Page 13 - Drumul_socialismului_1974_03

Proletari din toate ţările, unifl-vă!
T
VIZITA OVARĂŞULUI

NICOLAE. CEAUSESCU LIBERIA

Plecarea din Capitală Sosirea la Monrovia

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Bodnaraş, Manea Mănescu, însoţit de gîndurile pline care sînt străbătuţi 6 500 km,
secretar general al Partidu­ Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ de dragoste, de urările cele aeronava prezidenţială ate<-
lui Comunist Român, pre­ ghe Pană, Gheorghe Rădu- mai calde de drum bun şi riizează la Monrovia, la 17,30,
şedintele Consiliului de Stat lescu, Virgil Trofin, Ilie deplin succes ale întregului ora locală, 19,30 ora Bucu-
Anul XXVI Nr. 5 954 MARJI 5 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI a.1 Republicii Socialiste Româ­ Verdeţ. Maxim Berghianu, nostru popor, secretarul ge­ reştiului.
nia, a părăsit, duminică di­ Gheorghe Cioară, Lina Cio- neral al Partidului Comunist Auspicii din cele mai favo­
mineaţa, Capitala, plecând, banu, Emil Drăgănescu, Ja- Român, preşedintele Consi­ rabile şi-au pus amprenta,
împreună cu tovarăşa Elena nos Fazekas, Petre Lupu, liului de Stat al Republicii din primele clipe ale sosirii
Ceauşescu, în vizită oficială Dumitru Popescu, Leonte Socialiste România, tovară­ şefului statului român, asu­
în Republica Liberia. Re­ Răutu, Ştefan Voitec. Chivu şul Nicolae Ceauşescu, îm­ pra climatului vizitei.
publica Argentina şi Repu­ Stoica, Constantin Băbălău, preună cu tovarăşa Elena Cordialitatea deosebită cu
blica Guineea Cornel Burtică, Miron Con- Ceauşescu, a început dumi­ care au fost întîmpinaţi pre­
In această vizită, şeful stantinescu. Mi’nai Dalea, nică, 3 martie, vizita oficială şedintele Nicolae Ceauşescu
statului român este însoţit Mihai Gere, Magdalena Fili- de prietenie în Liberia, Ar- şi tovarăşa Elena Ceauşescu,
de tovarăşii Ion Păţan. vi­ paş, Ion Ioniţă, Vasile Pati- gentina şi Guineea — nouă din prima clipă a sosirii lor
acţiune
politi­
şi
importantă
cepreşedinte al Consiliului lineţ. Conducătorii de partid că internaţională a României pe pămîntul liberian, de că­
de Miniştri, ministrul . co­ şi de stat au venit împreună tre preşedintele William
merţului exterior, Ştefan cu soţiile. socialiste. Tolbert-jr. şi soţia sa,
Andrei, secretar al C.C. al Erau prezenţi membri ai Acest itinerar — nouă so­ doamna Victoria Tolbe rt,
P.C.R.. George Macovescu, C.C. al P.C.R., ai Consiliului lie a colaborării, păcii şi calda îmbrăţişare dintre cei
ministrul afacerilor externe, de Stat şi ai guvernului, prieteniei — debutează cu doi şefi de stat, atmosfera
de consilieri şi experţi. conducători de instituţii cen­ vizita în Republica Liberia, festivă care domneşte pe
trale şi organizaţii obşteşti, mareînd un moment de cea aeroport — iată tot atîtea
Ceremonia plecării a avut generali ziarişti. mai mare însemnătate în dovezi grăitoare ale stimei
aeroportul
Otopeni,
Acordul global în în coşurile precupeţelor. Intr-o astfel de loc pe tovarăşul N i c o l a e Luciano fost Taboada, faţă însărcina­ evoluţia pentru întîia româno- şi preţuirii ţări şi popoare,
reciproce
relaţiilor
dintre
de
Gaspar
A
O zi călduţă de februarie, cu ghiocei
unde
liberiene:
oară
cele
două
a
de
zi simţi parcă mai puternic chemarea Ceauşescu şi tovarăşa Elena tul cu afaceri ad-interim al un şef de stat român vizi­ ale dorinţei comune raporturi
in­
prima
republică
tează
statornici
între
ele
să pui mina pe mistrie, să intri în hora Ceauşescu au fost conduşi de Argentinei ia Bucureşti E- dependentă constituită pe
construcţii — pîrghie peste alta. Poale că şi constructorii care tovarăşul Ion Gheorghe rau, de asemenea, prezenţi continentul african. strînse de cooperare.
