Page 18 - Drumul_socialismului_1974_03

I T DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 955 9 MitKUurci o maunc !7/*f

Vizita tovarăşului Nicolae Ceausescu

________________________________ 7________________________ ______________________ l___________
in Argentina Q

Republica Socialistă Româ­ lor coloniale (1514/XV) şl I. PROCLAMA VOINŢA Şâ 7. dreptul şl îndatorirea întărirea rolului Naţiunilor
nia şi Republica Liberia, condamnînd cu hotărire ori­ HOTARIREA LOR statelor de a coopera între Unite în menţinerea şi con­
luînd în considerare rela­ ce acţiune care se apune COMUNA: ele, indiferent de sistemele solidarea păcii şi securităţii
Sosirea la Buenos Aires ţiile întemeiate pe stimă re­ transpunerii în viaţă ansam­ de a lărgi şi adinei relaţii­ lor social-politice, în diver­ internaţionale, prin respec­
a-
a
tarea şi punerea în aplicare
se domenii ale relaţiilor in­
cestei
declaraţii
în
ciprocă şi prietenie, statorni­
cite între poporul român şi blul prevederilor sale, le lor prieteneşti şi de coo­ ternaţionale, în scopul men­ a principiilor şi realizarea
poporul liberian, afirmind hotărîrea lor fer­ perare în domeniile politic, ţinerii păcii şi securităţii in­ scopurilor înscrise în Cartă,
(Urmare din pag. 1) La rindul său, preşedintele dorind să extindă in conti­ mă de a-şi aduce în continuare economic, ştiinţific, tehnolo­ ternaţionale, al promovării prin dezvoltarea icooperării
voltării colaborării multila­ progresului economic şi so­
Nicolae Ceauşescu prezintă nuare raporturile prieteneşti contribuţia la lupta împotri­ gic şi cultural; între toate naţiunile şi pro­
terale între cele două po­ de a dezvolta, pe baze re­ cial al tuturor naţiunilor şl movarea şi respectarea nor­
persoanele oficiale române. de înţelegere şi colaborare va colonialismului şi neoco-
poare. ciproc avantajoase, colabora­ dreptul necondiţionat al tu­ melor dreptulijj internaţional
satisfacţii profunde, care pu­ Cel doi preşedinţi, tovară­ reciprocă între cele două lonialismului, sub orice for­ turor statelor de a participa
ne cu vigoare în evidenţă Este ora 11,00 — ora loca­ şa Elena Ceauşescu şi doam­ : ’ . . baza dreptului şi mă s-ar manifesta, ca şi îm­ rea economică în multipfle la cooperarea internaţională în relaţiile dintre state;
pe
ăn
simţămintele de prietenie pe lă, ora 15,00 — ora Bucu- na Peron se îndreaptă spre justiţiei internaţionale, potriva apartheidului şi a domenii, de a extinde schim­ şl de a avea acces nestin­ de a aduce o contribuţie
comerciale,
perfecţio-
burile
care le nutresc unul faţă de reştiului. Ne aflăm în incin­ podiumul de onoare. Pre­ hotărîte să sporească con­ discriminării rasiale, nînd metodele şi instrumen­ gherit la cuceririle ştiinţei şl continuă şi activă la exami­
altul, ilustrează dorinţa lor ta principalului aeroport al şedintele Juan Domingo Pe­ tribuţia celor două ţări la a- hotărîte să-şi aducă contri­ tele desfăşurării acestora, şi tehnologiei moderne. narea şl soluţionarea tuturor
comună de a se apropia mai Capitalei argentiniene. In ron rosteşte o alocuţiuihe de fi-rmarea_ păcii, progresului buţia la promovarea şi întă­ 8. neamestecul în treburi­ problemelor internaţionale,
întâmpinarea înalţilor oaspeţi de a extinde cooperarea in­ în Interesul tuturor naţiuni­
mult şi a se cunoaşte mai bun venit. Şi securităţii internaţionale, rirea în continuare a spiritu­ dustrială, în scopul valorifi­ le Interne sau externe ale
bine, de a da un conţinut români au sosit aici pre­ Răspunde tovarăşul Nicolae la dezvoltarea cooperării din­ lui de înţelegere şl colabora­ cării depline a resurselor lor altui stat, sub nici o formă lor, în vederea lichidării tu­
şedintele Republicii Argen­ Ceauşescu. tre toate statele, turor focarelor de tensiune,
mai bogat legăturilor lor de tina, general-locotenent Juan re în întreaga lume, de a naturale ; şi sub nici un motiv. reducerii încordării şi pro­
