Page 20 - Drumul_socialismului_1974_03
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 955 © MIERCURI 6 MARTIE 1974
■BaBSBBE3gg5HBIHBEBBaKgHLflgBWgi
ÎNCHEIEREA viziw tovarăşului METRONOMUL PRODUCŢIEI
FAPTE BUNE ® Electricia
nul Viorel Şortan de la ra
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN LIBERIA Redresarea rămineimperativul ionul 290-330 Musariu II al
I.M. Barza a realizat re
cent orgarîizarea întrerupă
de stringentă actualitate toarelor de circuit pe zone,
care contribuie la elimina
Cuvîntul preşedintelui Ouvînful preşedintelui (Urmare din pag. 1) din 3 vibratoare măcar u- mai intens. Dovadă ? Nu rea risipei de energie elec
trică. Tot el a iniţiat repa
rarea becurilor care se stri
nul bun. Un vibrator după numai situaţia vibratoare că la soclu.
raţiile oamenilor care lu care aşteaptă oameni de pe lor, ci şi a tiparelor care PE DOS o C ircumscrip-
Nicolae Geauşescu Wiliiam R. Tolbert jr. ne spune şeful de formaţie, liniile 1, 5 şi 4. Lăcătuşul venite de peste 2 săptămîni, ţia sanitară nr. 4 din Hu
(în număr de 10) deşi sînt
crează pe linia 4., Iată ce
de întreţinere nu se poate
nedoara are şi ea vecini.
Aurel Faur : abţine şi-şi varsă necazul : nu au fost puse în funcţiu Vecinii au copii. Normal,
— Am intrat în schimb — Nici cu nervi de oţel ne. logic ar fi ca, atunci cind
(Urmare din pag. 1) vorbirilor — că, în ce ne (Urmare din pag 1) voastră operă dinamică, de nu poţi rezista aici. Mereu Oamenii de pe linia 4 —
priveşte, vom face totul pen dicată nu numai intereselor cu 7 oameni. Ne-am pre nu avem ce ne trebuie. Oa e nevoie de intervenţia me
pe
afirmaţiile
tiparele,
armăturile,
claraţia solemnă, precum şi tru realizarea în cele mai Nu vreau să reprezint vii guvernului şi poporului dum gătit procurat betonul. Dar menii vor să dea produc ne bazăm Augustin Mol- dicului, copiii aceştia să fie
am
tehnicianului
văzuţi de medicul de la
Comunicatul sînt elocvente bune condiţii a tuturor a- toarea noastră cooperare şi neavoastră, dar şi ale lumii cînd să lucrăm, ne-am tre ţie, dar nu pot din cauza dovan şi ale şefilor de for circa din vecinătate. Ei bi
şi nu este necesar să mai cordurilor, pentru a dezvol să o descriu prin atributul întregi. zit că nu avem vibrator. E vibratoarelor defecte. Noi maţii Aurel Faur şi Ioan ne, nu se întîmpiă aşa !
fie comentate, ele exprimînd, ta, în spiritul Declaraţiei co de splendidă. Aş prefera să Ii rof ,pe membrii guver defect. Sînt 3 , vibratoare pe vrem să le reparăm, dar Mamele acestor copii tre
în mod deosebit de clar, do mune, colaborarea în toate adaug că vom avea o cola nului, precum şi pe membrii nu avem cu ce. Ba nu sînt Depner — sînt dornici să buie să facă (cu ei in bra
rinţa comună a noastră, a domeniile de activitate, in borare exemplară. delegaţiei care însoţesc pe toate cinci liniile. Ne cer furtune, ba lipsesc tijele, depăşească dificultăţile ac ţe) drumul pină la pol i ci i -
poporului român şi a po clusiv în activitatea pe plan Doresc să vă asigur, ma domnul preşedinte Nicolae tăm pentru ele. De-aia nu tuale. Ei sînt de părere că, nida oraşului. S-a gindit ci
porului liberian, de a dez internaţional. rele meu prieten, în numele Ceauşescu să ridice acum pa merge treaba. Luna trecută ba nu-i o piesă sau alta. fie şi în aceste condiţii, se
volta larg ' colaborarea în meu şi al poporului liberian, harul în sănătatea marelui am făcut cîte 3-4 panouri Acum, din 3 vibratoare fa pot realiza zilnic 30-40 mc neva că e bine aşa ?