de pe şantier, să aşezi cărămizile una
La capătul a mai bine de
intră grăbiţi pe poarta l.C.S. Hunedoara Maurer şi de tovarăşa Elena opt ore de zbor, timp în (Continuare in pag. a 2-a)
simt la fel. Mergem alături de ei şi Maurer, de tovarăşii Emil (Continuare in pag. a 2-a)
eficientă de accelerare intrăm împreună la comitetul de partid
al l.C.S. Hunedoara. Se aşează pe scaune,
de-o parte şi de alta a mesei lungi, des­
chid dosarele, vorbesc ordonat, la fel cum Banchet oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
a ritmului de execuţie Banchetul oferit, duminică preşedintele interimar al maţiilor, culturii şi turismu­ marcat de o caldă atmosferă
de prietenie, cei doi preşe­
Ora lungă a seara, în onoarea preşedinte­ Curţii Supreme, George lui, Ben Page, ministrul eco­ dinţi se întreţin cu cordiali­
planificării,
nomiei
şi
David
Henrief,
preşedintele
lui Nicolae Ceauşescu şi a
in­
In condiţii destul de nefavorabile procente peste nivelul planificat de tovarăşei Elena Ceauşescu de terimar al Senatului, Frank Neal, alte persoane oficiale. tate, discuţia lor amicală
(lipsa unor documentaţii şi am­ trust. Cred însă că vom depăşi preşedintele William Tolbert E. Tolbert, ministrul de ex­ Sînt prezenţi, de asemenea, prefaţînd convorbirile ofici­
plasamente la timp, deschiderea sensibil această pondere, pentru — jr. şi doamna Victoria Tol­ terne, Cecil C. Dennis, mi­ şefii misiunilor diplomatice. ale.
unor finanţări cu întîrziere, ne- că deja ia ora actuală avem latu­ constructorilor bert a reunit, la Palatul pre­ nistrul finanţelor, Steven împreună cu preşedintele Punctul culminant al aces­
finalizarea depozitului de tranzit rile 51,53 şi 55 cuprinse în între­ zidenţial „Executive Mansion", Tolbert. ministrul justiţiei, Consiliului de Stat, tovarăşul tei manifestări a prieteniei
etc.), Şantierul nr. 5 Orăştie a gime în acord global. înalte personalităţi ale vieţii Clarence Simpson, ministrul Nicolae Ceauşescu, şi tovară­ româno-liberiene l-au consti­
obţinut totuşi în 1973 rezultate Ioan Marin: Aş vrea să subli­ politice, economice, ştiinţifi­ comunicaţiilor. M. C. Kinley şa Elena Ceauşescu, partici­ tuit toasturile preşedintelui
merituoase. Realizarea unei produc­ niez că în 1973 datorită acestei for­ in şantier obişnuiesc să-şi aranjeze că­ ce şi culturale liberiene. In Deshield. ministrul apărării, pă la banchet Ion Păţan, vi­ Nicolae Ceauşescu şi pre­
tivităţi sporite şi finalizarea unor rămizile. Sînt secretari de organizaţii marele salon al palatului, Allan Williams, ministrul cepreşedinte al Consiliului şedintelui William Tolbert —
obiective social-culturale înainte me de o muncă şi salarizare am de bază, maiştri. Punctul întîi al ordinii într-un cadru solemn, vin dezvoltării şi reconstrucţiei, de Miniştri, ministrul comer­ jr, remarcabile declaraţii - ca­
productivitate
muncii
a
obţinut
de termen constituie doar o mai mare cu 6 500 lei pe munci­ de zi se epuizează rapid cu concluzia să prezinte, cu acest prilej, Jonathan Goodridage, minis­ ţului exterior, Ştefan Andrei, dru ale dezvoltării relaţiilor
parte din bilanţul pozitiv cu care tor decît în 72, fapt care a con­ că nu s-a muncit rău, dar rezultatele solilor pcporului român oma­ trul lucrărilor publice, Ga- secretar al Comitetului Cen­ româno-liberiene şi conlucră­
