Page 15 - Drumul_socialismului_1974_03

3 i
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 954 © MARJI 5 MARTIE 1974
—1 aBBaMMMMBMMM
■PgMMWCTHWHMBBnagttKBgSaanBBSSagaBMKfiMMI
VIZITA TOVARĂŞULUI In intimpinsrea

NICOLAE CEAUŞESCU IN LIBERIA zilei de 8 Martie în mod plăcut şi util, de a cunoscut un reviriment.
Consfătuirea
conducerilor
mai mulţi ani a intrat în Stimulaţi de pregătirile ce
tradiţie preocuparea comite­ se fac pretutindeni în ve­
IN LOCURILE CHEIE ALE cenaclurilor şi cercurilor derea întîmpinării celor
PRODUCŢIEI tului sindicatului E. M.
Ghelar pentru organizarea două mari evenimente ale
literare serilor cultural-educative la anului — a XXX-a a-
Vizita la plantaţia de arbori partid şi conducerea tehnică Duminică, în sala mică a nivelul comitetelor sindicale niversare a şi Congresul al
organizaţia
Pentru
dc
Eliberării
pe secţii ale exploatării.
patriei
a
Fabricii
de
conserve'
din
partidului,
O astfel de seară cultu-
Haţeg, îndeplinirea măsurilor Casei de cultură din Hune­ ral-educativă a fost organi­ Xl-lea al comunei şi in­
con­
desfăşurat
telectualii
doara
ar­
s-a
în
Hotărîrii
staloilite
spiritul
de cauciuc de la Harbel C.C. al P.C.R. din 18-19 iu­ sfătuirea şi conducerilor cena­ zată recent în localul clu­ tiştii amatori desfăşoară o
rodnică
activitate.
Dintre
clurilor
cercurilor
lite­
bului
„Minerul" din
locali­
nie
creşterea
privind
1973,
rolului femeii în viaţa poli­ rare din judeţul nostru. tate de către comitetul sin­ manifestări se pot consem­
tică. economică şi socială a Au prezentat informări dicatului de secţie din mi­ na : întîlniri cu intelectu­
(Urmare din pag. a 2-a) toreşti, gîndurile şi simţă­ saluta, ştiind că în România, In numele companiei „Fi- ţării, constituie o sarcină im­ referitoare la activitatea na centrală. alii, cînd sătenilor le-au
mintele miilor de muncitori în preşedintele ei, noi, afri­ restone", al tuturor muncito­ portantă. Aşa se face că, în actuală de creaţie, precum Cei peste 450 de parti­ fost prezentate aspecte din
de pe plantaţie, ce trăiesc o rilor şi tehnicienilor de pe prezent. în funcţiile impor­ şi preocupările creatorilor cipanţi la această seară cul- politica internă şi externă
al României : „Pentru noi, canii, avem un prieten sin­ plantaţii şi al familiilor, lor, tante din sectorul de produc­ literari în vederea întîm- tural-educativă au audiat a partidului şi statului nos­
muncitorii de pe această zi de care îşi vor aminti cer, pe care ne putem bi­ J. P. Carmichael a dat ex­ ţie au fost promovate femei. pinării celor două mari e- o interesantă şi docu­ tru, vizitele tovarăşului
plantaţie — ne spune el — multă vreme. zui". presie sentimentelor de gra­ Cinci femei lucrează pe pos­ venimente ale anului 1974 mentată expunere, „Po­ Nicolae Ceauşescu în unele
este o adevărată sărbătoare Tehnicianul Charles E. Aceeaşi ambianţă festivă titudine pentru cinstea deo­ turi de maiştri preparatori — a XXX-a aniversare a litica Partidului Comu­ ţări din lume, spectacole
să primim vizita unui mare Cooper, unul din numeroşii domneşte şi la următorul po­ sebită făcută prin prezenţa conserve, iar 12 ca recepţio- Eliberării patriei şi Con­ nist Român în relaţiile ex­ folclorice din cadrul con­
prieten al popoarelor afri­ specialişti liberieni de pe pas, cînd, în faţa oaspeţilor, înalţilor oaspeţi. El şi-a ex­ nere. ajutori de maiştri, gresul al Xl-lea al parti­ terne ale României", pre­ cursului republican al a-
cane, un prieten al libertăţii. plantaţie, ţine, la rîndul lui, se face o operaţie de replan- primat speranţa că vizita a C.T.C. — laborator şi şefi de dului — Ion Răceanu, din zentată de către Ionel Co- matorilor, reprezentaţii de
Cum să nu te bucuri cînd să ne declare: „Primim, de tare a puieţilor de hevea. permis să fie cunoscute une­ echipe. Cîteva nume din partea cenaclului „George dreanu, lector la Cabinetul teatru ş,a„ deplasări în sa­
vine să te viziteze un astfel obicei, multe vizite, dar aş Ultimul popas se face la le aspecte din activitatea rîndul femeilor al căror a- Coşbuc" din Brad, Ioan judeţean de partid. Această tele comunei.