Aş dori să exprim încă o
toate domeniile de activitate. dată speranţa de a vă reve că vom îndeplini toate pre şi bunului meu prieten, pen pe schimb. Am putea face cem unul bun şi-l dăm la de panouri. Dar aceasta nu GESTUL • 18 mărţişoare,
„patru".
mai în cazul în care con
7-9 şi chiar 10. Dar sîntem
Cu puţin mai înainte de a dea bunul meu prieten, în- vederile Declaraţiei şi Co tru prosperitatea şi dezvol legaţi de mîini şi de picioa pentru 18 elevi şi eleve,
semna noi aceste documente, tr-o perioadă nu prea în municatului. tarea rodnică a relaţiilor re. Vibratorul a mers la „pa ducerea întreprinderii va pentru 18 zîmbete în pra
au fost semnate o serie de depărtată, in România. îm Doresc să exprim dorinţa dintre cele două guverne, tru", pentru că era atunci trata cu maximă prioritate gul primăverii îşi aşteptau
acorduri şi înţelegeri pri preună cu doamna Tolbert. ca să vă bucuraţi de sănă popoare, dintre Republica — Ne-am şcolarizat la acolo cineva de la ziar. producţia de panouri mari in dimineaţa zilei de 1 mar
vind colaborarea în diferite tate şi de viaţă lungă, pentru Liberia şi Republica Socia Braşov şi ştim cum trebuie Pentru moment problema şi se va ocupa stăruitor de tie destinatarii — elevii cla
domenii dintre ţările noas Părăsim frumoasa dumnea a continua marea dumnea listă România. (Aplauze). lucrat, intervine vibratoris- s-a rezolvat. In dauna ce dotarea integrală şi la timp sei a Vl-a de la Şcoala gene
tre. voastră ţară cu deosebite im tul Iosif Uto. Dar pe linia lorlalte linii. Dar fenome cu utilajele tehnologice pre rală Tirşa. Expeditorul — di
presii asupra preocupărilor, asta nu se poate munci nory nul e fenomen şi trebuie văzute în proiecte. riginta clasei, Dorica Işfan,
Intr-adevăr, se poate spu muncii poporului dumnea cea care a ţinut ca, la su
ne că, în cursul acestei vizi voastră, asupra felului în Semnarea unor documente mal. Nu ai ce-ţi trebuie. reţinut. Conducerea între Şi nu numai atît. Cei 27 netul clopoţelului, fiecare
te, deşi relativ scurte, am care am fost întîmpinaţi în Uitaţi-vă, vibratorul e dus prinderii, prevalindu-se e- de oameni, specializaţi în elev să găsească pe banca
pus bazele unei colaborări tot timpul şederii noastre în In urma celor stabilite de şi Guvernul Republicii Libe la atelier de pe la ora 15. xagerat de dotarea cu uti acest gen de producţie, tre sa un mărţişor, simbol al
largi, în toate domeniile — Republica I.iberia prietenă. preşedintele Consiliului de ria în domeniul dezvoltării Nici acum nu-i gata. laje tehnologice conform buie puşi din plin la lu primăverii, al fericirii şi al
economic, tehnico-ştiinţific şi Aş dori să vă urez dum Stat al Republicii Socialiste miniere şi petroliere şi Acor — Hai la atelier să ve proiectelor, uită să asigure cru, pentru a-şi aduce con bucuriei — aflăm de la co
cultural — şi, prin aceasta, neavoastră succese depline România, tovarăşul Nicolae dul între Guvernul Repu dem. minimum de dotare, mini tribuţia reală la fabricarea respondentul nostru, Izidor
vizita capătă o însemnătate în întreaga activitate închi Ceauşescu, şi preşedintele blicii Socialiste România şi La atelier, îl găsim pe mum de condiţii pentru ca unor produse atît de mult Gilcoi.
