Page 21 - Drumul_socialismului_1974_03

-i\?vrrw-

Proletari din toate fările, unlfl-vă !
VIZITA TOVARĂŞULUI

Convorbiri oficiale

Miercuri dimineaţa, au va pe planuri superioare co­ siliului de Miniştri, minis­
continuat convorbirile dintre laborarea dintre cele două trul comerţului exterior, Şte­
preşedintele Consiliului de ţări şi popoare, de a intensi­ fan Andrei, secretar al Co­
Stat al Republicii Socialiste fica conlucrarea lor în ca­ mitetului Central al Partidu­
România, tovarăşul Nicolae drul vieţii internaţionale, în lui Comunist Român, Geor-
Ceauşescu, şi preşedintele interesul păcii şi cooperării ge Macovescu, ministrul afa­
Republicii Argentina, Juan între naţiuni. cerilor externe, Nicolae Doi-
Domingo Peron, precum şi In continuare, la convor­ oaru şi Vasile Pungan, con­
Maria Estela Martinez de birile oficiale dintre pre­ silieri ai preşedintelui Con­
Anul XXVI Nr. 5 956 JOI 7 MARTIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI Peron, vicepreşedinte al Re­ şedintele Nicolae Ceauşescu, siliului de Stat;
publicii Argentina. preşedintele Juan Domingo Din partea argentiniană —<
Schimbul de vederi la ni­ Peron şi vicepreşedintele Ma­ Benito Llambi, ministrul a-
Martinez
ria
de
Estela
Pe­
r~ m 0 NECESITATE STRINGENTĂ LA F1L DEVA vel înalt româno-argentinian ron au participat:
Din partea română — Ion
s-a desfăşurat în spiritul do­
Azi, are loc la Hunedoara rinţei reciproce de a promo­ Păţan, vicepreşedinte al Con­ (Contlnuara (n pag. a 4-a)
Conferinţa judeţeană PRIGĂTIIiEA IURTEI UE La Congresul Naţional

Oaspeţii români se îndreap­ sînt supuse aprobării Senatu­ răşa Elena Ceauşescu, este o
dovadă în plus a înaltei pre­
SĂ HI iACIIlA CU MĂI MULTĂ tă apoi spre palatul Congre­ lui şi Camerei Deputaţilor. a Ar­ ţuiri de care se bucură, şi
parlamentară
Viaţa
Sena­
Naţional,
sediul
sului
a frontului tului şi Camerei Deputaţilor. gentinei are o veche tradiţie, în Argentina, în şeful neobo­
statului
român,
activitatea
sa
sale
datînd
din
începuturile
De-a
marilor
lungul
„aveni-
pusă
sită
păcii,
slujba
Congresului
1812.
Activitatea
totuşi
susţinut
S-a
care, în aceste ore ale după-
—
multe ori ideea de foarte parte aşa, : Reprezintă punem precise în această direcţie. das“ Santa Fe şi Cordoba, Naţional a fost. adeseori, în­ destinderii internaţionale şi
Ea a început anul trecut, la
con­
acum
întrebarea
colaborării dintre naţiuni.
animaţie
există chiar o convingere cluzia de mai sus. pe deplin, 1 aprilie — parcă ar fi fost amiezii, cunosc o poporului treruptă, inclusiv între anii La intrarea în clădirea
1954 — 1973, datorită unor
solii
deosebită.
capul
locului
din
realitatea ?
chiar
Unităţii Socialiste că cifrele reprezentînd unei puns, să pătrundem dincolo predestinată... păcălelilor 1 — român sînt salutaţi cu căl­ lovituri de stat şi unor, peri­ Congresului Nicolae Ceauşescu,
cristalizată în acest sens —
pre­
Naţional,
re­
înainte de a da un răs­
şedintele
oade de incertitudine.
dură de numeroşi cetăţeni ai
şi urma să se încheie la fi­
economice
ale
zultatele
Ceauşescu,
Elena
tovarăşa
capitalei argentiniene.