prietenie şi cooperare pe di­ Alocuţiunile sînt sublinia­ reafirmind ataşamentul lor participa în med activ la de a facilita şi încuraja 9. abţinerea de la folosi­ movării destinderii interna­
ferite tărîmurl. Domingo Peron, şi doamna te de asistenţă cu puternice faţă de scopurile şi princi­ viaţa Internaţională, pentru dezvoltarea schimburilor şi rea forţei sau ameninţarea ţionale, a consolidării păcii
Intr-o atmosferă so­
de
De la Monrovia la Buenos Maria Estela Martinez al Re­ aplauze. răsună imnurile de piile Cartei Naţiunilor Uni­ imprimarea unul curs nou de a perfecţiona căile de coo­ cu forţa, de la orice forme şi securităţii In lume;
lemnă
vicepreşedinte
Peron,
Aires sînt 6 900 de kilometrii. publicii Argentina. In mo­ stat ale Republicii Socialiste te, care proclamă dorinţa po­ politicii mondiale care să în­ perare în domeniile învăţă- de constrîngere sau presiuni
independenţei
împotriva
po­
După ce străbate, în timpul mentul în care preşedintele România şi Republicii Ar­ poarelor de a trăi în pace lăture folosirea forţei sau a- mîntului, pregătirii de ca­ litice a oricărui stat şi a de a dezvolta relaţii de
unui zbor, î# bună parte gentina. unul cu altul, într-un spirit meninţarea cu forţa şi poli­ dre, ştiinţei, culturii, artelor integrităţii teritoriale, recu- prietenie şi colaborare cu
nocturn, spaţiul de deasupra Nicolae Ceauşescu şi tovară­ de bună vecinătate, şi de a tica de dominare din relaţiile şi sportului, promovînd, prin noscînd faptul că orice în­ toate statele, de a promova
Atlanticului, aeronava prezi­ şa Elena Ceauşescu îşi fac In semn de cinstire deose­ dezvolta relaţii amicale între internaţionale, aceasta, înţelegerea şi prie­ cercare din partea unul stat adoptarea de măsuri efecti­
denţială survolează teritorii­ apariţia la uşa avionului, se bită faţă de personalitatea toate naţiunile, tenia dintre popoarele celcr ve de natură să întărească
trag, în semn de salut, 21 de tovarăşului Nicolae Ceauşescu, convinse de necesitatea de de a încălca frontierele e- pe mai departe destinderea,
le Braziliei şi Uruguayului. faţă de ceea ce reprezintă conştiente de răspunderea a se trece la măsuri efective două naţiuni. Xistente ale altor state sau pacea, încrederea şi coope­
De la bordul avionului, pre­ salve de tun. Momentul în­ solul poporului român în care revine _ tuturor statelor de încetare a cursei înarmă­ de a viola caracterul sacru
şedintele Nicolae Ceauşescu tâlnirii dintre cel doi condu­ viaţa internaţională, prima­ mich mijlocii sau mari pen- rilor şi de dezarmare gene­ II. PROCLAMA voinţa al unităţii lor naţionale re­ rarea în lume, pentru a in­
u
transmite preşedinţilor celor cători este un moment emo­ ^ .. instaurarea păcii, securi­ rală, LOR COMUNA DE Â prezintă prejudicii şi pun în staura un curs nou în viaţa
două state telegrame de sa­ ţionant, plin de bucuria re­ rul oraşului Buenos Aires, tăţii şi cooperării în lume şi FUNDAMENTA RELAŢIILE pericol pacea şl securitatea internaţională, care să în­
Jose
de
generalul
brigadă
ameninţarea
lut, adresează popoarelor vederii. Se reîntâlnesc două pentru dezvoltarea relaţiilor de reafirmind, ca ţări în curs DINTRE ELE, PRECUM ŞI internaţională. Reglementa­ lăture forţa forţa şi relaţiile inter­
suve­
cu
din
dezvoltare,
dreptul
RELAŢIILE CU TOATE
brazilian şi uruguayan urări personalităţi proeminente ale Embrioni, înmînează pre­ prieteneşti între toate ţările, ran al fiecărui stat la utili­ rea, prin mijloace paşnice, a statale;
CELELALTE STATE, PE
de prosperitate şi pace. O- vieţii internaţionale, care se şedintelui Consiliului de Stat indiferent de sistemul lor po­ URMĂTOARELE PRINCIPII: diferendelor dintre state
al României cheia acestei
dată cu trecerea graniţei ar- simt legate, nu numai prin litic, _ economic şi social sau zarea în mod liber a resur­ constituie un principiu car­ de a acţiona împreună, po­
gentiniene, aeronava este es­ comuniunea unor nobile ide­ mari metropole, ca un oma­ de nivelul lor de dezvoltare, selor naturale în interesul dinal care trebuie să fie trivit necesităţilor, în ve­
