Page 14 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 954 © MARŢI 5 MARTIE 1974
;
p-ir»Tr.^'--/B^^rCTfa^-i!!a^lJ^,' maigaEggag B
tS&aBEg!71&aimslttJ^Ki!3m£X8&
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU II LIBERIA
la ameninţarea cu forţa. Mal
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui presus de toate, trebuie să Convorbiri oficiale intre preşedintele
ca
popoarele
totul
facem
să-şi
tru a unească eforturile pen r
noi!
triumful
asigura
William Tolbert-jr. l\licolae Ceauşescu politici naţiunile lumii. între iicolae Ceauşescu şi preşedintele William Tolbert-j . ir
colaborare
de
toate
Stă
în mina popoarelor unite să
asigure un curs nou în fău In cursul dimineţii' de luni, Andrei, secretar al Comitetu tensificare a cooperării pe
(Urmare din pag. 1) înţelegeri pozitive privind curs de dezvoltare, s-ar ob rirea unei lumi mai drepte 4 martie, au avut loc con lui Central al Partidului Co multiple planuri, promovării
cooperarea industrială şi e- (Urmare din pag. 1) ţine succese foarte mari pe şi mal bune. (Aplauze). vorbiri oficiale între pre munist Român, George Ma- conlucrării între cele două
conomică între ţările noas calea lichidării decalajului şedintele Consiliului de Stat covescu, ministrul afacerilor ţări în principalele probleme
tre, în special în industriile ţie legată de intensificarea al Republicii Socialiste Româ ale vieţii internaţionale.
că schimbul liber de comu minieră, forestieră şi a cau luptei de eliberare. (Aplau de astăzi. (Aplauze). Iată de Domnule preşedinte. externe, Vasile Pungan şi In încheierea convorbiri
nicări, pe care l-am avut în ciucului. ze). ce problema dezarmării, o- Doamnelor şi domnilor. nia, t o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Doicaru, consilieri ai lor, care s-au desfăşurat în-
acea perioadă critică, a dez In lume s-au obţinut suc pririi cursei înarmărilor şi, Ceauşescu, şi preşedintele preşedintelui Consiliului de tr-o atmosferă de caldă prls-
văluit o similitudine de ve Domnule preşedinte, rezul cese pe calea destinderii ; în primul rînd, a înarmări Aş dori să subliniez încă o Republicii Liberia, William Stat, Octavian Cărare, amba tenie şi înţelegere reciprocă,
-
deri între noi în legătură cu tatele excelente ale Româ s-au soluţionat un şir de lor nucleare este o necesi dată dorinţa noastră, do Tolbert — jr. sador, şi alte persoane ofi caracteristică relaţiilor remâ-
rolul important şi . necesar niei de creştere a producti probleme, dar trebuie să tate pentru pace, pentru via rinţa poporului român de a întrevederea dintre pre ciale ; no-liberiene, s-a convenit a*
al ţârilor mici şi mijlocii vităţii de după cel de-al spunem că avem încă multe ţa omenirii, pentru însuşi vi dezvolta cu poporul libe şedintele Nicolae Ceauşescu Din partea liberiană — doptarea unei declaraţii so
' în soluţionarea problemelor doilea război mondial, au de făcut pentru a vorbi de itorul omenirii.(Aplauze). rian o largă colaborare în şi preşedintele William Tol Steven Tolbert, ministrul lemne comune şi a u-
mondiale. îmbunătăţit substanţial ni In soluţionarea acestora — toate domeniile de activitate. bert — jr. a continuat, apoi, în finanţelor, Cecil Dennis, mi
velul de trai al poporu triumful destinderii, de crea nui comunicat comun. în
In acelaşi sens, noi vă ex lui său. graţie conducerii rea condiţiilor pentru ca po şi a altor probleme care Sper ca, în acelaşi timp, prezenţa persoanelor oficiale nistrul afacerilor externe, care îşi găsesc expre
primăm dumneavoastră şi dumneavoastră dinamice şi poarele să se poată dezvolta preocupă omenirea — este popoarele noastre, reprezen care îl însoţesc pe şeful sta William Dennis, ministrul sia rezultatele rodnice a-
guvernului dumneavoastră progresiste. In timpul so corespunzător voinţei lor, necesar ca Organizaţia Na tanţii ţărilor noastre să con tului român în vizita sa ofi comerţului, industriei şi le vizitei şefului statului ro
înalta noastră apreciere pen cialismului, introdus de fără nici un pericol de agre ţiunilor Unite şi alte orga lucreze activ şi pe plan in cială şi a membrilor guver transportului, David Neal, mân, înţelegerile convenite
tru sprijinul activ pe care siune sau de amestec din nisme internaţionale să aibă ternaţional, în înfăptuirea nului liberian. ministrul economiei şi plani de cei doi preşedinţi, voinţa
continuaţi să-l acordaţi miş dumneavoastră, au fost crea afară în treburile lor interne. un rol tot mai activ şi, în noilor principii în relaţiile In acest cadru, la convor ficării, James Phillips, mi ambelor ţări de a statornici
cărilor de eliberare din An te condiţii favorabile pentru Trăind în Europa, fără în cadrul ei, ţările mici şi mij dintre state. Să facem îm birile dintre şefii de stat ai nistrul agriculturii, Nyema o colaborare de durată, pe
gola, Mozambic, Guineea- deplina afirmare a naţiunii doială că România acordă o locii să poată participa ac aşa fel ca relaţiile dintre po României şi Liberiei au par Jones, ministrul minelor şi baze stabile, de a contribui
Bissau şi Namibia, precum dumneavoastră în toate do mare atenţie securităţii pe tiv la soluţionarea tuturor poarele noastre să constituie ticipat : teritoriului. la consolidarea cursului po
meniile de activitate.