Odată cu victoria în ale­
etapă
avea
3
un
prim la un singur aspect :
„glas“
dintre
cursaniţi,
ţeare
a-
t unităţi într-o destul de ar puter­ de învelişul cifric. Să pe o- nele lui decembrie. Cei 17 Ne aflăm în faţa monu­ gerile de anul trecut a Fron­ însoţiţi de tovarăşii Ştefan
Andrei şi George Macovescu,
tului
Elibe­
Justiţionalist
de
nic pentru formularea unor calificarea forţei de muncă. parţineau altor unităţi, nu au mentalei clădiri a Congresu­
Oamenii muncii hunedoreni urmăresc astăzi cu viu in­ concluzii definitive cu pri­ fost • mulţumiţi pe deplin de lui Naţional, construită, în rare, condus de preşedintele sînt întîmpinaţi cu deosebită
teres un eveniment important, prin semnificaţia lui, din vire la funcţionarea multi­ — In 1973 — ne-a relatat „mersul" şcolii. Principalul stil neoclasic, la sfîrşitul se­ Juan Domingo Peron, Con- cordialitate de Râul Lastiri,
viaţa politică a judeţului nostru : Conferinţa judeţeană a plelor angrenaje ale colec­ tovarăşul inrg. Simian 'Du­ motiv l-a constituit faptul colului trecut. Aici îşi des­ ■ greşul Naţional şi-a reluat preşedintele Camerei Depu­
Frontului Unităţii Socialiste. La lucrările conferinţei — tivului de muncă respectiv. mitru, directorul fabricii — că aceşti elevi au luat făşoară activitatea cele două activitatea. taţilor, Jose Antonio Allen-
am avut foarte mulţi munci­
amplu forum politic — participă reprezentanţi ai organi­ Bineînţeles, concluzii pozi­ tori necalificaţi la secţia me­ fără voia lor „vacanţă mare" camere ale Parlamentului, se Dorinţa manifestată de con­ de, prim-vicepreşedinte al
zaţiilor de partid, sindicatelor, organizaţiilor de tineret, tive sau negative, după caz. canică şi mase plastice, pre­ prin luna octombrie sau no­ dezbat, în cadrul diferitelor ducerea Congresului Naţio­ Senatului. Numeroşi locuitori
mişcării de femei, consiliilor oamenilor muncii de naţio­ Lucrurile nu stau însă întot­ iembrie, în total cam o lună comisii (economică, financia­ nal, de parlamentarii argen­ ai capitalei, prezenţi şi la a-
nalitate maghiară şi germană, uniunilor judeţene ale deauna exact aşa. -Fără a cum şi în sectorul extractiv. şi jumătate de... vacanţă. tinieni de a avea în mijlo­ cest moment al vizitei, acla-
fost
au
cauză,
Din
această
C.A.P., cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, filialelor încerca să mişcăm cel puţin deschise mai multe cursuri — De ce s-a întîmplat ră, juridică, relaţii externe cul lor pe preşedintele
asociaţiilor profesionale, ştiinţifice şi de creaţie. „piramida" ipotezei de mai de calificare pentru strun­ aşa? etc), proiectele de legi ce Nicolae Ceauşescu, pe tova­ i (Continuare in pag. o 4-a)
Semnificaţia acestui eveniment se evidenţiază nu numai sus, nc vom argumenta pă­ gari, sudori, frezori şi presa- — Tovarăşul inginer Ioan
prin larga reprezentare la lucrări a tuturor detaşamente­ rerea prin rezultatele unei tori mase plastice pe care Uşvat care era profesor de
