior, preşedintele păr­ Au fost prezenţi Domokoş monument ai începuturi­ ale pictorilor. Intrucît ascultarea benzii se face asalt al Polului Nord getaţie sărăcăcioasă.
la cască, în sala muzeului domneşte o linişte mor-
presupun întărirea colaboră­ dorim succes deplin. ţii române în Comisia mix­ Vekas, însărcinatul cu afa­ lor literaturii române mo­ mintală, iar vizitatorii nu au nevoie de ghid. Da­ intenţionează să parcurgă
derne :
„Ţiganlada" de
rii şi unităţii tuturor forţe­ Vă urăm dumneavoastră, tă guvernamentală româno- ceri ad-interim al R.P. Un­ Ion Budai Deleanu. că experienţa sc va termina cu succes atunci pe aceste yachturl 1600 TĂCEREA NU E
km. Dacă repetiţia va fi
lor antiimperialiste atît pe tuturor luptătorilor pentru ungară de colaborare econo­ gare la Bucureşti, şi membri e Cel mai renumit în­ ghizii vor fi înlocuiţi cu ghizii electronici. la fel de reuşită ca pri­ TOTUŞI... DE AUR
plan naţional, cit şi pe plan independenţa naţională an- mică, IIie Cîşu, ministru se­ ai ambasadei. văţător pe (a meleagurile AUTOMOBILIŞTI PEDEŞTRI ma, în primăvara anului
hunedorenc
funcţionat
internaţional. Pornind de la cretar de stat la Ministerul (Agerpres). la Vîlccle, Baru Mare) : 1075 expediţia temerari­ Profesorul Williams de
goleză succese tot mai mari! Ion Pop Reieganui, fol­ Un nou semn de interzicere a circulaţiei a a- lor din Toulon va porni la Institutul de psihologie
aceste considerente, Partidul Urăm poporului angolez să clorist de prestigiu. părut pe străzile oraşului Recklinghausen. Timp din Canada spre ţelul din Oltio afirmă că cei
Comunist Român se pronun­ obţină independenţa, spre a de patru ore dimineaţa şi şase ore seara este fixat. care vorbesc mult tră­
ţă în mod ferm pentru întă­ putea trece la dezvoltarea ORIENTUL APROPIAT ION MARiNESCU oprit accesul autoturismelor în unele cartiere ale iesc... mult. După părerea
sa, oamenii care vorbesc
rirea acestei colaborări, con­ economico-socială de-sine- oraşului. Recklinghausen este situat în Valea UN FENOMEN puţin suferă de anumite
sideră că trebuie să se ac­ stătătoare ! Ruhrului — un centru industrial foarte dezvoltat. ATMOSFERIC tipuri de „stress" şi ci nu
ţioneze cu hotărîre pentru Cînd smogul atinge un nivel periculos şi nu bate INTERESANT „eliberează" energia acu­
Urăm să se dezvolte con­ mulată. Ca urmare, îm-
unitatea forţelor naţionale tinuu colaborarea şi solida­ Convorbiri Sadat—McNamara Încă o ipoteză vîntul care ar putea să cureţe aerul, atunci au- bătrinesc înainte de vre­
o
Barsakelmes,
Insula
antiimperialiste, progresiste, ritatea dintre Partidul Co­ tomobiliştii picară în oraş pe jos. insulă nelocuită situată me.
ar
vorbă
ia
Zgirciţli
din fiecare ţară, pentru în­ munist Român şi Mişcarea CAIRO 2 (Agerpres). — împrumuturi clin partea asupra denumiri! în apele sărate ale Iacii- putea să-şi dea seama că
şi
B.I.R.D.
An-
teoria
profesorului
tărirea colaborării şi solida­ Populară pentru Eliberarea Preşedintele a Egiptului, vineri, sale specializate. a oi'ganismelor rican este adevărată ame­
dintre
Angolei.
popoarele
war
avut,
Sadat,
în-
rităţii forţelor progresiste, noastre ! (Aplauze). convorbiri cu Robert McNa- O ■ Lacului Baikai trucît, spun unii, femeile,
mara, preşedintele Băncii In­ DAMASC 2 (Agerpres). — mai vorbăreţe decît băr­
ternaţionale şi pentru Recon­ Henry Kissinger şi preşedin­ ze Există mai multe ipote­ NOUTÂTI MEDICALE baţii, trăiesc mal mult.
