Page 17 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 17
Proletari din toate firile, unlfl-vă!
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu
în Argentina
Sosirea la Buenos Aires
După debutul liberian atît înnoire socială, de afirmare lonialismului, pentru drep
de fructuos, cea de-a doua puternică a personalităţii tul popoarelor de a-şi făuri
etapă a actualei călătorii a proprii a popoarelor latino- . destinul libere, aşa cum îşi
şefului statului român, duce americane în concertul naţi doresc".
solia de prietenie,' cooperare unilor. Aceste cuvinte îşi păstrea
şi înţelegere a poporului Subliniind importanţa aces ză neştirbită valabilitatea şi
român pe ufl alt continent al tei călătorii, tovarăşul Nicolae în ce priveşte această nouă
lumii — America Latină. Ceauşescu declara, la întoar vizită — în Argentina —, a
Ne sînt încă proaspete în cerea în ţară: „Se poate şaptea ţară latino-americană
Anul XXVI Nr. 5 955 MIERCURI 6 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI memorie secvenţele, atît de spune că vizita în ţările A- care primeşte mesajul de
bogate în semnificaţii, ale mericid Latine constituie un pace şi colaborare al şefului
vizitei, din toamna anului moment de importanţă isto statului român.
trecut, a tovarăşului Nicolae rică în relaţiile României cu Acest eveniment oferă, ne
Ceauşescu şi tovarăşei Elena aceste ţări. Ea a constituit o îndoios, popoarelor român şi
■ Ceauşescu în şase ţări ale a- puternică manifestare a prie argentinian temeiurile unei
in anul XXX esl 1 liberării şi Congresului d Xl-lea ol P.C.R. cestui continent — teatrul teniei, a hotărîrii de a întări
unor continue prefaceri, u- 'solidaritatea. în lupta împo
nor tendinţe şi procese de triva imperialismului şi co (Continuare în pag. a 2-a)
Alocuţiunea preşedintelui Alocuţiunea preşedintelui
RĂSPUNZiD CHEMĂRII CONFERINŢEI PE TARĂ JUAN D0MM60 PERON NICOLAE CEAUSESCU
7 1 [ ^ f
AWOAJAMENTE ENTUZIASTE, Domnule preşedinte, Domnule preşedinte,
A CADRELOR DE CONDUCERE Di AGRICULTURĂ Vă mulţumesc profund pentru amabilita pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a vi
Aş dori să vă exprim sincere mulţumiri
MOBILIZATOARE tea pe care aţi avut-o venind aici, pentru a zita frumoasa dumneavoastră ţară, de a ne
Aş
pămîntul
Argentinei.
reîntâlni
aici.
pe
vă putea îmbrăţişa, ceea ce vă datorez de
dori să vă adresez dumneavoastră, poporu
Toţi ca unul la muncă—şi ciţiva ani. Vă rog să vă simţiţi aici ca în lui prieten argentinian un salut călduros
propria
Sîntem
casă.
aici
dumneavoastră
din partea mea, a soţiei mele, a întregului
Centrala cărbunelui Petroşani pentru a face totul pentru dumneavoastră. nostru popor. Sper că vizita şi convorbirile
ce le vom avea, continuînd convorbirile de
recoltele vor fi mai îmbelşugate arătăm puţinul pe care îl avem şi să vă a- acum un an din România, vor identifica
Va fi pentru noi o imensă plăcere să vă
de
colaborare
între
posibilităţi
popoa
noi
■ Depăşirea producţiei marfă cu 35 milioane lei ; cordăm atenţia, cu totul deosebită, pe care rele noastre, în interesul reciproc, pentru o
■ Depăşirea producţiei de cărbune net cu 161 000 La o azvîrlitură de băţ meia căreia i se spune ma cei care lucrează pe ogoa dumneavoastră o meritaţi cu prisosinţă. lume a colaborării, a păcii.
tone ; de cooperativa agricolă de ma ceapeului este un co re. Să muncim ! Asta e...