cortată de o escadrilă de o- aluri de pace şi progres pe giu simbolic al celor nouă reamintind dreptul şi înda­ său propriu şi necesitatea 1. dreptul sacru al fiecărui respectat. derea lichidării definitive a
noare, alcătuită din reactoa­ planeta noastră, dar şi prin milioane de locuitori ai săi. torirea tuturor statelor de a sporirii eforturilor pe plan stat la existenţă, la Indepen­ 10. obligaţia statelor de a colonialismului şi neocoloni-
re ale forţelor militare aeri­ relaţii personale de prietenie A răspuns, mulţumind, to­ participa activ, fără nici o naţional şi internaţional, denţă, libertate şi suverani­ se abţine în relaţiile lor alismuluî, precum şi a dis­
ene ale Republicii Argentina. şi stimă reciprocă. Cei doi varăşul Nicolae Ceauşescu. discriminare, Ia soluţionarea pentru a se asigura un pro­ tate naţională şi obligaţia ■Internaţionale de la orice criminărilor rasiale şi a po­
întreaga desfăşurare a pri­ preşedinţi îşi strîng îndelung Comandantul bazei milita­ tuturor problemelor interna­ gres mai rapid al economiilor fiecărui stat de a trăi în pa­ fel de constrîngere de ordin liticii de apartheid şl de a
tuturor
de
ţărilor
în
curs
re şi de a întreţine relaţii
mirii preşedintelui Consiliu­ mîinile, se îmbrăţişează cu re se apropie de podium, ţionale de interes comun, dezvoltare, indiferent de o- de bună vecinătate cu cele­ militar, politic, economic sau depune eforturi în acorda­
lui de Stat şi a tovarăşei căldură, manifestîndu-şi sa­ prezintă onorul şi invită pe reafirmind deplina lor con­ de altă natură, de la ame­ rea unui sprijin politic, di­
cei doi preşedinţi să treacă vingere că pacea şi securita­ rînduirea lor socială sau zo­ lalte state. ninţarea cu forţa sau folosi­ plomatic, moral şl material
Elena Ceauşescu, înaltele o- tisfacţia pentru reluarea dia­ 2. dreptul inalienabil al mai însemnat mişcărilor de
noruri cu care au fost în­ logului, de această dată pe în revistă compania de o- tea internaţională trebuie să na geografică din care fac fiecărui popor de a-şl alege rea forţei împotriva altui
noare, alcătuită din detaşa­ se bazeze pe respectarea parte, în scopul eliminării stat. Această îndatorire sa­ eliberare naţională;
tâmpinaţi oaspeţii români, pămînt argentinian. Aceeaşi sistemul său politic, economic
mente ale celor trei arme. dreptului sacru al fiecărui decalajului dintre ţările în cră nu va aduce atingere, de a acţiona în comun,
cordialitatea cu care au fost cordialitate şl simpatie carac­ stat la existenţă, libertate, curs de dezvoltare şi cele şi social, corespunzător voin­ în nici o împrejurare şi sub potrivit necesităţilor, pentru
Ceremonia primirii, care a ţei şi intereselor proprii, în
înconjuraţi din prima clipă, terizează şi revederea dintre durat o jumătate de oră, fi­ suveranitate şi independenţă dezvoltate, deplină libertate şi fără nici nici o formă, dreptului ina­ promovarea progresului eco­
manifestările spontane de tovarăşa Elena Ceauşescu şi ind transmisă în întregime de naţională, la pace şi securi­ afirmind dreptul tuturor un amestec străin. lienabil al fiecărui stat la nomic şi social al tuturor
bucurie ale populaţiei de pe doamna Peron. posturile de radio şi televi­ tate, a dreptului inalienabil statelor la dezvoltarea e- _3. dreptul suveran l fie­ apărarea individuală sau co­ Ţărilor, îndeosebi în ţările
al fiecărui pepor de a-şi ho­ conomică, socială şi cul­ a lectivă, conform art. 51 din în curs de dezvoltare, pentru
marile bulevarde ale încân­ In continuarea desfăşurării ziune argentiniene, ia sfirşit. cărui stat de a decide de
tărî liber destinul, fără nici turală independentă, pre­ Carta O.N.U. £ elimina decalajul dintre
tătorului oraş de pe malul ceremoniei, preşedintele Pe­ Coloana oficială de ma­ un fel de amestec, constrîn- cum şi dreptul de a sine stătător asupra resur­ In interpretarea şi aplica­ acestea şi ţările dezvoltate.