şi celor din Africa de Sud. problemelor. un exemplu de felul în care Din partea română — Icn
Această nouă direcţie nu continentul european. Spe Schimbul de vederi româno- zitiv în viaţa internaţională,
Este incontestabil că atîta răm că se vor încheia cu Trebuie să pornim de la pot colabora două ţări cu Păţan, vicepreşedinte al Con liberian a fost consacrat iden a unei politici noi, în folosul
vreme cît popoarele subju numai că a unificat şi con succes lucrările Conferinţei realităţile lumii în care tră orînduiri sociale diferite, a- siliului de Miniştri, ministrul tificării unor noi domenii de cauzei păcii, înţelegerii şi
gate din Africa sînt lipsite solidat poporul dumneavoas pentru securitatea europea im, de la existenţa ţărilor nimate însă de respect re colaborare, a căilor de in cooperării în lume.
de drepturile lor fundamen tră, dar a transformat în nă, ceea ce va constitui un cu orînduiri sociale diferite; ciproc, de dorinţa de a co comerţului exterior, Ştefan
mod
societatea,
remarcabil
tale de către regimuri străi eveniment de importanţă is tocmai ' de aici porneşte labora în dezvoltarea lor e-
ne, pacea şi securitatea ome pînă atunci aproape exclu torică, nu numai pentru con România cînd dezvoltă re conomico-socială independen
nirii, indivizibile, vor rămî- siv agrară, într-o comunita tinentul nostru, dar pentru laţiile cu toate statele, fără tă. (Aplauze). Să acţionăm şi
ne ameninţate în mod peri te industrială în rapidă ex întreaga lume, pentru poli deosebire de orînduire so- pe plan internaţional pentru Sosirea la Monrovia
culos. pansiune. tica de colaborare şi de pa a ne aduce contribuţia noas
Este, de asemenea, demn oială. Trebuie să pornim de tră modestă, dar o contribu
Popoarele Africii nu vor ce între toate naţiunile lu la necesitatea respectării tele Nicolae Ceauşescu — sa
A.
Henries,
mai tolera niciodată o ase de remancat că, asigurînd mii. dreptului fiecărui popor de ţie activă, la pace şi colabo (Urmare din pag. 1) Richard Senatului, Frank pre lutul prietenesc al poporu
E.
şedintele
menea situaţie şi vor lupta pentru poporul dumneavoas La fel ca şi alte popoare, a-şi alege orînduirea, de rare între toate popoarele Tolbert, ministrul de externe, lui nostru şi al meu perso
fără încetare pînă cînd aces tră posibilităţile de a se bu este preocupat şi poporul a-şi organiza viaţa aşa cum lumii. (Aplauze). In ambianţa specifică ma nal.