■ Depăşirea productivităţii muncii cu 625 lei/sa- producţie din Pricaz se află munist de omenie, că an — De ce vă spun coope
lariat ; casa unei femei, nici prea de an ea împreună cu fata ratorii mama ceapeului ? Convorbiri între preşedintele Nicolae Ceauşescu,
■ Economii din reducerea cheltuielilor de produc tînără, nici prea în vîrstă şi cu ginerele realizează în — îmi zic aşa pentru că
ţie planificate cu 4 200 000 lei ; — în jur de 50 de ani — medie cam 900—1 000 de întotdeauna am dorit ca oa
■ Economii din reducerea consumurilor specifice a cărei poartă este mereu norme. Ni s-a mai spus că menii noştri din sat să fa tovarăşa Elena Ceauşescu şi preşedintele Juan Domingo
normate : deschisă pentru oamenii sa nana Vuţa şi-a făcut casă că treabă, să muncească
- material lemnos 3 440 mc tului. Nana Vuţa Popa e şi o gospodărie frumoasă pămîntul cu nădejde, cu
- energie electrică 8 446 000 kWh o fire deschisă, cu inimă numai din munca de la tragere de inimă. Mereu Peron, doamna Maria Esteta lartinez de Peron
- combustibil 1 570 t.cc. ; bună. Pe faţă-i stăruie C.A.P. rn-airr neliniştit cînd am
■ Beneficii suplimentare in valoare de 6 200 000 mereu un zîmbet, pe care-1 Am discutat cu comunis văzut pămînt nerodit. I-am
Iei. dăruie şi străinilor şi celor ta cooperatoare Vuţa Popa cam dojenit pe codaşi pen
cunoscuţi. Cînd s-a în despre multe. Despre fami tru acest lucru. Unii mi-au La „Olivos", reşedinţa şe doamna Maria Estela Marti- Llambi, cu soţia, Jose Lopez
particular
fiinţat cooperativa agri lia ei, despre fata şi gine luat-o în glumă, alţii în se fului statului argentinian, nez de Peron. au partici Rega, secretar Republicii Ar al
preşedintelui
convorbiri
La
Centrala minereurilor Deva colă de producţie, acum 22 rele care o ascultă, despre rios. In calitatea pe care o s-au desfăşurat, marţi la pat, din partea română, to gentina, ministrul bunăstării
amiază, la puţin timp după
de ani, ea a fost printre
am de cooperatoare, de co
nepoata
care
bine.
învaţă
primii care s-a înscris în Dar discuţiile noastre s-au munistă, de membră în sosirea la Buenos Aires a varăşii Ştefan Andrei şi sociale.
marea familie. Dar nu nu consiliul de conducere, am oaspeţilor români, primele George Macovescu, iar din Convorbirile s-au desfăşu
In adunarea generală a oamenilor muncii, repre oprit pînă la urmă la coo convorbiri între preşedintele partea argentiniană ministrul
zentanţii colectivelor de muncă din cadrul C.M. Deva, mai că s-a înscris ci a şi perativa agricolă de pro să le reamintesc şi de a- Nicolae Ceauşescu, tovarăşa relaţiilor externe, Alberto rat într-o atmosferă de caldă
au aprobat următoarele angajamente : muncit cu pasiune. ducţie. cum înainte cooperatorilor Elena Ceauşescu şi preşedin Vignes, cu soţia, ministrul a- prietenie şi deosebită cor
■ Depăşirea producţiei globale şi marfă cu cite La poarta mamei ceapeu- — Am ascultat cuvîntarea noştri că pămîntul trebuie tele Juan Domingo Peron, facerilor interne, Benito dialitate.
35,9 milioane lei ; lui, cum îi tspun sătenii, secretarului nostru general, muncit bine şi la timp, mai
B In unităţi naturale, vor fi produse peste preve am bătut şi noi într-una tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ales că secretarul nostru ge
deri : din zilele trecute însoţiţi de ţinută recent la Conferin neral a spus (şi interlocu
— 97 tone plumb in concentrat contabila cooperativei agri ţa cu cadrele de conduce toarea a luat un ziar de pe
- 217 tone zinc în concentrat re din agricultura ţării.