fluviului Da Plata, ca şi din ron prezintă tovarăşului^. şinii se îndreaptă spre „Oli- gere sau presiune din afară, participa la cooperarea in­ selor naturale şi celorlalte rea lor, aceste principii fun­ . j - In vederea aducerii la
v
begăţii ale sale, conform in­
In­
avea
faţa reşedinţei „Olivos", un­ Nicolae Ceauşescu personali­ vos", reşedinţa preşedintelui dorind să sporească spriji­ ternaţională şi de la a cuceri­ tereselor sale naţionale. damentale ale dreptului între îndeplinire a prevederilor pre-
nestingherit
legate
acces
sînt
ternaţional
de au început convorbirile o- tăţile oficiale argentiniene Peron, unde încep imediat nul politic, materia] şi mo­ rile ştiinţei şi tehnologiei mo­ 4. deplina egalitate în ele şi fiecare principiu tre­ zenţei declaraţii Republica
ficiale, confirmă dorinţa dez­ aflate pe aeroport. convorbirile. ral ţărilor care şî-au cucerit derne, drepturi a tuturor statelor, buie interpretat în contextul Socialistă România şi Repu­
suveranitatea şl independen­ indiferent de mărime, nivel celorlalte principii. Ele blica Liberia declară voinţa
ta naţională şi care păşesc dorind să participe activ la de dezvoltare şi sistem po­ trebuie să fie respectate ri­ lor comună de a aprofunda
dezvoltării
inde­
Pe
calea
stabilirea,
consensul
prin
Cuvin iui Cu vin tui pendente. precum şi naţională general al tuturor statelor, a litic, economic şi social. al guros relaţiile către toate statele ele la toate nivelurile, dintre
Şl
largi
consultările
de
mişcă­
prin
Inalienabil
5.
dreptul
lor
reciproce
şl
în
eliberare
de
rilor
unor noi principii şi linii di­
d:n ţările care se găsesc în­ rectoare, în concordanţă cu fiecărui stat de a participa nici o violare a unuia dintre folosirea şi căilor diplomatice
în condiţii de deplină ega­
aceste principii nu ar putea
prin
obişnuite
schimburile
ale
primarului tovarăşului că sub dominaţie colonială, res­ normele fundamentale care litate la problemelor interna­ fi justificată niciodată şi în de vizite şi întâlnirile peri­
re­
şi
examinarea
dreptului
internaţicnal,
zolvarea
necesitatea
nici o împrejurare.
rcliefînd
odice ale reprezentanţilor lor.
pectării stricte şi pune­ să guverneze utilizarea ge­ ţionale de Interes comun. avantajului III. declara hotărîrea întocmită la Monrovia, la
asigurarea
6.
JOSE" NICOLAE rii în aplicare a Declara­ resurselor de energie, inclu- reciproc în cooperarea din­ LOR COMUNA: 4 martie 1974, în două exem­
nerală a materiilor prime şi
plare, în limbile română şi
ţiei O.N.U. cu privire la a»
V tre state în orice domeniu de a colabora între ele engleză, ambele texte avînd
cordarea independenţei ţări­ ! siv a petrolului, al relaţiilor internaţionale. şi cu celelalte state pentru valoare egală.
embrioni CEACSESCC Pentru Republica Socialistă România,
Pentru Republica Liberia,
NICOLAE CEAUŞESCU
Excelenţa Voastră Aş dori să vă mulţumesc în mod căldu­ preşedintele Consiliului de Stat Dr. WILLIAM R. TOLBERT JR.
Preşedintele Consiliului de Stat, ros pentru cheia de aur a oraşului pe ca­ al Republicii Socialiste România preşedintele Republicii Liberia
In numele oraşului Buenos Aires îmi es­ re mi-aţi înmînat-o la sosirea mea în Bue­
te deosebit de plăcut să vă spun bine aţi nos Aires. Vizita pe care o facem în Ar­
venit, în momentul în care păşiţi pentru
prima dată pe pămîntul argentinian. gentina prietenă este o expresie a sentimen­
Primindu-vă, cinstim la întreaga sa va­ telor, a dorinţelor poporului român de a
loare înalta reprezentare pe care o exer­ dezvolta relaţiile de colaborare multilate­
citaţi într-o ţară ca România, care este pă­ C O M U N I C A T C O M U N
mînt al latinităţii fixat în inima Europei, rală cu poporul argentinian, dar ea consti­
ca legătură între Orient şi Occident. tuie, totodată, şi expresia relaţiilor stabilite
In aceste momente, cele două ţări ale cu preşedintele dumneavoastră cu prilejul
noastre se caracterizează prin faptul că au
în fruntea lor conducători de popoare ca­ vizitei domniei sale şi a soţiei sale acum un privind vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România,
re luptă permanent pentru demnitatea o- an în România.