te flageluri diabolice vor fi cura deplin de dreptul său român de conflictul şi situa o doreşte, fără nici un a- Vă rog să ridicăm acest rilor evenimente, pe aero Cecil C. Dennis, alţi mem
complet eradicate — şi vă la o viaţă mai bună, mai ţia gravă din Orientul Mij mestec din partea nimănui. pahar pentru prosperitatea portul internaţional Robert- bri ai guvernului şi alte împreună, cei doi şef:
asigur, cu foarte mare certi prosperă, dumneavoastră aţi lociu. Ne-am pronunţat şi" (Aplauze). şi bunăstarea poporului li sfield — nume ce evocă pe persoane oficiale. de stat ies în faţa clădirii
Domneşte o atmosferă pli
tudine, că ele vor fi eradi stabilit şi un cadru înteme ne pronunţăm cu fermilatei berian! primul preşedinte al Libe nă de însufleţire, se aclamă aerogării. Aici, numeroşi lo
tuturor
acestor
La
baza
cate. iat pe respectul dreptului pentru o pace dreaptă, trai relaţii, România aşează prin Pentru preşedintele Libe riei — sînt prezenţi membrii în cinstea solilor poporului cuitori ai capitalei întîmpi-
In pofida faptului că poporului ca naţiune de a-şi nică în Orientul Mijlociu, ba cipiile deplinei egalităţi în riei şi pentru doamna ToU guvernului liberian, alte nostru, a prieteniei româno- nă pe preşedintele Nicolae
omenirea posedă resurse determina el însuşi natura zată pe rezoluţiile Consiliului drepturi, respectului inde bert! personalităţi ale vieţii poli liberiene. Ceauşescu cu tradiţionalele
Pentru colaborare şi pace
amploarea
suficiente pentru a furni şi dezvoltarea angajării sale de Securitate, ceea ce pre pendenţei, suveranităţii, nea între toate popoarele lumii! tice, şefii misiunilor diplo tamtamuri, cu cîntece şi
în
cu
cooperării
za un nivel de trai mi supune retragerea Israelului mestecului în treburile in In sănătatea dumneavoas matice acreditaţi la Monro Oaspeţii români sînt invi dansuri, cu exuberanţa şi
nim pentru toţi, iar colosa alte naţiuni. Acesta este un din teritoriile arabe ocupate, via. taţi apoi de gazde în salo voioşia unui popor bucuros
lele progrese ştiinţifice şi fapt demn de elogii şi noi, crearea condiţiilor pentru terne, renunţarea la forţă şi tră, a tuturor. (Aplauze). Tovarăşei Elena Ceauşescu nul de onoare al aeroportului de a avea ca oaspeţi pe solii
tehnologice ale omului l-au cu siguranţă, vă felicităm asigurarea dreptului la or i se oferă, în semn de ales unde cei doi preşedinţi, to naţiunii noastre.
dus în spaţiul extraterestru, pentru această nobilă reali ganizarea de sine stătătoare omagiu, un splendid buchet varăşa Elena Ceauşescu şi De la intrarea în capitală
este profund tulburător şi zare şi acest remarcabil suc a poporului palestinian, ga Tovarăşa Elena Ceauşescu de trandafiri roşii. doamna Victoria Tolbert se şi pînă la „Executive Man-
dureros să remarcăm că vas ces. rantarea integrităţii şi su Preşedintele Consiliului de întreţin cordial cîteva mi sion", reşedinţa prezidenţia
ta majoritate a populaţiei lu Prin urmare, în contextul veranităţii tuturor statelor în vizită la Universitatea Stat al Republicii Socialiste nute. lă, de-a lungul bulevardelor
mii trăieşte. încă, în sărăcie, politicii dumneavoastră clar din această zonă. Este în România prezintă şefului sta In acest moment — a de se văd stegulţe ale celor
ignoranţă şi boli. Aceasta se exprimate şi constante de a interesul tuturor popoarelor tului liberian şi soţiei sale clarat preşedintele Liberiei, două ţări, portrete ale pre
datorează în mod direct do trata cu alte ţări, pe baza lumii să facă totul pentru a din Monrovia persoanele oficiale care îl W. Tolbert — doresc să vă şedintelui Nicolae Ceauşescu
minaţiei economice a ţărilor egalităţii şi respectului re se ajunge cît mai iute la o însoţesc. spun, în numele poporului şi tovarăşei Elena Ceauşescu.
producătoare de materii pri ciproc, noi avem toată sigu pace dreaptă şi trainică în Luni dimineaţa, acad. dr. ţări şi publicaţii ştiinţifice, Cei doi şefi de stat iau Liberiei, în numele guvernu pancarte cu urări de bun
me de către ţările puternic ranţa că înţelegerea la care Orientul Mijlociu. inginer Elena Ceauşescu, în precum şi un program special apoi loc pe podiumul de o- lui liberian, al familiei mele sosit. Populaţia salută cu
industrializate — o extinde am ajuns se va dovedi deo Sînt încă multe probleme soţită de doamna Victoria dedicat studiilor africane. şi al meu personal, cît de multă prietenie pe oaspeţi,
re ' a sistemului colonial de sebit de binefăcătoare şi a- care preocupă omenirea; so Tolbert, soţia preşedintelui In continuare, se desfăşoa noare. Răsună acordurile so bucuroşi sîntem că dumnea agitînd, potrivit unui obicei
lubjugare şi exploatare. vantajoasă pentru ţările şi luţionarea lor presupune o Republicii Liberia, a făcut o ră o discuţie de lucru, tova lemne ale imnurilor de stat voastră şi doamna Ceauşescu, al locului, frunze late de
ale celor două ţări, în timp
Realitatea timpurilor mo popoarele noastre. participare activă a tuturor vizită la Universitatea din răşa Elena Ceauşescu lntere- ce se trag 21 salve de arti răspunzînd invitaţiei noas palmier.