şantierul a încheiat anul prece­ dus şi la predarea blocului nr. 1 obţinute nu mulţumesc, că trebuie depu­ giul lor, să exprime direct briol Tucker, ministrul agri­ tral al Partidului Comunist rii celor două ţări în viaţa
dent. se în continuare eforturi pentru recupe­ Român, George Maccvescu, internaţională, convergenţa
cu o lună înainte de termen, exe­ rarea restanţelor. Se trece la punctul doi: sentimentele do deosebită culturii, James Phillips, mi­
Aprecierea adunării generale a cutarea în afara planului a unui satisfacţie şi bucurie de a-i ministrul afacerilor externe, de preocupări şi poziţii ale
şi
sănătăţii
oamenilor muncii de la T. C. Deva, bloc cu 118 garsoniere şi efectua­ dezbaterea formelor muncii politice de putea saluta pe pămîntul Li­ nistrul sociale. Oliver asigurări­ Vasile Pungan şi Nicolae celor două ţări fiind salutată
la om la om. Atmosfera sălii de şedin­
lor
Bright,
că la acest şantier s-a muncit bine rea unui volum suplimentar de ţe se schimbă. Tovarăşul Cornel Cova- beriei : vicepreşedintele Re­ Doicaru, consilieri ai preşe­ cu satisfacţie, cu îndelungi
pe linia extinderii acordului glo­ lucrări în valoare de peste un mi­ publicii. James Greene. pre­ ministrul comerţului, indus­ dintelui Consiliului de Stat. aplauze de cei prezenţi, care
bal — şi de aici recuperarea unor lion lei la complexul din Geoa- liov, secretarul comitetului de partid, nu şedintele Camerei Reprezen­ triei şi transportului, William înaintea banchetului, cît şi au urmărit cu cel mai viu
restanţe, urgentarea şi devansarea giu. acceptă teoretizări, doreşte să se vor­ tanţilor, Richard A Henries, C. Dennis, ministrul infor­ în timpul desfăşurării sale. interes cuvântările rostite.
termenelor de predare a obiecti­ — Fără îndoială, aceste realizări bească concret, pentru că — susţine
velor — ne-a determinat să proce­ trebuie să se fi repercutat şi asupra dînsul — numai aşa se poate stabili cea
dăm la o discuţie cu tovarăşii ing. veniturilor din salarii ale con­ mai bună metodă de a acţiona. Ca să fie Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
Carol Hertl, şeful şantierului, şi structorilor. clar, explică cum a procedat în urmă cu
Ioan Marin, şeful biroului per­ mai bine de un an cu un inginer tinăr
sonal salarizare. Ioan Marin : Intr-adevăr. Cred abia ieşit de pe poarta facultăţii.
că este suficient să arăt că în — A fost numit şeful punctului de William Tolbert-jr. Nicolae C
— Care a fost ponderea salariaţi­
73 am obţinut un indice mediu de lucru la o betonieră. Nu prea ştia ce
lor cuprinşi în acord în 1973 şi cc îndeplinire a normelor de 1,12 are de făcut. Stătea mai toată ziua pe
v-aţi propus pentru acest an ? faţă de 1,08 cît înregistram în un morman de seînduri, privind curios la Onoraţi oaspeţi şi buni oricărei naţiuni care, indife­ Stimate domnule preşedin­ pe destinele sale'— orândui­
Ing. Carol Hertl : In anul 1973 1972. Aceasta a determinat şi modul în care se descurcă muncitorii. Nu prieteni, rent de forma sau sistemul te şi doamnă Tolbert, rea socialistă. (Aplauze).
Eram
procentul de cuprindere a salaria­ 'creşterea salariului mediu al echi­ vedea risipa din jurul lui: nici de ma­ Domnule preşedinte al său de guvernare, doreşte să Stimate domnule vicepre­ dezvoltată. o ţară agrară, slab
teriale, nici de timp. Găsea că-i firesc
şedinte.