mului şi bunăstarea popoarelor lor. Trebuie să vă declar de la început că
In februarie anul trecut, Excelenţă, ac­
tualul nostru preşedinte a vizitat frumoa­ convorbirile pe care le-am avut au pus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Republica Liberia
sa dumneavoastră patrie. A cunoscut-o şi atunci bazele unor relaţii de prietenie şi,
a rămas încîntat. Intuiţia sa, cunoaşterea fără nici o îndoială, ele se vor reflecta în
realităţii şi posibilităţilor României i-au a- dezvoltarea relaţiilor care durează de mult La invitaţia preşedintelui bleme internaţionale dc in­ tatea de a fi luate măsuri susţinut îndeplinirii prevede­
rătat necesitatea unei apropieri care să se Republicii Liberia, Excelenţa teres reciproc. mai ferme pentru eliminarea rilor Declaraţiei O.N.U. cu viaţă a strategiei internaţio­
traducă în fapte pozitive de interes şi be­ timp între popoarele noastre. Şi în noile Sa dr. William R. Tolbert Cei doi şefi de state au tendinţelor de dominare şi a- privire la acordarea inde­ nale în cadrul celui de-al
neficiu reciproc pentru cele două naţiuni. condiţii, cînd poporul nostru şi poporul ar­ jr., preşedintele Consiliului constatat cu satisfacţie dez­ mestec în treburile interne pendenţei ţărilor şi popoare­ doilea deceniu O.N.U. pentru
Azi, prezenţa dumneavoastră aici are gentinian depun eforturi pentru a asigura de Stat al Republicii Socia­ voltarea continuă a relaţii­ ale altor state, pentru asigu­ lor coloniale, precum şi ce­ dezvoltare, în extinderea şi
menirea să contribuie la această speranţă liste România, tovarăşul lor dintre Republica Socia­ rarea respectării dreptului lorlalte rezoluţii ale O.N.U. diversificarea programelor de
şi la această convingere. dezvoltarea economică şi socială indepen­ Nicolae Ceauşescu, împreună listă România şi Republica popoarelor de a decide ele şi ale Organizaţiei Unităţii cooperare tehnică, precum si
In Argentina, extrem de bogată în cîm- dentă, colaborarea dintre popoarele noas­ cu soţia sa, tovarăşa Elena Liberia şi au căzut de acord însele asupra căilor de dez­ Africane referitoare la de­ a altor programe, menite «ă
pii, care se cer populate, este cazul să a- Ceauşescu, au efeetuat o vi­ să acţioneze in strînsă legă­ voltare economică ş» socială. colonizare şi apartheid şi au înlăture decalajele dintre ţă­
mintim că şi sîngele românesc a contribuit tre este o necesitate imperioasă. Sper că zită oficială, de prietenie, în tură pentru a accelera coo­ exprimat hotărîrea ţărilor rile dezvoltate şl ţările in
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
la măreţia patriei noastre şi la formarea o- vizita, contactele, dialogul pe care le vom Liberia, între 3 şi 5 martie perarea bilaterală în domenii Ceauşescu şi preşedintele Wil­ lor de a sprijini în continua­ curs de dezvoltare.
mului argentinian. De-am putea să benefi­ continua în capitala Argentinei vor iden­ 1974. do interes reciproc şi pentru liam R. Tolbert jr. au subli­ re mişcările de eliberare din
ciem şi de acum înainte de un aport atît tifica noi căi de amplificare a colaborării. a intări legăturile de prie­ niat necesitatea ca relaţiile toate teritoriile aflate sub ___ . f - |»i vijuutmcjK
de valoros ! In timpul vizitei în Libe­ tenie care există în prezent dintre state să fie bazate pe dominaţie colonială, apart­ William R. Tolbert jr. au re­
Excelenţa Voastră, Vă mulţumesc încă o dată pentru aceas­ ria, oaspeţii români s-au între cele două ţări şi po­ respectarea strictă şi pune­ heid sau orice alt mod de dis­ liefat importanţa schimburi­
C,u aceste puţine cuvinte vă înmînez che­ tă cheie de aur. Sper că ea ne va ajuta să •bucurat dc o primire caldă poare. rea în practică a principiilor criminare rasială pentru ca lor de vizite la diverse ni\e-
ia simbolică a oraşului. Dar ochiul dum­ şi prietenească, expresie a P r e ş e d i n t e l e Nicolae universal acceptate ale drep­ luri şi au constatat cu satis­
neavoastră de conducător şi inima dumnea­ deschidem şi alte porţi ale prieteniei. Nu sentimentelor de stimă re­ Ceauşescu a felicitat pe tului internaţional : respect aceste popoare să-şi exerci­ facţie că întâlnirile şi con­