de prieten de departe ! Mă vrea să spun că cea de faţă complexul de semiprelucrare plantaţiei, care se află, as­ port în locurile cheie este Popa Stănileşti. din partea expunere a fost urmată de S-au remarcat în această
simt mîndru şi fericit că am nu este pentru noi o vizită a cauciucului brut, pentru a tăzi, în cel de-al 48-lea an merituos : Irina Ciorgoveanu, cercului literar „Liviu Re- un program artistic la care activitate tineri ca Ilioni
putea fi transportat sub for­ de existenţă, înfăţişarea sa broanu" din Orăştie şi
putut să arăt preşedintelui obişnuită. A ajuns şi pînă mă de cauciuc-bloc sau de Mariţa Hofner. Elena Vasiu, şi-au dat concursul munci­ Minuc, Septimiu Iorgoni,
României cum muncim noi, aici, la plantaţia noastră, re­ concentrat de latex. actuală reprezcntînd rezulta­ Firanda Tripşa. Hortensia Niculai Chirică. din partea tori mineri, lăcătuşi, meca­ Liviu Onica şi Dorel Mag-
cenaclului
„Flacăra"
din
aici, pe această plantaţie !“. putaţia preşedintelui dum­ Vizita ia sfîrşit cu un de­ tul unei munci îndelungate Ghida, Maria Pisoi. Hunedoara In cadrul dez­ nici de mină, electricieni şi desou care, deşi lucrează An
Cuvintele, rostite în limba neavoastră, de om al păcii jun oferit de gazde în cin­ şi asidue. GÎNDURI DE STIMA baterilor care au urmat alţii, de data aceasta în pos­ întreprinderile oraşului Ha­
tură de recitatori, solişti vo­
kpele — una din cele mai şi colaborării, de luptător stea preşedinţilor Nicolae A luat, apoi. cuvîntul pre­ şi care au abordat o di­ cali şi instrumentişti, mem­ ţeg, participă cu pasiune la
răspîndite pe aceste melea­ împotriva a tot ce reprezin­ Ceauşescu şi William Tol- şedintele William Tolbert-jr. „Trecem mereu pragul versitate de probleme din bri în brigada artistică şi viaţa artistică a comunei
guri — sînt străbătute de e- tă nedreptate şi asuprire. Aş bert-jr., a tovarăşei Elena Primit cu vii aplauze, ros­ magazinului alimentar cu viaţa cenaclurilor şi cercu­ de agitaţie, în echipa de lor.
hunedorenc,
-literare
moţie, exprimînd, simplu şi vrea să mai 6pun cît de fe­ Ceauşescu şi a doamnei Vic­ teşte, apoi, o alocuţiune to­ autoservire din oraşul nos­ rilor vorbit Constandin Cle­ dansuri populare şi cor.