istorică pentru popoarele nată dezvoltării şi întăririi Republicii' Liberia, Wiliiam Guvernul Republicii Liberia lăcătuşul Laszlo Ladislau. echipele de pe linia de pa aşteptate de şantierele de
noastre. Fără îndoială că, independenţei, bunăstării şi R. Tolbert jr., au fost con cu privire la posibilităţile de Se chinuia să încropească nouri mari să poată lucra locuinţe. SERVICII e Noul complex
punînd bazele acestei cola fericirii poporului liberian. venite următoarele înţele- - participare la proiectele în meşteşugăresc dat in folo
borări, prin semnarea docu Vă rugăm, domnilor mi geri : curs pentru zăcămintele de sinţă la Călan — aparţină
„Retezatul"
mentelor la care m-am re niştri şi tovarăşi, să ridicăm Protocolul privind aplica minereu de fier. tor cooperativei adus bucurie
Haţeg
a
-
ferit, am adus, împreună, un paharul în sănătatea pre rea Acordului comercial şi Documentele au fost sem cetăţenilo'r oraşului. Dar de
serviciu atît intereselor prie şedintelui, bunul meu prie de cooperare economică şl nate, luni seara, la reşedin Toii ca unui la muncă scurtă durată. Pentru că au
teniei şi colaborării dintre ten, industrială între Republica ţa prezidenţială din Monro- şi început... necazurile. La- :
popoarele noastre, cît şi Să-i urâm multă sănătate Socialistă România şi Repu via, de Ion Păţan, vicepre secţia coafură, cele patru
cauzei mai generale a cola şi putere de muncă, şedinte al Consiliului de (Urmare din pag. 1) şim şi să întreţinem cul Ţi-e ruşine s-o refuzi pe aparate de uscat fac cu
borării şi păcii în lume. Pentru colaborarea şi prie blica Liberia, Acordul de Miniştri, ministrul comerţu turile grădinăreşte, să mun nana Vuţa cînd o vezi la rîndul de serviciu la... de-
Vă pot asigura — aşa cum tenia între popoarele noas cooperare între Guvernul Re lui exterior, şi Stephan A. televizor din care apoi ne-a cim cu răspundere şi cu poartă că-ţi spune : „Auzi serviciu, lucrătoarele de aici
am convenit în cursul con tre !. (Aplauze). publicii Socialiste România Tolbert, ministrul finanţelor. citit ........toţi cei care deţin dăruire pentru a transpune tu, de ce nu-ţi prăşeşti por fiind puse în situaţii neplă
— sub o formă sau alta în în fapte indicaţiile date de ţia aia..." afirma coopera- cute în faţa clientelei. Lo
proprietate sau în folosin tovarăşul Nicolae Ceauşescu. toarea Sofica Martin. cul rezervat spălătorului
ţă — o suprafaţă agricolă După un timp coopera- — Munceşte mai mult poartă pe pereţi urme de
A MMM
BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame • note * informaţii cît de mică, poartă o înaltă toarea Vuţa Popa s-a scu decît un bărbat — ne re vopsea şi apă, pentru că
nu e protejat prin soclu de
zat că nu mai poate sta
îndatori
şi
au
răspundere
lata
pensionar
cooperatorul
rea patriotică de a lucra de vorbă cu noi, pentru că Ion Zaharie care şi acum faianţă sau ulei. O invita
pămîntul cu conştiinciozita trebuie să meargă la fer mai face cîte ceva în co ţie la faţa locului a „mai
Lucrările celei de-a lll-a Argentina Succese în dezvoltarea te şi în cele mai bune con- ma legumicolă unde o aş operativa agricolă atunci marilor" de la cooperativa
„Retezatul"
cu
conformitate
în
diţiuni,
Haţeg
trebuie
cînd este solicitat.
teaptă multe de făcut.
directivele organelor de La reîntoarcere înspre se O trimisă cu urgenţa întii.
cooperativei
organelor
evidenţele
Din
sesiuni extraordinare economiei naţionale stat ale totul pentru agricole, diul producţie ne-am agricole am notat că în acest an le Semnalul e dat.