asupra
originii denu­
tele
Cuvîntui tovarăşului tru a examina cu oficialită­ privind dezangajarea israeliene kai“ comparindu-I cu ex­ psihicului uman, Pină a- ANABIOZĂ
Al-Assad
strucţie
Siriei,
D e z v o l t a r e
Hafez
mirii lacului Baikai. Unii
(B.I.R.D.), aflat la Cairo pen­
cercetători
ex­
au
găsit
ideile
discutat
au
cuvinfuUii
plicaţia
„bai-
„RENTABILA"
forţelor
dere de produse electro­
pe înălţimile Golan. Un pur­
,.baikul“,
turcească
PORTATIV ROMANESC
tehnice din ţară. Ei re­
ceea
xistente în vederea participă­
f ţile egiptene perspectivele e- tător de cuvînt oficial de la presia ce înseamnă „iac ELECTROCARDIOGRAF prezintă o nouă premie­ cum au fost făcute ur­ La Congresul de me­
mătoarele constatări : de
bogat". Se ştie, de aseme­
o rii B.I.R.D. la unele proiecte Damasc a declarat : „Aceste nea, că la ialtuţi, cuvîn­ Prof. dr. Luca Stanciu ră în domeniul activităţii repartizarea judicioasă a dicină de la Barcelona,
italian
şi dr. Ioan Branca dc la de cercetare ştiinţifică a- luminii şi umbrei, de uti­
de dezvoltare economică a idei nu au Hafez acceptate, tui „baikai" poate fi tra­ Policlinica Institutului de plicativă puse în slujba lizarea luminilor colorate profesorul comunicat Pctru-
fost
a
ccio
că
a
Agostinho Neto lucrărilor de deblocare a prezentînd, la rîndul său, i- sc Orientalistul pe obiectivitatea medicină de din ing. Timişoara salvării vieţii omului bol­ şi a altor factori de ilu­ scopuri ştiinţifice pe o
dus şi ca „mare".
preşedintele
AI-Assad
ţării, în special la finanţarea
găsit un om care s-a o-
Bartold
V
ferit să fie „congelat" in
depinde
în
mare
îmreună
minare
au
cu nav de inimă.
realizat,
Îndoia
drept
cu-
un colectiv dc tehnicieni,
Canalului Suez şi la amelio­
dacă
se
omul
măsură
deile siriene asupra dezanga­
de
vînt
simte bine sau nu. Aşa-
Mircea O NOUA METODĂ
condus
perioadă de 20 de ani şi
rarea reţelei feroviare.
ştiinţifică a acestor ver­
Fildan de la centrul de DE OPERARE
Ziarul „Al Ahram", reluat jării. Henry Kissinger va e- siuni, a acestor izvoare calculatoare electronico al A CATARACTEI numita orbire fiziologică „trezit în anul 1994. o-
înui respectiv
duce la o scădere a gra­
este un
Totodată,
de Agenţia France Presse, xamina aceste idei, în vede­ neconfirmate. considera că Institutului politehnic dului de vedere, în timp cizmar din Roma, Guldo
savantul
(Urmare din pag. 1) ne va ajuta să vedem care informează că Egiptul va be­ rea continuării convorbirilor geografii musulmani se „Traian Vuia" din locali­ Dr. Charles Kciinan, din ce orbirea psihologică a- Mancini, în vîrstă de 50
tate,
electrocardiograf New York, a elaborat o re în general efect ne­
un
sînt forţele reale şi care sînt neficia, in curînd, de noi asupra dezangajării forţelor". pare că nu au cunoscut portativ, utilizat la trans­ nouă metodă de operare gativ asupra hunei dispo­ de ani. El a declarat că
lacul Baikai nici chiar în
forţele false introduse împo­ perioada mongolă. miterea dc la distanţă a a cataractei. Printr-o tă­ ziţii a omului. O ilumi­ este gata chiar să-i absol­
ve po^ medici de răspun­
ţionale. In prezent, noi sîn- triva noastră de către duş­ Sursele descoperite du­ electrocardiogramei bol­ ietură de numai 2,5 nun nare optimă constituie dere în caz că experi­
pe factorul
pentru
esenţial
navului dc inimă, în ca­
lungime
introduce
se
tem foarte convinşi de acest man. Intîlnlrea vicepreşedinţilor Comitetului pă comunicarea făcută de zurile grave ale aparatu­ cristalinul bolnav vîrful stimularea interesului şi mentul nu va reuşi, în
savant
lacul
atestă
că
adevăr şi vom acţiona, fără Doresc să vă felicit pen­ Baikai le era cunoscut lui cardiovascular. Bazat din titan al unui aparat randamentului omului, in schimb a cerut să-i fie
pe un sistem dc captare de emis ultrasunete. Vi­
îndoială, pentru ca această tru succesele obţinute de de coordonare Nord-Sud din Coreea geografilor din Asia Cen­ a undelor electrice, care braţiile, la o frecvenţă districtul Halle, una din expus corpul într-o sală
mai
cele
re­
importante
unitate să se înfăptuiască la către naţiunea dumneavoas­ trală şi arabilor încă din iau naştere la nivelul ini­ de 40 000 oscilaţii pe mi­ giuni industriale ale R.D. specială, într-un muzeu,
secolul X. Şi nu numai
intrat
noi cit mai curînd cu putin­ tră în domeniul dezvoltării PANMUNJON 2 (Ager­ menţinerii actualului Comi­ cunoscut, dar şi destul de mii, el poate selecta, pe nut, determină desprinde­ Germane, au directive deja şl să se asigure accesul
vigoare
de
diferite game de frecven­
în
ţă. Noi am luptat şi activat ţării, pentru construirea pres). — La Panmunjon s-a tet de coordonare, să se con­ bine studiat, deoarece în ţă, modificările funcţio­ rea cristalinului. Minuscu­ stat, potrivit cărora înain­ curioşilor.., contra cost.