lor de oameni ai muncii şi păturilor sociale din judeţ, ci investigaţii efectuate cu cîtva tehnologia meseriei a ple­ Cuvîntul prim- Cuvîntul tovarăşului
urmat
de
şi prin climatul de puternică angajare în care are loc timp în urmă la Fabrica de le-au muncitori. un număr 174 cat de la noi — ne-a răs­
Totodată,
92
conferinţa, climat generat de întîmpinarea celei de-a industrie locală Deva. elevi au urmat cursurile de puns inginerul Ioan Blăgă-
XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi a Congresului al Mai întîi, să ascultăm „vo­ ucenicie la locul de muncă, ' ilă, care răspunde de pro­ vicepreşedintelui Senatului NICOLAE CEAUŞESCU
Xl-lea al F.C.R., prin problematica majoră pe care o a- cea" cîtorva cifre. Producţia iar întregul colectiv de sala­ blema învăţămîntului în
bordează în vederea unor tot mai intense mobilizări a riaţi, pentru a căpăta o mai cadrul fabricii. Foarte mult argentinian,
locuitorilor acestor meleaguri — tineri şi vîrstnici, băr­ valorică realizată în 1973 este bună pregătire profesională, timp n-a avut cine să-l în­ Domnule prim-vicepreşedinte al Sena-
baţi şi femei — la înfăptuirea sarcinilor ce le revin din cu 9,9 la sută mai mare a urmat cursuri de recicla­ locuiască, a fost ceva ne­ tului.
programul edificării societăţii socialiste multilateral dez­ decît cea din anul anterior, re. Şi în acest an vor fi or­ prevăzut. JOSE ANTONIO ALLENDE Domnilor senatori şi deputaţi,
productivitatea
muncii
iar
voltate. Conferinţa îşi propune să dezbată modul în care cu 23.6 la sută. Pe acest ganizate cursuri pentru cali­ — Rezolvarea care s-a
consiliile Frontului Unităţii Socialiste, organizaţiile de ma­ an, planul unităţii este cu ficarea muncitorilor, mai a- găsit, totuşi, pînă la urmă, Aş dori să exprim calde mulţumiri pen­
să şi obşteşti au acţionat, sub conducerea organizaţiilor de 6,5 mai mare faţă dc 1973, les că toate secţiile de pro­ nu se putea găsi imediat? Excelenţa Voastră domnule preşedinte tru cuvintele ce ni le-aţi adresat şi să vă
partid, pentru îndeplinirea, în actualul cincinal, a planu­ productivitatea muncii va ducţie se vor dezvolta, vor fi — Ne-am gîndit, am cău­ al Consiliului de. Stat al Republicii Socia­ adresez, la rindul meu, dumneavoastră, re­
lui şi angajamentelor în industrie, investiţii, agricultură, extinse. Ne conducem după tat... ® liste România, prezentanţilor poporului argentinian, salu­
creştere
o
pentru transpunerea în viaţă a măsurilor luate de parti­ cunoaşte sută faţă de de concepţia ca nici un om care Orele pierdute în perioa­ Vizitaţi ţara noastră intr-un moment în tul- nostru călduros, al parlamentarilor ro­
8,4
a-
la
dul şi statul nostru în vederea creşterii continue a bună­ ceeaşi perioadă, adică o lucrează la noi să nu fie ne­ da respectivă au fost recu­ care treburile vieţii naţionale sînt exerci­ mâni şi, prin dumneavoastră, un salut prie­
stării celor ce muncesc, pentru ridicarea nivelului edilitar- sporire de trei ori mai ra­ calificat ! perate, după cum rezultă tate, domnule preşedinte, de libera hotă- tenesc poporului argentinian.