contabile
întilnit
obţine
făcînd
de
COMERJUL ® Cu cîteva
rea unei recolte cît mai cu cîţiva cooperatori din gumicultorii de la C.A.P. zile în urmă la restaurantul
a comisiei populaţiei pres) — Argentina, stat care mărfuri netradiţionale ating mari". Acest îndemn al se sat. — Aţi fost la mama ce- Pricaz şi-au propus să rea „Ursul Negru" din Simeria,
BUENOS AIRES 5 (Ager
In prezent însă, livrările de
cretarului nostru general —
doi
membri
orchestrei
ai
lizeze un venit din cultura
a continuat interlocutoarea
(violonistul şi contrabasistul),
NEW YORK 5 — Cores tele Comisiei populaţiei, a depune serioase eforturi în 15 la sută din totalul expor — ne vizează pe toţi. De apeului ? Straşnică femeie legumelor şi a zarzavaturi au început gîlceava din
e
tovarăşa Vuţa Popa, ne
lor în valoare de 1 500 000
pondentul Agerpres, Con vorbit despre desfăşurarea vederea dezvoltării econo turilor, avînd e valoare de aceea nu trebuie să-i tole spunea Ilie Roşu, şeful sec lei. E o cifră frumoasă ca pricina unui ciubuc. Şi iată
stantin Alexandroaie, trans Anului mondial al populaţi miei sale naţionale, a înre aproximativ 450 milioane do răm pe cei care se sustrag ţiei de mecanizare care se re poate fi realizată dacă rezultatul... (nu final): „Stra
mite : La sediul Organizaţiei ei în ţara noastră, principii gistrat numeroase succese pe lari. de la muncă şi lasă pămîn consultă des cu ea în pri toţi cooperatorii vor dovedi divariusul" violonistului s-a
Naţiunilor Unite din New le după care se călăuzeşte această cale. Astfel, statisti Produsele care înregistrează tul în paragină. In anul vinţa lucrărilor agricole pe entuziasmul, pasiunea şi ţăndărit în capul celuilalt ;
York, s-au deschis, luni, lu România în acest important cile referitoare la evoluţia e- o mai mare cerere în acest trecut am avut mult teren care mecanizatorii le fac. priceperea femeii căreia sa Arcuşul celuilalt s-a desple
crările celei de-a treia sesi domeniu al dezvoltării eco concmică şi comercială a a- sector comercial sînt motoa care a rămas nelucrat în Ilinca Toma e învăţător tul îi spune „mama ceapeu- tit în capul violonistului.
uni extraordinare a Comisi nomice şi sociale, lucrările cestei ţări relevă creşterea rele auto, aparatele electrice ferma legumicolă. Motivul pensionar, şi lucrează în lui“. Ne-ar face o mare S-au mai adăugat cîţiva
ei populaţiei, organism inter- ştiinţifice şi dezbaterile pe continuă a ponderii pe care şi maşinile de diverse tipuri. se datoreşte neparticipării C.A.P. de mai mulţi ani. bucurie să notăm în toam pumni în ambele părţi, hai
guvernamental însărcinat cu care le-a generat şi intere- aşa-numitele „produse netra- Sporirea ponderii noilor pro la muncă a oamenilor. In Din spusele lui am reţinut nă, alături de numele ei şi ne rupte, etc. Noroc de
organizarea Conferinţei mon^ surtiairg pe care îl provoacă diţionale" o dobîndesc în an duse' în balanţă exporturilor anul acesta am început-o că Vuţa Popa este „Omul pe Stanca Oprea, Marica pian că a rămas nevătă
diale a populaţiei, care va împreună eu pregătirea con samblul comerţului exterior. reflectă, în primul rînd, o di bine. .Am asigurat .sămînţa de acţiune. Datorită mobi Stîrc, Lena Davidescu, Ma mat. Evenimentul s-a desfă
avea loc la Bucureşti, în pe ferinţei mondiale a popu Cu cîţiva ani în urmă, ex versificare în structura vîn- pe care am pus-o la încol lizării şi exemplului său, fia Truşcă care în ultimii şurat în plină activitate şi
rioada 19—30 august a.c. laţiei. porturile netradiţionale — în zărilor către exterior, în în ţit pe mai bine de 500 mp în satul nostru s-a ridicat ani nu s-au mai achitat de in faţa numeroşilor consu
La deschiderea sesiunii, în numele guvernului care sînt incluse articolele de răsadniţă, am fertilizat o şcoală într-o singură va datoriile statutare, nu au matori care şi-au completat
Antonio Carrillo-Flores (Me român, Mircea Maliţa a ex industriale nou produse în treaga lume, depăşindu-se e- tot terenul pentru legumi ră. In ceea ce priveşte mai participat la muncă în distracţia cu acest „western"
xic), secretarul general al primat satisfacţia pentru tapa exportării cu precădere cultura, l-am repartizat pe munca la C.A.P. ea este cooperativa agricolă, deşi pe ecran viu. Păcat de vi
Conferinţei mondiale a popu crearea unui nou institut Argentina — reprezentau mai a materiilor prime sau a ar membrii cooperatori. Nu ne dacă vreţi un fel de cea sînt cu mult mai tinere de oară şi arcuş'câ de capete
laţiei, a informat asupra pre internaţional, ce va funcţio puţin de a zecea parte din ticolelor industriei' tradiţio mai rămîne decît să pră sornic". cît Vuţa Popa. le „beligeranţilor" credem
gătirilor acestei reuniuni şi na sub egida O.N.U. la Bucu exporturile totale ale ţării. nale. că va avea grijă conducerea
a adus un cald omagiu gu reşti, şi anume Centrul de I.C.L.S.A.P.