tru şi de fiecare dată sîntem
au
Alături
firesc, căldura inimii munci­ riciţi ne simţim că îl putem toria Tolbert. varăşul Nicolae Ceauşescu. întîmpinaţi cu solicitudine de mente. directorul Centrului secţia I de muncitorii din LAURENJIU HERBEI
au
centrală
mina
tovarăşele vînzătoare din a- judeţean pentru îndrumarea fost şi membrii formaţiei directorul căminului
ceastă unitate — ne scrie creaţiei populare şi a miş­ corale şi de fanfară ai Ex­ cultural Răchitova
Spiridon Cîrnăţulea, din O- cării artistice de masă, Ti- ploatării miniere Ghelar,
Cuvîntarea preşedintelui Cuvîntarea preşedintelui răştie. Ne simţim bine cînd beriu Comitetului municipal care au întregit prin bucă­ Brigadă ştiinţifică
preşedin­
Frankfurt
marfa pe care o cerem şi
tele
o primim este însoţită şi de Hunedoara pentru cultură şi ţile prezentate spectacolul
dat.
o comportare frumoasă, educaţie socialistă, scriito­ In sala căminului cultu­
William Tolbert-jr. Micolae Ceauşescu demnă. De aceea, am vrea al Uniunii Scriitorilor din s-a Seara cultural-educativă ral din satul Stănceşti (corn.
rul Radu Ciobanu. membru
încheiat
cu
participa­
Dobra) a avut loc o întîl-
ca, în preajma sărbătorii de
la 8 Martie, să aducem R.S.R., Mihai Georgescu, de rea tuturor artiştilor ama­ nire între cetăţenii satului
calde mulţumiri şi urări de la Centrul de îndrumare a tori şi salariaţilor din sec­ şi brigada ştiinţifică a că­
spor
la plantaţie la plantaţie sănătate şi vînzătoare Oprea- cării artistice de masă Bu­ ţia I. organizării urmă­ minului cultural Lăpuşnic,
muncă
la
creaţiei populare şi a miş­
tovarăşelor
Ştafeta
formată din profesorii Petru
Licescu.
na
Elena
raschiva Dobran. Ene, Pa- cureşti, Ton Macovei, mem­ toarei a seri cultural-educa­ şi Balaj, Rozalia Coşovean,
Valeria
bru
al
„Flacă­
cenaclului
transmisă
tive
fost
Domnule p r e ş e d i n t e este prima concesiune care Indreş şi Maria Păun". ra". Elisabeta Herbei şl Lucian
Ceauşescu, a început să funcţioneze în Ca orice adunare scriito­ preluată de către comitetul Indricean, care au răs­
Doamnă Elena Ceauşescu, Liberia în asociaţie. Acum a Domnule preşedinte, Sigur, noi am dori să par­ O ACŢIUNE EDUCATIVA ricească, consfătuirea a a- sindicatului din secţia a puns la întrebările adresate
Domnule vicepreşedinte, ajuns în al 48-lea an şi ticipăm la realizarea, împre­ Comitetul de sprijin de pe vut şi partea ei literară : Il-a, Puţul Est, pentru data de cetăţeni şi au purtat un
Domnilor membri ai gu­ în curînd, va sărbători a Doamnă Tolbert, ună cu prietenii noştri libe­ lîngă creşa de copii din O- au citit şi recitat din crea­ de 7 aprilie 1974.
vernului, 50-a aniversare — o jumă­ rieni, a acestei uzine de pre­ raşul nou-Brad a organizat ţiile lor Nichifor Dumitru viu dialog asupra probleme­
Doamnă şi domnule Car­ tate de secol. Domnule vicepreşedinte, o frumoasă acţiune cu ca­ şi Mircea Andraş (Petrila), lor ridicate.