gospodăresc, de civilizaţie a muncipiilor, oraşelor şi co­ pidă decît numărul mediu din registrul de prezenţă a rire a unui popor care şi-a reasumat con­ Nc aflăm într-o vizită oficială de prie­
munelor, pentru atragerea maselor la conducerea treburi­ scriptic de salariaţi — fapt — Această deviză, ca şi profesorilor la cursuri, pe ducerea destinului său prin reprezentanţii tenie în ţara dumneavoastră, la invitaţia
lor obşteşti şi educarea şi formarea omului nou, construc­ ce are o răsfrîngere directă preocupările pentru pregăti­ „ultima sută de metri". Şi săi legitimi. ipreşcidintelui 'Penon. Intr-adevăr, ţării»
tor al celei mai înaintate societăţi. Lucrările conferinţei asupra eficienţei economice. rea oamenilor sînt bune. fiind vorba de acest regis­ Vocaţia de pace a tuturor argentinieni­ noastre întreţin de multă vreme relaţii de
constituie, totodată, cel mai larg cadru de afirmare a de­ Concluzia izvorîtă din ci­ Dar, să ne referim la un lu­ tru. trebuie să spunem că lor se exprimă prin marea capacitate pen­ colaborare. încă cu aproape 100 de ani în
plinei adeziuni a oamenilor muncii hunedoreni — români, frele prezentate ar fi urmă­ cru concret. Cum a func­ el reflectă, pe de altă parte, tru o convieţuire internă şi o promovare a urmă, Argentina a fost printre primele ţări
maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — faţă de în­ toarea : colectivul de muncă, ţionat. de pildă, cursul de şi lipsa de răspundere a iniţiativei pe plan internaţional., fără nici care au recunoscut independenţa şi suve­
treaga politică internă şi externă a partidului şi statului, factorii răspunzători, au ac­ calificare pentru strungari ? profesorilor faţă de şcoala un fel de pretenţii hegcmonice. ranitatea României. De atunci, s-au dezvol­
faţă de activitatea prodigioasă desfăşurată de iubitul con­ ţionat cu cea mai înaltă — In general, bine... strungarilor. După ce scrie Traiectoria clară a ţării noastre în poli­ tat relaţii pe multiple planuri. Oamenii de
ducător al partidului şi statului, t o v a r ă ş u l Nicolae rcşponsabilitate pentru reali­ Şcoala strungarilor de la acolo, deducem că două ore tica sa externă şi respectarea fără limite ştiinţă români şi argentinieni au conlucrat
Ceauşescu, pentru continua înălţare a prestigiului Româ­ zarea şi depăşirea sarcinilor F.I.L. Deva n-a funcţionat în­ de protecţia muncii, 5 de a principiului autodeterminării popoarelor cu rezultate bune pentru ambele ţări. Dar,
putea
spune
să
bine.'
S-ar
niei în lumea contemporană, precum şi de angajare fer­ de producţie, înzestrarea permit Argentinei să promoveze relaţii e- desigur, trăim intr-o epocă nouă, epocă de
mă de a susţine, de a da tărie prin fapte acestei politici tehnică a muncii, pregătirea chiar că a stat la periferia MARIN NEGOITA fective şi schimburi materiale şi culturale profunde transformări revoluţionare, .so­
preocupărilor
conducerii
fâ-
înţelepte. sub toate aspectele a forţei bricii şi a celorlalţi factori cu toate ţările lumii. cu adevărat f un pro­ ciale şi naţionale. Popoarele se ridică cu
trăieşte
Argentina
de muncă etc. Nu spunem care au avut responsabilităţi (Continuare in pag o 3-a) ces revoluţionar, condus de Excelenţa Sa tot mai multă hotărîre la luptă, pentru a
deveni stăpine pe bogăţiile naiţionale, pen­
(Continuare in pag. a 2-a) că treburile nu stau în bună domnul preşedinte al Republicii, generalul tru a se dezvolta economico-s&cial conform
Peron, şi, în cadrul acestui proces, nici un năzuinţelor lor, pentru a asig/ura noi rela­
sector al vieţii naţionale nu este ex­
IN PAGINA A III-A clus sau îndepărtat. ţii, bazate pe egalitate, pe respect reciproc