vernului -Republicii Socialis demografie O.N.U. — Româ REVENIRE o ...la un „Co-
te România pentru eforturi nia. '’merţ" al „Semnalului" nos
le întreprinse, spiritul său de Comisia urmează a lua în De Ia constituirea Con tru, în care se critica as
cooperare şi contribuţia adu dezbateri pregătirile de or siliului Frontului Unităţii pectul magazinului „Con
să la ţinerea acestei impor ganizare a Conferinţei mon Forumul internaţional asupra Socialiste în localitatea a- signaţia" din Deva, Direcţia
tante şi prestigioase confe diale a populaţiei şi va exa parţinătoarc Mintia n-a comercială judeţeană ne in
rinţe internaţionale. trecut prea mult timp. Su formează că „...avem în
Reprezentantul României, mina proiectele de documen Rolului femeii in domeniul ficient însă ca membrii perspectivă ca în acest an
Mircea Maliţa, vicepreşedin te ce vor sta în atenţia sa. PENTRU ACTIVIZAREA consiliului să-şi pună în să se confecţioneze două
trebarea : în ce acţiuni să vitrine pentru a înlocui două
populaţiei şi al dezvoltării angrenăm mai întii parti geamuri. Mărfurile din ma
Socialiste a Uniunii Birmane. ciparea cetăţenească şi' să gazin sînt cele pe care le
depun clienţii in comision
BELGRAD. - Conform da NEW YORK 5 — Corespon România, E afle şi răspuns concret Ia pentru vînzare. S-a dispus
ca.
telor publicate de Institutul dentul Agerpres, Constantin publicii Socialiste magazinului să ia florile
iugoslav de statistică, volumul a subliniat necesitatea unei Consfătuindu-se asupra
RANGOON. - Adunarea Alexandroaie, transmite : La din geamuri".
comerţului dintre R.S.F. Iugo abordări multilaterale a pro Am intrat, absolut la în- Farmacie. „Prin octom tuturor treburilor de inte
Populară a Birmaniei a ales New York şi Airlic (Virginia), blemelor populaţiei, ţinîndu-se tîmplare, prin mai multe brie ori noiembrie, n-aş res economic şi gospodă REFLECTOR o Lucrătorii
luni un nou guvern al ţării, slavia şi R.P. Chineză a fost, s-au desfăşurat lucrările fo seama de factorii economici unităţi comerciale, presta putea spune precis, a fost resc ale localităţii lor, ei din agricultură desfăşoară
format din 18 membri. In în anul 1973, de aproxima rumului internaţional asupra toare de servicii, sanitare parcă o echipă de control au liotărît că prioritate în in aceste zile acţiuni sus
fruntea cabinetului se află tiv 80 milioane dolari, exis- „Rolului femeii în domeniul şi sociali specifici fiecărei şi altele, din Teliuc. obştesc pe la noi. Să vină. acest început de primăva- ţinute pentru întreţinerea
fostul ministru al construcţii tînd premise pentru o spori populaţiei şi al dezvoltării* . ţări şi de imperativul respec Secţia tricotaje, aparţi- Eu n-am nimic împotrivă" păşunilor şi fîneţelor. In
1
lor şi locuinţelor, Sein Win, re substanţială in anul in La lucrări, organizate sub tării suveranităţii internaţio nînd cooperativei meşteşu — arăta farmacista Sanda sprijinul lor vin şi salariaţii
iar ca viceprim-ministru U curs a schimburilor de măr nale a statelor. Totodată, găreşti „Drum nou", din Ţintea. şi elevii de la întreprinde
Lwin, fost ministru al finanţe furi dintre cele două ţări. auspiciile Naţiunilor Unite şi vorbitoarea a subliniat nece Hunedoara. Spre mirarea Circumscripţia sanitară. rile, instituţiile şi şcolile \Jin
lor şi planificării. ale unor organizaţii neguver sitatea reducerii cheltuielilor noastră — se va vedea mai In ultimele luni, echipele judeţ. Unii insă vin pe pă
PHENIAN. - Ambasadorul namentale, au participat de
Sein Win îl succede in de înarmare, fapt care ar per jos de ce — există regis de control obştesc n-au Cu toată şunile şi fîneţele unităţilor
funcţia de prim-ministru pe României la Phenian, Dumi legaţii din 100 de state mem mite alocarea de fonduri pen tru pentru control obştesc. mai trecut nici pe aici. agricole cu autovehiculele
Ne Win, care, prin transfe tru Popa, a făcut o vizită bre ale O.N.U., între care şi tru servicii sociale destinate Numai că nu s-a scris în „Practic, nu ştiu ce au de proprietate personală, nu
rarea puterilor fostului Con lui Hoan Geang lap, pre România. familiilor. el nimic de cînd e. Res controlat cei de la contro pentru a le întreţine, ci