voastră de om vor putea să perceapă cit mă mai refer la drumul spre preşedinte ciprocă nutrită de către po­ preşedintele William R. pentru independenţa şi su­ te dreptul la autodetermina­ vorbirile dintre preşedintele
de profunde sînt afecţiunea, consideraţia, pentru că această cale a fost deschisă la poarele celor două ţări'. Tolbert jr. pentru poli­ re şi să-şi cucerească inde­ Consiliului de Stat al Repu­
respectul şi dragostea cu care vă vom în­ Bucureşti, dar sper că, la fel ca şi cheia din Preşedintele Consiliului de tica sa dinamică dusă în veranitatea naţională, drep­ pendenţa naţională. blicii Socialiste România şi
soţi în fiecare moment. Stat al Republicii Socialiste scopul ridicării nivelului de turi egale şi avantaj reci­ Cei doi preşedinţi au evi­ preşedintele Republicii Libe­
Aş dori ca aceste zile de bucurie să fie poveste, ea va ajuta să deschidem multe România, tovarăşul Nicolae trai al maselor poporului li­ proc, neintervenţia în aface­ denţiat deosebita importanţă ria au contribuit la întări­
pentru dumneavoastră în orice moment cit Ceauşescu, şi preşedintele berian, prin mobilizarea e- rile interne ale altor state, a faptului că. Ia ultima sa rea şi adîncirea relaţiilor de
mai plăcute, să contribuie prin prezenţa porţi — acele porţi ale prieteniei şi cola­ forturilor proprii ale între­ renunţarea Ia forţă sau la a- sesiune. Adunarea Generală prietenie dintre cele două
dumneavoastră nu numai la întărirea le­ borării dintre popoarele noastre. Cu aceste Republicii Liberia, dr. Wil­ gului popor liberian în pro­ meninţarea cu forţa, integri­ a O.N.U. a recunoscut mişcă­ ţări şi popoare.
găturilor prieteneşti dintre România şi Ar­ gînduri vă mulţumesc încă o dată şi urez liam R. Tolbert jr., au pur­ cesul complex al creării na­ tatea terilorială şi inviola­ rile de eliberare naţională
gentina. ci să fie, totodată, o adevărată nes­ întregii populaţii din Buenos Aires mult tat convorbiri prieteneşti, Ia ţiunii. Preşedintele român a bilitatea frontierelor, precum din teritoriile aflate sub do­ In timpul vizitei, cei doi
o
de­
preşedinţi
semnat
au
temată a prieteniei dintre popoarele noas­ succes pe calea dezvoltării economico-socia- care au fost prezenţi: exprimat deosebita sa consi­ şi rezolvarea tuturor dispute­ minaţie portugheză drept sin­ claraţie solemnă comună, ca­
tre şi prestigioşii lor preşedinţi. Vă mul­ — din partea română: to­ deraţie şi stimă pentru poli­ lor dintre state pe cale paş­ gurii reprezentanţi legitimi re dă expresie hotărîrii ce­
nică.
ţumesc. le, multă prosperitate şi pace. varăşii Ion Păfan, vicepre­ tica externă clară a pre­ ai acestor popoare, afirmind lor două state de a dezvolta
şedinte al Consiliului de Mi­ şedintelui Tolbert, care es­ Ei au evidenţiat rolul tot dreptul inalienabil la auto­ şi consolida relaţiile de coo­
niştri, ministrul comerţului te în mod permanent orien­ mai important pe care îl apărare şi independenţă a perare dintre ele în toate do­
exterior, Ştefan Andrei, se­ tată spre micşorarea tensiu­ joacă statele africane în de­ popoarelor respective şi a meniile şi care reafirmă cre­
găsirea
terminarea
Comitetului
Cen­
stabilirea
Plecarea din Monrovia cretar al al Partidului Comunist nii şi spre internaţionale păcii, soluţiilor căilor şi rezolvarea tuturor celorlalte popoare dinţa şi adeziunea ţărilor lor
pentru
sub dominaţie colonială.
şi
înţelegerii
tral
vie­
Cei doi preşedinţi au sub­
Român, George Macovescu, cooperării în lume. problemelor dificile ale reamin­ liniat că Republica Socialis­ la principiile fundamentale
ale
internaţional,
dreptului
contemporane,
ţii
afacerilor
externe.
Preşedintele
Preşedintele Consiliului de vicepreşedintele Republicii La ora 3,30 (ora locală), ministrul Pungan, consilier a! Tolbert jr., a William R. tind, în acest context, efor­ tă România şi Republica Li­ pe care trebuie să fie aşeza­
Vasile
pe
felicitat
Stat al Republicii Socialiste Liberia, James Greene, pre­ aeronava prezidenţială de­ preşedintelui Consiliului de preşedintele Nicolae Ceauşescu turile mari depuse de Orga­ beria, ca ţări în curs de te relaţiile dintre toate sta­
tele.