România
prietenia
Astăzi,
noastră,
ţilor în acord global a fost de 83,4 pelor noastre la 2 200 lei. Adevă­ că adevăratul şantier acesta este. Consiliului de Stat şi accepte respectului reciproc, pe Stimate domnule preşedin­ a devenit o ţară industrială,
e-
Doamnă Ceauşescu,
baza
ia sută. Un procent bun, peste ni­ rul este că unele echipe cum sînt Domniţle vicepreşedinte şi galităţii şi neamestecului. în te al Camerei Reprezen­ cu o dezvoltare în ritm înalt.
velul -mediu- -realizat la nivel de cele conduse de zidarii , Gheorghe ILIE COJOCARU doamnă Greene, treburile interne. In conse­ tanţilor, Spre exemplu, produceam,
trust. Pentru 1974 ne-am propus Domnule preşedinte al Ca­ cinţă. stabilirea de către noi Domnule preşedinte interi­ în 1948, 280 mii tone de o-
(Continuare in oaa. a 3-a! merei Reprezentanţilor şi a unor relaţii mai strînse cu mar al Curţii Supreme, ţel. In acest an vom produ­
să ajungem la 85 la sută, ou 3 (Continuare in pag. a 3-a) doamnă Ilenries, ţara dumneavoastră progre­ Domnule preşedinte interi­ ce aproape 9 milioane tone.
Domnule preşedinte interi­ sistă nu este neconcordantă mar al Senatului, (Aplauze).
mar al Curţii Supreme, cu această politică şi avem Domnilor membri ai gu­ Tocmai ca rezultat al dez­
CALAN. In întimpinarea misirea unei importante Domnule preşedinte interi­ toate motivele să credem că vernului, voltării industriei, agricultu­
aniversării a trei decenii de Reţetă nouă cantităţi de gaz metan Ia mar al Senatului şi doam­ popoarele noastre vor găsi Excelenţe, rii, ştiinţei, culturii a fost
Ia Eliberarea patriei şi a uscarea jgheaburilor. nă Tolbert, aceste relaţii ca fiind nu nu­ Doamnelor şi domnilor, posibilă şi ridicarea nivelu­
Congresului al Xl-'ea al I.a reuşita aplicării aces­ Domnilor miniştri. mai caracterizate de înţe­ Aş dori încă o dată să ex­ lui de viaţă al poporului,
partidului, furnaiiştii de la tei noi tehnologii de lucru, Excelenţe, legere reciprocă şi bunăvoin­ prim mulţumirile noastre ceea ce a făcut ca toţi lo­
I. V. C'ălan îşi amplifică e- pe fluxul fontei o deosebită contribuţie a ţă. ci şi deosebit de fruc­ pentru ospitalitatea cu care cuitorii patriei mele să spri­
forturile petatru a obţine adus brigada nr. 2, de la Distinse doamne şi domni, tuoase şi satisfăcătoare. am fost întîmpinaţi pe pă- jine pe deplin politica in­
noi şi importante succese furnalul nr. 2 (creuzet) şi Sîntem profund mulţumiţi- Tocmai pentru acest mo­ mîn.tul Liberiei prietene. ternă şi externă, fiind con­
în muncă. întregul colectiv, burilor de scurgere a fon­ căptu.şirca jgheaburilor : ar­ aceea a tovarăşului Nicolae că dumneavoastră, domnule tiv, prin urinare, cele două Vizita pe care o facem as­ vinşi că ea corespunde întru
în frunte cu comuniştii, ac­ tei, reţetă care a condus gilă, praf şnmotă", cocs Pillv, care este preocupat preşedinte, ne faceţi această naţiuni ale noastre se opun tăzi în frumoasa dumnea­ totul năzuinţelor sale. Ştim,
ţionează cu dăruire şi ab­ la reducerea cantităţii de mărunt. în permanenţă de perfecţio­ vizită prietenească şi oficia­ colonialismului, . neocolonia- voastră ţară. la invitaţia a- deci, din experienţă proprie,
