Page 2 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 2
BmtggigaBgQEa^s^aBBMMPMMgiBiSfflBggaafflaa«aaiaaag&j
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 951 ® VINERI 1 MARTIE 1974
LTCJSEV.'ZrîE ’SSBBBgţSSSBMBBSBBBME. 3E 'W'
Ecoul paginii
Azi răspund îaminatoriî
hunedorens
Acţiunea „Comandament cursul anului 1974 vor fi
fundamental ’74 — eficienţă" procurate şi montate maşi
a debutat în ziua de 13 ia nile de polizat la laminorul
nuarie a.c., cînd a fost pu de semifabricate şi lamino
blicată pagina: Obiectivul în rul de 650 mm, vor fi con
trecerii lamlnatorilor — ran tractate dotările prevăzute
dament economic maxim în privind controlul în flux al
realizarea producţiei". inginerului laminatelor pentru liniile fi-
VERIGI UZATE" IN ANGRENAJUL COMPLEX Iosif Pîrvu, şeful serviciului cru la care participă factori
nisoare.
Sub
semnătura
Zilnic, în operativa de lu
producţie-programare
ca
din
drul C.S. Hunedoara, am de răspundere din sectoarele
primit un răspuns amplu, oţelărie, laminoare, transpor
documentat, din care spicuim: turi, producţie şl programare,
oţe
HEI juste, existînd sesizate nea se analizează calitatea progra
„Problemele
sînt
lului,
întocmindu-se
unele
AL CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE junsuri pe care le cunoaştem nare cît mai judicioase, con
mele de elaborare şi lami
şi care au constituit obiectul
urgenţe
form
şl
comenzilor
unor
cadrul analize amănunţite în lor.
de
acţiunii
îmbunătă
ţirea activităţii de producţie Pentru asigurarea realizării
din acest sector. Ca urmare ritmice a sarcinilor de plan
a acţiunilor întreprinse în cantitative şi onorarea dis
această • direcţie, au fost sta ciplinei contractuale, se vor
bilite unele măsuri, dintre crea şi menţine stocurile teh
OAMENII—STAPINI care amintim: nologice din lingouri şi semi
fabricate conform balanţei de
—• ridicarea nivelului pre
gătirii profesionale a între plan. Concomitent cu aceas
gului personal de exploatare ta, în vederea îmbunătăţirii
DEPLINI Al MAŞINILOR şi întreţinere, pentru asigu a activităţii în ajustajul la-
minoarelor bluming şi semi
exploatării
corecte
rarea
agregatelor, executarea unor fabricate, au fost întreprinse
intervenţii de calitate la uti acţiuni vizînd organizarea
— „Nici o maşină şl nici itn utilaj sub laje vechi, obosite, care ne pun aproape laje şi instalaţii, redueîndu-se optimă a activităţii şi alimen
randamentul planificat, nici un minut ne zilnic probleme, nici nu avem materiale astfel numărul şi durata o- tarea liniilor finisoare cu
lucrat" — iată deviza ce se cere respecta cu ce lucra. pririlor accidentale; semifabricate de calitate, u-
tă In fiecare unitate economică, în scopul — Sîntem descoperiţi cu vreo 1 300 tone — procurarea pieselor de tilizarea mai deplină a cal
sporirii producţiei materiale, a eficienţei de laminate faţă de sarcina de plan — a- rezervă mecanice şi electri culatorului de proces de la
economice. Cum' se materializează la daugâ inginerul Vasile Lungu, şeful ser ce vitale, din ţară şi import, blumingul „1 300", prin rea
U.U.M.H. Crişcior această deviză ? viciului producţie — şi în totalitate cu ne a cilindrilor de laminare din lizarea alimentării automate
— La noi e greu de respectat — răs cesarul de scule din planul pe acest an, oţel tip Adamin, pentru asi cu lingouri şi a cajei de la
punde tovarăşul Florea Mihoc, directorul deşi noi am înaintat la vreme comanda la gurarea liniilor de laminare minare bluming 1000. In pre
uzinei. B.J.A.T.M. Deva. Trecerea la centrala de cu cilindri adecvaţi, în ve zent se studiază posibilitatea
— De ce ? la Ploieşti ne-a creat mari greutăţi, iar derea reducerii consumului acestui calculator în urmă
— Din două motive principale. Unul: M.M.P.G. nu ne-a ajutat suficient. Noroc de cilindri şi micşorarea nu rirea alimentării cu şarje
neasigurarea bazei tehnico-materiale nece că ne-au mai înţeles şi ajutat C.S. Hune mărului de schimbări ale ci calde a laminoarelor blu
sare pentru noua linie de vagoneţi ce ne-a doara şi unele unităţi furnizoare din ţa lindrilor în caje. ming, pe întregul traseu:
fost transferată de anul trecut de la între ră, unde am trimis delegaţi. Pentru îmbunătăţirea cali oţelărie-strieper-cuptoare.