România, tovarâşull Nicolae şedintele Camerei Reprezen­ colează spre Buenos Aires. Stat, Nicolae Doicaru, consi­ pentru succesele obţinute de nizaţia Unităţii Africane. dezvoltare, consideră că mic­
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena tanţilor, Richard A. Henries. Vizita şefului statului român lier al preşedintelui Consiliu­ poporul român în activitatea Cei doi preşedinţi au salu­ şorarea şi lichidarea decala­ Cu ocazia vizitei, au fost
C ait:eseu şi-au încheiat vi­ 'preşedintele interimar al la Monrovia a înscris pe coor­ lui dc Stat, Octavian Cărare, . sa de ridicare pe trepte su­ tat progresele înregistrate, jelor dintre ţările în curs de semnate mai multe acorduri
zita oficială de prietenie pe Curţii Supreme, George donatele politicii externe ambasador, şi Marcel Dinu, perioare a noii societăţi care pină acum, de Conferinţa ge­ dezvoltare şi ţările avansate şi înţelegeri de cooperare e-
care au efectuat-o în Repu­ Henrief, preşedintele inte­ a ţării noastre o nouă director a.i. în Ministerul A- se construieşte în România nerală pentru securitate şi economic este o problemă de conomică între cele două ţări,
blica Liberia, la invitaţia rimar al Senatului, Frank E. şi importantă acţiune, cu facerilor Externe, şi a exprimat deosebita sa cooperare în Europa şi şi-au importanţă majoră şi că re­ în domeniile mineritului, me­
preşedintelui acestei ţâri, Tolbert, ministrul afacerilor profunde semnificaţii atît — din partea liberiană: consideraţie şi stimă pentru exprimat speranţele că a- zolvarea ei echitabilă poate talurgiei, industrializării lem­
William R, Tclbcrt jr. externe, C. Cecil Denis în planul relaţiilor rr- excelenţa sa C. Cecil Den­ politica internaţională clar­ ceasta va conduce Ia rezulta­ fi de importanţă vitală pen- nului şi prelucrării cauciu­
P r e ş e d i n t e l e Nicolae jr., ministrul finanţelor, mâno-liberiene, cît şi în nis jr., ministrul afacerilor văzătoare dusă de România, te pozitive, în beneficiul tu­ • tru întărirea păcii şi realiza­ cului natural.
Ceauşescu şi tovarăşa Elena Stephan A Tolbert. minis­ cel al vieţii internaţionale. externe, domnii Stephan A. personal dc către preşedin­ turor ţărilor interesate. rea progresului umanităţii. In vederea înlesnirii dez-
Ceauşescu sosesc la aeroport trul justiţiei, Clarence Sirnp- Bucurîndu-se de o înaltă a- Tolbert, ministrul finanţelor, tele Consiliului de Stat, con­ în legătură cu conflictul Cei doi preşedinţi au că­ voltării relaţiilor bilaterale
însoţiţi de preşedintele Willi­ son, ministrul apărării. Allan preciere, de interesul cercu­ William E. Dennis jr., minis­ din Orientul Apropiat, cci zut de acord să sprijine ini­ în toate domeniile de inte­
am R. Tolbert jr. şi de Wilfems, ministrul dezvol­ rilor politice liberiene, vizi­ trul comerţului, industriei şi secvent pusă in slujba întă­ doi preşedinţi şi-au exprimat ţiativa preşedintelui Repu­ res comun, cei doi pre­
ririi păcii şi dezvoltării coo­
doamna Victoria Tolbert. In tării, reconstrucţiei urbane ta preşedintelui Nicolae transporturilor, James T. perării în întreaga lume. acordul asupra faptului că o blicii Algeriene Democratice şedinţi au căzut de acord ca
salonul de onoare, cei doi şi problemelor locale, Joh- Ceauşescu s-a încheiat prin Phillips jr., ministrul agricul­ Procedind la un schimb pace justă şi trainică în a- şi Populare, Ilouari Boume- reprezentanţele economice ale
preşedinţi. tovarăşa Elena nathan Goodrige, ministrul semnarea unor importante do­ turii, D. Franklin Neai, mi­ de păreri asupra situaţiei in­ ccastă regiune poate fi rea­ diene, care a cerut secreta­ celor două ţări la Monrovia
Ceauşescu şi doamna Victo­ lucrărilor publice, Gabriel cumente, ce vor avea'eu sigu­ nistrul planificării şi afaceri­ ternaţionale actuale, cei doi lizată numai prin aplicarea rului general al O.N.U. să şi, respectiv, Bucureşti, să
ria Tolbert se întreţin cu Tucker, ministrul agricultu­ ranţă, o înrîurire profundă asu­ lor economice, A. Nvema Jo- preşedinţi şt-au exprimat pă­ prevederilor rezoluţiei 242 a convoace o sesiune extraor­ îndeplinească şi funcţiuni
multă cordialitate. rii, James T. Phillips jr.. mi­ pra viitorului relaţiilor bilate­ nes, ministrul terenuri'or şi rerea că relaţiile internaţio­ Consiliului de Securitate, din dinară a Adunării Generale consulare.