derne a făcut posibilă vasta Noi, în Liberia, acordăm naţiunilor, cu drepturi egale. Monrcvia, considerată caa sîndu-se de diferite aspecte lerie. Caracterul solemn al tre, aţi putut vizita Liberia. La intrarea în reşedinţă se
explorare a contactelor de o importanţă primordială Şi fără nici o îndoială, că mai veche instituţie de învă ale activităţii universităţii, Din momentul în care am află aliniată o gardă de o-
la popor la popor şi creşte principiului de a ne baza pe trebuie sâ se acorde mai ţământ superior de pe pă inclusiv problemele conduce ceremoniei este întregit de auzit plăcuta veste că aţi noare. Cei doi preşedinţi se
rea volumului de schimburi noi înşine pentru asigurarea multă atenţie creării condi mântul Africii. rii, întocmirea programelor aspectul festiv al aeroportu acceptat invitaţia, v-am aş opresc, cîteva minute, pe
de la stat la stat. Ea a spo nevoilor proprii la toate ni ţiilor ca ţările mici şi mij Tovarăşa Elena Ceauşescu didactice etc. lui, dominat de portretele teptat pe dumneavoastră şi terasa de la capătul monu
rit, de asemenea, înţelegerea velurile şi, în această per locii sâ poată să participe a fast salutată cu cordialitate celoj doi preşedinţi, ale to pe doamna Ceauşescu cu mentalei scări de la intrare,
la
viaţa
Se vizitează, apoi, sălile de
activ
între popoare despărţite de spectivă, noi cultivăm, din la soluţionarea internaţională, de rectorul universităţii, cursuri şi diferitele labora varăşei Elena Ceauşescu şi multă, multă plăcere. Bine unde primesc onorurile mi
Victoria
Tolbert, de
problemelor
doamnei
mii de kilometri şi a contri toată inima, prietenia inter care frâmîntă omenirea. Una Advertus Hoff, care, în nu toare — biologie, fizică, chi drapele de stat ale Români aţi venit la noi ! litare.
buit, într-o măsură însemna- naţională şi promovăm coo mele corpului,, profesoral şi ei şi Liberiei. Mulţumind, preşedimtelfe Preşedintele Liberiei şi so
a • tă,* la promovarea păcii şi perarea economică. din problemele grave care al celor 1 400 de studenţi ca mie, rădic izotopi etc. — ale Nicolae Ceauşescu a decla ţia sa invită pe şeful , statu
preocupă
astăzi
omenirea
un
departamentului
ştiinţific,
securităţii internaţionale. In re învaţă aici, îi urează un In continuarea ceremoniei, rat: Sînt bucuros că pot să lui român, tovarăşul Nicolae
* acelaşi timp, ea a stimulat Permiteţi-mi încă o dată, esfe aceea a subdezvoltării. călduros bun venit. de preşedinta acestuia. Agnes preşedintele Nicolae Ceauşescu, fac această vizită în Liberia, Ceauşescu, şi pe tovarăşa
şi accelerat eforturile de domnule preşedinte, ca, în Este necesar să se depună Davies, dă ample explicaţii. însoţit de şeful statului li să cunosc cite ceva din via
numele poporului şi guver eforturi pentru a se asigu In sala de consiliu, unde. Tovarăşa Elena Ceauşescu berian, trece în revistă com Elena Ceauşescu în marele
dezvoltare prin cooperare, ia nului Liberiei, să salut pre ra condiţiile corespunzătoare pentru a aduce omagiul lor apreciază faptul că cea mai ţa şi din munca poporului li salon al palatului, unde sc
nivel bilateral, regional, zenţa dumneavoastră, a dezvoltării mai rapide a ţă distinsei oaspete, s-au adu mare parte a membrilor cor pania de onoare, alcătuită berian şi, în special, să mă află reuniţi, pentru saluta
multinaţional şi continental, doamnei Ceauşescu şi distin rilor slab dezvoltate, de a- nat toţi decanii, se face isto pului profesoral din această din detaşamente ale gărzii întîlnesc cu dumneavoastră, pe solii poporului român,
liberiene
naţionale
ţinută
în
între ţările prietene de pre şilor membri ai delegaţiei ceasta depimzînd, pînă la ricul universităţii. înfiinţată de paradă. T o v a r ă ş u l domnule preşedinte. preşedinţii Senatului şi Ca
tutindeni. dumneavoastră, în ţara noas urmă, crearea unei lumi mai în 1951, prin extinderea ve universitate sînt cadre au Nicolae Ceauşescu se opreşte Este pentru noi o deose merei Reprezentanţilor, mem
Sîntem, de aceea, mulţu tră, şi să exprim speranţa drepte şi mai bune, în care chiului Colegiu al Liberiei, tohtone, dovadă a preocupării pentru cîteva clipe, salutînd bită satisfacţie şi bucurie că brii guvernului şi ai parla
faţă de una din laturile e-
miţi că, ilustrînd rela sinceră că vizita dumnea fiecare naţiune să se poată creat în 18(52, acest for ştiin senţiale ale dezvoltării, ale drapelul Republicii Liberia. ne aflăm în Liberia, în pa mentului.