prinderea mecanică din oraşul Dr. Petru tăţii produselor laminate se Considerăm că problemele
Groza. Şl doi: lipsa metalului pentru linia — Ciudată optica C.M.U.M.P. Ploieşti — prevede obţinerea fondurilor sesizate şi prezentate în ca
de vagoneţi. Pentru planul pe acest an, pe apreciază inginerul Ioan Oprişa — care necesare asigurării maşinii drul paginii „Comandament
care Ministerul Minelor, Petrolului şi Geo ne-a „ajutat" cu următorul sfat : „Aveţi FLORENTINA OPRIŞA, su NICOLAE LUPEA, lăcătuş ING. VASILE PETRUJA, pro de flamat în flux cu stocul fundamental ’74 — . eficien
logiei ni l-a repartizat prin Centrala de Hunedoara aproape ; trataţi cu ei ; să vă dor : Am bucuria de a mun întreţinere : Maşinile şi utila iectant : Lucrez în această u- minim necesar pe unităţi de ţă" ne-au fost de un real fo
mecanizare şi utilaj minier şi petrolier ajute". Dar hunedorenii au şi ei sarcinile ci. Satisfacţia cea mai mare jele ne dau mare bătaie de zină de patru ani. Aici am flamare, diverse alte repere los în acţiunea de îmbună
Ploieşti, de care am aparţinut pînă acum, lor, contractele încheiate, cum să ne a- este cind încep un lucru nou, cap. Multe din ele sint de făcut stagiatura, aici mi-am şi un aparat de recondiţionare tăţire a activităţii noastre şi
nu avem asigurată aprovizionarea decît jute ?! în care pun toată pasiunea, păşite, vechi. Se defectează realizat primele ginduri. Oa a diuzelor în atmosferă de vă mulţumim pentru sprijinul
pentru 70,6 la sută din producţia anuală. Aprovizionarea tehnico-materială este, conştiinciozitatea mea profe des. Trebuie să intervenim o- menii, uzina, munca au fost argon. De asemenea, în acordat".
La unele sortimente de metal avem chiar aşadar, unul din marile necazuri cu care sională. Şi mă bucur întot perativ, să le reparăm cît pentru mine împlinirea. M-am
foarte puţin : 61,0 la sută la profil de mi se confruntă U.U.M.R. Crişcior. Şi asta din deauna cînd văd lucrul fi mai repede, dar şi de bună legat de ei şi continuăm îm
nă, 52,6 la sută la laminate de alamă, 37 cauză că organele superioare de resort nu nit din mîinile mele. Alături calitate. Nu reuşim întotdea preună ascensiunea. Sînt
la sută la ţevi oţel instalaţii. La ţevi oţel au privit cu toată exigenţa 'şi răspunderea de mine lucrează mulţi uce una acest lucru. Dacă ne-am inovator şi acest lucru mi se
conducte n-avem asigurat nici un procent soarta acestei uzine, în condiţiile trecerii nici care se califică în mese profilat pe construcţia de va pare firesc pentru un ingi Preocupări, perspective
de aprovizionare. Aşa că avem mari pro la o nouă linie de fabricaţie pentru ca ria de sudor, li învăţ să mun goneţi de mină, să fim şi u- ner. Avem multe lucruri de
bleme cu vagoneţi! de mină, intrăm de re nu i-au asigurat condiţiile necesare. Ne cească şi să trăiască în chip tilaţi cu cele necesare. Ast făcut aici. De aceea, consi
multe ori în goluri de producţie din cauza ajunsurile la acest sortiment de bază, ca comunist. Dau fiecăruia cîte fel, lucrurile ar decurge nor der că inteligenţa tehnică
lipsei de materiale, lucrăm cu randament re atinge jumătate din producţia indus o părticică de • suflet de su mal, nu s-ar mai produce go trebuie folosită la maximum. — Deci situaţia nu-i deloc roză, tovarăşe Victor Al-
redus, consumăm excesiv energie electrică, trială a uzinei, sînt compensate de reali dor. Cînd vor creşte mari vor luri în flux, am elimina asal Noi putem perfecţiona maşi măşan. Cum priveşte comitetul de partid această stare de
combustibil, nu ne realizăm sarcinile de zările la celelalte activităţi : perforatoa face la fel. tul. nile, uşura munca oamenilor. lucruri ce acţiuni preconizează pentru redresarea ei ?