michael, Sînt sigur că aşteptăm cu lucrare a cauciucului şi poate racter educativ. Membrele a- Ion Popa Stănileşti şi Maria DORU TOMA In continuare, tinerii din
preşedintele
Vechiul nostru prieten, toţii această ocazie şi că Domnilor membri ai gu­ am realiza o cooperare în cestui comitet şi alte mame Diaconu (Orăştie), Eugen comitetului sindicatului Lâpuşnic, membri ai echi­
domnul Lnng, vom putea sărbători eveni­ vernului, trei. (Aplauze). din oraş s-au întîlnit, de Evu şi Valeriu Bîrgău al E.M. Ghelar
Domnilor funcţionari din mentul într-un mod semnifi­ Avînd în vedere că peste două ori pe săptămînă, la (Hunedoara), Traian Fili- pei de teatru şi brigăzii
conducerea companiei, cativ şi plin de înţeles. Domnilor reprezentanţi ai creşă pentru a face să­ mon (Deva). Reviriment cultura! la artistice de agitaţie, pre­
Doamnelor şi domnilor, Am vizitat multe locuri in­ companiei şi plantaţiei doi ani veţi sărbători o ju­ lile acesteia nu numai cum şi soliştii de muzică
Aş dori să folosesc acest teresante, dar acesta pot „Firestone", mătate de secol de existenţă, atractive, ci şi educative. Ele Seară cultural-educativă populară, au prezentat un
prilej pentru a exprima, în spune că este foarte impre­ poate inauguraţi, într-adevăr, au înfrumuseţat sălile în Răchitova
numele doamnei Tolbert şi sionant pentru faptul că Aş dori să vă mulţumesc şi o nouă formă de cooperare care îşi desfăşoară copiii ac­ frumos program artistic.
al meu recunoştinţa bunilor aici sporeşte numărul libe- tivitatea cu scene din bas­ pentru salariaţi In ultima vreme, activi­
şi marilor noştri prieteni rienilor care deţin posturi de pentru prilejul care ni l-aţi în Liberia. Desigur că aces­ me. cu planşe care ilustrea­ Inv. AURORA MIHOC
care se află printre noi, răspundere în conducerea oferit de a cunoaşte una din tea sînt probleme pe care ză diferite obiecte şi anima­ In vederea organizării tatea cultural-educativă de directorul căminului
domnul şi doamna Ceauşescu, plantaţiei. Aceasta corespun­ marile plantaţii de cauciuc. trebuie să le rezelve stalul le, pentru cunoaşterea aces­ timpului liber al salariaţilor pe raza comunei Răchitova cultural Stănceşti
precum şi celorlalţi prieteni de programului de liberiani- liberian, preşedintele dumnea­ tora. O acţiune meritorie,
români pentru că am fost zare şi sînt sigur că anul Faptul că am venit împreună educativă.
împreună în această vizi­ viitor vor fi, în acest sens, cu domnul preşedinte Tol­ voastră, şi nu dorim în nici
tă plăcută la plantaţia com­ manifestări mai concrete la bert. prietenul nostru, la un fel să ne amestecăm în
paniei „Firestone''. plantaţia „Firestone". plantaţia dumneavoastră — problemele acestea.
Trebuie să remarcăm că Trebuie să adaug că, to­
este un moment istoric , pen­ tuşi, a fost un lucru pe care dînsul a menţionat că este Aş dori, însă, încă o dată, RÂSPUNZÎND CHEMĂM CONFERINŢEI PI IARĂ
tru că, într-adevăr, vin în- nu; l-am văzut şi regret a- pentru prima dată cînd. în să mulţumesc pentru ospita­ _________________________________________________________________________________________ » 9
tîia oară la plantaţie în a- ceasta; deşi este o plantaţie calitate de preşedinte, vizi­ litatea care ne-aţi arătat-o,
ceastă calitate de preşedin­ de asemenea dimensiuni, una tează această întreprindere — pentru posibilitatea de a cu­ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN AGRICULTURĂ
te al Republicii Liberia şi dintre cele mai mari plan­ va fi un semn bun. (Aplauze).
nu singur, ci împreună cu taţii de cauciuc din lume, noaşte plantaţia şi felul de
marii şi bunii mei prieteni, nu am putut vizita aici şi o Mă gîndesc la faptul că muncă.