tăietură este cusută
la
aceste izvoare găsim date
pentru unitate încă de la în­ României socialiste. care desfăşurat, la cererea părţii voace o Conferinţă politică despre relieful lui, mi­ nale ale ritmului cardiac, după aceea cu un unic tea montării unor insta­
mai
laţii
de
iluminat
temeierea mişcării noastre şi este una dintre cele mai im­ R.P.D. Coreene, cea de-a 4-a consultativă a Nordului şi croclimatul de aici, popu­ modificări ce se transmit, fir de perlon. complicate în hale de u- HOTELUL — AUTOMAT
apoi, prin radio sau tele­
Anul trecut, acest pro­
vom continua să mergem pe portante baze de sprijin pen­ intîlnire a vicepreşedinţilor Sudului cu participarea re­ laţiile din regiune. dar fon, pe distanţe pină Ia cedeu a fost utilizat cu zine, birouri mari şi alte
mai ales se dă şi nume­
nu
permit
acest drum. Fireşte, inami­ tru lupta noastră de elibe­ Comitetului de coordonare prezentanţilor tuturor parti­ le Iacului. 50 km, Ia electrocardio­ succes de peste 300 chi­ obiective care individuală, Firma japoneză „Sanio
iluminare
graful stabil situat în po­
cul foloseşte uneori forme rare. Nord-Sud din Coreea. delor politice, organizaţiilor Cea mal interesantă liclinică In acest fel, se rurgi în circa 7 000 de o este necesară o aprobare Electronic" construieşte
cazuri.
primul hotel din lume cu
descriere a acestui lac o
foarte subtile pentru a dez­ Nu ascundem profunda Evidenţiind lipsa de temei de masă şi personalităţilor găsim în cartea „Curiozi­ asigură cu maximum de In timp cc prin meto­ din partea „studioului de deservire exclusiv auto­
cunoaşterea
operativitate
bina, pentru a diminua, a noastră prietenie şi profun­ a refuzului constant nl păr­ de seamă ale tuturor pături­ tăţi ale creaţiei", încă diagnosticului şi institui­ da folosită pină acum Ia lumină" competent. mată. Clienţii viitorului
sociale
cele
2,2
din
lor
pină la 4 la sută din
ţii sud-coreene de a se pro­
două
puţin studiată. Aici întil-
primi
fragmenta forţele care luptă da noastră solidaritate ou ceda la o reorganizare a Co­ părţi' ale Coreei fără deose­ nim expresia „Bahr al- rea de urgenţă a trata­ cazuri se postoperatorii TERMOMETRU hotel vor pentru chei
înregistrau
uşile
magnetice
bolnavului
mentului
aflat
RADIO-EMIŢĂTOR
complicaţii
— fie pe plan internaţional, poporul român, cu Partidul mitetului de coordonare pe bire de convingerile lor po­ Baka“, ceea ce în tradu­ la pat, fără deplasarea grave (desprinderea reti- camerelor şi care îi voi
cere
din
înseamnă
arabă
să
ajuta
cu
„comunice"
lui la medicul specialist.
tei) — care pot duce la
americani
au
Medicii
fie la nivel naţional. Vigi­ Comunist Român şi cu dum­ baze largi, populare, vicepre­ litice, care să dezbată mo­ „marca c-are provoacă Primele transmisii de o orbire totală — folosi­ creat un termometru ca­ portarul, casieriile, cori­
teleelectrocardiografic
re­
lenţa militanţilor noştri, vi­ neavoastră, stimate tovarăşe şedintele părţii R.P.D, Coree­ dalităţile de realizare rapidă multe lacrimi" sau ..ma­ cepţionate la serviciul rea noii metode reduce re sc înghite ca o pilu­ doarele. Comportarea oas­
ne a făcut o nouă propunere
groazei".