Populare
Adunării
şedintele
siliu Revoluţionar către Adu Prezentînd poziţia ţării Punctele de vedere ale de ponsabila secţiei, Maria lul obştesc. In echipă ar pentru a le folosi pe post
narea Populară recent alea Supreme a R.P.D. Coreene. noastre asupra problemei a- legaţiei române au fost inclu operativitatea, de şosele. Recent, organele
să, în baza noii Constituţii a Cu acest prilej, a avut loc flate în dezbatere, Yolanda se în observaţiile forumului, de miliţie din oraşul Sime
ţării, a fost ales, simbăta o convorbire prietenească în Eminescu, director adjunct al Sub egida consiliului loca! a! ria au depistat, şofind pe
trecută, de către Adunare, in Institutului de cercetări ju adoRtate prin consens una păşunea şi fînaţul coopera
funcţia de preşedinte al Con legătură cu relaţiile dintre nim, cu privire la proiectul la acţiuni tivei agricole din Sîntandrei,
siliului de stat al Republicii parlamentele celor două ţări. ridice al Academiei de ştiin de plan de acţiune mondial Frontului Unităţii Socialiste * pe Lazăr Morar din Hune
ţe sociale şi politice a Re- în problemele populaţiei. doara, şi pe Ion Octavian
Munteanu, din Simeria. Cei
concrete, doi au fost recompensaţi ca
Groza, ne spunea : „După trebui să fie şi oameni de atare. Aviz amatorilor !
cum vedeţi, aşa cum l-am specialitate. Altfel, vin, se
cului („Minerul"); ILIA: bul invitaţilor. Limbaj, cul mâno-franceză. Regia: Ser- adus, aşa este şi astăzi. De uită, zic că-i bine şi plea PROCESE ® Ana Marin-
Urmărire la Amsterdam tură, societate; 16,00 Radio giu Nicolaescu, Jean Dre- la controlul obştesc n-a că. Unde-i ajutorul lor?" ca, din Simeria, care trăia
(„Lumina"). jurnal; 16,15 Cîntece pentru ville. Cu Helmuth Lange, fost nimeni pe la noi". — sublinia dr. Adrian Stre- aşteptate de mai multă vreme din
copii de Vasile Timiş; 16,25 Pierre Massimmi 16,00 Lec tean. munca altora, a fost con
Secţia covoare :
Odă limbii române ; 16,45 ţii Tv pentru lucrătorii din avut niciodată ..Nu am Unitatea de alimentaţie damnată la 6 luni închisoa
registru
DEVA : Dosare de mult Discul zilei — Dan Spă agricultură. Pentru recolta pentru controlul obştesc. publică nr. 51: „Cînd ve re, în conformitate cu pre
uitate („Patria**) ; Oamenii tarii ; 17,00 Buletin de ’74; 17,00 Fotbal: Sport N-am auzit de aşa ceva. neau, tovarăşii din echipele ră au în continuare : cu vederile Decretului 153 ® La
de pe Flamingo (,,Arta“) : ştiri; 17,05 Radiopublicitate; club Bacău — Levski Dar nici n-a fost vreo c- de control obştesc spun răţirea păşunilor, a rigo patru luni de închisoare şi
SIMERIA: Drumul bărba PROGRAMUL I: 5,00 17,15 Universul familiei. Spartak Sofia, în cadrul chipă pe la noi“ — preciza drept că ne ajutau în mun lelor de pe marginea dru respectiv 3 luni, au fost
condamnate şi Varvara Ta-
ţilor („Mureşul"); HUNE Buletin de ştiri; 5,05 Dru Originalitatea şi tinerii. „Cupei Balcanice" (repriza Lina Focşa, şefa de secţie. că. Dar n-au mai trecut de murilor, împrăştiea-ea gu maş, din Petrila, şi Ileana
DOARA : Omul cu creierul meţie folclorică muzicală; (Anchetă printre părinţi şi a Il-a). Transmisiune di Secţia cizmărie-reparaţii : multă vreme pe la noi" — Crăciun, din Hunedoara,
noiului de grajd. Şi astfel,
transplantat („Siderurgis- 5,40 Jurnal agrar; 6,00 Ra- copii)'; 17,40 Cîntece şi jo rectă de la Bacău; 17,45 „Condică ? Registru ? Nu spunea barmanul Ilie Boca. duminică, 3 martie, circa care se aciuiseră în Sime
tul“); O afacere pe cinste dioprogramul dimineţii; 8,00 curi; 18,00 Orele serii ; 20,00 Telex; 17,50 Curs de limba am aşa ceva. Control ob Unitatea de alimentaţie 100 do cetăţeni din locali ria, tot de frica muncii. A-
(„Constructorul") ; Albă ca Sumarul presei; 8,08 La Concert de muzică popu franceză. Lecţia 83; 18,20 ştesc ? N-a fost niciodată" publică nr. 74: „Din toam- tate, mobilizaţi dc mem cum nu au unde mai fugi,
Zăpada şi cei 7 pitici („Ar microfon, melodia prefera lară susţinut de Ileana Con- Steaua polară — emisiune — recunoaşte clar respon , nă n-au mai trecut echipe o vreme !