plan. La acest capitol sîntem nerentabili. re, construcţii metalice, piese de schimb, — Cauzele legaţi aflat, le-aţi constatat pe viu.
— Ce-i de făcut 7 rebobinări motoare, confecţionări modele din Chiar şi aşa, cu doza mare de obiectivitate pe care o
— Noi ne-am străduit, ne străduim în lemn pentru turnătorii, reparaţii de uti conţin, ele nu ne mulţumesc. Organizaţia noastră de
continuare. Am trimis delegaţi la fabricile laje miniere diferite. partid n-a stat pasivă. Am discutat serios toate proble
furnizoare din ţară, care ne-au ajutat în- Dar asta nu este suficient. Toate sorti mele cu comitetul oamenilor muncii şi am acţionat. Am
• tr-o oarecare măsură, dar au şi ele plan, mentele trebuie realizate ritmic, integral, trimis delegaţi în ţară pentru impulsionarea furnizării
au producţia contractată. la înalţi parametri calitativi. Iar vagone- materialelor de care avem nevoie. A trebuit pusă ordi
— Nouă ni s-a dat plan, dar nimeni nu ţii de mină sînt un produs căruia trebuie ne şi disciplină şi în muinca acestor voiajori ai noş
şi-a pus problema cu ce-1 realizăm — a să i se acorde maximum de atenţie. Atît tri. Mai trebuie încă. De asemenea, ne preocupăm fie
completat inginerul Ioan Faur, şeful birou din partea M.M.P.G., cît şi de C.M. Deva. găsirea unei formule privind utilizarea raţională —
lui aprovizionare-desfacere. După ce că de care aparţine acum din nou U.U.M.R. după programe şi grafice riguroase — a parcului auto.
de la I.M. Dr. Petru Groza am primit uti Crişcior. Avem în atenţie şi vom introduce cît de curînd fişe
pentru comenzile pe lucrări, care. să fie urmărite de l£j
început şi pînă la sfîrşit. Insistăm pentru mai buna on
ganizare a producţiei, lansarea comenzilor în fabrica
ţie să nu mai fie acceptată fără documentele necesare
0 PASIBILI „REPLICA" A (deviz, normare, listă de materiale etc.).
—
De curînd, în uzina noastră a luat fiinţă o gru
pă de proiectare — adaugă inginerul ioan Faur — ca
re trebuie să-şi intre mai repede şi mai hotărît în atri-
AVRAM FURDUI, şef de e- ARON IGA, mecanic întreţi ŞTEFAN SURDA, modelor : buţiuni, să dea întregul aport la perfecţionarea produc
UTILAJELOR, DACA AR PUTEA VORBI chipă lăcătuşi : Aşteptăm cu nere : Noi lucrăm la repara In meseria noastră se întîm- ţiei, în direcţia mecanizării unor fluxuri tehnologice,
nerăbdare să putem lucra pe rea locomotivelor cu aburi, a plă destul de des ca pro sporirii calităţii produselor, creşterii eficienţei econo
înainte de a ajunge în ha nică din oraşul dr. P. Groza, Pavel Ancateu, care răspunde flux. Aceasta este deocam vagoanelor de marfă şi călă blemele de concepţie să le mice.