negaţie, caută noi soluţii dc scursuri cu peste 60 ia sută, Noua reţetă dc căptuşire narea producţiei, de găsirea lă, în acest moment, ca răs­ lismului, rasismului, domi­ mabilă pe care ne-aţi adre- că, atunci cînd un popor do­
uşurare a muncii, de creş­ ceea ce înseamnă o econo­ a jgheaburilor dc scurgere şi aplicarea celor mai noi puns la invitaţia noastră. naţiei străine. asupririi şi sat-o, constituie o expresie reşte să obţină o dezvoltare
tere a productivităţii, a mie lunară de 80 000 Iei. n fontei de la furnalele din şi mai eficiente metode de Privim această vizită ca pe oprimării. Noi avem convin­ a relaţiilor dc prietenie şi economico-socială indepen­
eficienţei economice. De cu- In acelaşi timp, s-a redus ('ă)an prezintă şi alte avan­ muncă. o manifestare a legăturilor gerea că toate popoarele au colaborare dintre popoarele dentă, trebuie să-şi unească
rînd, a fost aplicată o nouă cu circa 30 la sută consu­ taje : reducerea efortului TRAIAN B1SORCA cordiale şi prieteneşti care dreptul inalienabil la auto­ noastre. (Aplauze). toate forţele şi să facă totul
reţetă de căptuşire a jghea- mul de materiale pentru fizic al muncitorilor, econo­ maistru furnalist s-au' dezvoltat într-un mod determinare, demnitate uma­ Intriadevăr, în 1972, o de­ pentru a fi pe deplin stăpîn
atît de fericit între cele nă şi independenţă. legaţie reprezentativă a dum­ pe bogăţiile naţionale, p*
două ţări şi' popoare ale care dumneavoastră, ologii pe berian, -a vizitat România şi destinele sale. (Aplauze). în plină
guvernului
neavoastră,
a
li­
Rolul
de
demn
noastre.
r voastră aici, ca primul şef dumneavoastră continuaţi să-l s-au stabilit o serie de do­ transformare socială şi na­
Trăim
epocă
o
domnu­
le
preşedinte.
Prin prezenţa dumnea­
şi
guvernul
colaborare
de
între
menii
ţională : toate aceste schim­
METRONOMUL PRODUCŢIEI de stat al ţări frumoasei vizitea­ jucaţi în slujba acestei mă­ ţările noastre. Fără îndoia­ bări care se produc în lume
dum­
lă că. în cursul vizitei din
reţe cauze este bine cunos­
care
neavoastră
direcţia
merg
în
lichidării
A IM ză ţara mea. a fost deschis cut şi profund apreciat de aceste zile. vom identifica vechilor stări de lucruri, a
un nou capitol al relaţiilor guvernul şi poporul Liberiei. noi domenii de colaborare şi politicii de dominaţie şi dic­
româno-liberiene. Drept ur­ Poziţia dumneavoastră cura­ sînt convins, ca şi dumnea­ tat, a colonialismului şi neo-
Trimisul nostru la I. M. C. Deva relatează : mare. convingerea noastră joasă în favoarea păcii mon­ voastră, domnule preşedinte, colonialismului. Pentru a pu­
spoit fermă este că prilejul pe diale. internaţionale şi nu cooperă­ că vom pune noastre, avan­ tea ca, într-adevăr, lumi pu­
unei
bazele
destinderii
să
trainice
în
colaborări
este
unei
nem
care ea îl oferă pentru un
rii
mal
bazele
ca­
tajul
popoarelor
mai
şi
DUPĂ Cina LUNI DE „PREGĂTIRI ', SE schimb de opinii între noi lipsită de succes. re să permită să obţinem drepte lichidăm cu bune, trebuie
să
desăvârşire
va duce la c cooperare mai
In cursul ultimului şi ce­
succese tot mai mari pe ca­
reciproc
rodnică
dominaţia colonială ; iată de
şi
avanta­
din
tragic
joasă între cele două ţări ale lui mai Mijlociu, conflict fost lea dezvoltării lor economi- ce România sprijină activ
am
Orientul
(A-
co-sociale
independente.