rea
Intr-adevăr,
a
a
reunificări'i
naţionale
peţilor
în
această
minî-
compli­
gilenţa pe plan internaţional Ceauşescu. (Aplauze). constructivă : în condiţiile Coreei. in legendele şi folclorul Ascar din Timişoara au apariţia la acestei 0,97 la lă. Termometrul, inclus : lume a electronicii va fi
numai
caţii
capsuţă
minusculă,
într-o
populaţiilor, care au lo­ permis obţinerea unor e- sută. parcurge traectul digestiv
cuit cîndva pe malul iectrocardiograme clare şi al pacientului. El măsoa­ observată cu atenţie de
Baikalului. acest lac stîr- precise, identice cu cele INFLUENŢA LUMINII ră neîntrerupt temperatu­ administratori, cu ajuto­
nca un sentiment de înregistrate în direct în ra părţilor din organism rul unor camere de tele­
groază mistică, existind policlinica institutului de ASUPRA PSIHICULUI prin care trece şi trans­ viziune ascunse. Se spu­
lonistei Lola Bobescu ; 15,20
UMAN
credinţa că Baikalul pro­
MiieiBH Selecţiuni din opereta meră ; 0,55—1,00 Buletin „De la Trevi la Navona". voca „victime omeneşti". medicină timişorean. mite datele respective, ne că următoarea creaţie
De o construcţie simplă,
de ştiri.
intermediul
• Parada modei de primă­
prin
unul
Este foarte probabil că
Trei
„studiouri
Ia care s-au folosit nu­
de
lu­
„Mascota" de Audran ; 15,45 vară. Transmisiune de la denumirea de „Balir al- mai clemente şi piese in­ mină" din R.D. Germană mini-emlţător conţinut tot a Iul „Sanio Electronic"
Sport şi muzică ; 19,30 Ra­ magazinul Cocor din Ca­ Raka“, folosită de popu­ digene, electrocardiogra­ se ocupă, în prezent, cu în capsula unui aparat va fi un hotel pentru
diojurnal ; 19,45 Romanţe Televiziune) pitală ; 15,10 Film documen­ laţiile turcice din partea ful portativ se poate e- studierea influenţei lu­ de recepţie şi Înregis­ roboţi...
DEVA : Intîmplări cu cu Mia Braia şi Dorel Li- locului, s-a schimbat ul­ xecuta în orice întreprin­ minii artificiale asupra trare.
Cosa Ncstra (,,Patria“) ; Ur­ veanu ; 20,00 Estrada dumi­ tar : Maroc ; 15,30 Film se­ terior în „Baikai", mai
uşor de pronunţat.
mărire la Amsterdam („Ar­ nicală ; 21,30 Consemnări DUMINICA rial : „Eneida". Ecranizare
ta") ; SIMERIA : Şapte zile de Victor Bîrlădeanu ; 22,00 8.30 Deschiderea progra­ în şapte episoade a operei
(„Mureşul"); HUNEDOA­ Radiojurnal; 22,10 Panora­ scriitorului latin Publius r
RA : Luna furioasă („Side- mic spertiv ; 22,30 Scene mului. Gimnastică pentru Vergilius Marro. Episodul Umor ® Umor
rurgistul") ; La răscruce de din opera „Piratul" de toţi ; 8,40 Cravatele' roşii... ; I ; 16,20 Publicitate ; 16,25
din
judeţul
Hunedoara
concurs
patriei
Cîntare
—
vînturi („Constructorul") : Bellini ; 23,00—5.00 Estrada 9,35 Film serial pentru co­ ZILE DE ADMIRAŢIE PROMPTA PE ŞOSEA
— Alo, soţul dumnea­
— Aţi condus cu peşti
Ancheta poştaşilor („Arta") ; nocturnă. piii : „Comoara din 13 ca­ coral interjudeţean : 18.00 1 voastră este acasă, vă 120 km la oră !
Campionatul
mondial
de
CALAN: Departe de Ti- se". Episodul V ; 10.00 Via­ handbal masculin : Româ­ rog ?
— Eu ? Dar e formida
pperary („11 Iunie"); TE- PROGRAMUL II: 6.00 ţa satului; 11,15 Ce ştim SI ÎNCÎNTÂRE PETRECUTE — Nu ! bil, vă daţi seama ? Ei
— Atunci, daţi-mi-1 pe-al
LIUC : Ultimul cartuş („Mi­ Buletin de ştiri : 6,05 Mati­ şi ce nu ştim despre... Din nia—Suedia. Transmisiune y meu la telefon ! conduc pentru prim;
nerul") ; GHELAR : Ţara neu muzical ; 7.00 Radio­ sumar : • Imagini ale in­ directă de la Schwerin. In dată !
sălbatică („Minerul") ; PE­ jurnal. Sumarul presei : pauză : Publicitate ; 19.15 LA DOCTOR AGLOMERAŢIE
— Şi aţi mai consultai
TROŞANI : Torino negru 7.15 Frumoaşă ne este ti­ vizibilului • T e l e p a t i e Lumea copiilor; 19,30 Tele­ PE ŢĂRMUL MĂRII ADRIATICE pe cineva ? — Ce faceţi oamen
(„7 Noiembrie"); Rond de nereţea — cîntece ; 7,30 Se­ <* Caleidoscop ; 11,45 Bucu­ jurnal. Săptămina politică — Nu, doctore. Adică liunl, daţi-ml voie, ei
sînt şoferul !