domnul şi doamna Ceauşescu. întreprindere care să trans­ pentru a se realiza o uzină
Compania „Firestone", forme materia primă în Aş dori să mulţumesc dom­ Oamenii muşte pe ogoarele judeţului
plantaţia sa de cauciuc, poa­ produse finite, de exemplu de produse din cauciuc — nului preşedinte, doamnei
te considera că acesta este în anvelope. Dar sperăm că complexă, desigur, de anvelo­ Tolbert pentru această zi
un eveniment important, în anul viitor vom avea a- pe şi altele — este nevoie şi foarte frumoasă pe care am au miiiieit si
foarte remarcabil în propria semenea activităţi industriale de cauciuc. Şi probabil că petrecut-o împreună, aşa cum nică cu InsiifietSre ia
sa istorie Este întotdeauna în ţara noastră şi vom putea •9
interesant cînd vizitezi a- folosi materiile prime pentru compania dumneavoastră va aş dori să vă mulţumesc
ceastă plantaţie şi aş putea a le transforma în produse eolabera în realizarea aces­ dumneavoastră tuturor. (A- executarea
spune că sînt animat de finite, cu beneficii economi­ tei uzine, cel puţin cu livrări plauze puternice, îndelun­ ricole ie sezon
calde sentimente pentru că ce. (Aplauze). de cauciuc. (Aplauze). gate).
Unde-s mulţi puterea creşte Păclişa. 50 de cooperatori Ţăranii cooperatori 'din
au tăiat tufărişul de pe 5 C.A.P. Mesteacăn, Brad şi
şi producţia sporeşte ha păşune. Pe comună s-au Zdrapţi, în număr de peste
fertilizat cu îngrăşăminte 600, au curăţat mai mult
(Urmare din pag. 1) Gheorghc Gornic, Marioa- chimice 55 ha. Ioan Zei- de 100 ha de păşune. La
Sîncrai
C.A.P.
Gornic,
Acordul global în ra Lupei, Carolina Carolina coni — primarul comunei Sîngeorgiului, au şi Valea
la
— relata că există îngrăşă­
lucrat
Maria
Ciorogaru,
(Urmare din pag. 1) Ţăranii cooperatori din Bulz, Dora Coman, secre­ minte şi se vor mai ferti­ curăţitul păşunilor aproa­
satele comunei Vaţa de tara organizaţiei U.T.C., liza încă 120 ha păşune. pe 120 de ţărani.
mobilizaţi
construcţii — pîrghie Jos, comunale şi de organe­ Gheorghe Petrica şi alţii —
ale
săteşti
le
L-am hiat intr-o scurtă plimbare pe la alte puncte de lucru Frontului Unităţii Socialis­ se întreceau în muncă pen­
conduse nu de ingineri, ci de maiştri. A observat, fără te, de către consiliile de tru ca şi această zi de du­ Pe păşunea „Măgureaua"
minică să fie cît mai rod­
eficientă de accelerare îndoială, ordinea desăvîrşită ce domnea la aceste puncte de conducere ale C.A.P. şi-au nică. Curăţatul păşunilor con­ Viorel Pete, Traian Josan,
lucru, a recunoscut că la el e vraişte pentru că nu ştie
unit şi duminică forţele şi
încă să fie conducător. A promis însă că va lua măsuri, au muncit cu hărnicie pen­ Ziua ,de 3 martie s-a în­ stituie acţiunea la care, Crişan Gaşpar şi Aron Al-
că treburile se vor îndrepta. Dar după cîteva săptămîni, tru sporirea rodniciei pă- cheiat în comuna Vaţa de duminică, cooperatorii din bu. De asemenea, este lău­
a ritmului de execuţie la un nou control, nimic. Unii au zis să-l sancţionăm, mîntului. Zeci şi sute de Jos cu un bilanţ bogat. Brănişca au mobilizat o dabilă şi participarea ele­
alţii au spus să căutăm să-l „dirijăm" spre altă unitate de cooperatori din Birtin lu­ Cei peste 700 cooperatori bună parte din forţe. In vilor, în frunte cu cadrele
construcţii. M-am împotrivit. Am stat de vorbă cu un fost crau cu mult spor la cură­ prezenţi la muncă — ne locul numit ..Măgureaua", didactice din localitate, la
coleg de facultate de-al lui. ţitul păşunilor şi fînaţuri- relata Aron Medrea. pri­ peste 100 cooperatori din curăţatul păşunii.