ţiile prieteneşti şi cor voastră aici, deşi foarte scur bucura de binefacerile civili ţific cuprinde şase facultăţi: progresului economico-social. Cei doi preşedinţi primesc tria dumneavoastră. Sper că întreaga asistenţă ridică o
diale care sînt, astăzi, în tă, nu numai că va cimenta zaţiei internaţionale. (Aplau- pedagogie, agricultură şi sil Romareînd că limbajul oame defilarea gărzii. vom găsi căi pentru o bună cupă de şampanie în
mod plăcut, dezvoltate între prietenia noastră, dar va uzc). vicultură, ştiinţe juridice, me Sînt prezentate preşedinte dezvoltare, în continuare, a cinstea preşedintelui Nicolae
de
este
pretu
nilor
ştiinţă
România şi Liberia, delega consolida şi adăuga noi di In acest an se cheltuiesc dicină. ştiinţe eccnomice şi tindeni acelaşi, limbajul cola lui Nicolae Ceauşescu şi to colaborării între ţările noas Ceauşescu şi a tovarăşei
ţia noastră la nivel înalt, ca mensiuni importantelor rela peste 200 miliarde" dolari administraţia publică, precum varăşei Elena Ceauşescu tre. La aceste cuvinte, pre Elena Ceauşescu. In acest
re a vizitat ţara dumnea ţii, într-o expansiune atît de pentru înarmare; dacă o si un departament ştiinţific ; borării şi înţelegerii, tovarăşa înaltele oficialităţi liberiene: şedintele Tolbert a remarcat: cadru, preşedintele William
voastră în septembrie 1972, rapidă, dintre ţările şi po parte din aceştia s-ar aloca în cadrul său funcţionează Elena Ceauşescu adresează, „Sînt sigur că le vom găsi“. Tolbert adresează solilor po
a putut să ajungă la unele poarele noastre. (Aplauze). pentru ajutorarea ţărilor în totodată un birou de cerce- în numele oamenilor de vicepreşedintele republicii. Vă adresez dumneavoastră
ştiinţă români, invitaţia ca o James Greene, preşedintele şi poporului liberian — a porului român o alocuţiune
delegaţie a Universităţii din Camerei Reprezentanţilor, spus, în încheiere, preşedin omagială.
Monrovia să viziteze Româ-
Solemnitatea înmînării unor înalte distincţii nia. pentru strîngerea legătu
rilor şi mai buna cunoaştere
» reciprocă pe planul învăţă- Plecarea din Capitală
După cum am anunţat, Tolbert — jr., a adresat oas din — cea mai înaltă dis întâmpinat cu deosebită mîntului superior. Invitaţia
duminică seara, la reşedinţa peţilor o alocuţiune omagială. tincţie a Republicii I.iberia. căldură de asistenţă, ia cu- este acceptată cu gratitudine.