Concert
de
riile
muzicii.
noapte („Republica"); LU- lecţiuni din opereta „Noap­ gală cu orchestra Filarmo­ internă şi internaţiona’ă in mint, că am fost la un — OI fi dumneata şofe
farmacist, să-mi dea ceva.
PENI : Joe Kidd („Cultu­ te de nuntă în paradis" de nicii din Dresda. • Arii şi imagini ; 20,00 Reportajul — Şi ce ţi-a spus imbe­ rul, dar vezi că nu ma
ral") ; Pe aripile vîntului Schroder ; 8,00 Teatru ra­ duete celebre din opere săptăminii: „Toţi copiii din însemnări de călătorie cilul ? e loc în autobuz 7 Und
— Mi-a spus să vin ia
seriile I-II („Muncitoresc"); lume..." ; 20,20 Film artis­ dumneavoastră să mă vrei să te mal sul ! ?
LONEA : Fantoma lui Bar­ diofonic pentru copii. „La­ interpretate de Enriquetta tic : „Regina fecioară". Cu din R. S. F. iugoslavia CVI) consultaţi ! D. CHRISTACI
9,00 A-
cul cu elefanţi" ;
bă Neagră („Minerul"); Tarres, Jana Jonasova şi Bette Davis, Richard Todd,
ANINOASA: Ce se întîm- vanpremieră Radio-TV : Ludovic Spiess. • Balete Joan Colins. Premieră pe
plă, doctore ? („Muncito­ 19.15 Muzică pentru toate pe muzică de Dvorak şi ţară ; 21,50 3 plus 1 egal
La restaurantul „Trei văduve" cinăm.
resc") ; PETRILA : Monte viratele ; 9,35 Vă place o- Ceaicovski ; 12,30 De strajă Corina Chiriac, Olimpia Sînteni încă sub impresia celor vă­ Aşezat cu peretele în buza mării, lo­ „MARŢIŞOARE"
Carlo („Muncitoresc"); VUL­ pera ? — emisiune de Ele­ patriei; 13,00 Album dumi­ Panciu, Mihai Constanti- zute la peştera Postojna. Multă vreme calul este asaltat mai cu seamă de
sau poate niciodată imginile ei nu vor
CAN : Despre o anume fe­ na Horos-Bădulescu ; 10,00 nical. o Parada şlagărelor. nescu şi... debutantul Cezar dispare din mintea noastră. Este un marinari. Cei mai mulţi — bărboşi, gă­
ORIZONTAL :
1. Vestit
ricire („Muncitoresc") ; U- Radiopublicitate; 10,10 A Muzică uşoară. • O floa­ Tătaru ; 22,15 Telejurnal. loc ce nu trebuie văzut decît o sin­ lăgioşi. „Trei văduve" — numele loca­ interpret de muzică popu­ VERTICAL: 1. A oferi
lului
că
multe
realităţii
asociază
se
RICANI : Conspiraţia („7 7-a artă ; 10,30 Buletin de re, un cîntec, o glumă. Sport. gură dată, zicem noi, pentru a nu-I văduve au rămas odinioară după ple­ lară. care a compus „Ho­ un mărţişor — Mărţişor
mai uita nicicînd.
pentru frizer; 2. A fost
Noiembrie"); ORÂŞTIE ■ ştiri ; 10,35 Noi înregistrări Program muzical distractiv Seara tragem ia hotelul „Paiace 1 . carea bărcilor şi vapoarelor în larg. ra mărţişorului" — Poet îmbrăţişată dc Marte
autorul
poeziei
Bună seara, d-nă Campbell de muzică populară cu Va- cu Coca Andronescu, Mar­ LUNI din Portoroj. „Portul florilor", în tăl­ Cîţi anume bărbaţi a înghiţit marca, maghiar, din martie"; 2. (mit) — 1,4 ghiocel ! —
„Tinerii
numai ea poate spune. Se zice însă că
trecut
românească.
măcire
Am
prin
Zeiţa florilor ia romani ;
(„Patria") ; Facerea lumii leria Peter-Predescu, Maria gareta Pîslaru. Rodica Po­ 16.30 Emisiune în limba Koper, tot oraş-port ia Marea Adria- doar trei femei au fost cele care şi-au Materie primă pentru 3. Goi — Pentru descuiat
(„Flacăra"); GEOAGIU- Apostol şi Gheorghe Palcu ; pescu, Mihai Fotino, Ştefan maghiară ; • 19,00 Buenos tică. plîns mai mult soţii, plecaţi în larg mărţişoare... uşoare — — E în frunte; 4. Nemăr­
neîntorşi
şi
niciodată.