Are loc apoi ceremonia de nistrul comerţului, industri­ rale, deschizînd ample per­ minrior, E. Reginald Town- nale sint astăzi caracterizate, noiembrie 1967 ; retragerea în vederea studierii proble­ Preşedintele Consiliului de
rămas bun. înalţii oaspeţi ei şi transporturilor, William spective pentru extinderea şi send. ministru de stat pen­ în med fundamental, de ten­ trupelor israeliene din terito­ melor dezvoltării economice Stat al Republicii Socialiste
români fiind salutaţi cu E. Dennis jr., ministrul in tru afacerile prezidenţiale, şi dinţa de intensificare a coo­ riile arabe oeupte în 1967 şi şi relaţiilor economice inter­ România, tovarăşul Nicolae
multă căldură şi considera­ formaţiilor, turismului şi intensificarea cooperării din­ Lafayette Morgan, ministru perării dintre state, precum ulterior; asigurarea dreptu­ naţionale. Ceauşescu, a exprimat mul­
ţumiri şi aprecierea sa pen­
ţie de cei prezenţi. culturii. Ben Page, ministrul tre cele două ţări şi popoare, fără portofoliu. şi de afirmarea puternică a lui la existenţă al tuturor Cei doi preşedinţi au că­ tru calda ospitalitate ce i-a
Momentul plecării înalţilor planificării şi afacerilor e. pentru promovarea legături­ In cursul discuţiilor, care dorinţei popoarelor de a a- statelor din regiune ; solu­ zut de acord asupra necesi­ fost acordată lui şi soţiei sa­
lor de prietenie dintre Româ­
oaspeţi români a fost mar­ conomice, David Franklin nia şi Liberia. Totodată, prin s-au desfăşurat Lntr-o atmo­ sigura descinderea şi pacea ţionarea justă a problemei tăţii continuării consultărilor le, precum şi celorlalte per­
cat de aceeaşi căldură care Neai, alte persoane oficiale. sferă cordială şi prieteneas­ în lume şi de a promova, pe poporului palestinian. dintre cele două ţări, la di­ sonalităţi care l-au însoţit în
a caracterizat desfăşurarea Sînt prezenţi, de aseme­ întreaga ei desfăşurare," vi­ că, cei doi preşedinţi s-au o scară tot mai largă, folo­ Cei doi şefi de stat au că­ verse niveluri, în legătură eu timpul şederii lor în Liberia
întregii vizite în Republica nea, membrii corpului diplo­ zita a marcat un moment de informai recipror asupra sirea negocierilor ca mijloc zut de acord că lichidarea sesiunea extraordinară a A- şi au transmis preşedintelui
Liberia, in ciuda orei îna­ matic acreditaţi la Monro­ seamă al -afirmării priete­ preocupărilor actuale ale ce­ de soluţionare a problemele- completă a colonialismului, dunării Generale a O.N.U. Republicii Liberia şi doam­
intate la aeroportul Robert- via. niei şi înţelegerii între po­ lor două ţări in p-ocesu! litigioase. neocoloniaiismului şi rasis­ cu privire la materiile pri­ nei Victoria Tolbert imita­
sfic'.d din capitala liberiană I.a scara avionului. cci poare. în contextul eforiu- dezvoltării lor: ci au proce­ Ei au menţionat creşterea mului constituie unul din o- me şi dezvoltare. ţia cordială de a vizita Re­
sosiseră, pentru a-şi lua ră­ doi preşedinţi îşi strîng căl­ rilor pentru făurirea unei dat la un schimb dc păreri rolului şi a influenţei forţe­ biectivele cele mai importan­ Cei doi şefi de stat au scos publica Socialistă România.
mas bun dc la preşedintele duros mîinile se îmbrăţişea­ asupra unor aspecte privind lor păcii, democraţiei şi pro­ te ale vieţii contemporane. în evidenţă necesitatea ea Invitaţia a fost acceptată cu
Nicolae Ceauşescu şi dc la ză. îşi Iau un prietenesc ră­ lumi mai drepte şi mai bu­ dezvoltarea relaţiilor bilate­ gresului în lumea contempo­ Ei au subliniat necesitatea O.N.U. să joace un rol mai plăcere. Data vizitei va fi
tovarăşa Elena Ceauşescu, mas bun. ne. rale, precum şi in unele pro­ rană şi au subliniat necesi­ dc a se acorda un sprijin important in transpunerea în stabilită pe cale diplomatică.