prezidenţială „Executive Man- Apoi, în aplauzele asisten Asistăm la un moment so vîntul preşedintele Consiliu Pentru marcarea acestui (Urmare din pag. I) şi cele mai sincere urări de nească cu toate statele, de
sion". în prezenţa preşedin ţei, ministrul afacerilor ex lemn, de înaltă semnificaţie lui de Stat al Republicii So important eveniment în viaţa succes în această importantă intensifica legăturile cu ţ:
-
ţilor Senatului şi Camerei terne, Cecil C. Dennis, în pentru relaţiile dintre cele cialiste România. universităţii liberiene, tova şefi de misiuni diplomatice solie de pace, prietenie şi rile în curs de dezvoltare, c
Reprezentanţilor, a membri calitatea sa de mare maes două ţări şi popoare: pre La încheierea alocuţiunii răşa Elena Ceauşescu este in acreditaţi în ţara noastră. colaborare între popoare, a contribui la afirmarea j
lor guvernului şi ai Parla tru al ordinului „Cavalerilor şedintele Liberiei petrece pe sale, în aplauzele asisten vitată să semneze în cartea Numeroşi oameni ai mun care — asemenea tuturor arena mondială a principiile
mentului, a şefilor misiuni Pionieratului", roagă pe pre după umerii şefului statului ţei, preşedintele Nicolae de onoare. cii din întreprinderile şi in vizitelor întreprinse de pre de egalitate deplină ;
lor diplomatice, reuniţi pen şedintele Nicolae Ceauşescu român eşarfa albastră a Ma Ceauşescu înmînează pre La încheierea vizitei, rec stituţiile bucureştene au şedintele Consiliului de Stat drepturi şi respect al ind
tru a saluta pe solii poporu şedintelui William Tolbert — torul, alţi membri ai condu venit, la aeroport, să-l sa pe meridianele lumii — pu pendenţei şi suveranităţ
lui român, preşedintele Re să accepte să i se confere relui Cordon. întreaga asis jr. Ordinul „Steaua Republicii cerii universităţii mulţumesc, lute pe şeful statului român. ne cu pregnanţă în evi fiecărei naţiuni, la creare
publicii Liberia, William marele cordon al acestui or tenţă. în picioare, aplaudă. Socialiste România" clasa I. încă o dată, pentru onoarea Ei au adresat tovarăşului denţă dorinţa României so unul climat de destiinder
deosebită ce le-a fost făcută Nicolae Ceauşescu un căl cialiste de a extinde rela înţelegere şi largă cooperai
prin această vizită. duros „drum bun", precum ţiile de colaborare priete internaţională.
Cuvântul preşedintelui Cuvântul preşedintelui
William ToSberf—ir. Nicolae Ceauşescu Vizita la plantaţia ie arbori Vizita la grupul
ele cămin; de la Haitei de companii JAesurado"
In istoria ţării noastre, în dorinţa de apropiere şi com Domnule preşedinte, ştiinţifice, în care colabora
istoria prieteniei româno-li- prehensiune, pornind de la rea între popoare este o ne
beriene, se petrece astăzi un înţelegerea faptului că tră Doamnă Tolbert, cesitate pentru progresul şi
eveniment căruia ii acordăm im într-o lume a interdepen Domnilor preşedinţi ai bunăstarea fiecărei naţiuni, Imediat după încheierea Ocupînd o suprafaţă de In cursul după-amiezii dc paniei, a spus : „Este o foar
o mare semnificaţie. Mă re denţelor. Şi pentru a face pentru pace în lume. (Aplau convorbirilor dintre cei doi coa. 550 km pătraţi şi cu- luni, t o v a r ă ş u l Nicolae te mare onoare pentru noi
fer la istorica vizită oficială din această lume o sin Senatului şi Camerei Re ze). preşedinţi, in cadrul cărora prinzînd un număr de nouă Ceauşescu şi tovarăşa Elena că _ aţi _ acceptat să ne vizi
în ţara noastră a Excelenţei gură lume, o societate prezentanţilor, Sperăm ca în convorbirile au fost, între altele, explo milioane arbori de cauciuc, Ceauşescu au avut posibili taţi. Sîntem deosebit de
Sale. preşedintele Consiliului mai dreaptă, este necesară pe care le vom avea, dom rate căile pentru intensifi plantaţia este considerată cea tatea să ia cunoştinţă cu un mîndri de a fi fost gazda u-
de Stat al Republicii Socia tocmai această cunoaştere re Domnilor membri ai gu nule preşedinte, să punem carea colaborării economice mai mare de acest gen din alt obiectiv important al e- nor oaspeţi atît de distinşi.
liste România, şi a doamnei ciprocă de care vorbeam, vernului, bazele unei colaborări trai româno - liberiene, inclusiv lume. conomiei liberiene — mare Vă exprimăm toată gratitu
Elena Ceauşescu. este necesar să preţuim re nice între popoarele noas prin constituirea de societăţi Şeful statului român, cei le complex al industriei pis dinea noastră".