in intimpinarea Cartea, semenea, conducătorul unei sînteţi, revolu­ dezvoltă astăzi şi relaţiile dintre ţările
şi pe o colaborare largă. In acest spirit se
de
a-
Excelenţă,
Dumneavoastră,
lupte
PRODUCŢIEI scena, ţionare continue, ceea ce răspunde unei noastre. după cum cunoaşteţi, este o
România,
ferme vocaţii de slujire a voinţei poporului
(ară care construieşte o orînduire nouă, so­
permanentă
de
gradului
zilei deB Martie discul, prin creşterea poporului în a beneficiul cul­ cialistă. Chiar în acest an sărbătorim 30
a
participare
Trimisul nosfru special la i.M.C. Deva relatează: ecranul turii şi economiei. de ani de cînd poporuA român, devenit
(Continuare în pag. a 4-a) (Continuare in pag. o 4-a)
dc
mîine,
Sărbătoarea
PANOURILE MARI VOR FI LIVRATE cînd mamele, soţiile, suro­
rile şi fiicele vor încerca
bucuria prilejuită de stima
ŞANTIERELOR CONFORM PREVEDERILOR, şi preţuirea celor dragi şi Chem ar ea Conferi nţei pe ţară — va st program
apropiaţi,
întîmpinată
este
cu calde manifestări în
toate aşezările judeţului de lucru pentru agricultorii hunedoreni
CONSTRUCTORII NU VOR DUCE LIPSA nostru.
„GINDURI ÎNCHINATE
DE ELE—0 ASIGURARE PLINA MAMEI" Vom realiza producţiile
Oraşul Haţeg este, în a- Hărnicia
ceste zile, gazda unor emo­
DE RĂSPUNDERI COMPLEXE ţionante manifestări ce a- planificate şi angajamentele
duc elogii hărniciei, devo­
tamentului, muncii neo­ mecanizatorilor
trei schimburi. Aici sînt încă bosite a femeii, condiţiei
multe treburi de pus la punct. Recenta Conferinţă pe lizarea din vreme a pregă­ — Ce acţiuni s-au între­
Cerinţele justificate ale ''constructorilor faţă-n faţă cu ei sociale de azi. La sediul ţară a cadrelor de condu­ tirilor ne-a permis să fa­
— Schimbul III a început a- cooperativei de consum, prins în vederea ridicării
situaţia furnizorului bia de luni. Am încredinţat colectivul bibliotecii oră­ cere din agricultură a pus cem pînă acum însămînţări potenţialului productiv al nu se dezminte
Toate utilajele tehnologice să fie grabnic montate, conducerea lui meşterului Ioan şeneşti' a organizat o după- în faţa lucrătorilor din pe mai mult de 100 hec­ pămîntului ?
toate tiparele introduse în lucru Depner, un om foarte serios, amiază lirică intitulată I.A.S. sarcina de a fi uni­ tare. — Pe un prim plan aş
înzestrat, bun organizator. In tăţi model în ceea ce pri­ — Cum veţi rezolva pro­ situa aplicarea de amenda­
Se cere fermitate în lichidarea defecţiunilor de or­ jjGînduri închinate ma­ veşte nivelul recoltelor la Tractoriştii de la
cîteva zile cred că şi schimbul mei". Bibliotecara Emilia blema culturii inului ? mente calcaroase (4-5 tone
ganizare. III va realiza sarcinile conform Chiriţă şi elevele Tatiana hectar şi eficienţa produc- . la hectar) pe o suprafaţă C.A.P. Boz, Bretea Mu-
programului stabilit. Tăşală şi Ecaterina Var- ţiei realizate. Ce s-a între­ de 170 hectare. In raport reşană, Ilia şi Brăniş-
— In concluzie, dorim o nouă hedi au dăruit, prin lec­ prins şi se întreprinde în de cartarea solului, vom ca, înţelegînd răspun­
precizare privind redresarea acest scop la I.A.S. Sime- continua acţiunea pe încă
Am revenit la discuţia cu in­ reuşit să primim ceea ce ne producţiei de panouri mari. tura şi interpretările lor. ria ? Răspunsul ni l-a dat Gum gîndesc şi acţionează 50 de hectare. derea deosebită ce o
ginerul şef al I.M.C. Bîrcea, trebuie. — Cei 700 mc pe care îi cele mai alese versuri şi ing. Dumitru Hariga, direc­ au faţă de soarta re­
Liviu Cucu, după ce am — Care este acum situaţia ? vom fage în mod indiscutabil, fragmente desprinse din li­ torul unităţii. cadre de conducere — La culturile semănate coltei, lucrează cu spor