- 158 tone cupru in concentrat cole, Silvia Verejan. In drum Mi-a plăcut tot ceea ce a N. PANAITESCU
— 2 300 tone sulf în concentrat spre casa nanei Vuţa am spus tovarăşul N‘i c o 1 a e inchaierea vizitei preşedintelui
— 2 000 tone fier în minereu marfă aflat de la contabilă că fe Ceauşescu în legătură cu (Continuare in pag. o 4-a)
- 2 000 tone bauxită şi alte cantităţi de metale
neferoase ;
B Realizarea unui volum de beneficii de 1,6 mi
lioane lei ;
B Un beneficiu suplimentar in activitatea de ex \ III-A in întî moina
ploatare de 2,7 milioane lei. Nicolae Ceausescu în liberia
TRiUNGHiUl zilei de 8 Martie f ______________________________________________
DE OJEL Semnarea Declaraţiei solemne comune
Săptămîna recordurilor CLUBUL „FEMINA" LA şi a Comunicatului comun româno-liberian
Schimb de ex ANIVERSARE
perienţă între
Intr-o singură săptămî- însemnat de ore de muncă Clubul „Femina" din Hu Vizita oficială de prietenie, ai preşedintelui Consiliului cialiste România. tovarăşul
nij, la secţia I furnale a patriotică, timp în care s-au combinatele side nedoara aniversează, la 8 pe care tovarăşul Nicolae de Stat, Octavian Cărare, Nicolae Ceauşescu. şi a tova
C.S. Hunedoara au fost în colectat 500 tone de fier rurgice Hunedoa Martie, un an de la înfiinţa Ceauşescu a efectuat-o în ambasador. răşei Elena Ceauşescu în
registrate succese deosebite vechi, s-a făcut ordine şi re. Bilanţul activităţilor desfă Liberia, împreună cu '.tovară Din partea liberiană sînt Republica Liberia — ca ex
în muncă, elab:i>rindu-se curăţenie la locurile de ra, Reşiţa şi Ga şurate aici e deosebit de şa Elena Ceauşescu, ^ în de faţă C. Cecil Dennis jir., presie a convingerii împăr
peste prevederi mai mult muncă. laţi, organizat de fructuos — ne scrie Marius cheiat luni seara prin so ministru al afacerilor exter tăşite de ambele părţi că do
de 300 tone de fontă, pe S-au remarcat în mod Constantinescu. Programul clu lemnitatea semnării unor do ne, Stephan A. Tolbert, mi cumentele ce urmează a fi
primele două luni ale anu deosebit lucrătorii din ziarele „Drumul bului a inclus manifestări e- cumente care înscriu un mo nistrul finanţelor, James T. semnate sînt de o importan
lui producîndu-se peste pre schimburile C şi D, eviden- socialismului" De ducative cu caracter politic, ment de referinţă în istoria Phillips, ministrul agricul ţă cu totul deosebită.
vederi 1 500 tone fontă. La ţiindu-se formaţiile condu ştiinţific, pedagogic sanitar bunelor relaţii dintre cele turii, William E. Dennis jr., Intr-o atmosferă solemnă,
furnalul nr. 5 nu s-a în se de maiştrii Andor He- va, „Flamura" Re şi cultural-artistic. fntîlnirile două ţări şi popoare : De ministrul comerţului, indus preşedintele Consiliului de
registrat nici o tonă de fon şiţa şi „Viaţa cu fruntaşii în producţie (Pa- claraţia solemnă comună şi triei şi transporturilor, Fran Stat al Republicii Socialiste
glieduş, Dumitru Codin, Comunicatul comun. klin Neal. ministrul planifi România, tovarăşul Nicolae
tă declasată. Colectivul sec Horia Angliei, Ştefan Bir- nouă" Galaţi. raschiva lonescu), cu medici cării şi afacerilor economice, Ceauşescu, şi preşedintele Re
ţiei a efectuat şi un număr caş. (Maria Cristescu, Maria Poe- Ceremonia a avut .loc în E. Reginald Townsend, mi publicii Liberia, dr. William
naru, Eugenia Jujescu, Doina prezenţa personalităţilor ca nistru de stat pentru aface
Pâsculescu, Bianca Tomescu), re îl însoţesc pe şeful sta rile prezidenţiale, Lafayette R. Tolbert jr., îşi pun sem
profesori, jurişti, simpozioane tului român şi a membrilor Morgan, ministru fără porto năturile pe cele două docu
mente.