ciproc modul nostru de via Domnilor diplomaţi, mixte, tovarăşul Nicolae
In epoca noastră, trebuie tre, ceea ce corespunde, fără lalţi oaspeţi sînt invitaţi să cicole „Mesurado". Situat în Răspunzînd, t o v a r ă ş u l
să ne .dăm seama de necesi ţă, să dezvoltăm pe această îndoială, intereselor recipro Ceauşescu, împreună cu to asiste la demonstraţia a două tr-o zonă industrială de la Nicolae Ceauşescu a spus :
tatea înţelegerii reciproce în bază o atitudine de bună Aş dori să încep prin a ex ce, dar să facem în aşa fel varăşa Elena Ceauşescu, a momente esenţiale în activi marginea oraşului, comple „Mi-a făcut o plăcere deose
lumea în care trăim. Iar voinţă care să domnească prima mulţumirile mele, ale îneît, într-adevăr, să iden făcut o vizită la plantaţia de tatea desfăşurată pe planta xul, înfiinţat în 1955, gru bită să cunosc complexul
pentru a înfăptui această în între toate popoarele. tovarăşei mele şi colabora tificăm noi şi noi posibili arbori de cauciuc hevea, de ţie': tăierea scoarţei arbore pează mai multe companii dumneavoastră, unele aspec
ţelegere trebuie să ne cu Sîntem foarte fericiţi — torilor mei pentru primirea tăţi care să contribuie la la Harbel. aflată la aproxi lui de hevea şi recoltarea naţionale care livrează anual te ale activităţii pe care o
noaştem mai bine unui pe şi spun acest lucru în nu ospitalieră ce ni s-a făcut, dezvoltarea economico-socială mativ 17 km de Monrovia, latexului, precum şi planta 10 000 tone peşte congelat. desfăşuraţi. După cite am în
altul, ca rezultat al contac mele guvernului şi poporului pentru cuvintele adresate de a popoarelor noastre şi, toto pentru a vedea la faţa locu rea noilor arbori cu o pro Un element deosebit de ţeles, se urmăreşte satisface
telor personale. Distinsul oas Liberiei — că distinsul nos dumneavoastră, domnule pre dată, să găsim căile ninei lui cum se valorifică una ductivitate ridicată. important îl constituie fap rea unor nevoi legate de
pete de onoare, care se află tru oaspete, conducătorul po şedinte, la adresa noastră, a colaborări active în lupta dintre cele pai importante P r e ş e d i n t e l e Nicolae tul că toate aceste între dezvoltarea Liberiei. De a-
în această seară printre noi, porului român şi doamna E- poporului român. (Aplauze). pentru o lume mai dreaptă bogăţii naturale ale Liberiei. Ceauşescu, tovarăşa Elena prinderi se află în întregime ceea vă mulţumesc şi vă do
spre marea satisfacţie a guver lena Ceauşescu au acceptat Este pentru noi o deose şi mai bună, o lume a cola In această vizită, solii po Ceauşescu se interesează în în proprietate liberiană. resc mult succes în activi
nului şi a preş dintelui Re invitaţia noastră şi se găsesc bită plăcere că ne aflăm borării şi păcii între toate porului român sînt însoţiţi deaproape de diferitele faze Toate aceste fapte sînt tatea dumneavoastră".
publicii Liberia, se preocupă acum printre noi. Nu încape astăzi pe pămîntul Liberiei naţiunile lumii. (Aplauze). de preşedintele William Tol ale pi'ocesului de recoltare, prezentate succint preşedin La rîndul său, preşedinte
intens, după cite ştim, să stabi îndoiala că rezultatele a- prietene. Am primit, dom bert-jr. şi de doamna Victo de productivitatea pe unita telui Nicolae Ceauşescu dc le William Tolbert-jr. a ţinut
lească contacte cu popoarele cestei vizite vor fi bogate, nule preşedinte Tolbert şi Cu aceste sentimente şi ria Tolbert. te de suprafaţă şi timpul de ICeith Bradshaw, preşedinte sâ declare: „Dorim să ex
lumii. Şi consider că această multiple şi dătătoare de doamnă Tolbert, cu mulţii gînduri doresc încă o dată De-a lungul întregului regenerare a arborilor, a că le complexului, care a salu primăm recunoştinţa noastră
să vă exprim calde mulţu
preocupare îşi are izvorul în satisfacţie. (Aplauze). plăcere invitaţia ce ni s-a miri pentru primirea ospita drum parcurs, oaspeţii sînt ror scoarţă a fost treptat în colaboratorilor acestui com
pe
adresat pentru a face aceas salutaţi cu bucurie de locui lăturată, primind explicaţii tat cu căldură deosebita oaspeţi, plex pentru ceea ce au fă
exprimîndu-şi
sa
tă vizită oficială de priete lieră ce ne-aţi rezervat-o şi torii ' aşezărilor străbătute, din partea specialiştilor. cut şi ceea ce fac în pre
să adresez întregului popor tisfacţie pentru această vi
a-
jurul
In
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şl tovarăşa nie în ţara dumneavoastră. liberian al poporului român. care fac semne prieteneşti, strîns un g; up oaspeţilor s-a zită. zent. Cunosc începuturile aşa
prietenesc
salutul
al
ovaţionează îndelung.