consemnat neajunsurile exis­ — Au început să ne vină ti­ in luncr' martie, reprezintă un teratura închinată femeii. — Care este stadiul pre­ din agricultură în toamnă, ce lucrări s-au
tente în organizarea pro­ parele pentru pereţii exteriori nivel normal de producţie. La cooperativa „Reteza­ gătirilor pentru însămîn- aplicat ? la efectuarea arăturilor,
ducţiei de panouri mari. ai viitoarelor blocuri. In cîteva Deci, intrînd în ritm, ne vom tul" manifestarea dedicată ţările de primăvară ? — Fermierii urmăresc discuirea terenului şi
Mai-nainte însă de a re­ zile le punem în lucru şi scon­ putea onora cum se cere toa­ zilei de 8 Martie a purtat permanent starea de vege­ la fertilizări.
lua dialogul, redăm pe scurt tăm să mergem zilnic la aceste te sarcinile, ii liniştim de pe titlul „Figuri de femei — In prima urgenţă a- — Intr-adevăr, aici ne taţie a culturilor pe cele
cele spuse de tovarăşul Mir- elemente cu 30—32 mc. acum pe constructorii de lo­ luptătoare", iar la abato­ vem de însămînţat peste găsim într-o dilemă, deoa­ 850 ha însăminţate cu pă- La C.A.P. Boz, trac­
cea Şerb, director adjunct al — Sînt necazuri ţnari cu tur­ cuinţe de la Deva şi din Valea rul din localitate seara de 1 000 hectare cu plante fu­ rece sămînţa pe care o a- ioasc. In funcţie de starea toristul Ion Cosma a
Trustului de construcţii Deva. narea, vibrarea şi finisarea pa­ Jiului că le vom da panourile poezie „Din lirica femini­ rajere, in şi alte culturi, vem din producţie proprie plantelor şi ţinînd seama fertilizat cu uree 10 ha
— Conform prevederilor, in nourilor. Cum vedeţi punerea conform prevederilor. nă" a cules aplauzele şi iar în epoca a doua avem este cu o germinaţie sub că din toamnă au rămas secară iar Libiu Mo­
acest an va trebui să primim la punct a acestor faze ale pro­ aprecierea unanimă. Un rezervate aproape 900 hec­ prevederi. S-au făcut in­ unele suprafeţe nefertili­
de la Bîrcea 6 000 mc de pa­ cesului de producţie ? O adevărat succes a fost şi tare pentru porumb şi le­ zate, s-au aplicat îngrăşă­ rarii. Ion Duca, Eugen
nouri pentru construcţia de lo­ — După cum aţi văzut, s-a Consemnînd garanţiile date programul artistic „Oma­ gume. Ca măsuri de pre­ vestigaţii în alte judeţe, minte chimice pe 260 hec­ Mîrza şi Ion Cioază au
cuinţe la Deva şi în Valea şi început lucrul la masa de de conducerea I.M.C. Bîrcea in giu femeii", prezentat de gătire. putem spu.ne că s-au dar nu s-a rezolvat încă tare. Măsurile întreprinse făcut arături pe mai
Jiului. Este vorba de sute de vibrare. Ea va fi montată şi ceea ce priveşte redresarea elevii şcolii generale din asigurat seminţe, s-a făcut, nimic. ne dau garanţia că vom mult de 10 ha pentru
apartamente. Cred că pentru pusă în funcţiune imediat ce producţiei de panouri mari, localitate în faţa a- peste amplasarea şi sînt stabilite Vom depune în conti­ realiza producţiile planifi­
tovarăşii de la Bîrcea e limpe­ ne vor intra toate utilajele. De „Metronomul producţiei" îşi 600 de spectatori, ca şi tehnologiile de lucru pe nuare toate eforturile pen­ cate şi sporurile prevăzute
de că aceste panouri trebuie fapt, întreaga combină de propune să revină aici după culturi, avem procurate în- în angajamentul asumat in (Cont. in pag. a 3-a)
fabricate şi livrate ritmic şi în turnat betoane, vibrare, semi- încheierea primei decade a lu­ grăşămlntele chimice şi tru a procura sămînţă de
structura sortimentală cerută. finisare şi finisare va fi dată nii martie. (Continuare in pag. a 3-a) ierbicidele necesare. Fina­ calitate. întrecerea socialistă.