le „Figuri de eroi antifascişti", guvernului liberian. din partea foliu. Cei doi preşedinţi se feli
de
faţă
Sînt
PRODUCŢIEI „România pe meridianele glo română : Ion Păţan, vice La invitaţia celor doi şefi cită apoi cu căldură, îşi
bului", „Arta, muzica şi lite
ratura de-a lungul veacu Maria Fogoroşl, de la coo preşedinte al Consiliului de de stat, miniştrii de externe strîng mîinile îndelung, se
rilor", concursurile gen „Ma perativa „Drum nou" Hune Miniştri, ministru al comer ai Liberiei şi României au îmbrăţişează cu cordialitate.
ma ştie, copilul cîştigâ", doara, face artă din mese ţului exterior, Ştefan An dat citire textului Declara In continuarea ceremoniei,
cursurile „Şcoala mamei", ria de ţesătoare. drei, secretar al Comitetului ţiei solemne comune a Repu preşedintele William Tol
Trimisul nostru special la I.M.C. Deva relatează: dezbaterile „Minori in deri Contrai al Partidului Comu blicii Socialiste România şi a bert jr. şi preşedintele Nicolae
vă", „Să cunoaştem legile nist Român, George Maco Republicii Liberia şi Comu Ceauşescu au rostit alocuţi
afacerilor
comun
nicatului
statului", „Principii cţe etică prezentate de către elevii vescu, ministrul Pu-ngan şi zita preşedintelui privind vi uni şi au închinat, în cinstea
REDRESAREA llA\1l\E 1PMII11 şi echitate socialistă" sînt şcolii generale din localitate, Nicolae Doicaru, consilieri lui de Stat al Republicii So şampanie.
Vasile
externe,
evenimentului,
Consiliu
cupă
o
de
conduşi de profesorii Maria
doar cîteva din acţiunile cu
profund caracter educativ ca
re s-au bucurat de audienţă. Jitea, Maria Bolea şi Tranda Cuvîntul preşedintelui Cuvîntul preşedintelui
fir Rahotă.
Dl STIHCENIA ACTUALITATE SOCIETATE INTILNIREA FETELOR NICOLAE CEAUSESCU WILLIAM R. TOLBERT JR.
ROLUL FEMEII IN
„La Liceul industrial ener
• Apropierea sărbătorii de la getic Deva a avut loc o întîl- o i
Se promite o producţie zilnică de 28-30 mc de mc. Pe doi — 14 mc. In 3 8 Martie a determinat orga nire a fetelor din şcoală - Bunul meu prieten, preşedinte al Repu Mare prieten, preşedinte al Consiliului
panouri mari şi se realizează numai o treime nu s-a lucrat. Azi sînt pro nizarea în satul Zăvoi, de că ne scrie eleva Lucia Cornea- blicii Liberia, preşedinte William Tolbert, de Stat al Republicii Socialiste România,
gramate 9 panouri. tre căminul cultural din Oha nu. Pentru că vîrsta de 16 Aş dori să dau expresie sentimentelor preşedinte Ceauşescu,
Cînd oamenii vor să lucreze dar nu au cu ce — Şi cîte se vor face ? ba de sub Piatră, a unei ma ani ridică probleme care, u- mele, ale soţiei şi colaboratorilor mei şi să Doresc să folosesc acest prilej pentru a
— Toate 9. nifestări culturale care s-a neori ni se par de netrecut, exprima satisfacţia mea deplină în legătu
Minimum de condiţii trebuie asigurat fără nici — Cum nouă, cînd pe li bucurat de succes. Despre ne-am hotărît să cerem spri exprim deosebita satisfacţie pentru vizita ră cu vizita dumneavoastră şi a soţiei dum
pe care am făcut-o în frumoasa dumnea
o condiţie. nie sînt numai 7 tipare ? semnificaţiile rolului femeii jinul tovarăşei directoare Ma voastră ţară, pentru întâlnirea avută cu neavoastră, doamna Elena Ceauşescu, înso
Şi-l luăm pe „specialist" în societatea contemporană ria Ţiplic. Fiecare dintre noi dumneavoastră, cu doamna Victoria Tol ţiţi de distinsele personalităţi care fac par
Condiţia care se pune în asemenea producţie zilnică să vadă concret pe linie a vorbit Cornelia Pirvu, iar a avut, la început, rezerve, bert, precum şi cu onorabilii dumneavoas te din delegaţia dumneavoastră.