luptele
popoarelor
Această
va
CONSTATĂ... NEPREGÂTIREA PRODUCŢIEI Realizări şi noastre. pozitiv întîlnire numai deosebit de impresionaţi de plauze). gola, Mozambic, din An­
nu
afecta
cutezătoarea
dumneavoastră
Guineea-
perspective în cursul relaţiilor dintre ţările iniţiativă în cadrul eforturi­ România a cunoscut ea în­ Bissau, şi chiar acum două
noastre, dar va servi, poate, lor universale pentru reali­ săşi multă vreme dominaţia zile am semnat, la Bucureşti,
străină ; în acest an sărbă-
DE PANOURI MARI PREFABRICATE mişcarea sportivă şi ca o verigă semnificativă zarea unei păci justa şi du­ • torim 30 de ani de cînd po­ împreună cu preşedintele
interna­
relaţiilor
lanţul
în
rabile în această regiune a-
hunedoreană ţionale. gitată şi sfîşiată de neînţe­ porul român a păşit pe ca­ Mişcării Populare pentru E-
dezvoltării
lea
sale
indepen­
n IN DOUA LUNI, NUMAI 10 Cind şi cum se va realiza res­ această lună, în condiţiile exis­ Este o linie politică funda­ legeri. Sînt fericit să remarc liberarea Angolei, o declara-
LA SUTA DIN PLANUL TRI­ tul ? tente ? dente, făurindu-şi o viaţă
MESTRIAL — Martie începe cu o pro­ — Cred că vom merge la mentală a guvernului nostru (Continuare in pag. a 2-a) nouă, orînduirea în care po­
să întindem mina prieteniei
Pl SE CAUTĂ VINOVAJI E ducţie mult superioară - ne vreo 30 mc pe zi. porul este pe deplin stăpîn (Continuare in pag. a 2-a)
p
LA CENTRALĂ Şl MINISTER declară inginerul şef. Vom — Sigur ?
scoate luna asta vreo 700 mc. — De bună seamă !
Q VAGI PROMISIUNI PENTRU Adică vom merge zilnic cu cel
O IPOTETICĂ REDRESARE ★
puţin 28 mc de panouri. Fără a contesta dificultăţile
— In acest ritm, planul tot RĂSPUNZiND CHEMĂRII CONFERINŢEI PE : ŢARA
Din prima zi a lui ’74, I.M.C. nu se va realiza. De ce nu se provocate de neasigurarea la
Deva este planificată să pro­ face mai mult ? timp a utilajelor tehnologice
ducă 10 000 mc panouri mari — Nu se poate I Nu avem necesare liniei patru, precizăm
prefabricate din beton pentru încă dotarea necesară. că modul in care se lucrează A CADRELOR DE CONDUCERE DIN AGRICULTURĂ
construcţia de locuinţe ia Deva la ora actuală (sau, mai de­
şi in Valea Jiului. Pentru pri­ — Nu există dotare tehnică grabă, cum nu se lucrează)
mul trimestru s-a stabilit un la nivelul stabilit. E adevărat. dovedeşte o insuficientă preo­
plan de 1 500 mc, avîndu-se în Dar organizarea, dar tehnolo­ cupare pentru realizarea la Oamenii muncii de pe ogoan:Se jude (ului au r nunei!
vedere dificultăţile inerente de­ gia, dar ceea ce depinde de timp a panourilor mari desti­
marării normale a producţiei. dumneavoastră este pus la nate şantierelor de construcţii
punct ?
de locuinţe de la Deva şi din
Această problemă s-a „a- — Cred că da. Avem oameni
morsat", practic, în septembrie pregătiţi. Ei lucrează bine şi Valea Jiului. şi duminică cu însufleţire la e ixecufarea
anul trecut. De atunci şi pînă nu ne îndoim că vor face pla­ Dar, asupra acestei chestiuni
la începerea perioadei de nul... cu implicaţii mult mai largi,
plan, conducerea întreprinderii vom reveni în următorul nostru lucrărilor agricole de sezon
trebuia să creeze condiţiile Notăm afirmaţia şi o punem „Metronom".