Din
cristalul
Afară sînt 10-12 grade plus. Un fel
BAl : Doi pe un balansoar; 11.00 Invitaţiile Euterpei. Tapalagă. Regia Paul Ur- Aires — film ; 19,15 Inter­ de sfîrşit de septembrie de la noi, lacrimilor celor trei femei iubitoare... Plantă numită şi „muşca­ giniţi — Prenume mascu­
ta dracului"; 3. A face
lin italian; 5. Cornea Ilie
HAŢEG : Legenda Negru­ Din „Amintirile" Ateneului muzescu. • Hora mărţişo­ pretul . preferat. Cîntece deşi sîntem în decembrie. Dar local­ se bea un vin roşu, tare bun şi înfo­ haz — Ziua de 1 martie — Fiinţă dragă — Mărţi­
lui Charley („Popular") ; Român ; 13,00 Radiojurnal ; rului. Interpretează Ion moldoveneşti cu Maria nicii ne spun că la ei temperatura a- cat la „ Trei văduve". Aşa c, aşa e — Deliciu canin; 4. Luat şor pentru ipocriţi; 6.
BRAD : Morgiana („Steaua 14.00 Preludiu simfonic de Voicu. • Cine aduce pri­ Schipor ; 19.25 1001 de seri: ceasta înseamnă o iarnă tare aspră. normal să fie : viaţa îşi toarce firul la mijloc ! — Oraş în Singur pe lume — Dimi­
fără a ţine seamă dc cîţi oameni în­
Franţa — se trag în tai­
De, sîntem pe litoralul Adriaticii ! Ţă­
Roşie") ; GURABARZA : Ion Dumitrescu ; 14,30 Cine măvara. Reportaj de Aris- Prietenii lui Bunny Bugs ; ranii mai lucrează în cîmp, dacă pu­ ghite marea, de cîţi învingători şi în­ nă; 5. Clubul sportiv Di- nutiv masculin — Cupă !;
Copii căpitanuLui Grant ştie ciştigă. Ion Minulescu. tide Buhoiu. • Ce vrăji a 19.30 Telejurnal ; 20,00 An­ tem nunii cîmp o întindere de pă- vinşi arc în fiecare zi. Lăsăm să namo (abr.) — Locuitor 7. Mărţişoare pentru lo­
godnici — Sunet metalic;
(„Minerul") ; ILIA : Dreptul Program de divertisment mai făcut nevasta mea — cheta TV.: „Cum pregătim mînt mai mult deal şi stîncă, dar curgă o picătură de vin roşu pe par­ din nordul U.R.S.S.; 6. 8. Drumul spre mine —
Mărţişor... răsărit în pri­
doseala localului, in memoria bărbaţi­
de a iubi („Lumina"). muzical ; 15,00 Canţonete ; comedie cinematografică. • viitorul oraşelor noastre ?“; transformată peste tot în terase acce­ lor ce nu s-au mai întors din largul măvară — Acord final; 7. Propulsor spre ideal —
sibile activităţii agricole de cele mai
15,20 Piese instrumentale : Fetele cîntă. Muzică uşoa­ 20.30 Publicitate ; 20,35 Po­ diferite profile : pomicolă, viticolă, le­ mării. Bine zice proverbul românesc : Scriitor american, autorul Te lasă rece; 9. Scurtă
istorie ! — Zeamă de pru­
15,40 Cîntece şi jocuri popu­ ră. • O bomboană fină. vestea unui cîntec : Bala­ gumicolă etc. Impresionează palmierii „Dacă morţii nu s-ar uita, lacrimile povestirii „Cărăbuşul de ne; io. In mărţişoare are
n-ar seca niciodată". Cristina — trans­
lare ; 16,00 Fragment din Moment umoristic de Dinu de ilfovene : Ghiţă Cătănu- şi chiparoşii, de un verde crud, dulcele latoarea, traduce proverbul în adevăra­ aur" — In vîrful limbii ! întotdeauna... patru foi —
—
2,4 mărţişoare ! — A
baletul „Nimfele pădurii" Roco. Interpretează Ileana ţă şi Corbea ; 20,45 Revistă climei, albastrul adine şi unic ai Mării, tul său înţeles, aşoi paharele dc vin lucra pămint ui; 8. Patru Răsare soarele ! — Oră­
totul.