din toate băncile ochi miraţi
această lună pentru reali — ni s-a spus că da. Luni care e realitatea. Cînd vede formaţiile artistice ale cămi erau îndreptaţi spre tovarăşa tră colaboratori. _Astă-seară am semnat Declaraţia solem-*
zarea planului şi redresa seara însă, pe la orele despre ce-i vorba, dă îna nului cultural din Ohaba de directoare. Ne întrebam : ce Intr-adevăr, în cursul acestei vizite, am nă şi Comunicatul comun. Conţinutul a-
rea producţiei de panouri 19-20, cînd ne-am dus în poi. sub Piatră au întregit mani surpriză ne-o fi pregătit din avut convorbiri asupra problemelor dez cestor documente este pozitiv şi foarte clar,
mari este clară : zilnic întreprindere, situaţia ne-a — Iar or fi ceva neca festarea cu un program apre nou această minunată femeie voltării colaborării dintre ţările noastre, de aceea nu văd necesitatea de a dezvolta
trebuie să se confecţioneze apărut cu totul altfel. To zuri... ciat. care se ocupă cu atîta grijă precum şi asupra unor probleme interna sau comenta asupra textului. Aş dori însă,
28-30 mc. Am dat aceste varăşul Ioan Manea, spe Necazuri erau. Cu duiu O La Baru, în prezenţa a de noi, ce gînduri ne-o fi în mod deosebit, să subliniez faptul că pre
două cifre ca reprezentând cialist, ne-a arătat registrul mul. Le ştiam de mai-na- peste 200 de localnici, a avut ghicit din nou ? In acorduri ţionale, şi am ajuns la concluzii comune vederile acestor documente, pe care le a-
punctul de vedere al ingi de evidenţă primară a pro inte, de cînd trecusem pe loc un simpozion cu tema de muzică, imprimate pe care îşi găsesc expresia în Declaraţia so preciez drept deosebit de semnificative şi
In
la
punctele
lucru.
de
nerului şef şi al şefului ducţiei. ce constau ele ? In neasigu- „Rolul femeii în viaţa econo bandă de magnetofon, tova lemnă şi în Comunicatul pe care le-am importante, pot fi caracterizate ca fiind re
secţiei prefabricate. — Spuneţi-ne cît s-a rea rarea condiţiilor pentru e- mică, politică şi socială a răşa directoare ne-a vorbit cu semnat împreună cu puţin mai înainte. zultatul voinţei şi acordului nostru liber.
ţării", la a cărui reuşită au
Cînd am întrebat dacă în lizat. xecutarea panourilor. Şi colaborat Cornelia Gîrbea, multă căldură despre tainele Am putut, vizitând unele obiective eco Aceste documente au fost încheiate cu en
tuziasm şi în mod spontan. Ele reflectă vo
martie s-a începu.t cu o — Pe data de-ntîi, 11,3 cînd facem această afirma Margareta Tămaşiu şi Tănase adolescenţei, bucuriile şi dez nomice, să cunoaştem cîte ceva din preo inţa noastră de a coopera, hotărîrea noas
amăgirile ei. Sfaturi venite de
ţie avem în vedere decla- Medaru, directorul căminului la o adevărată mamă ne cupările poporului prieten liberian, din e- tră de a înfăptui această voinţă şi de a pu
cultural. Au urmat scenete forturile pe care le face pe calea dezvoltă ne în aplicare, în viaţa practică, prevede
L. VISKI deschideau porţi ale vieţii rile Declaraţiei solemne şi Comunicatului
^nspirate din viaţa femeilor, puţin cunoscute. rii sale economico-sociale. Intr-adevăr, De- comun.