lele de producţie ale uzinei, au un grad de uzură avansat. de formaţiile de lăcătuşi- dată imposibil din cauza lip tori, la întreţinerea căii de ru rezolv în orele libere. La ser — Există încă rezerve nevalorificate în programa
cineva din conducere ne-a Noi ne străduim să le repa sudori de aici. este de părere sei unor materiale şi scule. lare din uzură. De modul cum viciu le transpun în lemn. Fi rea şi urmărirea producţiei — era de părere contabilul'
pus „în gardă" cu ce vom răm şi să le folosim bine. că munca ar fi mult mai In felul acesta practicăm sal efectuăm reparaţiile depinde nalizarea este totul pentru şef Ioan Ciugudeanu —, în reducerea consumurilor de
găsi acolo: o serie de defec însă nu ne putem realiza cu productivă dacă s-ar găsi o tul, care nu este deloc bun. mersul normal sau defectuos noi. Facem comparaţia între metal, combustibili, energie electrică, în reducerea ma
ţiuni la utilaje, multe ore de ele normele planificate!" soluţie pentru renunţarea la Este adevărat că sîntem la al locomotivelor din dotare, desen şi obiect şi ne bucu noperei, în diminuarea cheltuielilor la 1 000 lei pro
stagnare. In 1973 s-au înre Alături se mai află un o mulţime de .colaborări" depinde buna funcţionare a răm mult cind reuşim. In ce ducţie.
gistrat 6196 ore de stagnare „Carusel" semiautomat pen costisitoare, pentru aprovizio începutul noii activităţi de parcului auto propriu. Via priveşte utilajele existente în
pentru reparaţii accidentale tru degroşarea roţilor, dar narea ritmică a uzinei cu realizare a vagoneţilor de mi ţa agregatelor, maşinilor, In secţia noastră, ele nu sînt în — Cel mai mult_ va trebui să insistăm pentru apro
şi 56 160 ore pentru alte mo şi acesta stă din cauză de... toate materialele necesare, nă şi aceasta ne pune unele stalaţiilor este în mîna acelo vizionarea cu materiale şi contractarea producţiei pro
prii — afirma tovarăşul Florea Mihoc.
tive: schimburi neprogramate vîrstă. Altul a fost trimis dacă ar exista o organizare ra care le întreţin şi repară; pas cu cerinţele actuale ale
— 25 642 ore, lipsă materiale pentru reparaţii capitale la probleme. Dar trebuie să pu ea poate fi prelungită sau activităţii economice. Vrem să — De asemenea — pentru ridicarea pregătirii pro
— 749 ore, lipsă comenzi — Ploieşti şi.. i s-a pierdut judicioasă a fluxului con nem umărul cu toţii, să eli scurtată prin aportul oame eliminăm operaţii care se e- fesionale a cadrelor şi pentru educarea lor, capitol la
10796 ore, lipsă forţă de mun urma. Un strung de copiat cepută bineînţeles de specia minăm neajunsurile. nilor. xecută prin forţa fizică. care am făcut foarte puţin — releva tovarăşul Dumitru
Bodea, preşedintele comitetului sindicatului.
că — 18 685 ore etc. „MAS" a lucrat efectiv, în liştii unităţii.