ta"); CAL AN: Cutezanţa tă; 9,00 Buletin de ştiri; stantinescu, Petre Săbă- de orientare şcolară şi pro sabilul secţiei, Alexandru le de control obştesc pe la brii Consiliului Frontului ULTIMA ORĂ • Despre
(„11 Iunie**); TELIUC: Cu 9,05 Avanpremieră Radio- deanu şi Marcel Budală; fesională^ Constructorii de A dam. noi. Era bine cînd veneau. Unităţii Socialiste, au des „curtea" T.C.H. din strada
tezanţa („Minerul"); PE TV; 9,20 Orchestra de mu 20,30 Itinerar la harta ţării. maşini. SShiisiune de ing. Secţia cizmărie-comandă, Observau nereguli. scriau făşurat o largă acţiune vo- Progresul, Deva, s-a scris
TROŞANI: Cea din urmă zi zică populară „Rapsodia Geografie vîlceană; 20,40 Dumitru Cucu; 18,45 Pa responsabil Petrache Hob- în condică, se luau măsuri. luntar-patriotică la execu şi apoi s-a şi revenit in
(„7 Noiembrie"); Micul şi Română" din Galaţi; 9,40 Muzică pe adresa dumnea noramic ştiinţific. Din su jilă. „Condică nu am. N-aş Acum parcă ne-au uitat" tarea acestor lucrări ca „Semnalul" nostru. Am pri
marele Klaus („Republica"); Pagini din opere; 10,00 Bu voastră; 21,00 Buletin de mar: Avanposturi ale ştiin putea spune precis dacă — arăta Elisabela Farcaş. şi Ia împrăştierea a 80 mit ulterior un răspuns din
LUPENI: Operaţiunea „Ato letin de ştiri; 10,05 Curier ştiri; 21,30 Consemnări de ţei şi tehnicii româneşti — n-am luat eu sau nu mi-au •ir tone pămint şi pietriş. partea gospodarilor vizaţi,
mul marcat" („Cultural"); economic; 10,10 Succese ale Victor Bărbuc; 22,00 Ra Universul văzut în infra- dat ei. De fapt, la mine ce Concluziile sondajului In mobilizarea sătenilor lată-l : „împreună cu facto
diojurnal;
Bijuterii
22,30
Ecoul de pe coastă („Mun muzicii uşoare româneşti; muzicale. Opera „Nunta lui roşu. Premiul Nobel ’73; să facă echipele de control nostru la Teliuc. pe urme ca şi prin contribuţia con rii de răspundere de la
sînt
controlului
le
obştesc,
citoresc") ; LONEA : Ala- 10.30 Din ţările socialiste. 19,10 Tragerea Pronoexpres; obştesc 7 Să meargă în altă clare, nu mai trebuie pre cretă la muncă s-au evi şantierele 1 şi 2, s-au luat
din şi lampa fermecată Reportaje din R.P. Polonă Figaro" de Mozat'l (selec- 19.20 1001 de seri: Priete parte, la unităţi mai mari. cizate. Nici acum. după doi denţiat cetăţenii Nistor măsuri pentru curăţarea
(„Minerul") ; AN1NOASA : şi R.P.D. Coreeană; 10.45 ţiuni); 23,00—5,00 Estrada nii lui Bunny Bugs; 19,30 Ba n-ar fi rău să vină şi ani de la reorganizarea Podelean, Ghcorghe şi La- curţii respective, desfunda
B
Saltul („Muncitoresc"); PE- Virtuozi ai instrumentelor nocturnă. Telejurnal; 20,00 Reflector; pe la mine. Poate m-ar a- controlului- obştesc, condu zăr Chiş, Petru loja — rea canalului de scurgere,
TRILA: Aici zorile sînt populare; 11.00 Buletin de 20.20 Telecinemateca. Ve juta. N-am căldură în uni cerile unor unităţi supuse deputaţi ; Ion Moga, Ni- iar gura de canal a fost