Am venit animaţi de senti
companii
-
de
care.
numeros
cestei
nostru,
mente de prietenie, cu do (Aplauze). La intrarea în perimetrul muncitori şi tehnicieni. Dom Se străbat apoi diferite cum a spus marele şi bunul
Elena Ceauşescu au primit pe secretarul rinţa de a identifica împre plantaţiei, cei doi preşedinţi, neşte o atmosferă de entu secţii ale grupului ..Mesu meu prieten. preşedintele
Şi acum, aş dori, domnule rado". urmărindu-se dotările,
ună căile dezvoltării rela preşedinte, să vă înmînez tovarăşa Elena Ceauşescu şi ziasm. dc caldă simpatic şi modul de organizare şi efi Ceauşescu. asigură uncie din
general aS partidului „The True Whig Party“ ţiilor de colaborare şi prie cea mai înaltă decoraţie a. doamna Victoria Tolbert aleasă consideraţie faţă de cienţa producţiei. Oaspeţii principalele noastre necesi
tenie dintre popoarele noas Republicii Socialiste Rornâ-. sînt î.ntîm,pinaţi de J. P. Car- solii poporului român. sînt invitaţi în continuare să tăţi — folosirea forţei de
tre (Aplauze). nia. (Aplauze). michael, vicepreşedinte al Prin intermediu! unui in facă un tur cu maşinile prin muncă şi asigurarea alimen
Luni, 4 martie, tovarăşul general al partidului „The Este adevărat că ţările terpret, tînărul Flomo — portul complexului unde an taţiei populaţiei.
Nicolae Ceauşescu, secretar True Whig Party“. Fie ca aceasta să vă amin Consiliului de administraţie muncitorul care a executat corează navele proprii. Apreciem că vizita dom
La întrevedere a participat noastre se găsesc la distanţe tească continuu că poporul nului Nicolae Ceauşescu la
general al Partidului Comu mari, dar şi. poporul român, şi director administrativ, dc operaţia demonstrativă — In încheierea vizitei, în-
tovarăşul Ştefan Andrei, român este un popor care acest complex este un eve
nist. Român, preşedintele Con ca şi poporul dumneavoastră, doreşte pacea şi colaborarea, alţi membri ai conducerii exprimă profunda emoţie şi tr-unul din saloanele clădi
secretar al C.C. al P.C.R. niment fericit".
siliului de Stat al Republicii Primirea s-a desfăşurat în este dornic de a avea relaţii un prieten sincer al poporu companiei „Firestone". care bucurie ale muncitorilor a- rii administrative, gazdele se De la complexul „Mesura-
Socialiste Remania, şi tovară tr-o atmosferă de stimă şi de prietenie cu toate popoa lui dumneavoastră. (Aplauze). asigură exploatarea planta fricani pentru faptul dc a-1 întreţin cordial cu înalţii do", înalţii oaspeţi s-au în
preţuire reciprocă, sub sem rele lumii fără deosebire de Şi acum, vă rog să-mi per avea în mijlocul lor pe pre oaspeţi, le furnizează noi de
şa Elena Ceauşescu, membru orînduire socială. (Aplauze). ţiei. El adresează un călduros talii legate de activitatea a- tors la „Executive Mnnsion
nul dorinţei comune de a şedintele Consiliului dc Stat House". populaţia oraşului
al Comitetului Executiv al Trăim o epocă de mari miteţi să ridic acest pahar cuvînt de bun venit, expri- cestui grup.
extinde şi pe linie dc partid conţinuînd să le fără aceeaşi
C.C. al P.C.R.. au primit pe colaborarea fructuoasă româ transformări, o epocă a pu în sănătatea preşedintelui şi mînd satisfacţia deosebită La sfîrşitul discuţiei, Keith caldă manifestare de simpa
McKinley Deshield, secretar no-] iberiană. ternicei revoluţii lehnico- a doamnei Tolbert. faţă de această vizită. (Continuare In pag. a 3-a) Bradshaw, preşedintele com tie şi respect.