După cum se observă, tim luna februarie, numai 48 o-
pul pentru reparaţii acciden re. Cauza: defecţiuni repe
tale, care reflectă uzura in tate, interminabile, care de Pregătirea cadrelor nu-i
vocată a utilajelor, are o păşesc, se pare, posibilităţile
pondere mică în timpul dis şi cunoştinţele profesionale Cheltuieli mari la
ponibil neutilizat, fapt care ale meseriaşilor uzinei. Pri-
demonstrează că o bună parte vindu-le aşa, cum stau în o anexă a producţiei
din cauzele nefuncţionării gheţate, parcă îţi vine să le
maşinilor trebuie căutate în arunci o întrebare acestor cîrlige şi capace mici
activitatea necorespunzătoare utilaje: <9
a factorilor răspunzători din — De ce staţi bătrînelor? Căile de utilizare eficien De ce s-a ajuns la o ase îndeosebi din cei tineri (din
uzină. Dar, reţinînd ideea u- — Fiindcă ne-am ramolit! Linia .nouă" de vagoneţi sus creeaza impresia unor trebuie chiar o presă aşa tă şi de sporire a capacită menea stare de lucruri? efectivul de 800 de angajaţi,
zuril fizice şi morale a mul Am tras destul la viaţa noas aduce în buzunarul unităţii legături eficiente, avanta mare? ţilor de producţie sînt mul Deoarece, de ani de zile, 500 sînt tineri) — nu-şi cu
tor utilaje, în special din tră! multe pagube. Preţul de joase pentru ambele uni —Nu, le-am putea exe tiple şi stau ia îndemîna conducerea unităţii, însuşi nosc bine meseria, atribu-
linia nouă — „nouă" cu nu Profităm de prezenţa lingă cost al produsului este tăţi, în realitate însă cuta şi noi cu care le avem. tuturor conducerilor unită directorul Florea Mihoc, nu ţiunile de serviciu, absen
mele! — de fabricaţie a va- noi a ing. Ştefan Feier, şe foarte ridicat, eficienţa e- U.U.M.R. Crişcior lese pă Chiar ne-am gîndit ca prin ţilor economice, a tuturor s-a preocupat cu toată răs tează nemotivat, nu-şi rea
goneţilor, să parcurgem spa ful atelierului vagoneţi, şi-i conomică stă sub semnul gubită din această conlu martie să începem să le factorilor care răspund de punderea de calificarea şi lizează sarcinile de plan,
ţiile de producţie ale uzinei. adresăm o întrebare: Din ce crare. Pentru roţi şi tam- soarta producţiei materiale. ridicarea pregătirii profe degradează sculele şi maşi
le 5 strunguri care se văd întrebării. facem noi. S-ar putea să Una dintre aceste căi, de o
...Pe refrenul unei maşini în dreapta, pe linia roţilor, — Cele mai multe chel po'ane, repere turnate, uzi avem ştrangulări la presa sionale a cadrelor direct nile, comit alte acte de in
de debitat axe, prima din cîte funcţionează, tovarăşe na plăteşte 6 800 000 lei. de 150 tone unde debităm mare importanţă şi valoa productive. Nici organiza disciplină. S-ar putea cita
fluxul tehnologic al vagone- inginer? tuieli le avem la colaboră Pentru un simplu capac (de tablă de 3 mm. re, o constituie pregătirea ţia de sindicat nu a ma multe nume de asemenea
ţilor, discutăm cu muncitorul — In prezent toate sînt rile stabilite cu alte uni roţi) din tablă, mai mic — Aţi făcut un studiu cadrelor, coroborată cu dis nifestat mai mult interes în muncitori. Iată doar cîţiva:
Ioan Rusu. „Pe februarie — bune, au fost reparate. tăţi — afirmă inginerul decît uft basc se plătesc pentru a vedea dacă inter ciplina tehnologică şi a această privinţă, iar comi Virgil Gîş, lăcătuş (a rupt
ne spune — treaba a mers — Atunci de ce funcţionea principal Ioan Oprişa. De 8 lei. Desigur, sînt preţuri vine cu adevărat această si muncii. Din capul locului tetul de partid nu a inter 5 burghie spirale cu dia
fain, pînă acum am făcut ză numai unul? legale, totuşi, întrebăm: De tuaţie? trebuie să spunem că a- venit energic să pună tre metrul de 20 mm), Petru
peste 800 axe. Pe luna ianua In loc de răspuns — pri exemplu, întreprinderea care ce? cestei căi nu i s-a acordat burile la punct, a tolerat Bîc, lăcătuş (a rupt 9 bur
rie însă am stat din cauza viri căutătoare în jur, după ne-a livrat linia de vago- — Fiindcă nu avem o pre — încă nu l-am făcut. atenţia cuvenită la U.U.M.R. perpetuarea unei stări de ghie spirale de 8,5 mm),
materialului şi. uneori, a lip oamenii care au părăsit u- ncţi ne livrează cu titlul de să de 600 tone şi o foarfecă Turnătoria nouă, care Crişcior. lucruri cu influenţă nega Ion Bexa, Anton Tudorache,
sei de pînze mecanice. O tilajele. Iată, aşadar, că ma colaborare mai multe com pentru debitat tablă pînă trebuia predată în decem — O mare parte din de tivă direct asupra produc Victor Popa, Gheorghe Gla-
pînză dc debitat rezistă la 3 şinile stau multe ceasuri şi brie 1973, se va termina, fecţiunile maşinilor şi utila ţiei. E drept că au fost or va, Cornel Gavrilă, Zorin
schimburi de lucru". Strun din cauza indisciplinei unora. ponente pentru... vagoneţi, la 20 mm. Cu acestea am după afirmaţiile interlocu jelor — recunoştea tovarăşul ganizate unele cursuri în Oprişa.