necesare desfăşurării normale la rezervă pentru mai tîrziu. L. VISKI
a lucrului. Semnatarul „Metro­ Aceeaşi întrebare am adre­ Animaţi de înalte sentimente patriotice şi cetăţeneşti,
sat-o însă şi tehnicianului Au-
nomului" de astăzi a discutat gustin Maldovan, singurul om hotărîţi să răspundă cu noi fapte de muncă grijii şi aten­
la începutul lunii ianuarie cu pe care l-am găsit, ieri, pe la ţiei deosebite pe care conducerea partidului şi statului
ing. Ştefan Şovarschi, şeful bi­ ora 11, pe linia tehnologică nr. Intîiniri nostru le acordă progresului continuu şi multilateral al
roului tehnic şi pregătirea pro­ 4. lată ce ne-a spus : agriculturii, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de via­
ducţiei, Liviu Cucu, inginer-şef, cu deputaţii ţă ale locuitorilor de la sate, oamenii muncii de pe ogoa­
şi ing. Carol Szabo, directorul — Au trecut vreo cinci luni rele judeţului nostru au participat şi duminică la execu­
I.M.C. Deva, despre neajunsu­ de cind a început pregătirea Din iniţiativa biroului tarea lucrărilor agricole de sezon. Ei dau viaţă, prin mun­
rile în organizarea producţiei producţiei de panouri şi stăm executiv ai Consiliului ca lor de zi cu zi, sarcinilor şi indicaţiilor cuprinse în
de panouri mari pe linia teh­ încă foarte prost. Nu avem ti­ Frontului Unităţii Socia­ cuvântarea secretarului general al partidului, tovarăşul
nologică nr. 4. Ni s-a spus ci- pare, nici instalaţii de vibrare, liste, la Simeria s-a înce­ Nicolae Ceauşescu, şi obiectivelor din Chemarea conferin­
tăţenit obiceiul (ie a sc
tunci : „E o producţie difici­ nu e nimic pus la punct. Lu­ organiza întîlniri cu gru­ ţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Ţă­
lă. Dar nu vor fi probleme crăm cu multe improvizaţii. puri dc deputaţi din cir­ ranii cooperatori, mecanizatorii, lucrătorii din întreprin­
deosebite. Planul se va face, Aşa nu se poate face treabă ! cumscripţiile electorale ale derile agricole de stat, locuitorii satelor — tineri şi virst-
oraşului.
Consiliul
Fron­
indiscutabil !". Dăm cuvîntul şi inginerului tului Unităţii Socialiste nici, bărbaţi şi femei — au muncit cu sîrg ia executarea
Această afirmaţie era o re­ Tocaci, şeful secţiei prefabri­ Simeria află în acest fel lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, curăţirea păşunilor
cum îşi onorează manda
plică la observaţia noastră eă cate. Dînsul găseşte de cuviin­ tul încredinţat deputaţii, şi fînaţurilor, Ia arături, pregătirea terenului şi însămîn-
„linia patru" a demarat slab ţă să ne spună : ce preocupări şi probleme ţarea culturilor din prima epocă. Bilanţul muncii a fosi
pentru
şi sint necesare eforturi deose­ — Nouă nu ni se poate re­ au de rezolvat înfrumu­ rodnic peste tot.
şi
gospodărirea
bite pentru realizarea sarcini­ proşa nimic. Cind vom fi utilaţi seţarea oraşului, de ce Consemnăm în rîndurile de faţă cîteva din aspectele de
lor. Ce dovedesc, acum, după conform proiectelor, atunci să sprijin au nevoie, pentru muncă întilnite duminică pe ogoarele judeţului.
două luni de lucru, realităţile ? fim judecaţi. In condiţiile ac­ oa aceştia să-şi poată e- Ţăranii cooperatori (lin satul Săuleşti au participat şi duminică — aşa cum se poate ve­
încre­
atribuţiile
xercita
— S-au făcut numai 146 mc tuale, nu este posibil de rea­ dinţate. (Continuare in pag. a 3-a) dea şi din fotografia de faţă — la curăţatul păşunii.
de panouri. Adică 10 la sută lizat mai mult.
din prevederile trimestriale. — Ce veţi realiza, totuşi, în