de Delibes şi suită din ba­ Stana-Ionescu şi Sanda literar-artistică TV. Arta Lăsăm bagajele la hotel. în camere­ roşu, pe care le închinăm, fac să se roman — Poetă română, şel în India; 11. Produs
galinaceu — Localitate în
PROGRAMUL 1: 6,00 letul „Spărgătorul de nuci" Toma. e De dragoste. Ver­ între inspiraţie şi muncă ; le rezervate, şi plecăm la Piran, un înveselească atmosfera. autoarea ciclului de poe­ U.R.S.S. — Celui de mar­
zii „Vînt de martie 1944—
oraş mic, cochet, aşezat pe o limbă
Ieşim. Afară c atît dc plăcut. Nu-ţi
Buletin de ştiri ; 6.05 Con­ de Ceaikovscki ; 16,30 Pa­ suri. • El e băiatul. Muzi­ 21.30 Roman foileton : de pămint ce intră adine şi îndrăzneţ vine să intri în camera strimtă de 1948" — împreună cu D. tie i-a închinat Ady En-
„Sonete
certul dimineţii ; 7,00 Ra­ gini din opereta „Liliacui" că uşoară cu Cristiana Pon- „Germinai". Episodul IV — in apa mării. Seară. Adie un vînt patru pereţi a hotelului. Umblăm o Angliei a scris Mărţişorul dre o frhmoasă poezie ;
mart";
de
10.
—
Încreţeşte
pielea
12.
diojurnal ; 7,30 Avanpremi­ de Johann Strraus ; 17,00 gracz. • Spectacolul lumii : „Soldaţii" ; 22.15 24 de ore. căruia localnicii îi fac faţă cu... gule­ vreme pe străzile oraşului vechi, în­ celor ce învaţă totul pe Mărţişor pentru întirzlati
Ne
rele
ridicate.
pe
îndelung
oprim
guste şi întortocheate, apoi mergem ia
eră Radio-TV ; 7.45 Cîntec Buletin de ştiri ; 17,05 Ma­ ţărm. Bărci — cu sutele — trase la odihnă. Deschidem larg fereastra ca­ de rost — Cei din urmă î — Şi la haz, şi la ne­
caz !; 13. Se poartă în
mîndru-n ţară auzi — mu­ eştri ai arcuşului. Violon­ mal, ca maşinile într-o parcare, bărci merei. De departe răzbate pină Ia noi — Abreviere comercială; piept şi totuşi nu-i măr­
11. Nucleul atomului ! —
—
la
cîntec
marinăresc
zică populară ; 8.00 Vă re­ celistul Pablo Casals. 17,20 care sosesc şi pleacă în larg, sub lu­ un frumos orice oraş-port. Cîntat pe Iţi oferă o inimioară. Şi ţişor — Un bucheţel de
modă
In
mina impresionantă şi pătrunzătoare a
comandăm pentru azi — Pentru iubitorii muzicii co­ farului, lingă care ne-am oprit. Apa multe voci, răguşii şi tărăgănat, ne fa­ ţi-o face friptă ! (fem.); violete şi ghiocei, primă-
12.
Perioadă de timp —
expoziţii, excursii, spectaco­ rale ; 17,40 Dansuri ungare MICA PUBLICITATE mării loveşte ritmic în stîncile ţăr­ ce să ne gîndim din nou la secretele Luată la vale, în expre­ văratic mărţişor.
Vedem
mării.
vapoare
le, manifestări sportive: de Brahms ; 18,00 Radiopu­ mului. Se aude şi mugetul mării. Mol­ port. Aruncă ancorele, ce sosesc în sie — Are timpul plani­ Dicţionar: RUIN — NICE
sirenele.
trag
com, dulce. O caracteristică a Adria-
8,05 Ilustrate muzicale : 9,00 blicitate ; 18.15 Revista lite­ Vind Skoda l 000 M.B., tele­ Vind motor asamblat I.M.S. ticii : liniştea şi domolirea. Parcă e Au sosit bărbaţii din larg ! Victorioşi. ficat; 13. Poet român, au­ — ROII — ONSA.
Ora satului : 10.00 Antolo­ rară radio ; 18,45 Muzică u- fon 11228, Deva. 59, cota zero, cutie viteză, re- obosită de atîta luptă cu stâncile dure. Marea — cu toate tainele ci ! — a torul poeziei „6 Martie" de PETRU PARDĂU
—
Hunedoara
Bultur,
ductor.