garul Viorel Brădcanu _ ne roţi, tampoane, pereţi fron putea să realizăm aici pe torilor, în primul trimestru Victor Almăşan — se dato această privinţă, dar ele Este îndeobşte cunoscut
relatează, privind la „Caru O atmosferă aproape ase tali, longeroane, traverse, reţii frontali şi alte repere din acest an. Ea nu va re rase, pe lîngă gradul lor n-au avut continuitate, con că nu se poate realiza o
selul" său: „Azi dimineaţă, mănătoare — şi în hala a capace de roţi şi cîrlige! de la vagoneţi, iar la con zolva însă nici una din pro ridicat de uzură, mânuirii sistenţă. S-a lăsat totul pe sea producţie corespunzătoare
l-am găsit defect. A fost re doua a vagoneţilor, unde se blemele prezente ale uni greşite şi neatenţiei din ma maiştrilor şi a şefilor de cantitativ şi calitativ decît
parat, am degroşat cu el 6 virolează cupede vagoneţilor, — Cît costă un cîrlig? fecţionarea capacelor am tăţii. Cadrele tehnico-ingi- partea acelora care le ex echipă, dar nici aceştia nu cu muncitori bine pregătiţi
roţi şi iar s-a defectat". Mais se montează capacele, se su — 115 lei bucata şi avem putea folosi şi deşeurile nereşti ale uzinei ar putea ploatează (a unora dintre şi-au dat interesul să-şi profesional, buni cunoscă
trul de la maşini-unelte, dează etc şi din care ies contractate 28 000 de cîr care în prezent le arun soluţiona multe neajunsuri tinerii muncitori). Din ace
vagoneţi de mină. Modul cum actuale. Cu condiţia de a se pregătească oamenii din tori ai maşinilor şi utila
Viorel Stanciu. intervine: lige. căm la fier vechi. leaşi cauze, unele revizii şi jelor la care lucrează, ai
se lucrează aici creează o ancora mai adînc în „solul" reparaţii sînt de slabă ca subordine, cu toată atenţia
„Aceste maşini le-am primit imagine cu puţin peste... Reperele enumerate ma; — Pentru aceste capace uzinei! litate,. nu prelungesc viaţa şi responsabilitatea. Aşa se proceselor tehnologice, cu o
de la întreprinderea meca meşteşugăria clasică! Maistrul agregatelor. face că unii lucrători — înaltă conştiinţă civică,
muncitorească. Iar azi, în
condiţiile infuziei masive de
tehnică avansată, de utilaje
grad
şi instalaţii cu înalt chiar
—
de
complexitate
ica mecanizare e totuşi... prea mioi CU ADRESĂ PRECISA ces nu este încă prea pro
dacă la U.U.M.R. acest pro
nunţat — pregătirea temei
MINISTERUL MINELOR, PETROLULUI Şl GEO SS Control, îndrumare şi Sprijin efectiv, efi nică a cadrelor se impune
LOGIEI : cient, in realizarea sarcinilor de plan fa toate cu atît mai mult.