(Urmare din pag. 1) Aşadar, acordul global cu lor. Roman Oprea, din bri­ marul comunei — au cură­ brigăzile I şi a Il-a au Pînă acum — ne-au pre­
— Păi, tovarăşe secretar, de ce-l ţineţi acolo la beto­
efectul pe care îl are asu­ nieră ? El are cap de cercetător. Avea numai zece la ma­ gada de cîmp din satul ţat peste 90 ha păşuni şi participat la efectuarea lu­ cizat interlocutorii — s-au
Weber şi Emil Pop, fierar- pra veniturilor muncitorilor tematică. Tătărăştii de Criş, aparţi- fînaţuri, au săpat canale şi crărilor de îmbunătăţire a curăţat aproape 80 de hec­
betonistul Constantin Moca- determină şi stabilitatea lor nînd de C.A.P. Birtin, în­ şanţuri de scurgere a apei pajiştilor pe suprafeţele re­ tare păşune din cele 170
nu şi mozaicarul Petre Vîl- ia unitatea unde s-au anga­ tîlnit la curăţitul fînaţuri- de pe 35 ha, au făcut con­ partizate. Preşedintele coo­ planificate. Fireşte, sînt de
cea au obţinut salarii mult jat şi unde sînt siguri de un lor spunea : „Şi nouă ne solidări de maluri pe o perativei agricole, Petru apreciat eforturile depuse
mai mari. cîştig bun şi constant. Ora lungă a pare bine cînd totul îi pus lungime de 500 m şi au să­ Moţ, şi inginerul şef. Mihai şi .rezultatele înregistrate
— Pe alte şantiere din ju­ — Credeţi că în aplicarea la rînd. Dacă fînaţurile pat gropi pentru plantarea Lăpugeanu, au ţinut să-i duminică la curăţatul pă­
deţ se obişnuieşte ca la ace­ acordului global trebuie să sînt bine curăţite de ve­ de pomi fructiferi şi orna­ evidenţieze pe cooperatorii şunii, însă nu se poate tre­
laşi obiectiv să fie masate existe şi o anumită strate­ getaţia lemnoasă şi muşu­ mentali. Pînă acum s-au Nicolae Negrilă, Traian ce cu vederea faptul că
cîte 3-4 echipe de zidari, gie a conducerii şantierului ? roaiele împrăştiate, nu nu­ făcut lucrări de combatere Josan, Ioviţă Căta, Drago- dacă s-ar fi făcut zi de zi
fierari-betonişti, mozaicari — Ing. Carol Hertl : După constructorilor mai că se obţine o produc­ a excesului de umiditate o susţinută mobilizare a
toate cuprinse în acord glo­ mine, da. Este vorba de mo­ ţie mai mare de fîn, dar pe 135 ha, îndiguiri pe ma­ mir Şendruţ, Viorel Alba, cooperatorilor, la această
bal. Dumneavoastră cum pro­ dul în care conducerea şan­ poţi cosi şi noaptea pe lul Crişului în lungime dc Nicolae Stîmea şi alţii, ca­ dată acţiunea putea să fie
cedaţi ? tierului ştie să repartizeze lună". Uitaţi-vă — spunea 177 m, ferindu-se de inun­ re şi-au îndeplinit cu răs­ finalizată. Preşedintele co­
daţii 25 ha, consolidări de
Ing. Carol Hertl: La în-> lucrările pentru a asigura M-am sfătuit cu conducerea. L-am adus la serviciul dînsul. toate dealurile din maluri în lungime de 1 750 pundere sarcinile ce le re­ operativei ne spunea că
ceput şi noi am procedat aşa. front de lucru fiecărei e- de programare şi în mai puţin de o lună tînărul inginer jur sînt împînzite de oa­ m, combaterea eroziunii so­ vin. Alături de ei. a lucrat suprafaţa este repartizată
Am observat însă ca la punc­ chipe, de modalitatea con­ a venit cu un nou sistem de organizare — documentat la meni. Ţăranii cooperatori lului pe 15 ha şi s-au cu­ efectiv la curăţatul păşunii pe oameni şi fiecare, cînd
tele de lucru se întîmplă cretă în care se ocupă de milimetru — care aduce economii de cîteva milioane. La ştiu bine că unde-s mulţi are timp, execută curăţatul.