Altfel nu ne vom realiza sar­ în funcţiune în această lună. L. VISKI
cinile de plan, nu vom putea Ea va ridica productivitatea
preda la termen locuinţele. muncii şi producţia efectivă la r
Cerinţa constructorilor este nivelul prevăzut în proiecte.
pe deplin justificată. Cum va — Pentru ce alte utilaje tre­ PRIMELE ACTIVITĂŢI PUIEŢI PENTRU ALEILE număr mare de tineTi ce­ al femeilor muncitoare Miiler etc), prin întrece­
fi onorată ? Şi ce certitudini li buie să mai insistaţi ? PATRIOTICE CARTIERULUI ferişti. Rezultatele stră­ şi celorlalţi salariaţi de rea din anul trecut la dului plastic din Deva a
avut loc vernisajul expo­
se oferă constructorilor ? — Instalaţiile hidraulice de daniei au adus pe locul I aici. Chioşcul „Gospodi­ noutate şi util a adus în­ ziţiei de pictură a artis­
la mecanici LDE pe Izi-
Simeria), locul I la me­ DE LA
Intr-o singură zi, gospo­
— Am precizat că pe luna basculare, precum şi cele de Primăvara care îşi fa­ darii municipiului Petro­ dor Dumitrescu (depoul na" pune, zilnic, în vîn- treprinderii economii în tului Axcnte I. Bozcşan.
sortiment
bogat
un
zarc
valoare dc 3 719 090 lei.
martie vom face 700 mc, deci evacuare. Şi, bineînţeles, pen­ ce simţită prezenţa a co­ şani au adus din păduri de produse alimentare şi Expoziţia, ce va fi des­
chisă în tot cursul lunii
rezultate
incis
bune
cu
vom încheia trimestrul I cu tru întreaga gamă de tipare. obţinute în munca volun- peste 400 bucăţi de puieţi, canici LA — Marin Băbă- semipreparatc. PRIMĂVARĂ iN martie, cuprinde un ma­
lău
Petroşani),
(depoul
900-1 000 mc de panouri mari — Sînt însă multe defecţiuni tar-patriotică, astfel că care urmează a fi plan­ locul I la mecanici aju­ VALEA JIULUI rc număr de lucrări —
pe
taţi
aleile
cartierului
— ne asigură inginerul şef. proprii în organizarea produc­ în luna februarie pionie­ Aeroport, în scopul con­ tori — Eugen Rogojanu n «7T LOCUL I LA... începutul primăverii ’74 pictură, metal şi tehnică
rii şi uteciştii Şcolii ge­
— Dar aceasta înseamnă ţiei. Ele frinează mult munca. nerale Dobra au prestat tinuei înfrumuseţări a a- (depoul Petroşani) şi lo­ NOUTATE a marcat în toată Valea mixtă.