In catlrul U.U.M.R. Crişcior există o hală de mic, sînt gaze, trebuie să ţinem uşa deschisă, e
producţie a cărei densitate conduce la vînzo- curent şi ne îmbolnăvim. B Asigurarea unei prese de 600 tone forţă, sortimentele. In această privinţă. la
ieală. îmbolnăvirea oamenilor, nerespectarea Maistrul Victor Grama face şi cîteva socoteli: U.U.M.R, Crişcior s-a făcut
N.T.S.-ului etc. Asta înseamnă lipsă de organi „Dacă ar exista condiţii pentru Introducerea a unei foarfeci-ghilotină de 20 mm şi a două UZINA DE UTILAJ MINIER CRIŞCIOR : prea puţin. Tocmai de ace
zare. tablei la dimensiunile pe care le arc, s-ar eli strunguri Carusel cu program, prin care
Pe o suprafaţă de 26x18 metri _ se efectuează mina operaţia de debitare prin sudură pe ca U.U.M.R. Crişcior ar elimina colaborările cu SI Intensificarea activităţii de programare şi ea, comitetului de partid, co
următoarele operaţii : debitarea şi sudarea ta re o executăm afară, cît şi manopera la ridi alte uzine constructoare, fiind rentabilă şi la organizare a producţiei şi a muncii in toate mitetului oamenilor muncii,
blei de I mm pentru vagoneţi, debitarea tablei care. Printr-o simplă macara s-ar economisi, compartimentele. comitetului sindicatului şi
dc 1—8 mm pentru diferite construcţii metali de pildă, munca necalificată a 8 oameni... cali sortimentul vagoneţi de mină.
ce, confecţionarea jgheaburilor de mina, şlefu ficaţi pe care-i folosim permanent numai la 0 Mobilizarea mai energică a grupei de comitetului U.T.C. le revin
irea şi asamblarea robineţilor pentru_ aer com această operaţie !“ g Asigurarea nivelelor de plan necesare sarcini majore, importante.
primat. alte iucrări de sudură, iacăţuşene şi O vină importantă în această privinţă o poar pentru anul 1974 proiectare, a întregului personal tehnico-ingi-
montaj. Se află instalate aici 2 maşini de gău tă mecanizarea operaţiilor grele de muncă şi neresc la perfecţionarea producţiei.
rit, una dc debitat un ferăstrău, fi aparate autoutilarea, desfăşurate în ritm de melc. Ingi S Depunerea la B.J.A.T.M. Braşov a nece
dc sudură normală, un aparat «la sudura auto nerul Nicolae Androne nu ne poate prezenta a Oragnizarea cursurilor de ridicare a pre
mată pentru tabla de vagoneţi. 7 bancuri de programul de mică mecanizare şi autodotare sarului de scule din planul pe anul curent gătirii profesionale şi de reciclare la un nivel Pagină realizată de
lucru (fiecare din ele avind dimensiunea lăţi din 1373, ei numai 2 propuneri aşternute pe
mii băiet) Adăugăm la acestea elementul cel hirtie, aşa-zls pentru mecanizare, dar fără prea CENTRALA MINEREURILOR DEVA : corespunzător actualelor exigenţe ale econo D. GHEONEA
mai valoros, omul : 0 sudori şi de lăcătuş, mare tangenţă cu problemele semnalate în a- \ miei naţionale.
care lucrează intr-un schimb, în acest spaţiu . ceste rînduri. Din care numai una s-a făcut ! a Intervenţia la fabricile furnizoare "entru M. NECzOIŢA
— Cum merge (reaba ? Pe ’74 Ia autodotare sînt prevăzute 2 standuri aprovizionarea cu materialele şi sculele nece EK întărirea muncii politico-nducative Desene de
- Greu, foarte greu ! - ne răspunde Ioan de probă. Inovaţii la aceste capitole nu s-au sare. toate nivelurile colectivului de muncă.
Sturza, şeful unei echipe de sudori. Spaţiul e ivit. V. M1HĂH.ESCU