aglomeraţie şi deci risipă de oameni. scurt timp a pus baza sistemului informaţional din între­ puterea creşte şi producţia răţat 817 ha păşune. şi medicul de la circum­ Nu trebuie uitat însă de
forţă de muncă, se „diluează" La noi asigurarea frontu­ prindere şi a descoperit o nouă aplicabilitate a metodei de sporeşte. Tocmai de aceea, scripţia veterinară, Lazăr obligaţia ca toate lucrări­
responsabilitatea fiecărei e- lui de lucru pentru toate construcţii în lanţ. Tînărul a devenit un creier electronic oamenii de pe ogoare ac­ La datorie Ropceanu. le în agricultură să se e-
chipe. In prezent am consti­ specialităţile se face în de­ al şantierelor noastre. Ce vreau să spun prin asta ? Că ţionează cu forţe unite Am notat şi cîţiva dintre fectueze la timpul stabilit,
tuit brigăzi complexe, pu­ plină înţelegere cu şefii de în munca noastră nu trebuie să ne pripim, că e bine să gă­ pentru executarea lucrări­ i nu cînd pot şi vor unii co­
ternice, cu un număr sufi­ formaţii. Cît despre al doi­ sim fiecărui om locul potrivit de muncă. lor agricole de sezon. Sute de locuitori de la cooperatorii care au reali­ operatori.
cient de muncitori cărora le lea aspect aş vrea să arăt — Eu am să vă spun o altă întîmplare — a adăugat — Cu cooperatorii pe sate au fost prezenţi la zat în luna februarie lu­
încredinţăm cîte o singură că în 1973 am pus la dispo­ tovarăşul Marin Grigoriţă, secretarul comitetului de partid care îi avem mobilizaţi la datorie duminică şi în mul­ crările pe păşune. Printre
lucrare. In acest caz, oa­ ziţia constructorilor un că­ al Şantierului nr. 3 Călan. Pe şantierul nostru a fost re­ muncă — sublinia Florian te ale localităţi din judeţ. ei se află Ion Neamţ, Si- Tinerelul —
menii ştiu precis ce au de min pentru locuit, iar de partizat un subinginer. Băiat bun, descurcăreţ. Dar cînd Tămaş, inginerul şef al La Toteşti. în brigada din
făcut, cunosc termenul de cîteva zile am dat în folo­ a fost să i se dea în primire unele mate.~}ale a refuzat C.A.P. Birtin. curăţim 7 ha mion Olar, Miron Lazăr, prezenţă activă
predare şi se organizează sinţă un alt cămin cu came­ păşune. De asemenea, în- I
singuri pentru a devansa re mobilate, în care s-au să le ia, zicînd că mai întîi, fiind vorba de gestiune, tre­ sămînţăm 3 ha cu ovăz şi Tineretul este o prezenţă
termenul de execuţie. Se mutat 160 de constructori, buie să o consulte pe maică-sa. Ne-am gîndit şi noi că in fertilizăm 9 ha cu super- activă la executarea lucră­
petrece în acest sens un du­ împreună cu ei vom pune în acest caz se cere mult tact, multă înţelegere faţă de tine­ fosfat pentru cultura po­ rilor de îmbunătăţiri fun­
reţea subinginerului. Dar nu am găsit încă forma prin
blu cîştig atît la nivel de funcţiune în curînd o can­ rumbului. ciare, curăţirea păşunilor
şantier cît şi la nivel de tină, la parterul blocului a- care să-l maturizăm. O activitate la fel de şi fîneţelor, la acţiunile de
constructor. mintit, vom amenaja un te­ Am notat în carnet alte şi alte întîmplări de-ale con­ intensă am întîlnit şi pe gospodărire şi înfrumuse­
ogoarele
de
— Care consideraţi că ren sportiv, vom înfiinţa un structorilor, purtînd acelaşi iz de inedit. Un zidar a lipsit Jos. La C.A.P. Vaţa satul ţare din comune şi oraşe.