(Continuare In pag. a 4-a)
(Continuare in pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
SCHIMB DE EXPERIENŢA DIALOG PE UN NOU COMPLEX ţie. In cadrul concursului luat fiinţă, de curînd, o
PE TEME ZOOTEHNICE ACEEAŞI SCENĂ COMERCIAL s-au confruntat patrulele nouă unitate de dactilo tăţii. Dintre noiio modi
de elevi şi pionieri de Ia grafiat acte. Funcţionînd pe care unitatea Ie po
1
In microralonul VI din TVC T A liceul „Aurel Vlaicu" şi te oferi spre vînzare
La C.A.P. din Streisîn- Timp de aproape trei municipiul Hunedoara, UHi Iiii Şcoala de cultură genera în cadrul cooperativei producţie de serie sau
georgiu s-a organizat, în ore, scena clubului „Side- constructorii au predat lă din Orăştie, de la şco „Unirea", noua unitate se comandă, preşedintele c
cadrul acţiunii Iniţiate de rurgistul" din Hunedoara beneficiarului, respectiv lile din Orăştioara de bucură de apreciere în operativei, tovarăşul Ic
Comitetul orăşenesc de a găzduit sîmbătă dispu t.C.S. pentru alimentaţia Sus, Beriu şi Geoagiu. l'e rîndul populaţiei. Zaharie, ne-a menţion
partid Cilan, pentru gene ta artistică a formaţiilor publică din localitate, o primul loc s-a clasat pa cîteva: scurte de vînt
ralizarea experienţei po de amatori din cadrul clădire realizată intr-un ijrţ trula Şcolii generale din NOI MODELE pardesie din material r
zitive şi metodelor înain C.S. şi I.C.S. Hunedoara. stil arhitectonic modern, ■ s» s comuna Orăştioara de DE CONFECŢII noflex, haine din veiu
tate în zootehnie, un Numeroşii spectatori, su unde urmează să funcţio Sus, formată din elevii PENTRU CUMPĂRĂTORI lenjerie de corp penti
schimb de experienţă la porteri ai celor două re neze un complex comer Dobre Săndescu şl Marin toate vîrstele etc.
care au participat peste prezentative, au fost mar cial prevăzut cu o unita- Bogdănescu. Pe locurile II Cooperativa meşteşugă
120 îngrijitori din fermele torii unei reuşite îmbi to de autoservire, o co şi III s-au clasat echipele rească „Viaţă nouă" din VREMEA
C.A.P. şi I.A.S. Au fost nări a eînteculul şi jocu fetărie, un butet şi un de la Liceul „Aurel Vlai Orăştie. care de curînd
prezentate metode prac lui de pe meleagurile hu- chioşc pentru desfacerea cu" din Orăştie şi, res a primit drapelul şi di Pentru 24 ore
tice de îngrijire şi hră- nedorene. Au impresionat legumelor şi fructelor. La LA pectiv, Şcoala generală ploma de unitate frunta
nire a animalelor, în sco în mod deosebit, prin ţi ora actuală se montează din Geoagiu. şă pe judeţ. îşi continuă Vreme instabilă, cu ci
pul creşterii producţiei nută Interpretativă şi re mobilierul. activitatea de producţie rui mai mult noros. Vi
de lapte şi carne, şi s-au pertoriu, cele două coruri, UNITATE DE cu realizări de prestigiu cădea precipitaţii loca
dezbătut ideile principale dirijate de Marin Dîrvă CONCURS PE TEME DACTILOGRAFIAT ACTE şi în acest sezon de pri sub formă de ploaie. Vîi
şl sarcinile cuprinse şi Ştefan Răduţ, forma DE CIRCULAŢIE ALTA Mergînd pe linia dez măvară. In cadrul coope tul va sufla moderat, c
execută
rativei
se
noi
în cuvîntarea tovarăşului ţiile de dansatori popu In prezenţa a peste 300 voltării reţelei prestatoa modele de confecţii pen unele intensificări loca]
din sud şi sud-vest. Ten
Nicolae Ceauşescu la lari, grupurile vocale, or do elevi şi pionieri, la re de servicii pentru tru copii, femei şi băr peratura va fi cuprins
Secţia O.S.M. 2. Topitorii Muntea Nicolae şi Oaidă Iosif de răştie a avut Ioc un con mi populaţie şi venind în în- baţi, creaţii ale meseria
Casa de cultură din O-
la cuptorul nr. 1, „Cuptorul tineretului" do la O.S.M. 2, în Conferinţa pe ţară a ca chestra de mandoline a tîmpinarca numeroaselor şilor ce-şi desfăşoară acti noaptea între l şi 5 gr
luptă pentru mai mult oţel. ___ __ drelor din agricultură. C.S.H. şi alţii. curs pe teme de circula- wf solicitări, la Petroşani a vitatea în atelierele uni de, iar ziua între 3 şi
grade.
Foto : N. NEGKU
7