din nou liniştite — seriile ştiri; 11,05 Program de Televiziune; dete de neuitat: Greta tate" — arăta dînsul. controlului n-au... încheiat codim Bozan, Itomulus legată la canalul colector,
I-II („Muncitoresc") ; VUL marşuri: 11,20 Recitalul for Garbo în filmul „Anna Croitorie. Stăm de vor acţiunea de dotare cu re eliminîndu-se prin aceasta
CAN : Stare de asediu maţiilor Savoy. Rangers şi Christie". Premieră pe bă cu Ana Cornea. „Nu gistre a acestor unităţi, Chiş, Liviu şi Cornel Pir- pericolul de infecţie. Gru
(„Muncitoresc"): URICANI: I. Pooh: 12 00 Buletin dc 9,00 Teleşcoală — Al ţară. Regia Clarence Brown. avem registru pentru con mulţi dintre lucrători, res va, Rnzalia şi Aurelia Po pul social a fost curăţat,
Departe de Tipperary („7 ştiri: 12.05 tntîlnire cu me bum: Trei culori cunosc pe Ecranizare după piesa o- trolul obştesc. Nu ni s-a ponsabili chiar, n-au auzit, delean, Carolina Drăghici ; zugrăvit şi dezinfectat, iar
Noiembrie**) ; ORAŞTIE : lodia populară şi interpre lume; 9,15 Biologie (anul monimă a lui Eugen O’Neill. dat. N-am avut niciodată n-au văzut încă la faţă o tinerii utecişti Virgil şi in prezent se lucrează la
Lupta după victorie — tul oreferat: 12,30 Ştiinţa III); Fizio!'gia digestiei; Primul film sonor al Gre- aşa ceva" — sîntem infor echipă de control obştesc I Lina Crişan, Aronel Mo amenajarea unei platforme
seriile I-II („Patria ) : la zi: 12 35 Mîndria intre- 9,35 Electrotehnică: Trans tei Garbo; 21,50 Privighe maţi. Este o situaţie ce trebuie ga, Dan lacob, Petru Cor gospodăreşti pentru colecta
Singur („Flacăra"); GF.OA gului '............ Cîntece pa formatoare: 10.00 Curs de toarea de aur. Selecţiuni Ceasornicărie. Vasile La- îndreptată prin măsuri e- rea gunoiului menajer de la
;
GlU-BAl : Stare de ase triot’cc revoluţionare: limba engleză. Lecţia 79 din concertul final cu He- zăr precizează la întrebări nergice şi consecvente din nea. aceste baracamente".
;
diu : HAŢEG : Valter a 13.00 Ra:' .- urnal: 13.15 lena Vondrackova. Eva Pi- partea Consiliului comunal REPORTER
Revista ‘•lagărelor: 14.00 (reluare); 10 30 Curs de le noastre: „Nu am auzit NISTOR MIHĂILÂ
pâră Sarajevo — seriile I-ll larova. Nadia Urbancova, pe nimeni vorbind despre Teliuc al Frontului Unităţii
Buletm de ştiri: 14.05 Va limba rusă. Lecţia 80 (re vicepreşedinte in consiliul
(„Popular"); BRAD: Eglan- rietăţi muzicale: 14 40 Din luare); 11,00 Film pentru şi Karel Gott. înregistrare un asemenea registru şi ni Socialiste. sătesc Mintia al
tine („Steaua roşie") ; GU- muzica popoarelor: 15.00 tineret: „Aventuri în On- de la Praga; 22,15 24 de meni din controlul obştesc GH. I. NEGREA Frontului Unităţii Socialiste
I. VLAD
RABARZA: Imblînzirea fo- Buletin de ştiri; 15 05 Clu tario" — coproducţie ro- ore. nu m-a întrebai de sănă
tate vreodată". corespondent
lîcTaeţJ a~~şT administraţia ziarului: Deva, *tr.~ Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12317 (cultură, sport). - Tiparul: Tipografia Deva.