brigada
din
este efectul cel mai impor­ club pentru care am asigu­ două zile la serviciu şi şeful se pregătea deja să-i des­ Ociu, peste 150 de coope­ Duminică, peste 500 de ti­
tant obţinut în urma extin­ rat deja baza materială. facă contractul de muncă. Dar secretarul de partid de la ratori, în frunte cu Sînzia- neri din Hunedoara au par­
derii acordului global pe Vreau să spun că acordul lotul respectiv l-a sfătuit să mai aştepte. A treia sau a na Băltescu, secretarul or­ iii» ticipat la curăţirea păşu­
şantierul dumneavoastră ? global îşi reflectă eficienţa patra zi, zidarul a venit, şi-a cerut scuze că nu i-a putut ganizaţiei de partid, şi Ro- nilor C.A.P. Zlaşti, Teliuc
Ioan Marin: Stabilitatea numai atîta timp cît „clau­ anunţa, dar a trebuit să plece acasă, în Bihor, deoarece a- mulus Gornic, brigadier de şi Peştiş. La Deva, aproa­
flase că soţia îi este bolnavă. A fost înţeles. Zidarii M.
oamenilor şi deci întărirea zele" contractului colectiv pe Toth şi C. Kiss n-au fost iertaţi însă. Prea des au pără­ cîmp, lucrau la curăţitul pe 200 tineri au muncit la
şantierului. Incepînd din ’72, care-1 încheiem cu munci­ sit înainte de vreme punctele de lucru. păşunilor, fînaţurilor şi de­ amenajarea parcului şi alte
de cînd a fost înfiinţat şan­ torii sînt îndeplinite întoc­ frişarea pilcurilor de mără-
Trecuse o oră de cînd la comitetul de partid se dez-
tierul, numărul muncitorilor mai. bătea ordinea de zi cu cele două puncte. O oră lungă a cinişuri şi arboret. acţiuni obşteşti. De aseme­
stabilizaţi a crescut conside­ Pe baza consideraţiilor de constructorilor, în care se stabilesc nu numai măsuri teh­ — In cadrul unităţii g§it nea, cîteva sute de elevi
rabil. Dacă în 72 am anga­ mai sus pot afirma cu cer­ nice de urgentare a ritmului de execuţie, dar se învaţă noastre — ne relatau Tă- de la şcoala din Vaţa de
jat 850 muncitori, din care titudine că în luna martie cum să te porţi cu oamenii. nase Andricău, preşedinte, Jos au participat la ame­
şi Ioan Pleşan, inginer şef,
aproape jumătate au plecat, vom recupera mica restanţă Ora — atît cît ţine şedinţa săptămînală cu secretarii prezenţi în cîmp — cură­ najarea parcului din faţa
în 73 am angajat 308 munci­ intervenită în ianuarie din de partid de pe şantiere — capătă la comitetul de partid ţim 12 ha păşuni şi fîna- şcolii şi a parcului staţiunii
tori şi au plecat doar 69. In cauza frigului, că planul pe al I.C.S. Hunedoara dimensiuni nebănuite. Şi nu degeaba ţuri şi defrişăm mărăcini- din localitate, iar în comu­
La brigada din satul Ociu, aparţinînd de C.A.P. Vaţa de
74 am angajat deja 40 acest penultim an al cinci­ constructorii o consideră ca fiind cea mai ’ungă dintre toa­ şuri şi arborete de pe 2 Jos, zeci de cooperatori muncesc la defrişarea plicurilor de mă- na 11 ia. 125 tineri au plan­
ha. Oamenii, din rîndul că­
de muncitori şi deci în cu­ nalului va fi realizat irepro­ te pe care le petrec într-o săptâmînă. rora dînşii au evidenţiat pe răcinişuri şi arboret, mărind astfel suprafaţa păşunii şi fîneţe- tat 3 000 puieţi pentru refa­
rînd vom avea un efectiv sta­ şabil — atît valoric cît şi Ior. cerea fondului forestier.
bil de peste 800 de oameni. fizic.