—
Autorul
ciclului
gie lirică XXX. Partidului, şoară de George Grigoriu ; Vind Dacia 1100. Hunedoara, str. Grigore Preoteasa, 06. Ea n-are scăpare la mal, în nisip. fost învinsă încă o dată ! poezii „Mărţişoare". Hunedoara
Stîncile dure o aşteaptă şi o înfruntă
inima şi versul : 10.10 Suc­ 18,55 Moment poetic. Poe­ Micro G, bloc C 6, ap. 5. la ţărm... GH. I. NEGREA
cese ale discului — muzică zie clasică românească ; Vind Moskvici 407. Deva. Vind instalaţie completă
uşoară : 10,45 Bună dimi­ 19.00 Radiojurnal ; 19,15 Dacia, bloc 27, sc. I, ap. 2. pentru moară, inclusiv pietre.
Telefon 16075 Deva, după ora
neaţa. patrie iubită — cîn- Gala marilor interpreţi de 17, Gojdu, bloc D 3, ap. 48. 4 2 3 1- 5 i f 8 9 io n n
urgent
Vind
stare
Trabant,
tece pioniereşti şi -de ti­ operă : Arta Florescu şi foarte bună. Informaţii tele­
la
domiciliul
îngrijesc
copii
neret : 11.00 Radiomagazinul Alain Zanzo; 19,40 Izvor de fon nr. 101. Teliuc, orele 16-18. meu. Deva, Micro 15, bloc 21,
femeilor; 11,30 Intîlnire cu frumuseţe — muzică uşoa­ Vind casă confortabilă, cn sc. A, ap. 15.
melodia populară şi inter­ ră : 19,50 Ncapte bună, co­ grădină. Comuna Crişcior, str. Ofer servicii îngrijire copil
pretul preferat : 12,00 De pii ! „Ginditorul de aur" ; Peste Criş, 72. (intern). Informaţii Deva. tele­ Mai în
toate pentru toţi : 13,00 Ra­ 20.00 Transmisiunea con­ Vind casă cu grădină în Ha­ fon 14525.
diojurnal ; 13.15 Şlagăre... certului extraordinar sus­ ţeg, str. Horea, 8. Informaţii: Schimb apartament 2 came­
şlagăre: 13,30 Unda veselă., ţinut de orchestra simfoni­ Deva, str. Cuza Vodă, 30. re, centru, cu 3 camere Deva, trei
Gala lui mărţişor — emisiu­ că a radioteleviziunii, diri­ Vind casă — apartament 3 telefon 12454.
ne dedicată femeilor cu o- jor Remus Tzincoca — Ca­ camere, dependinţe. grădină, Pierdut autorizaţie de zidar
cazia zilelor de 1 şi 8 mar­ nada. Program George E- gaze. Deva, Eminescu, 34. In­ nr. 113703 1953, pe numele Ben- mutări
tie : Poşta veselă de Valen­ nescu : In pauză : Efigia formaţii: Alba Iulia, str. Băr- ţa Ion. O declar nulă.
tin Silvestru : 14,00 Secven­ literară a lui George Enes- nuţiu, 14 — Bucur Ioan. Cn adincă durere Ion, Lenu- CONTROLUL POZIŢIEI
ţe muzicale oferite de Doi­ cu ; 22.00 Jazz dixieland : Vind casă, grădină. pomi ţa şi Traian, copii, Păştiuţ şi — Alb: Re3.Tb7.Ndl,Cd3
na Badea. F.ngelbert Hum- 22.30 Buletin do ştiri : 22,35 fructiferi (suprafaţa 1 440 mp) Adela, ginere şi noră, Traian — Negru: Rc4,p.d7
perăiii'k şi Mnslim Mago- Pagini de istoria liedului ; şi dependinţe. Oraştie, strada şi Ovidlu, nepoţi, frate şi soră REZOLVAREA PROBLE­
şi alte familii anunţă înceta­
Unirii, G2.
maev : 14.30 C( ncertul or­ 23.00 CaDodopere ale muzi­ rea din viaţă a scumpului lor MEI DIN NUMĂRUL
Vind casă urgent. Deva. Ho-
chestrei de muzică populară cii Simfonia a Ilf-a in do ria, 103. Petru Duma. fnmormîntarea va TRECUT :
avea loc luni, 4 martie. 1971,
a Radioteleviziunii. Solişti minor — cu orgă — de orele 14,00, la cimitirul din co­
Maria Ciobanii şi Ion Do- Saint Saens ; 23,40 Opera Vind casă 2 corpuri. Sirne- muna Turdaş, în cavoul fa­ L. Dgl — a7 nes — f8
lănescu : 15.00 Buletin de „Tosca" de Puccini (frag­ ria, Mihai Viteazul, 28. miliei. 2. Da7 — al NhG — g7
3. Dai : a8 4- mat
ştiri : 15,05 Recitalul vio­ mente) ; 0,25 Lucrări de ca-
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport). — Tiparul
Tipografia Deva.