cul I la fochişti — Sa-
28-30 mc pe zi. Or, acum nu In ce mod le veţi lichida ? peste 800 ore muncă pa­ cestuia. tnoilă Kiss (depoul Sime- Colectivul de inovatori •Jiului ample acţiuni de VREMEA
înfrumuseţare
localită­
a
se atinge zilnic un asemenea — Menţionez că pentru linia triotică la nivelarea şi CALE LIBERĂ ria). Primii trei calificaţi de la Termocentrala Min­ ţilor. de rccondiţlonarc a
împrejmuirea curţii şcolii,
tia a ocupat locul I pe
nivel. nr. 4 este asigurat integral şi transportul gunoiului de MESERIEI la fiecare meserie — ne judeţ la întrecerea pen­ zonelor verzi şi parcuri­ Pentru 24 ore
informează Ion Resiga —
— Adevărat. Dar cînd spu­ la timp necesarul de betoane grajd la mlerofermă, cu­ vor participa la faza pe tru cele mai multe şi va­ lor.
şi
păşunii
răţarea
fîna-
Vreme instabilă, cu ce­
desfăşu­
s-a
La depoul din Slmeria
Duminică,
nem 700 mc pînă la finele lui şi armături. Forţa de muncă ţului, amenajarea unei s-a desfăşurat faza jude­ regională, ce se va des­ LA loroase inovaţii şi raţio­ rat una din aceste ac­ rul noros. Vor cădea pre­
realizate
în
nalizări
făşura la Timişoara.
martie, avem în vedere cîteva specializată este, de aseme­ răsadniţe, repararea unel­ ţeană a concursului „Si­ cursul anului trecut. Co­ ţiuni gospodăreşti la ca­ cipitaţii locale sub formă
lucruri importante. In primul nea, asigurată. Am pregătit în telor agricole, fertilizarea guranţă şi măiestrie", la CHIOŞC TIP lectivul de inovatori dc re au participat un ma­ de ploaie, lapoviţă şi nin­
araci­
pregătirea
solului,
rc număr dc elevi şi ce­
rind, este soluţionarea proble­ mod special la Braşov un nu­ lor pentru tomate şi fa­ care au participat meca­ „GOSPODINA" aici — ne informează co­ tăţeni. soare. Vîntul va sufla
respondentul
moderat din vest şi sud-
Le-
Mircea
nici LDE şi LA, mecanici
mei utilajelorl Deşi toată do­ măr de 27 de oameni, inclusiv sole, diferite lucrări de ajutori şi fochişti. Orga­ pădatu — (în rindul căro­ vest. cu unele intensifi­
funciare,
tarea tehnică trebuia să o pri­ şefi de formaţii de lucru şi îmbunătăţiri evidenţiat la nizată de Comitetul jude­ Tn cadrul întreprinderii ALTA ra sc aliniază cu rezulta­ VERNISAJ cări locale. Temperatura
s-a
în
care
mim eşalonat pînă în februa­ maiştri. Toţi sînt capabili să mod deosebit echipa cla­ ţean al U.T.C., în colabo­ „Victoria" un Călan a fost ' :r v .' . • te meritorii Ioan Jula, Ieri seara, în prezenţa va fi cuprinsă noaptea în­
ioan Mîndrută. Victor Co-
Simeria,
tip
chioşc
deschis
cu
depoul
rare
rie, I.M.C. Braşov nu şi-a o- lucreze conform tehnologiei, să sei a VIIT-a B. aflăm de întrecerea pentru ridica­ „Gospodina" — prin care larinl. Ioan Mirza, Gheor- unui numeros public. Ia tre zero şi 4 grade. Iar
norat contractele. Noi ne-am realizeze panouri de calitate. la pionierul Dan Moisă. rea calificării a atras un s-a împlinit un deziderat ghe Huh, Ing. Nicolae Galeriile de artă ale fon­ ziua Intre 3 şi 8 grade.
luptat mult, am intervenit la — Sub aspect organizatoric
centrală şi minister, dar n-am trebuie vorbit şi de lucrul pe